#comisia de prognoza
Explore tagged Tumblr posts
Text
New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro
New Post has been published on http://bit.ly/2id4JeR
RFI Romania : Adevărul despre “gaura” de 10 miliarde lei
Constantin Rudniţchi
Una din temele încinse ale acestor zile este aşa-zisa “gaură” de 10 miliarde de lei de la bugetul de stat. În primul rând, este nevoie de câteva precizări legate de folosirea termenilor. Când preşedintele PSD vorbeşte despre o “gaură” în buget, publicul larg înţelege că ar fi vorba de un furt, de o delapidare a banilor.
Termenul de “gaură în buget” este asimilat în limbajul popular cu hoţia. Este prima manipulare grosolană a dlui Liviu Dragnea. Să fie limpede! Nu se pune problema unei dispariţii a 10 miliarde de lei din bugetul de stat. Cea mai clară dovadă în acest sens este aceea că vechiul guvern a respectat toate regulile europene în materie: a publicat lunar execuţiile bugetare, adică situaţia veniturilor şi cheltuielilor, şi a transmis aceste date către instituţiile naţionale şi europene. Apoi, este practic imposibil să deturnezi bani din bugetul României întrucât legea bugetului arată clar destinaţiile cheltuielilor pe capitole şi pe instituţii.
Dacă nu este vorba despre un furt din buget, atunci în ce constă aşa-zisa “gaură bugetară”? Înţelegem tot din explicaţiile tardive ale lui Liviu Dragnea. De fapt, preşedintele PSD acuză că veniturile bugetului de stat nu au fost la nivelul prognozat în proiectul de buget. De fapt, PSD vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoza de buget şi bugetul efectiv realizat.
Este cu totul altceva decât insinuarea de furt. Astfel, conform bugetului aprobat de Parlament la începutul anului trecut (buget care în paranteză fie spus a fost realizat chiar de guvernul Ponta şi preluat ca atare de Executivul condus de Dacian Cioloş) veniturile bugetare totale trebuiau să fie de 231 miliarde de lei. Conform cifrelor oficiale, la 11 luni veniturile erau de aproximativ 206 miliarde lei, iar conform declaraţiilor fostului ministru al finanţelor veniturile bugetare anuale vor fi de 221 miliarde lei.
Diferenţa dintre bugetul prognozat şi cel realizat este de 10 miliarde de lei, adică exact cifra invocată de Liviu Dragnea. Cu specificarea că datele bugetare finale le vom avea în mod oficial abia la sfârşitul acestei luni, atunci când Ministerul Finanţelor le va face publice. Deocamdată, lucrăm doar cu informaţiile primite de la Anca Dragu, fostul ministru al finanţelor, şi cu insinuările dlui Dragnea.
Măcar am dezlegat misterul celo 10 miliarde lei: este diferenţa dintre bugetul aprobat şi cel efectiv realizat. Adică dl. Dragnea vrea să ancheteze diferenţa dintre prognoză şi realitate. Foarte bine! Să luăm câteva exemple.
În anii 2013-2015, pentru a arăta doar situaţia bugetară din ultimii ani ai guvernării PSD, există, de asemenea, diferenţe între veniturile realizate şi cele estimate. Astfel, în anul 2015, veniturile bugetare realizate au fost de 98,9% din cele estimate. În anul 2014, veniturile bugetare realizate au fost de 98,1% din cele estimate. În anul 2013, veniturile bugetare realizate au fost, atenţie!, de numai 97,5% din cele estimate. Adică, probabil, foarte aproape de nivelul din anul 2016. Dacă vom continua prezentarea cifrelor vom constata că în niciun an de după 1989, veniturile bugetare realizate nu au fost egale cu cele estimate în buget.
Iată încă un exemplu, mai grosolan, al diferenţei dintre prognoză şi realitate. În anul 2008, Comisia Naţională de Prognoză, condusă şi atunci şi acum de acelaşi preşedinte, Ion Ghizdeanu, estima într-un document oficial că în România, la începutul anului 2017, salariul mediu brut, va ajunge la 1.000 euro. Realitatea este că acum salariul este de numai 640 euro. Dar cine poate şti câţi români au crezut Comisia de Prognoză şi au decis, atunci, cu puţin timp înainte de declanşarea crizei, să contracteze un împrumut în numele informaţiei că, peste nouă ani, vor avea salariul de 1.000 euro.
Este mai mult ca sigur că, anul trecut, veniturile bugetare au fost mai mici decât cele estimate. Datele bugetare pe primele 11 luni ne arată şi motivele: scăderea încasărilor din TVA, scăderea veniturile din dividendele companiilor de stat şi lipsa încasării de bani europeni. Dar scăderea veniturilor a fost compensată de adaptarea cheltuielilor la situaţia din realitate, deficitul bugetar rămânând în interiorul ţintei asumate în buget. Ceea ce arată, încă o dată, că nu se pune problema că 10 miliarde lei să fi dispărut peste noapte din bugetul României.
#ADEVARUL#anca dragu#comisia de prognoza#gaura de 10 miliarde lei#LIVIU DRAGNEA#manipulare grosolana#prognoza#realitate#RFI Romania#temele incinse
0 notes
Text
Comisia Naţională de Prognoză, scenariu privind salariile românilor | Ce creşteri vor fi în 2023
Comisia Naţională de Prognoză, scenariu privind salariile românilor | Ce creşteri vor fi în 2023
Comisia Naţională de Prognoză (CNP), instituția care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, a publicat prognoza de toamnă în care se arată evoluția din piaţa muncii. Iată ce spun cifrele.
View On WordPress
0 notes
Photo
Anca Dragu: Creştere economică mai mică şi preţuri mai mari / Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru 2022 la 4,2% faţ�� de 5,1% nivelul prevăzut în prognoza de toamnă / Guvernul trebuie să ia măsuri rapide
0 notes
Text
Comisia Europeană estimează că România va înregistra un deficit de 10,3% din PIB anul acesta, semnificativ mai mare decât cel anunțat azi de ministrul Cîțu la rectificare. Anticipează de asemenea o scădere economică mai mare pentru acest an și o revenire mai slabă pentru 2021.
New Post has been published on https://reporterliber.ro/comisia-europeana-estimeaza-ca-romania-va-inregistra-un-deficit-de-103-din-pib-anul-acesta-semnificativ-mai-mare-decat-cel-anuntat-azi-de-ministrul-citu-la-rectificare-anticipeaza-de-asemenea-o-sca/
Comisia Europeană estimează că România va înregistra un deficit de 10,3% din PIB anul acesta, semnificativ mai mare decât cel anunțat azi de ministrul Cîțu la rectificare. Anticipează de asemenea o scădere economică mai mare pentru acest an și o revenire mai slabă pentru 2021.
Totodată, Comisia recomandă analiza dezechilibrelor macroeconomice pentru 12 state membre, între care și România, care au înregistrat deficite excesive încă din februarie 2020.
Comisia Europeană estimează în prognoza de toamnă că țara noastră va înregistra un deficit bugetar de 10,3% din PIB anul acesta, peste cel estimat astăzi de Ministerul de Finanțelor (9,1% din PIB), diferența fiind de peste 2 miliarde de euro. Totodată, Comisia prognozează că economia românească se va contracta anul acest cu 5,2%, urmând ca anul viitoare să crească cu 3,3%.
Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul maxim prevăzut în tratat.
Comisia intenționează suspendarea regulilor privind limita de deficit și în 2021 și consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, dar va reexamina situația în primăvara anului 2021.
Raportul recomandă elaborarea de bilanțuri aprofundate care să identifice și să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice pentru cele 12 state membre care au fost deja identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în februarie 2020. Acestea sunt Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Comisia Europeană și-a prezentat astăzi pachetul de politică economică de toamnă. Acesta este al doilea pas al ciclului semestrului european 2021, care a început în septembrie cu publicarea Strategiei anuale de creștere durabilă (ASGS). Pachetul are la bază previziunile economice din toamna anului 2020, elaborate într-un context de mare incertitudine, conform cărora, din cauza șocului economic provocat de pandemia de coronavirus, în 2022 producția din zona euro și din UE în ansamblu, va rămâne sub nivelul anterior pandemiei.
Comunicat oficial.
0 notes
Text
CE: Economia României va scădea cu 6% în 2020, dar își va reveni din 2021. Șomaj în creștere, deficit bugetar în creștere mare ca urmare a "derapajelor din trecut" și a viitoarei majorări de pensii
0 notes
Photo
Autostrada Ploiesti-Brasov, mai aproape de construirea in parteneriat public-privat. Comisia de Prognoza a ajuns la o intelegere cu asocierea sino-turca CCCC-Makyol Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) a ajuns la o intelegere cu asocierea China Communications Construction Company – Makyol Insaat Sanayi Turizm pentru realizarea in regim de parteneriat public-privat (PPP) a autostrazii...
0 notes
Text
BIZIDAY: Ghinion!
https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2018/11/Biziday-08nov-2018-WEB.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
Comisia Europeană și-a revizuit în mare scădere prognoza pentru creșterea economică a României, la numai 3,6%.
Aceste estimări sunt fluide, ele pot fi modificate de la o lună la alta, dar ceea ce se schimbă mai greu este trendul. Ceea ce încerc să vă spun este că nu ar fi deloc exclus ca până la finalul anului estimarea să fie chiar mai proastă dar este improbabil să fie mai bună.
Acum, guvernanții noștri își bat capul cum să mai facă rost de bani, că ei aveau în plan să anunțe o revigorare a creșterii economice și sunt încurcați de prognoza fleoștită a comisiei europene. Ghinion!
https://ift.tt/2ytBHBV https://ift.tt/2SY1w6G
0 notes
Text
Comisia de Prognoză reduce prognoza de creştere a economiei României
Comisia de Prognoză reduce prognoza de creştere a economiei României
Economia României va creşte în acest an cu 4,5%, arată proiecţia de toamnă publicată vineri de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (more…)
View On WordPress
0 notes
Text
Guvernul a revizuit prognoza de creştere economică - Cotidianul
stiripesurse.ro (Comunicat de Presă)
Guvernul a revizuit prognoza de creştere economică Cotidianul Creşterea economică va fi în 2017 de 5,6%, până la un Produs Intern Brut de 837,1 miliarde de lei, arată datele publicate vineri de Comisia Naţională de Prognoză, acestea fiind revizuite faţă de estimările din primăvară, care arătau o creştere ... Comisia de Prognoză, veste URIAȘĂ pentru Guvern: creștere economică substanțială pentru Româniastiripesurse.ro (Comunicat de Presă) all 9 news articles »
vezi sursa: http://ift.tt/2y4KM2g from Blogger http://ift.tt/2wwCD5e via IFTTT Like: My Library
0 notes
Text
Prognoza europeană: veşti bune, veşti rele
Prognoza europeană: veşti bune, veşti rele
By magdap
Comisia Europeană a făcut publică prognoza de iarnă. Desigur, într-un an complicat în care guvernul României îşi propune un program economic mai mult decât ambiţios care include scăderi de taxe şi creşteri de salarii şi pensii, prognoza de iarnă…
citiţi mai departe
Via: http://www.rfi.ro/economie-93077-prognoza-europeana-vesti-bune-vesti-rele
View On WordPress
0 notes
Text
Speranțe năruite pentru Guvernul Grindeanu. Comisia Europeană a făcut anunțul - Stiri pe surse
Speranțe năruite pentru Guvernul Grindeanu. Comisia Europeană a făcut anunțul – Stiri pe surse
România va atinge un deficit de 3,6% anul acesta, avertizează Comisia Europeană în prognoza de iarnă, publicată astăzi la Bruxelles. Asta în contextul în care Guvernul de la Bucureşti speră la un deficit de 2,9%, sub pragul de 3%, care le-ar atrage sancţiuni.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană spune că România va avea o creştere de 4,4% anul acesta, sub aşteptările Guvernului de la Bucureşti.…
View On WordPress
0 notes
Text
Comisia Europeană loveşte în speranţele Guvernului: deficit de 3,6% şi creştere sub aşteptări
Comisia Europeană loveşte în speranţele Guvernului: deficit de 3,6% şi creştere sub aşteptări
România va atinge un deficit de 3,6% anul acesta, avertizează Comisia Europeană în prognoza de iarnă, publicată astăzi la Bruxelles. Asta în contextul în care Guvernul de la Bucureşti speră la un deficit de 2,9%, sub pragul de 3%, care le-ar atrage sancţiuni. Mai mult decât atât, Comisia Europeană spune că România va avea o creştere de 4,4% anul acesta, sub aşteptările Guvernului de…
View On WordPress
0 notes
Text
PROGNOZA DE VARĂ Comisia Europeană înrăutăţeşte perspectiva zonei euro şi menţine contracţia României - 08.07.2020
• Potrivit Comisiei, un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ar putea întârzia redresarea economiei • Iancu Guda, analist: “Estimările sunt mai pesimiste în Europa, în special din cauza rezultatelor foarte proaste pe turism” • Ionuţ Simion, preşedinte Amcham România: “Trebuie… , citeste tot articolul https://is.gd/N8cN9Q
0 notes
Text
Buget 2020. Problemele din buget de care sunt conștienți toți economiștii, deși nimeni nu știe încă cum va arăta Bugetul
0 notes
Photo
Citu acuza Ministerul de Finante ca a masluit datele bugetare Senatorul PNL Florin Citu acuza Ministerul de Finante si Comisia de Prognoza ca au masluit datele rectificarii bugetare, reducand veniturile programate si crescand deficitul.
0 notes
Text
Legea bugetului de stat a fost retrimisă Parlamentului, pentru reexaminare
Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Perlamentului pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, susținând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, că nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate.
”Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare Președintelui României în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Președintele a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională. Separat de motivele de neconstituționalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităților locale și realizarea unor investiții strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societății. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătății și educației, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice”, susține șeful statului în cererea adresată Parlamentului.
Potrivit sursei citate, cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcții bugetare credibile.
”Având în vedere că veridicitatea cadrului macroeconomic ridică probleme pentru sustenabilitatea bugetară a anului 2019, considerăm că se impune reexaminarea Legii bugetului de stat pe anul 2019 de către Parlament. În acest sens, apreciem că autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina și de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creștere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019. Astfel, semnalăm o construcție bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) și cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaționale. Comisia Europeană și organisme independente internaționale au prognozat, toate, rate de creștere economică substanțial reduse față de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creștere de doar 3,5%, iar agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creștere de doar 3,2%”, se arată în cererea de reexaminare.
Președinția menționează că aceste prognoze au fost realizate anterior emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.
Președintele apreciază că veniturile bugetare sunt supraestimate.
https://ift.tt/2ijlkTZ https://ift.tt/2TrjPVo
0 notes