#cursuri de limba romana

[centrulculturalgraz]

Cursuri de limba germana ianuarie 2019

Cursuri de limba germana ianuarie 2019

Dragi romani, cursurile de limba germana din Graz vor incepe dupa 15.01.2019. Inscrierile si informatiile le primiti la sediul nostru din Eggenberger Gürtel 76, 8020 Graz dupa urmatorul program: Luni si Vineri 15.00-18.00 Miercuri si Vineri 09.00-12.00 Un curs costa 200 Euro si cuprinde 60 ore.Vom avea nivelele A1.1, A1.2, A2.1 si A2.2 Cursurile sunt cu predare in limba romana, sustinute de o…

[irisbyirinatirdea]

Bucataria traditionala romaneasca @drp.gov.ro @associazione_iris_irina_tirdea @irinatirdea @irispresstv #romania #romaniidindiaspora Romanii din Diaspora| Festival de cultura, creatie si limba romana| Lecco, Lacul Como, Italia | IRIS TV| Asociatia Romanilor IRIS #romania Departamentul pentru Romanii de pretutindeni Incepand cu 1 octobrie 2022 pana pe 30 noiembrie 2022 Asociatia Romanilor IRIS Italia organizeaza un program dedicat comunitatii de romani din Italia - Tabara de cultura, creatie si limba romana pentru copii - Cursuri de limba, literatura, istorie si Traditie romaneasca - Concerte de muzica si dans popular traditional romanesc - Degustari de bucatarie romaneasca - Workshop - uri de creatie romaneasca - Parade de costume populare romanesti - Cursuri de religie si educatie civica - Miss Romania in Italia - Romanii au Talent in Italia - Emisiune radio - televizive in limba romana - Psihologia pentru copii Pentru inscrieri & info irispresstv@gmail.com 0039/ 3443800777 www.irisbyirinatirdea.com IRIS TV 📺 Partner Media https://youtu.be/qfBv55kbsXQ (presso Lecco) https://www.instagram.com/p/CjnMoIpqiNF/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[bartholomaus]

“Despre slabiciunea unui argument : deci romanii au ocupat sub 20 la suta din Dacia timp de 160 de ani dupa care toti dacii,inclusiv cei peste 80 la suta necuceriti, au devenit ce si erau vorbitori de ce limba?Dupa ce administratia romana a plecat, colonistii romani au ramas in Dacia,la cheremul destinului....Este un caz unic in istorie si ,poate,in univers.Sau cumva dacii au fost din cale afara de destepti si au invatat limba straina...cursuri intensive ...Ca de, daca erau barbari...Pai suntem copii,oameni buni ? Nu e cam gogonata? Sa-mi spuna si mie cineva ce este stiintific in aceasta prostire in fata!Despre ce stiinta poate fi vorba cand lucruri elementare, de bun simt, sunt date la o parte?”

RASPUNSUL: O intelegere a unui fenomen extrem de complex ,simplificata cu naivitate. Si gandita prin prisma secolului 21. Gresit din start. dacii nu erau un popor precum cele din ziua de azi  si un ansamblu de triburi vorbitoare a unei limbi si avand o cultura oarecum unitara. dar asta nu inseamna ca aveau constiinta acestui lucru. Nu incearca nimeni sa va prosteasca!! Deja discutia a pornit gresit! Cate lucrari despre lumea antica europeana ati citit? Dar despre romani? Nu poti intelege fenomenul romanizarii zonei Dunare-Carpati fara sa stii istorie temeinic. Latinizarea a inceput cu mult inainte de cucerirea lui Traian si s-a continuat mult dupa plecarea administratiei romane.

Multi se intreaba cum au invatat latina barbarii din Moldova. Dar de migratii ati auzit? Daca Moldova a fost supusa unui fel de colonizare cu populatii romanizate candva pe la inceputul Evului Mediu, cu populatii venite din Ardeal si Muntenia? In 1000 de ani se pot intampla atat de multe caci nu-ti vine sa crezi. De ex, ce populatie era in Mexic acu  500 de an(si ce limba vorbea)i si ce este acum? Si vorbesc de 500 nu 1000.

Simplificand... Un popordin antichitate  care nu era nici cel roman , grec sau chinez odata ce era decapitat de intreaga elita (elita=toti oamenii care conteaza=lideri, preoti) accepta imediat cultura cuceritorului.

[rudyroth79]

Știri: Noi cursuri de limba română disponibile acum online – înscrieri până pe 31 mai 2020 pentru grupa de începători

Știri: Noi cursuri de limba română disponibile acum online – înscrieri până pe 31 mai 2020 pentru grupa de începători

În contextul situației actuale la nivel internațional, ICR Tel Aviv își adaptează activitatea la realitățile prezente și va organiza cursurile de limba română ca limbă străină on line, pe platforma zoom.

Astfel, în perioada mai–septembrie 2020, vom organiza 3 grupe, pentru următoarele niveluri:

– începători – A1 (30 de ore), în fiecare luni și miercuri, în intervalul 18.30 – 20.00, în perioada 3…

[agendaculturalapentrucopii]

Cursuri de performanta de limba romana si matematica pentru anul scolar 2018-2019- Locuri limitate!

Cursuri de performanta de limba romana si matematica pentru anul scolar 2018-2019- Locuri limitate!

  Va anuntam, ca au inceput inscrierile la cursurile pentru performanta la limba romana si matematica pentru cls. a II a – a VI a   sub indrumarea unor profesori cu experienta in pregatirea pentru concursuri scolare, examene de admitere pentru clasa a V a la clase speciale sau colegii.

 Cursurile se desfasoara intr-un cadru organizat si intr-o locatie usor accesibila, respectiv la sediul…

[centrulculturalgraz]

Cursuri de limba germana Graz 2019

Cursuri de limba germana Graz 2019

Cursurile noastre au inceput in data de 21.09.2019 si va anuntam ca mai avem cateva locuri. In aceasta toamna 2019 va putem oferii doar 2 cursuri A1.1 si A1.2 Cursurile se vor desfasura dupa urmatorul program : A1.1 marti ora 19.00-21.00 sambata 15.00-17.00 A1.2 Marti ora 17.00-19.00 Sambata ora 17.00-19.00 Pentru mai multe informatii va rugam sa ne scrieti pe email romaniidingraz@ yahoo.com sau…

[muncainanglia]

Cursuri de electrician

Cursuri de electrician Oferim celor interesati cursuri de 17 edition timp de 2 duminici la rand.Pasul este 99% garantat . Daca doriti sa efectuati acest curs va rugam sa ne contactati la aceste numere de telefon: 07803748979 pentru limba romana si 07939011898 pentru limba engleza. 33 River Road, Unit 11 River Road, Business Park, Barking, IG11 0EA

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Din 28 iunie copiii românilor din Serbia de NE se pot înscrie în clasele în care se predă limba română

Începând din 28 iunie copiii românilor din Serbia de nord-est se pot înscrie la cursurile şcolare de învăţare a limbii române în anul şcolar 2017-2018. Responsabila Departamentului de Învăţământ al Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR) din Serbia, prof. Anişoara Ţăran, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, că ''părinţii elevilor au obligaţia, când ridică carnetele de elev ale acestora, să completeze un formular prin care să îşi exprime opţiunea în legătură cu alegerea limbii române drept a doua limbă străină de studiu''. ''Odată înscrişi, elevii vor trebui să studieze limba română până la sfârşitul ciclului din care fac parte. Ei nu vor mai putea nici să abandoneze studiul limbii române, nici să se înscrie în clasele în care se predă o altă limbă străină'', a explicat prof. Anişoara Ţăran. Ea a arătat că CNMNR a acţionat în teritoriu ''atât pentru informarea familiilor de români asupra acestor noi prevederi ale Ministerului Educaţiei, cât şi a necesităţii ca elevii să fie înscrişi în clasele în care se va preda limba română, condiţie esenţială pentru protejarea identităţii naţionale româneşti''. În context, reprezentanta CNMNR a menţionat că, ''în baza anchetelor, clase în care se va studia limba română vor fi formate în localităţile Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear, dar, deocamdată nu se ştie numărul elevilor''. Ea a mai adăugat că în regiunile istorice Timoc şi sudul Dunării în anul 2013 au fost înfiinţate primele cursuri facultative de limba română prin implementarea proiectului finanţat de CNMNR, la care au fost înscrişi 895 de elevi ai Şcolilor gimnaziale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal. ''Din păcate, doar 420 dintre toţi aceştia au fost prezenţi la orele de limba română organizate în 13 unităţi de învăţământ din Bor, Zajcear şi Negotin.În anul şcolar 2016-2017 în Serbia de nord-est situaţia a fost deplorabilă, din cei 264 de copii înscrişi la cursurile de limba română din unităţile de învăţământ de stat, doar puţin peste 50%, au reuşit să le absolve.

Sursa: www.agerpres.ro

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/din-28-iunie-copiii-romanilor-din-serbia-de-ne-se-pot-inscrie-in-clasele-in-care-se-preda-limba-romana/

[studyingatessex]

Învățați o limbă străină (Learn a Language - Română)

(Rezumat in Romana) Fie că sunteți un entuziast al limbilor străine sau un începător, dacă vreți să învățați o limbă străină o să aveți la dispoziție toate resursele necesare! Universitatea Essex vă oferă diferite opțiuni pentru a învăța o limbă străină: 1. Ca profil; 2. Printr-un modul; 3. Programul Languages for All; 4. Essex Modern Languages Certificate. O să încerc să rezum fiecare punct in parte. 1. Ca profil - cred că se subînțelege. Înseamnă a face un profil axat pe limbi străine. Puteți învăța mai multe limbi depinzând de ce alegeți și dacă ați făcut limba respectivă înainte. Puteți învăța două limbi fluent începând de la zero, prin a lua doua cursuri intensive. Limbi valabile: Franceză; Germană; Italiană; Portugheză sau Spaniolă. 2. Modul - un modul poate să fie parte din profilul vostru sau poate fi ales pentru modulele unde aveți opțiuni. Puteți să alegeți un singur modul sau puteți să luați două pentru aceeași limba pentru un curs intensiv. Eu am facut Germană intensiv, așa că am avut două module de germană pe an, șase ore pe săptămână, plus teme și ce învățam acasă. Nu e așa de rău pe cât sună, promit. Limbi valabile: Franceză; Germană; Italiană; Chineză; Portugheză sau Spaniolă. 3. Languages for All - un program al universității unde puteți învăța o limbă înafara a ce faceți deja. E două ore pe săptămână. Locurile se umplă repede și este pe gratis pentru un an, dar după trebuie să plătiți dacă vreți să continuați. Prețurile se schimbă și o să atașez un link ca să vă puteți uita. Puteți să învățați în clasă (Language Express) sau online (Language Portfolio). Limbi valabile: - Language Express: Arabă; Franceză; Germană; Japoneză; Chineză; Rusă sau Spaniolă; - Language Portfolio: Franceză; Germană sau Spaniolă. De știut: O să primiți un fel de diplomă ce spune că ați făcut cursul și că ați trecut, dacă nu treceți nu e menționat. Nu aveți nota menționată, doar nivelul. Destul de bine așa, nu? Eu una am făcut Rusă și chiar mi-a plăcut. 4. Essex Modern Language Certificate - Plătiți pentru a învăța o limbă și primiți un certificat de la universitate pentru a vă atesta nivelul. O să las un link unde puteți găsi mai multe informații. Limbi valabile: Franceză; Germană; Italiană; Chineză; Portugheză sau Spaniolă. Link: http://www.essex.ac.uk/study/why/languages.aspx Ar trebui să puteți găsi mai multe informații la acest link dar puteți oricând să îmi trimiteți un mesaj dacă doriți!

[centrulculturalgraz]

Curs de limba germana in Graz A1.1

Curs de limba germana in Graz A1.1

  Bine v-am regasit dupa o vacanta frumoasa de sarbatori. Dupa cum stiti deja Centrul Cultural Austro Roman Grazorganizeaza cursuri de limba germana cu predare in limba romana. Incepand cu luna MAI 2019 avem o grupa noua de incepatori A1.1 deoarece toate grupele sunt pline. Pentru mai multe informații vă rugăm sa trimiteti SMS la numărul 0681 20343023 Va rugam sa nu sunati caci doamna profesoara…

[centrulculturalgraz]

Curs de limba germana A2.1 in Graz

Stimati cursanti va informam ca la Grupa de avansati mai avem cateva locuri libere Cursurile se vor tine direct la sediul din Eggenberger Gürtel 76, 8020 Graz Cursurile se intind pe durata a 3 luni, respectiv 12 săptămâni ( 15 aprilie-1 Mai vacanță de Paște) ultima zi de curs fiind 6 iulie 2019. Cursurile vor avea loc de 2 ori pe săptămână, marțea și sâmbăta seara a câte 2 ore un curs. 19.00-21.00…

[centrulculturalgraz]

Cursuri de limba germana in Graz 2018

Cursuri de limba germana in Graz 2018

Buna tuturor.Pentru ca am avut mai multe solicitari vom incepe o noua serie de cursuri la inceputul lunii noiembrie 2018 care vor fi pana la sfarsitul anul adica 50 de ore de limba germana cu predare in limba romana…

Un curs costa 150 euro in care este inclusa si diploma recunoscuta de autoritatiile austriece.

Cursurile vor avea continuitate si in 2019 in functie de interesul si nivelul d-voastra.

[centrulculturalgraz]

Cateva anunturi importante inainte de vacanta!

Cateva anunturi importante inainte de vacanta!

  Centrul Cultural Austro Roman Graz va asteapta din 15 Septembrie 2017 cu proiecte noi. Va multumim ca ati fost cu noi, multumim voluntarilor implicati cat si tuturor care au inteles importanta si necesitatea proiectelor sociale, culturale si educative… Deasemenea daca aveti idei sau propuneri nu ezitati sa ne scrieti pe email romaniidingraz@yahoo.  com Pe langa cursurile si…

[centrulculturalgraz]

Cursuri de limba germana Februarie 2020

Cursuri de limba germana Februarie 2020

Începând cu luna februarie 2020 respectiv 7 Februarie Centrul Cultural Austro-Roman din Graz vă oferă 1.curs de limba germana A1.2direct la sediul din Eggenberger Gürtel 76, 8020 Graz Acest curs este pentru cei care doresc sa isi imbunatateasca cunostintele de limba germana.Obiectivele cursului sunt inţelegerea de conversaţii cotidiene la nivel elementar si conversatii în limba germană. Cursul…

[rudyroth79]

Știri: Cursuri de limba română pentru străini (octombrie – februarie 2019/2020, Madrid, Valencia, Barcelona)

Știri: Cursuri de limba română pentru străini (octombrie – februarie 2019/2020, Madrid, Valencia, Barcelona)

Institutul Cultural Român de la Madrid organizează noi cursuri de limba română pentru străini în perioada octombrie – februarie 2019/2020. Cursurile se organizează la sediul ICR de la Madrid şi la instituţiile partenere din Valencia şi Barcelona, acoperind toate nivelurile, de la începători la avansaţi, în conformitate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

Perioada: octombri…

[rudyroth79]

20 septembrie 1866, satul Hordou din districtul Năsăud, comitatul Bistrița-Năsăud, azi, comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud – 9 mai 1918, București

”Sunt suflet în sufletul neamului meu/ Şi-i cânt bucuria şi-amarul –/ În ranele tale durutul sunt eu,/ Şi-otrava deodată cu tine o beu/ Când soarta-ţi întinde paharul./ Şi-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,/ Răbda-vom pironul aceleiaşi cruci/ Unindu-ne steagul şi larul,/ Şi-altarul speranţei oriunde-o să-l duci,/ Acolo-mi voi duce altarul.// Sunt inimă-n inima neamului meu/ Şi-i cânt şi iubirea, şi ura – / Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu,/ Voinţa mi-e una, că-i una mereu/ În toate-ale noastre m��sura./ Izvor eşti şi ţinta a totul ce cânt –/ Iar dacă vrodat-aş grăi vrun cuvânt/ Cum nu-ţi glăsuieşte scriptura,/ Ai fulgere-n cer, Tu cel mare şi sfânt,/ Şi-nchide-mi cu fulgerul gura!// Ce-s unora lucruri a toate mai sus,/ Par altora lucruri deşarte./ Dar ştie Acel ce compasul şi-a pus,/ Pe marginea lumii-ntre viaţă şi-apus,/ De-i alb ori e negru ce-mparte!/ Iar tu mi-eşti în suflet, şi-n suflet ţi-s eu,/ Şi secoli-nchid-ori deschidă cum vreu/ Eterna ursitelor carte,/ Din suflet eu fi-ţi-voi, tu, neamule-al meu,/ De-a pururi, nerupta sa parte!”

Am ales această poezie (”Poetul”) din volumul ”Antume”, poate pentru a reda mai fidel ideile, sentimentele acestui mare poet, astăzi aproape uitat. Această autodefiniţie a creatorului, care unora li se va părea prea înflăcărată sau desuetă, reprezintă, după părerea mea, o ars poetica, o sinteză a gândirii poetico-patriotice (de ce nu!), pentru că şi atunci, dar şi acum, George Coşbuc a fost şi va rămâne o conştiinţă a neamului românesc. S-a considerat pe nedrept că poeziile lui Coşbuc erau scrise pentru a fi recitate la serbările şcolare şi la cele populare, deşi prin opera sa el este un autor clasic care rezistă și astăzi. George Coşbuc este un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosind o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima. A dat o versiune completă a poemului lui Dante, ”Divina Comedie”. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat, prin localizare la sufletul și mediul țărănesc, ”Eneida” și ”Odiseea”, introducând specii ale poeziei orientale în poezia română, cum ar fi gazelul. Cunoscând lumea satului, el a scos în evidență partea solară, idilică a sufletului țăranului român.

George Coșbuc s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, astăzi, comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud. S-a stins din viaţă pe 9 mai 1918 la București. Poetul transilvănean a devenit membru titular al Academiei Române în anul 1916.

George Coșbuc era cel de-al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din localitatea Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise ”că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. În toamna anului 1871, viitorul poet începe studiile la școala primară din Hordou, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Revine la şcoală în anul 1873, iar clasele a II-a și a III-a le va urma la şcoala din Telciu, unde erau bunicii materni, comună mare pe Valea Sălăuţii. Aici va învăţa limba germană cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În anul 1875 continuă clasa a IV-a la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă la 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud, unde predau profesori cu o pregătire serioasă şi unde se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice. Încă de pe acum începe să scrie versuri. ”Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai am și nici nu știu ce era, însă îmi amintesc că a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ardelenești”, mărturisea scriitorul.

Referirea este făcută la revista de informare pedagogică și literară ”Școala practică”, redactată de pedagogul Vasile Petri, în care, ”student” în clasa a VII-a liceală, G. Coșbuc trimite spre publicare în primăvara anului 1883 o traducere. Activează în cadrul Societăţii de lectură ”Virtus Romana Rediviva” a gimnaziului, iar în  clasa a V-a este ales membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președintele ei. Între 1882 şi 1883, George Coşbuc publică poezii în revista ”Muza someşeană”, un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații critice. Alte poezii ale elevului George Coșbuc urmau a fi citite de autor în ședințele societății, în total peste cincizeci de poezii, ”dintre cele 160 scrise pe când era elev în clasa a șasea”. La ședințele societății citeşte traduceri din Rückert, Petöfi și o poveste populară, în 600 de versuri, ”Pepelea din cenușă”. În luna mai 1884 susține examenul de bacalaureat, iar în toamna aceluiaşi an se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societăţii ”Iulia” a studenților români şi din luna decembrie 1884 începe colaborarea la ”Tribuna” din Sibiu. În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare.

Istoricii literari dau ca debut publicistic propriu-zis al lui George Coșbuc snoava versificată ”Filosofii şi plugarii”, publicată în revista ”Tribuna” în trei numere consecutive, din 5/17 decembrie – 8/20 decembrie 1884, sub formă de foileton (textul are peste peste 350 de rânduri), cu semnătura C. Boșcu (anagrama numelui Coşbuc). G. Coșbuc transmisese textul din Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. În ”Amintiri”, Ioan Slavici a consemnat acest moment al debutului lui George Coşbuc:

”Într-una din zile am primit la redacțiune, pentru «foița» (rubrica literară permanentă) Tribunei, un manuscript, curat și citeț, o snoavă versificată. Autorul se subscria Boșcu și plicul fusese pus la poștă din Cluj. Mi se părea lucru învederat că acel Boșcu e-ncepător, student la Universitatea din Cluj, și mă bucuram, căci n-o fi poate adevărat că ziua bună de dimineață se cunoaște, dar nu mai încape nici o îndoială că cei în adevăr aleși chiar de la începutul lucrării lor își dau destoiniciile pe față. Mi-a plăcut snoava și am publicat-o…”

”Craiul serios atuncea, dezbrăcându-și ironia:/ Vedeți, dragii mei, acuma ce-ajunge filozofia?/ N-am făcut lucrul acesta din răutate, deloc,/ Nici din glumă, ca astfel să-mi pot bate de voi joc./ Nu! Voința mi-a fost numai să v-arăt că omul știe,/ Să trăiască-n lumea mare și făr de filozofie!/ Am voit să v-arăt cum că și plugaru-i om isteț,/ Chiar așa de-nțelept poate, tocmai precum voi sunteți!/ Am voit să v-arăt numai ce nebuni ați fost anume,/ Când v-ați numit muritorii cei mai înțelepți din lume!…/ Nu-mi pasă! Pe-Omer, pe Plato citiți-i, dacă puteți;/ Dați de cap cu Herodotul, ori cu capul de pereți,/ Lui Virgil îi faceți ode, invitându-l cu plăcere/ La un prânz bogat, de gală, ori la o tură de bere/ Nu-mi pasă! Însă de-aceea, vă spun drept că-mi pasă mult:/ Nu vă lăudați știința; asta nu pot s-o ascult!/ Nu acela-i om cuminte, care tot mereu vorbește/ Despre-nțelepciunea-i multă, nu acel ce se fălește,/ Că de rost știe pe Plato, nu acela e mintos/ Ci acel ce cu-umilință tace, ține capul mai în jos!/ Cest din urmă-i om cuminte, cel dintâi o tidvă seacă:/ Spicul gol de grâu se-nalță, cel plin însă-n veci se pleacă!/ În urmă să știți și-aceea că sunt mulți dintre plugari,/Ageri, cumpeniți la fire ca oricare cărturari,/ Nu filozofia-l face pe om înțelept sub soare/ Ci mintea cea sănătoasă, câștigată cu sudoare,/ De-aceea nicicând plugarul nu-l luați în râs de sus:/În oala acoperită nu știe nimeni ce-i pus!” (fragment din ”Filosofii și plugarii”).

Tînărul poet continuă colaborarea la ”Tribuna” din Sibiu, publicând ”Atque nos”, ”Fata craiului din cetini”, ”Draga mamei”, ”Dragoste păcurărească”. Ioan Slavici, directorul ”Tribunei”, îl caută personal la Cluj, pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Coşbuc va pleca la Sibiu în august 1887, la invitaţia lui Ioan Slavici, care va consemna evenimentul: ”De vreo două săptămâni avem aici pe Coșbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete.” Deşi nu va sta decât o perioadă scurtă la ”Tribuna”, până în 1889, timpul acesta l-a ajutat pe tânărul scriitor să-şi stabilească priorităţile literare, să se îndrepte către folclor, ca bază a literaturii culte, și către limbajul popular, orientându-se, în esență, spre idealul restabilirii unității culturale a poporului român.

”Gheorghe Coșbuc, înzestrat din belșug de către firea cea darnică, s-ar fi ridicat în toate împrejurările deasupra contemporanilor săi, n-ar fi ieșit ceea ce a fost dacă nu și-ar fi croit lucrarea vieții în mijlocul acestor oameni cu cultură generală, care toți erau scriitori…”,  nota Ioan Slavici în volumul de ”Amintiri”, reconfirmând talentul incontestabil al acestui mare poet şi cărturar pe nedrept ascuns în ”garderoba” istoriei.

1885 poate fi considerat anul debutului editorial în ”Biblioteca poporală a Tribunei” din Sibiu, unde au apărut în broşurile ”Blăstăm de mamă”, ”Legendă poporală din jurul Năsăudului”, ”Pe pământul turcului”, urmate în 1886 de ”Fata craiului din cetini”, de ”Draga mamei”, iar în 1887 de ”Fulger. Poveste în versuri”.

În mai 1889 îi apare în ”Tribuna” poemul ”Nunta Zamfirei”, care i-a creat un statut de mare poet. Chiar şi Titu Maiorescu a fost impresionat de acest admirabil poem. ”Nunta Zamfirei” a fost publicată şi în ”Convorbiri literare”, nr. 12, din 1 martie 1890. Înainte de a fi publicată în ”Convorbiri literare”, ”Nunta Zamfirei” fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința ”Junimii”, în București. În jurnalul său, Maiorescu va nota: ”Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”. George Coşbuc era conştient de impactul poeziei ”Nunta Zamfirei”, mărturisind acest episod în scrierile sale: ”La 1893, când am publicat Balade și idile, eram cunoscut în țara românească numai după un ciclu de poeme cu subiecte luate din poveștile poporului și să le leg astfel ca să le dau unitate și extensiune de epopee. Nunta Zamfirei este un episod din această epopee.”

„E lung pământul, ba e lat,/ Dar ca Săgeată de bogat/ Nici astăzi domn pe lume nu-i,/Şi-avea o fată, – fata lui –/ Icoană-ntr-un altar s-o pui/ La închinat.// Şi dac-a fost peţită des,/E lucru tare cu-nţeles,/ Dar dintr-al prinţilor şirag,/ Câţi au trecut al casei prag,/ De bună seamă cel mai drag/ A fost ales.//El, cel mai drag! El a venit,/Dintr-un afund de Răsărit,/Un prinţ frumos şi tinerel,/ Şi fata s-a-ndrăgit de el./ Că doară tocmai Viorel/ I-a fost menit.// Şi s-a pornit apoi cuvânt!/ Şi patru margini de pământ/ Ce strimte-au fost în largul lor,/ Când a pornit s-alerge-n zbor/ Acest cuvânt mai călător/ Decât un vânt!// Ca ieri, cuvântul din vecini/ S-a dus ca astăzi prin străini,/ Lăsând pe toţi, din cât afund/ O mie de crăimi ascund,/ Toţi craii multului rotund/ De veste plini.// Şi-atunci din tron s-a ridicat/ Un împărat după-mpărat/ Şi regii-n purpur s-au încins,/ Şi doamnele grăbit au prins/Să se gătească dinadins,/ Ca niciodat’.//I ar când a fost de s-a-mplinit/ Ajunul zilei de nuntit,/ Din munţi şi văi, de peste mări,/Din larg cuprins de multe zări,/Nuntaşi din nouăzeci de ţări/S-au răscolit.// De cum a dat în fapt de zori/ Veneau cu fete şi feciori/ Trăsnind rădvanele de crai,/ Pe netede poteci de plai:/La tot rădvanul patru cai,/ Ba patru sori./Din fundul lumii, mai din sus,/ Şi din Zorit, şi din Apus,/ Din cât loc poţi gândind să baţi/ Venit-au roiuri de-mpăraţi/ Cu stemă-n frunte şi-mbrăcaţi/ Cum astăzi nu-s….” (Nunta Zamfirei, fragment).

În anul 1894 apare ultima versiune a poeziei ”Noi vrem pământ!”, poem elaborat pe

Ediția pirnceps publicată în facsimil, Târgu-Mureș, Editura Veritas, 1993

parcursul a cinci ani. La finalul studiilor gimnaziale, în anul 1884, scrisese o primă versiune pe care o publicase în ”Tribuna”, în 24 martie 1889. Tot în această revistă va mai publica poemele: ”Mânioasă”, ”Numai una”, ”Fata morarului”, ”Crăiasa zânelor”, o parte din ”Anacreonticele” sale, publicate cu mici modificări în ciclul ”Cântece” la sfârșitul volumului ”Balade și idile” din 1893.

George Coşbuc rămâne fără postul de la ”Tribuna” şi la insistențele lui Ioan Slavici, Titu Maiorescu îl cheamă la București, unde sosește pe la mijlocul lunii decembrie 1989. La şedinţa ”Junimii” din 23 decembrie 1889, Coşbuc se întâlneşte cu Caragiale, amândoi citind din propriile creaţii. I se oferă un post de desenator-calculator la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Deşi Titu Maiorescu îi aprecia talentul şi originalitatea, relaţiile dintre ei au fost destul de reci, probabil din cauza opţiunilor politice diferite. În anul 1890 publică în ”Convorbiri literare” poemul ”La oglindă”, iar în 1892 ”Rea de plată” şi alte trei poezii.

Continuă să publice la ”Tribuna” (”Pe lângă boi”, ”Trei, Doamne, și toți trei!”, ”Cântec”), la ”Lumea ilustrată” (”Fatma”, 1891; ”Vestitorii primăverii”, ”Noapte de vară”, ”Vara”, ”Vântul”, 1892; ”Rugăciunea din urmă”, 1893).

George Coşbuc demisionează din postul de funcționar și este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau un manual de școală, intitulat ”Carte românească de citire”.

George Coșbuc și I. L. Caragiale

În luna iunie 1893, apare volumul ”Balade şi idile”, la Editura Librăriei Socec, apariția fiindu-i menționată în ”Românul literar”, nr. 19, din 13 iunie și în ”Moftul român”, din 2 iunie 1893, care anunța evenimentul într-o notă nesemnată, pusă în seama lui Caragiale:

”Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta spanac des și abundent, a apărut în sfârșit zilele acestea și un copac și e așa de mândru și așa de puternic, că mii și mii de recolte de buruieni se vor perinda și el va sta tot mereu în picioare, tot mai sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase și făcând din ce în ce mai mult fala limbii noastre românești – un volum de Balade și idile de George Coșbuc.”

Spre sfârșitul lunii august 1893, apărea la Iaşi o broșură, ”Adevărul asupra poeziilor d-lui Gh. Coşbuc” de N. Lazu, prin care se contesta originalitatea unor poezii din volum. Intervenția lui Lazu, grefier judecătoresc la Piatra și fost coleg al practicantului Eminescu de la Tribunalul Botoşani, a stârnit un adevărat proces literar timp de aproape zece ani. Alexandru Vlahuță și Nicolae Iorga iau, în cele din urmă, apărarea poetului. Este impresionantă, de asemenea, o apreciere a lui P. P. Negulescu într-o scrisoare din Berlin adresată lui Titu Maiorescu:

”M-a indignat în adevăr peste măsură infamia scandalului ce se face cu bietul Coșbuc. E un veninos asalt de pigmei în contra unui incontestabil talent literar.” În anul 1894 editează, în colaborare cu I. L. Caragiale și I. Slavici, revista ”Vatra”.

În 1895 s-a căsătorit cu Elena, sora editorului C. Sfetea, și, în același an, la Craiova, i s-a născut unicul fiu, Alexandru.

La sfârșitul lunii martie 1896, i se tipărește la București, în Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, volumul de versuri ”Fire de tort”. Coșbuc mărturiseşte în nota autorului amărăciunea resimţită la acuzaţia de plagiat, însă anunţă intenţia de a crea o epopee, un ciclu de poeme cu subiecte din poveştile populare:”De când am început să scriu, m-a tot frământat ideea sa scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului (și să leg astfel ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger, Fulger, Tulnic și Lioara, Craiul din cetini, Laur bolnav, Patru portărei și altele vreo câteva nepublicate. Am părăsit ideea din pricina ca am făcut greșeala să încep a scrie poemele în două feluri de metre – unele în versuri de 14 silabe, altele în versuri de 8 silabe.”

În 1896 se tipăreşte ”Eneida” de Vergiliu, în traducerea lui Coșbuc, iar anul următor (1897) primește Premiul Năsturel-Herescu al Academiei Române. În perioada 2 decembrie 1901 – decembrie 1902, va conduce, împreună cu Alexandru Vlahuţă, revista ”Semănătorul”. În 1902 publică volumul de poezii ”Ziarul unui pierde-vară”, colaborează la ”România ilustrată” și ”Universul literar”. La 28 martie 1902 Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor îl numește în postul de șef de birou, creat prin bugetul administrației Casei Școalelor. Conduce revista ”Viața literară” iar în anul 1906 este numit în postul de referendar în Administrația Casei Artelor. Din 1907 lucrează intens la traduceri: ”Georgicele” de Vergiliu, ”Don Carlos” de Schiller, ”Odiseea” de Homer. În anul 1907 este numit în postul de șef al Biroului de control al activității extrașcolare. Traduce în românește capodopera lui Dante, ”Divina Comedie”.

Publică în ”Luceafărul”, ”Românul” și ”Flacăra”. Alături de Al. Vlahuță și M. Sadoveanu, Coșbuc îndrumă și organizează conferințele sătești. În august 1915 moare Alexandru, fiul poetului, într-un accident de automobil. Coșbuc suportă foarte greu lovitura, se izolează, încetează să mai publice. În ședința din 13/26 mai 1916, sub președinția lui Iacob Negruzzi, Secțiunea literară a Academiei Române hotărăște cu 4 voturi din 6, să-l propună pe George Coșbuc membru titular al Academiei. La 20 mai/2 iunie plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, alege ca membru activ pe poetul George Coșbuc. Vorbind în numele Secției literare, Duiliu Zamfirescu spunea în raportul său:

”Reputația sa literară e așa de întinsă, încât numele său a devenit popular în toate țările locuite de Români. Primindu-l în mijlocul nostru consfințim ceea ce opinia publică a hotărât de mult. Domnul Coșbuc a dat poporului român, în mai puțin de 25 de ani, o cantitate de muncă literară atât de considerabilă, încât numai pentru aceasta s-ar cuveni să-i deschidem ușile amândouă pentru a-l primi între noi. Dar calitatea lucrărilor sale întrece cantitatea. Poeziile sale sunt adevărate poezii și sunt originale.”

Ultima poezie a lui George Coşbuc, ”Vulturul”, apare la 24 februarie 1918, în revista ”Scena” din Bucureşti.

Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la trecerea în nefiinţă (9 mai 1918, București) a autorului ”Baladelor şi idilelor” şi a ”Firelor de tort”. Prezent la îmormântare, Bogdan-Duică spunea :”Țara pierde un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru …”

Coșbuc a creat o operă autentică și originală, operă care şi-a păstrat prospeţimea şi frumuseţea şi în mileniul trei.

Arhiva rubricii Filă de calendar 

”George Coșbuc” de Pușa Roth 20 septembrie 1866, satul Hordou din districtul Năsăud, comitatul Bistrița-Năsăud, azi, comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud – 9 mai 1918, București…