#exporturile de cereale

[inprimalinie]

Rusia, pe primul loc în lume la exporturile de grâu

În timp ce Europa se luptă cu cerealele ucrainene, Rusia stabilește recorduri la exportul de cereale – WION. Georgiana Arsene Fermierii din țările UE protestează față de importurile de alimente ieftine din Ucraina vecină, cu care nu pot concura, relatează WION. Între timp, Rusia a cultivat o cantitate fără precedent de grâu în ultimii doi ani și l-a vândut la prețuri competitive pe piața…

[leontiucmarius]

PSD cere MAE să înceapă negocierile pentru aplicarea în România a "modelului polonez" privind exporturile de cereale ucrainene către UE

PSD a transmis o solicitare către Ministerul Afacerilor Externe pentru a începe negocierile privind aplicarea “modelului polonez” în România, care se referă la exporturile de cereale din Ucraina în Uniunea Europeană.

[stiri-noi]

Exporturile de cereale au crescut cu 30% în primele cinci luni din 2020 (INS)

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2ib0Nv7

acs-rss.ro : Exporturile de cereale din Rusia către țările ASEAN au crescut de două ori

Detalii

Scris de Glasul

  Conform ITAR TASS, exporturile de cereale din Rusia către țările Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) au  creascut de două ori în anul agricol în curs, a declarat luni agenția veterinară și fitosanitară Rosselkhoznadzor. Actualul an agricol în Rusia durează de la o iulie 2016 pana la 30 iunie 2017. „Analiza preliminară a exportului de cereale rusești în 2016/2017 (iulie-decembrie 2016) a arătat deja o creștere de două ori ca volum,” se spune în declarația RosselKhoznadzor. În această perioadă, Rusia a livrat aproximativ 587.000 de tone de cereale în regiune, în special, 467,000 tone de grâu și 118 de tone de porumb. În conformitate cu autoritatea de reglementare, prognoza importurilor de cereale de către țările ASEAN a crescut la 38 de milioane de tone. Având în vedere că în 2016 recolta de cereale din Rusia a depășit 119 de milioane de tone, țara poate exporta 40 de milioane de tone în acest an agricol, a declarat ministrul Agriculturii Alexander Tkaciov. Dar, în prezent, prognoza oficială a ministerului este de 35 de milioane de tone. În 2015, Rusia a recoltat 104.8 milioane de tone de cereale și a exportat 33,9 milioane de tone în anul agricol precedent. Recolta de cereale record în Rusia, a fost înregistrat în anul 2008, când fermierii s-au adunat 108.1 milioane de tone. În zilele Uniunii Sovietice, recolta de cereale pe teritoriul Rusiei moderne era mai mare. Pentru referință, în 1978 s-au totalizat 127,8 mil tone, lucru posibil datorită zonelor de cultură vaste. Statele-membre ale ASEAN sunt Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda, Brunei, Cambodgia, Laos, Myanmar și Vietnam.

[stireazileiuk]

Lavrov susţine că, în pofida atacului de la Odesa, Rusia va permite exporturile de cereale prin Marea Neagră

[jurnaldeoltenia]

Nicolae Giugea : Razboiul din Ucraina a bulversat inclusiv piata de cereale din Europa. Romania trebuie sa ajute la reconfigurarea rutelor de export.

Nicolae Giugea : Razboiul din Ucraina a bulversat inclusiv piata de cereale din Europa. Romania trebuie sa ajute la reconfigurarea rutelor de export.

Deputatul Forta Dreptei, Nicolae Giugea, a adresat o intrebare Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, in privinta solutiilor tehnice si investitii imediate pentru facilitarea exporturilor de produse agricole din Ucraina. “Războiul din Ucraina a bulversat inclusiv piața de cereale din Europa, având în vedere că în momentul de față, exporturile din zona ucraineană au un potențial de 7,5…

[borisharea]

Mold-street | Exportul de uleiuri vegetale a crescut de 7 ori, iar importul de gaze a crescut de patru ori

Mold-street | Exportul de uleiuri vegetale a crescut de 7 ori, iar importul de gaze a crescut de patru ori

Republica Moldova exportăm cereale și fructe, importăm gaze și produse petroliere În primele două luni ale acestui an exporturile de mărfuri au crescut de 1,6 ori comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 şi au constituit 667 milioane de dolari, potrivit Biroului Național de Statistică. Creșterea atât de semnificativă a exporturilor se datorează în special livrărilor peste hotare de…

[badulescuradu14]

– Criza alimentară iminentă : Ungaria interzice toate exporturile de cereale efective imediat –

19 . martie . 2022 Cei care o au, nu o mai dau deoparte, iar cei care nu o au, se vor găsi în curând în mijlocul unei crize alimentare epice. La doar câteva ore după ce am raportat că Rusia a interzis efectiv exporturile de îngrășăminte, cu câteva momente în urmă Ungaria – una […]– Criza alimentară iminentă : Ungaria interzice toate exporturile de cereale efective imediat –

[edufinonline]

Exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale au crescut cu 16,8% în primele 9 luni (INS) România a exportat, în primele 9 luni din 2019, cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 1,987 miliarde de euro, cu 16,8% mai mult comparativ cu perioada

[smartseo4you]

Organizația pentru Alimentație și Agricultură: Prețurile alimentelor au crescut la nivel mondial pentru a șasea lună consecutiv în noiembrie, la maximul ultimilor șase ani. Este și cea mai mare creștere lunară din iulie 2012.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/organizatia-pentru-alimentatie-si-agricultura-preturile-alimentelor-au-crescut-la-nivel-mondial-pentru-a-sasea-luna-consecutiv-in-noiembrie-la-maximul-ultimilor-sase-ani-este-si-cea-mai-mare-creste/

Organizația pentru Alimentație și Agricultură: Prețurile alimentelor au crescut la nivel mondial pentru a șasea lună consecutiv în noiembrie, la maximul ultimilor șase ani. Este și cea mai mare creștere lunară din iulie 2012.

Indicele prețurilor produselor alimentare al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care măsoară modificările lunare pentru un coș de cereale, uleiuri vegetale, produse lactate, carne și zahăr, a avut în medie 105,0 puncte luna trecută, comparativ cu un 101,0 ușor revizuit în octombrie.

Instituția precizează că principalul factor care a influențat saltul de luna trecută este creștere de 14,5%, de la o lună la alta, înregistrată de prețul uleiului vegetal, ca urmare a majorării prețurilor uleiului de palmier influențată de scăderea stocurilor mondiale.

FAO a precizat că recoltele mondiale de cereale sunt în curs de a atinge un record anual în 2020. Prețul cerealelor a crescut cu 2,5% față de octombrie și cu 19,9% față de noiembrie 2019. 

Prețurile la export de grâu au continuat să crească în noiembrie, ca urmare a scăderii perspectivelor privind exporturile și recolta în Argentina. Prețurile porumbului au crescut și ele în noiembrie, în contextul unor noi reduceri ale estimărilor de producție în SUA și Ucraina, ambele țări mari exportatori. și pe fondul unor achiziții mari ale Chinei. Prețurile internaționale ale orezului s-au menținut la același nivel pe parcursul lunii.

Indicele FAO al prețului zahărului a crescut cu 3,3%, pe fondul așteptărilor tot mai mari cu privire la o deficiență de producție globală în următorul sezon de comercializare, deoarece condițiile meteorologice nefavorabile au condus la perspective mai slabe ale culturilor în Uniunea Europeană, Rusia și Thailanda.

Prețul lactatelor a crescut cu 0,9%, determinat de scumpirea untului și brânzeturilor și de creșterea vânzărilor cu amănuntul în Europa într-o perioadă sezonieră scăzută pentru producția de lapte din regiune.

Prețurile cărnii de bovine, ovine și porcine au crescut, în timp ce prețurile cărnii de pasăre au scăzut.

FAO și-a revizuit în ușoară scădere previziunile pentru sezonul de cereale al anului 2020 pentru a treia lună consecutiv, la 2,74 miliarde de tone față de 2,75 miliarde de tone, cât estima inițial. Cu toate acestea, producția tot va fi una record, cu 1,3% peste nivelul de anul trecut.

Sursa: FAO.

[inprimalinie]

Ucraina va dubla exporturile de cereale prin Moldova și România

Ucraina intenționează să semneze săptămâna viitoare o serie de documente care vor dubla capacitatea de export a logisticii ucrainene cu România și Republica Moldova, informează eNews. Premierul ucrainean, Denis Șmigal, a declarat acest lucru joi, la Forumul Economic Internațional de la Kiev, a relatat INFOTAG, citând presa ucraineană. Minagro a îmbunătățit prognoza de la 72 de milioane la 79 de…

[leontiucmarius]

O supraabundenţă de cereale afectează bunăvoinţa de care Ucraina are mare nevoie

Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei. O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali, scrie Agerpres. Surplusul de cereale este…

[stiri-noi]

Decizia lui Putin care va afecta întreaga planetă. Se suspendă exporturile de cereale

[politicaastazi]

Guvernul repetă greşelile care au condus la recesiunea din 2009-2010

Potrivit acestora, la mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.  

„Creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieşiri nete de capital din România. În plus, creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori”, estimează analiştii.

Potrivit lor, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe. La mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.

Politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii macroeconomice, mai arată analiştii, care susţin că Guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deşi resursele sunt limitate. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016.

Ce greşeli repetă Executivul

Potrivit analiştilor, în căutarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient. În primul rând, Guvernul a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală, cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi re-introdusă tot de acesta în septembrie-octombrie. În al doilea rând, a temperat anumite măsuri anunţate anterior: 84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor). De asemenea, Executivul a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat, prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor. Totodată, a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală. Nu în ultimul rând, Guvernul a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale.

Ce efecte vor avea aceste măsuri

Analiştii UniCredit Bank estimează că în urma rectificării bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice.

Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile. Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute. Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va menţine ritmul mediu de creştere a salariilor nete din sectorul public întrun interval de „doar” 4 – 40%. În acelaşi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creşte cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creşterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forţează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaţilor cu echivalentul contribuţiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. Stocurile vor creşte în urma recoltei mari de cereale, însă investiţiile vor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură şi de creşterea capacităţilor de producţie neutillizate în industrie (în contrast cu tendinţa din Europa centrală).

Exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară. Cererea internă şi europeană puternice vor sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţillor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internaţional (pe măsură ce comerţul internaţional îşi continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puţin stringentă decât în restul Europei centrale) şi comerţul cu amănuntul (stimulat de creşterile salariale). UniCredit Bank estimează o creştere de două cifre a construcţilor din sectorul privat pe toate subcomponentele acestora: spaţii comerciale, logistice, rezidenţiale şi construcţii industriale.

Fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Analiştii anticipează o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice. Investiţiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-şi nemodificată ponderea în PIB. Potrivit lor, mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanţarea planificată. Intrările de fonduri structurale şi de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanţelor Publice) şi s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta. Îmbunătăţirea de anul viitor ar putea fi minoră, ţinând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puţin probabil să fie iniţiate noi proiecte mari de infrastructură, susţin ei.

Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă. Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul EUR-RON în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 până la finalul anului. Analiştii UniCredit Bank sunt de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.

„BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. Până atunci, inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori. Inflaţia totală şi cea de bază ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor. BNR ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, mai arată analiştii.

Potrivit lor, există riscul a două conflicte cu autorităţile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală şi al doilea legat de independenţa justiţiei. Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi România decât în cazul Poloniei şi al Ungariei, în contextul existenţei Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru reforme judiciare.

Util - vezi sursa: http://ift.tt/2xpTDj5 from Blogger http://ift.tt/2kxmKLe via IFTTT Like: My Library Like: Facebook

[stireazileiuk]

Putin şi Erdogan se întâlnesc la Teheran: Exporturile de cereale ucrainene, printre subiectele de pe agenda întrevederii

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rUFNly

Alba24.ro - INS : Importurile de alimente au crescut 9,4% în primele două luni,...

INS: Importurile de alimente au crescut 9,4% în primele două luni, în timp ce exporturile au urcat cu doar 1,2%

România a importat în primele două luni din acest an produse agroalimentare în valoare de 1,069 miliarde de euro, în crestere cu 9,4% față de aceeași perioadă din 2016. În același timp, în perioada analizată exporturile s-au majorat doar cu 1,2%, reiese din datele transmise de Institutul Național de Statistică (INS), la solicitarea News.ro.

Cerealele domină structura exporturilor, cu încasări în primele două luni din acest an de peste 311 milioane de euro și un volum de 1,4 milioane de tone, cu 7,8% mai mare față de intervalul similar din 2016.

Importurile de cereale au ajuns la 62 milioane de lei în primele două luni din acest an, față de 55,8 milioane de lei din aceeași perioadă din 2016.

Exporturile de semințe au ajuns în primele două luni din acest la 115 milioane de euro, în creștere cu 3% față de aceeași perioadă din 2016, în timp ce importurile au depășit 70 de milioane de euro.

Valoarea exporturilor de animale vii a ajuns în prima parte a anului la aproape 40 de milioane de euro, în creștere cu 4,7% față de primele două luni din 2016. Importurile de animale vii au ajuns la aproape 22 de milioane de euro.

România a exportat peste 18.000 de tone de carne în valoare de 36 de milioane de euro, în creștere cu 11,7% în volum și cu 6,5% în valoare.

În ceea ce privește importurile de carne din primele două luni din 2017, acestea au crescut cu 3,8%, la peste 51.000 de tone, și au ajuns la o valoare de peste 83 de milioane de euro, în creștere cu 9,5% față de intervalul ianuarie-februarie 2016.

Valoarea importurilor de lapte si produse lactate a depasit 80 de milioane de euro in primele doua luni din 2017, fata de 63,9 milioane de euro în 2016 (+25%).

Cantitatea de lapte importat a ajuns la aproape 70.000 de tone, în creștere cu 14,5% față de primele două luni din 2016.

România a mai importat în primele două luni din 2017 legume în valoare de 84 de milioane de euro, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2016. Cantitatea de legume importate de România s-a ridicat la 111.000 de tone.

Valoarea fructelor importate în prima parte a anului a ajuns la 103 milioane de euro, în creștere cu 11,6%, în timp ce exporturile de fructe au ajuns la 6 milioane de euro.

România a importat peste 155.000 de tone de fructe în perioada ianuarie-februarie și a exportat 1.400 de tone.

sursa: hotnews.ro