#consum de alcool

[alexsavescu]

DSP Suceava derulează campania de informare "Alcoolul te face să-ți pierzi simțurile, nu problemele!"

[confesiunianonime]

Am încercat să nu beau alcool pentru ceva vreme, azi m-am trezit mahmur, câteva julituri, cam asta se întâmplă când am contact cu el, nu mă pot opri. Și chiar mă întreb, de ce m-aș opri. Îmi place cum totul e distorsionat, absența focusului și mai ales că nu trebuie să mă gândesc la banalitatea a tot ce e în jurul meu. Deși am pierdut prieteni din cauza lui, nu ma o problemă cu asta, am ajuns să fiu interesat doar de 2 lucruri: când beau și facultatea. Am ajuns să tratez cu atâta irelvanța omenii din jur, mă simt deconectat, chiar și în cadrul ieșirilor și interacțiunii cu ei. Văd cum cad în aceeași problemă la fel ca taică-meu și început să înțeleg de ce era cum eram. Nu-mi pasă în ce context mă aflu, singur sau nu, trebuie să beau, asta e a cincea zi în care beau la rând și nu știu dacă mă pot opri azi, încerc să-mi spun că n-am un motiv pentru care ar trebui să-l consum, dar probabil încerc să-mi găsesc unul doar pentru că e miercuri și am ajuns cumva să n-am măcar cu cine vorbi despre cum mă simt și să-mi repet continuu faptul că emoțiile mele sunt irelevante, încrederea e doar o credință bazată pe absența datelor fiind o naivitate. Probabil voi continua să bea și să încerc să-mi găsesc pacea pe azi în ce am de studiat pentru facultate, chiar să-mi fac un program mai eficient pentru că mi-am neglijat lecturile și mersul la sală suficient. La finalul zilei mă voi simți mizerabil, dar măcar le am în ordine și poate voi încerca să beau mâine, poate.

La un moment dat o prietenă cu care nu mai vorbesc din cauza stilului în care beau, mi-a recomandat locul ăsta, un colț* de cyberspațiu cu oameni faini, well nu pot fi încă sigur de asta, dar mă simt un pic mai bine să pot să expun gândurile astea undeva.

#confesiunianonime

[ispeakofficial]

FACTORI SEMNIFICATIVI DE RISC‼️

1.Anturaj nepotrivit sau periculos

2.Probleme in familie sau in sistemul public de protecţie a copilului

3.Dorință de a fi inţeles şi accept

4.Stima de sine scazuta sau persoana introvertitā

5.Consum de droguri sau alcool

6.Plecari repetate de acasa sau din centrele pentru copil instituţionalizaţi

7.Dorințä de îmbogățire rapidă

8.Cautare a unui loc de munca bine

View this post on Instagram

A post shared by E.C.L.E.R (@ispeak_official1)

[my-doru]

Vârsta la care orice persoană ar trebui să renunțe definitiv la alcool, potrivit unui neurolog

Vârsta la care orice persoană ar trebui să renunțe definitiv la alcool Consumul de alcool este o practică răspândită în multe culturi din întreaga lume, având adesea o prezență notabilă în sărbători, ritualuri și evenimente sociale. Deși moderația este adesea considerată cheia unui consum responsabil, cercetările recente sugerează că, la o anumită vârstă, chiar și consumul moderat poate deveni…

[saltypeanutnerd]

PVA (alcool polyvinylique), Prévisions de la Taille du Marché Mondial, Classement et Part de Marché des 13 Premières Entreprises

Selon le nouveau rapport d'étude de marché “Rapport sur le marché mondial de PVA (alcool polyvinylique) 2024-2030”, publié par QYResearch, la taille du marché mondial de PVA (alcool polyvinylique) devrait atteindre 3903 millions de dollars d'ici 2030, à un TCAC de 2.5% au cours de la période de prévision.

Figure 1. Taille du marché mondial de PVA (alcool polyvinylique) (en millions de dollars américains), 2019-2030

Selon QYResearch, les principaux fabricants mondiaux de PVA (alcool polyvinylique) comprennent KURARAY, Anhui Wanwei Group, Sekisui Chemical, Inner Mongolia Shuangxin Environment, Ningxia Dadi Circular Development, Sinopec Group, Nippon Chemical Industrial, Chang Chun Group, JAPAN VAM & POVAL, Solutia, etc. En 2023, les cinq premiers acteurs mondiaux détenaient une part d'environ 67.0% en termes de chiffre d'affaires.

Figure 2. Classement et part de marché des 13 premiers acteurs mondiaux de PVA (alcool polyvinylique) (Le classement est basé sur le chiffre d'affaires de 2023, continuellement mis à jour)

The key market drivers for the PVA (Polyvinyl Alcohol) market:

1. Increasing Demand for Eco-Friendly and Biodegradable Materials: The growing focus on sustainability and the shift towards environmentally-friendly products have driven the demand for PVA, a water-soluble and biodegradable polymer, as a replacement for traditional petroleum-based materials.

2. Expansion of the Packaging Industry: The increasing use of PVA in various packaging applications, such as water-soluble films, coatings, and adhesives, has been a significant driver for the market growth.

3. Rising Adoption in the Textile and Paper Industry: PVA's versatility in textile and paper applications, including as a sizing agent, binder, and coating material, has contributed to its widespread adoption in these industries.

4. Increasing Demand for Emulsifiers and Dispersants: PVA's ability to act as an effective emulsifier and dispersant in various industrial and consumer applications has driven its demand in the chemicals industry.

5. Expansion of the Construction and Building Materials Sector: The use of PVA in construction materials, such as cement and concrete admixtures, as well as in adhesives and sealants, has been a key driver for the market.

6. Growth of the Personal Care and Cosmetics Industry: PVA's applications in the personal care and cosmetics industry, including as a thickening agent, emulsifier, and film former, have contributed to the market's expansion.

7. Advancements in PVA Production and Processing Technologies: Improvements in PVA manufacturing processes and the development of new, high-performance PVA grades have made these products more accessible and appealing to a wider range of industries.

8. Increasing Demand for Water-Soluble and Dissolvable Products: The growing demand for water-soluble and dissolvable products, such as laundry detergent pods and medical devices, has fueled the need for PVA as a key ingredient.

9. Expansion of the Pharmaceutical and Medical Device Industry: The use of PVA in various pharmaceutical and medical applications, such as drug delivery systems, wound dressings, and medical implants, has been a significant driver for the market.

10. Rising Adoption in the Electronics and Semiconductor Industry: PVA's applications in the electronics and semiconductor industry, including as a protective coating and cleaning agent, have contributed to the growth of the PVA market.

À propos de QYResearch

QYResearch a été fondée en 2007 en Californie aux États-Unis. C'est une société de conseil et d'étude de marché de premier plan à l'échelle mondiale. Avec plus de 17 ans d'expérience et une équipe de recherche professionnelle dans différentes villes du monde, QYResearch se concentre sur le conseil en gestion, les services de base de données et de séminaires, le conseil en IPO, la recherche de la chaîne industrielle et la recherche personnalisée. Nous société a pour objectif d’aider nos clients à réussir en leur fournissant un modèle de revenus non linéaire. Nous sommes mondialement reconnus pour notre vaste portefeuille de services, notre bonne citoyenneté d'entreprise et notre fort engagement envers la durabilité. Jusqu'à présent, nous avons coopéré avec plus de 60 000 clients sur les cinq continents. Coopérons et bâtissons ensemble un avenir prometteur et meilleur.

QYResearch est une société de conseil de grande envergure de renommée mondiale. Elle couvre divers segments de marché de la chaîne industrielle de haute technologie, notamment la chaîne industrielle des semi-conducteurs (équipements et pièces de semi-conducteurs, matériaux semi-conducteurs, circuits intégrés, fonderie, emballage et test, dispositifs discrets, capteurs, dispositifs optoélectroniques), la chaîne industrielle photovoltaïque (équipements, cellules, modules, supports de matériaux auxiliaires, onduleurs, terminaux de centrales électriques), la chaîne industrielle des véhicules électriques à énergie nouvelle (batteries et matériaux, pièces automobiles, batteries, moteurs, commande électronique, semi-conducteurs automobiles, etc.), la chaîne industrielle des communications (équipements de système de communication, équipements terminaux, composants électroniques, frontaux RF, modules optiques, 4G/5G/6G, large bande, IoT, économie numérique, IA), la chaîne industrielle des matériaux avancés (matériaux métalliques, polymères, céramiques, nano matériaux, etc.), la chaîne industrielle de fabrication de machines (machines-outils CNC, machines de construction, machines électriques, automatisation 3C, robots industriels, lasers, contrôle industriel, drones), l'alimentation, les boissons et les produits pharmaceutiques, l'équipement médical, l'agriculture, etc.

[bartholomaus]

Ce ai face, daca ai conduce Romania? 🙂 ** O intrebare pe care mi-o adresez cateodata (mai ales in anii electorali…) este: daca as guverna Romania, ce anume as face? In tot ceea ce fac, plec de la viziune. Adica, ma vad intr-un context viitor facand, devenind sau avand altceva. Referitor la Romania, viziunea mea ar fi una singura: ROMANIA – TARA RECORDURILOR. Fireste, pozitive. Pentru ca recorduri negative avem deja prea multe (numar de ore / zi de privit la TV, obezitate, procent de donatori de sange, numar de carti citite anual, despaduriri, numar de taxe, rata de antreprenoriat, dosare de coruptie nerezolvate, rasism, xenofobie, cea mai poluata capitala din UE etc.). Ce putem face? In primul rand, sa gasim "cauza cauzelor". Un exercitiu interesant (inclusiv pentru a ajunge la valorile personale care stau in spatele deciziilor noastre) se numeste "cei 5 de ce". Un exemplu: (De ce? #1) Care este motivul pentru care nu ne dezvoltam asa cum ne-am dori, ca tara? Coruptia. (De ce? #2) Care este cauza coruptiei? Saracia / lacomia etc. (De ce? #3) Care este cauza saraciei? Lipsa / distanta mare fata de valori precum spirit antreprenorial, productivitate, dezvoltare personala etc. (De ce? #4) Care este cauza lipsei de spirit antreprenorial? Curajul. (De ce? #5) Care este cauza lipsei de curaj? Educatia. Pentru un „salt de broasca” veritabil (in care venim puternic din urma si ii ajungem pe cei din „vest” – cum s-a intamplat cu viteza internetului), avem nevoie de o noua cultura de tara (OBICEIURI NOI / fel diferit de a face lucrurile la nivel individual / de societate). Cum facem (sa ajungem la o noua cultura de tara)? Obiectivul "guvernantilor" (si al implicarii noastre sociale) ar putea fi ca in fiecare an sa doboram minim 10 recorduri, in arii de interes ale societatii, precum: educatie, sanatate, sport, mediu, turism, agricultura, IT, inovatie, incluziune sociala, infrastructura etc.). Pentru asta, vom avea nevoie de KPIs (key performance indicators) usor de transformat in recorduri. Cateva exemple:

> nr. ore de educatie fizica pe saptamana pentru elevi si studenti

> nr. de scoli noi / renovate

> nr. de baze sportive

> nr. copii inscrisi la cluburi de sport

> nr. de copii reintorsi in invatamant

> nr. de km de sosele reabilitate

> nr. de mijloace de transport in comun (noi)

> timp (minute) de interventie al salvarii

> viteza internet / grad de penetrare 5G

> nr. de puieti plantati / arbori adusi la maturitate

> nr. de spitale renovate / construite

> nr. de paturi de spital la 1.000 de locuitori

> km de piste de biciclete

> nr. de abonamente la sala

> nr. de biciclete vandute (raportat la 1.000 de locuitori)

> cantitate de legume consumate pe cap de locuitor

> consum (litri/an) de alcool pe cap de locuitor (scadere, evident)

> nr. de mame minore

> nr. cazuri de mortalitate infantila

> timp mediu de asteptare in institutiile publice

> % de populatie devenita vegetariana / vegana

> cresterea sperantei de viata cu x ani etc.

[certaincomputerdetective]

Importanța igienei orale în prevenirea bolilor gingivale la femei însărcinate

Introducere

Igiena orală este un aspect esențial al sănătății dentare și generale a unei persoane. Cu toate acestea, importanța igienei orale devine și mai crucială în cazul femeilor însărcinate. De-a lungul sarcinii, schimbările hormonale pot crește riscul de dezvoltare a proceduri cosmetice în stomatologie bolilor gingivale, ceea ce poate avea consecințe negative atât asupra mamei, cât și asupra fătului. Prin urmare, este vital ca femeile însărcinate să acorde o atenție deosebită igienei orale și să efectueze vizite regulate la stomatolog.

Igienă orală corectă pentru prevenirea bolilor gingivale Periajul regulat al dinților Este recomandat ca femeile însărcinate să se spele pe dinți de cel puțin două ori pe zi, folosind o periuță de dinți cu peri moi. Utilizarea unei paste de dinți cu fluor este esențială pentru întărirea smalțului dentar și prevenirea cariilor. Periajul trebuie efectuat cu mișcări delicate și circulare, pentru a elimina eficient placa bacteriană. Utilizarea aței dentare Ața dentară ajută la curățarea spațiilor interdentare, unde periuța de dinți nu poate ajunge. Femeile însărcinate trebuie să folosească ață dentară zilnic, pentru a îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană. Evitarea obiceiurilor dăunătoare Fumatul și consumul excesiv de alcool pot afecta negativ sănătatea orală și pot crește riscul de dezvoltare a bolilor gingivale. Femeile însărcinate ar trebui să evite aceste obiceiuri pentru a proteja atât propria sănătate, cât și sănătatea fătului. O alimentație echilibrată O dietă bogată în vitamine și minerale este esențială pentru menținerea unei sănătăți orale optime. Femeile însărcinate ar trebui să consume alimente bogate în calciu, vitamina C și vitamina D, care contribuie la întreținerea dinților și a gingiilor sănătoase. Importanța igienei orale în prevenirea bolilor gingivale la femei însărcinate

Este crucial ca femeile însărcinate să acorde o atenție deosebită igienei orale, deoarece bolile gingivale netratate pot avea efecte negative asupra sarcinii și a stării generale de sănătate. Iată câteva motive pentru care igiena sănătate dentară orală este atât de importantă în cazul femeilor însărcinate:

Prevenirea bolilor gingivale: Prin menținerea unei igiene orale corespunzătoare, femeile însărcinate pot reduce riscul de dezvoltare a bolilor gingivale, cum ar fi gingivita și parodontita. Aceste afecțiuni pot duce la inflamație, sângerare gingivală și pierdere a dinților.

Reducerea riscului de naștere prematură: Studiile au demonstrat că există o legătură între bolile gingivale netratate și nașterea prematură sau copiii cu greutate mică la naștere. Infecțiile orale cronice pot afecta negativ sănătatea și dezvoltarea fătului.

Menținerea sănătății generale: Problemele dentare netratate pot duce la apariția altor afecțiuni, cum ar fi infecțiile sinusurilor sau probleme ale sistemului cardiovascular. Prin urmare, menținerea unei igiene orale adecvate poate contribui la prevenirea acestor complicații.

Promovarea stimei de sine și a încrederii în sine: O dantură sănătoasă și un zâmbet frumos pot avea un impact pozitiv asupra stimei de sine și încrederii în sine a unei femei însărcinate. O igienă orală corespunzătoare poate ajuta la menținerea unei danturi

[swedesinstockholm]

5 octobre

maison sans loki. y a un trou à côté du canapé maintenant. un énorme trou. j'avais personne à qui dire bonjour ce matin quand je me suis levée. je peux traverser le hall d'en haut, le hall d'en bas et le salon comme je veux, sans faire de détours pour éviter les taches de pipi sur les tapis, y a plus de tapis. je peux me laver les cheveux à l'heure que je veux sans avoir à prendre en compte ses sorties. je peux aller où je veux quand je veux. j'ai plus aucune raison de sortir dans la rue en pyjama et en tongs. mais je ressens pas de tristesse. je ressens rien. je rêve juste beaucoup de lui. c'est le même schéma qu'avec chacun de mes quatre grand-parents. comment je peux rester insensible à toutes ces morts, imperméable à toute émotion, et en même temps me laisser entièrement consumer par un chagrin d'amour jusqu'à le sentir dans mes os? c'est la mort spécifiquement qui me bloque, me paralyse, me désensibilise? c'est une histoire d'auto protection? est-ce que si r. venait à mourir je serais moins triste que lorsqu'il m'a dit qu'il m'aimait pas?

6 octobre

j'ai accumulé trop de retard dans ce que j'ai à dire. hier soir au cours de chant du centre lgbt j'ai chanté all that jazz en tremblant et la prof qui devait avoir dix ans de moins que moi a fait remarquer mon manque de confiance et j'étais mortifiée, j'en peux plus d'être comme ça. y avait deux jolies filles, une avec l'accent espagnol et une au crâne rasé et je me sentais très hétéro dans mon jean moche et mon haut rouge à imprimé liberty hérité de c. ma tante homophobe. celle avec le crâne rasé est en stage à la cour de justice européenne. elle est allemande. je l'enviais. j'en peux plus de ma fausse vie. ce matin l'orl m'a demandé ce que je faisais comme travail et je l'ai fait répéter pour me laisser plus de temps pour réfléchir à une réponse. j'ai dit j'écris mais j'en ai marre de dire ça parce qu'écrire est un hobby et non un travail. je veux pouvoir dire je travaille à la cour de justice européenne moi aussi. même si j'y survivrais pas deux semaines avec ma fragilité. j'avais dit que je déménagerais à la rentrée mais la rentrée est passée et j'ai repoussé à 2024 et là je me dis que mon plan est défectueux depuis le début parce que d'abord je dois trouver un moyen de gagner ma vie mais je dois aussi partir et trouver un appart et les deux font la course côte à côte dans ma tête en se rattrapant l'un l'autre et c'est sans fin et la course ne s'arrête jamais et en attendant je bouge pas.

8 octobre

hier soir après manger j'étais un peu tristoune sur le canapé de voir m. avec son copain o., même si elle doit le partager avec quelqu'un d'autre et que ça la fait souffrir, au moins elle l'a à moitié. hier soir on faisait des blagues parce que j'ai bu trois gorgées de bière à la vanille dans le verre de m. et quand on est passés aux alcools fort après manger j'ai dit non merci et o. a dit she's had enough alcohol for the next fifteen years! à moins que c'était she's had more alcohol than in the last fifteen years? ce qui est encore plus déprimant, je trouve. on faisait des blagues aussi parce que je me réveille à 7h30 comme les vieux maintenant et parce que j'avais envie d'aller au lit après le dessert mais d'une certaine manière (je commence à parler comme r.) c'était pas drôle du tout. il m'a dit qu'il connaissait un café qui embauchait, en face de l'église où j'avais tenté de soigner mon coeur brisé avec l'amour de jésus à la messe polonaise, et aussi qu'y avait une place qui se libérait dans une coloc mais que je devais m'attendre à entendre beaucoup pleurer parce qu'ils étaient tous en burn out aux institutions européennes. il m'a dit que je pourrais tenter de donner des cours dans des universités d'art aussi parce qu'il faut pas de diplôme ni rien, et je me dis que m. m'a peut être un peu survendue, comme maman l'autre jour avec les invités sur la terrasse.

j'ai envie de casser mille verres et mille assiettes, je supporte pas de voir m. avec son copain, je me sens exclue et abandonnée et j'ai peur d'être malade, de souffrir de troubles de quelque chose. c'était plus simple quand j'étais seule à la mer, même si à la fin je commençais à me sentir trop seule, au moins j'étais en colère contre personne, à part jean luc. j'ai à peine vu m. à part à table hier soir et deux minutes ce matin au petit-déjeuner, ils m'ont même pas proposé de les accompagner au musée cet après-midi et ça me donne envie de casser toute la vaisselle de la cuisine, puis la cuisine. f. m'a dit que sa mère voulait venir à ma lecture, elle pensait que maman et m. viendraient aussi et je lui ai ri au nez. la mère de f. est la seule personne qui me soutient. avec r.

j'aime pas quand je suis larmoyante comme ça, heureusement j'avais ma lecture au rainbow center qui m'a un peu sortie de ma colère triste de cet après-midi. y avait quatre personnes dans le public, soit deux de plus que lors de ma précédente lecture lesbienne dans ce maudit pays, et cette fois-ci j'étais pas seule avec ma solitude, y avait une autrice-prof de français qui a publié un roman et une artiste plasticienne qui a présenté une vidéo-poème un peu nulle. j'ai lu le texte que j'avais lu à la bellone mais rien avoir avec la bellone, zéro rire, personne a du comprendre les ref non plus, personne n'est venu me dire que mon texte était un chef d'oeuvre à la fin, mais tout le monde ne peut pas être aussi brillant que le public des soirées et caetera, la plus fine des fleurs des publics, qui entre autres m'a donné r. j'avais oublié à quel point le texte était sombre, j'avais retenu que les rires des gens pendant les passages drôles. on m'a quand même dit que j'avais un bon rythme de lecture et que c'était très agréable de m'écouter. comme on me l'a dit mille fois déjà je me dis que je devrais trouver un moyen de le rentabiliser, mais comment? radio, podcasts, doublages, voix off, voix de livres audio? je dois devenir plus entreprenante.

[les-degustations-ugo]

   🇫🇷❓❓Hello les amoureux du tire-bouchon. Et vous connaissez-vous des liqueurs faites à l'étranger 🇫🇷❓❓

.

🥃Liqueur de prune Meijian créé par Meijian Officiel 🥃

.

🍇:

Prunes vertes Chine

Alcool de Sorgho

Sucre

.

💰:

20,00€ environ

.

🌡️:

12°

.

👁️:

Robe de couleur or brillante

.

👃:

Un nez sur des notes de prunes, fraîcheur.

.

💋:

En bouche on a une liqueur légère, fruité, d'une rondeur bien gourmande. Sur des arômes de Prunes, fruits exotiques (ananas, mangue). Une belle longueur en bouche avec une finale sur des notes acidulées type bonbons Arlequin très plaisant.

.

📜 En résumé📜:

Grosse découverte pour moi de cette liqueur de prune de Chine, savoureuse et gourmande. Je l'ai dégusté avec un canard à l'orange. Un accord très sympa avec le sucré salé. J'ai beaucoup aimé ce côté acidulé. Une liqueur très dépaysante.

.

🔞« L'abus d'alcool est dangereux pour la santé, à consommer avec modération »🔞

.

#lesdegustationsugo #whisky #whisky #scotch #singlemalt #bourbon #whiskylover #whiskygram #scotchwhisky #whiskyporn #vodka #bar #drinks #cocktails #gin #instawhisky #whiskeygram #beer #wine #whiskylife #rum #alcohol #singlemaltwhisky #scotland #whiskytasting #drink #bourbonwhiskey #whiskeylover #dram #instadram

___________________________________________

___________________________________________

⏬🇫🇷Français dans les commentaires🇫🇷🇮🇹Italiano nei commenti 🇮🇹⏬

.

🇬🇧❓❓Hello corkscrew lovers.And do you know liquors made abroad  🇬🇧❓❓

.

🥃Meijian plum liqueur created by Official Meijian 🥃

.

🍇:

Green plums China

Sorghum Alcohol

Sugar

.

💰:

20,00€ around

.

🌡️:

12°

.

👁️:

Shiny gold color dress

.

👃:

A nose with notes of plums, freshness.

.

💋:

On the palate we have a light, fruity liqueur, with a very greedy roundness.  With aromas of plums, exotic fruits (pineapple, mango).  A nice length in the mouth with a finish on very pleasant Arlequin candy type acidulous notes.

.

📜 In summary📜:

Big discovery for me of this Chinese plum liqueur, tasty and gourmet.  I tasted it with a duck à l'orange.  A very nice pairing with sweet and salty.  I really liked this tangy side.  A very exotic liqueur.

.

🔞 "Alcohol abuse is dangerous for your health, consume in moderation"🔞

.

#lesdegustationsugo #whisky #whisky #scotch #singlemalt #bourbon #whiskylover #whiskygram #scotchwhisky #whiskyporn #vodka #bar #drinks #cocktails #gin #instawhisky #whiskeygram #beer #wine #whiskylife #rum #alcohol #singlemaltwhisky #scotland #whiskytasting #drink #bourbonwhiskey #whiskeylover #dram #instadram 

___________________________________________

___________________________________________

🇮🇹❓❓Ciao amanti dei cavatappi. E conosci i liquori prodotti all'estero 🇮🇹❓❓

.

🥃Meijian liquore alla prugna creato da Official Meijian 🥃

.

🍇:

Prugne verdi Cina

Sorgo Alcool

Zucchero

.

💰:

20,00€ circa

.

🌡️:

12°

.

👁️:

Abito color oro lucido

.

👃:

Un naso con note di prugne, freschezza.

.

💋:

Al palato abbiamo un liquore leggero, fruttato, con una rotondità molto golosa.  Con aromi di prugne, frutta esotica (ananas, mango).  Una bella lunghezza in bocca con un finale su piacevolissime note acidule tipo caramella Arlecchino.

.

📜 In sintesi📜:

Grande scoperta per me di questo liquore alla prugna cinese, gustoso e gourmet.  L'ho assaggiato con un'anatra all'arancia.  Un abbinamento molto bello con dolce e salato.  Mi è piaciuto molto questo lato piccante.  Un liquore molto esotico.

.

🔞 "L'abuso di alcol è pericoloso per la salute, consumalo con moderazione"🔞

__________________________________________

[alexsavescu]

Supraviețuitorul accidentului din Mălini cercetat pentru ucidere din culpă

[artificii-in-ceata]

Artificii în ceață

Capitolul 3

Anul Nou

Mădălina se trezi a doua zi dimineață mult mai calmă decât în ziua precedentă, și încercă să proceseze ceea ce se întâmplase. Se gândea că s-a făcut prea tare de râs și că o va judeca Laurențiu, dar apoi și-a amintit că, printre altele, i-a dat o cană personalizată, i-a spus că vorba ei i-a "mers direct la suflet" și la finalul serii i-a oferit jacheta ca să nu-i fie frig. Și ea a refuzat! Era atât de aproape de a avea un moment ca în filmele romantice! Își acoperă fața cu mâinile de rușine și oftă. Se duse apoi în bucătărie, unde era fratele ei, bând o cafea și ținându-se de cap. Se uită la ea îngrijorat o dată ce a văzut-o.

"Îmi pare foarte rău pentru faza de aseară."

"Ai face bine să-ți pară rău! După ce că bei, te mai bagi și în treburile mele."

"Nu am vrut să fiu atât de răutăcios, mă jur!"

"Dar ai vrut să fii măcar un pic răutăcios, zi sincer!"

"Păi mă deranjează când ții totul la secret față de mine. Mai demult îmi spuneai toate..."

"Și motivele sunt prea evidente. Nici măcar nu aveam ce ține secret acum; nu e ca și când mă întâlnesc cu Laurențiu la modul oficial. Dar dacă-mi strici șansele cu el, nu o să te iert niciodată."

"Pentru ce atât de drastică?!"

"M-ai umilit în public, "doar atât"."

"Scuză-mă dar comentariul cu foștii e obiectiv adevărat."

"Văd că tot nesimțit ești... Ți-ar plăcea dacă așa aș vorbi și eu despre tine, că schimbi iubitele ca pe șosete?"

"Știi și tu circumstanțele pentru fiecare caz!"

"Și tu le știi pe ale mele. Eu nu te-aș bârfi iubitei tale. Eventual aș avertiza-o că ești alcoolic."

"Cum poți vorbi așa?! Nu sunt alcoolic. Duc o viață stabilă, muncesc și chiar eficient. Numai atât că mă distrez și eu în weekenduri ca orice om. Nu te oprește nimeni să te duci și tu în club cu rockerii tăi."

"Nu mulțumesc, am văzut că nu merită. Prefer să nu-mi consum toți neuronii înainte de 40 de ani. Apropo, degeaba nu bei 5 zile dacă în celelalte două bei cât pentru toate. Eu ți-am zis că ai fi mult mai câștigat dacă te-ai duce la un psiholog sau ceva de genul."

"Pot accepta să-mi țină Teo predici, dar pe tine nu am să te las. Nu tolerez ipocrizia. Când te-ai dus tu de exemplu data trecută la psiholog sau ai încercat să-ți rezolvi propriile probleme altfel decât prin a te ascunde de ele?"

"Nici să nu aud!"

"Eu măcar nu sunt un antisocial ca tine, ci am un grup mare de prieteni."

"Cu așa prieteni ce ai tu, prefer să fiu "antisocială"..."

"Foarte bine atunci, dar să știi că am plănuit demult să fac anul nou cu ei."

"Tu niciodată nu te înveți minte!" se enervă ea și plecă.

__

În aceeași zi, Laurențiu îi scria mesaje pe telefon lui Andrii despre ziua precedentă.

"Asta sună într-adevăr ca o întâlnire. Știam eu" râse.

"Nu prea, nu în adevăratul sens al cuvântului... a cam ieșit cu scandal ieri că se îmbătase fratele ei..."

"Doamne ferește!"

Andrii se tulbură, aflând acest lucru.

"A fost violent în vreun fel?"

"Nu, dar Mădălina s-a certat cu el. Situația s-a calmat de la sine cum ar veni, dar Mădălina era foarte supărată."

"Îmi imaginez... îmi pare rău că s-a întâmplat asta..."

"Partea bună e că m-am înțeles bine cu ea, măcar. Am încercat s-o încurajez pe cât posibil."

"Sigur a apreciat asta!" spuse Andrii într-un ultim mesaj, apoi plecă, fiind ocupat.

Mai târziu în aceeași zi, Laurențiu își termina lucrul pe calculator pe ziua respectivă, lucrând și de acasă pentru a putea avea mai multe zile libere ulterior. Cam atunci, îl sună Mădălina, și îi răspunse, neștiind la ce să se aștepte.

"Bună! Sper că nu te întrerup de la nimic!"

"A, nu, sigur că nu" spuse, trăgând clapa laptopului. "Ce mai faci? Te simți mai bine azi?"

"Da. Teodora s-a dus la ea acasă după ce m-a ajutat să fac curat. M-am mai certat un pic cu Tiberiu azi dimineață, dar măcar a încercat să-și ceară scuze. Sper că tu nu te-ai simțit umilit."

"Nu, nu! Am fost maj degrabă confuz. Dar lasă asta, hai să vedem partea bună din toată situația asta!"

"Ai dreptate... Auzi, cam ce planuri ai de revelion?"

"Niciunul, cel mult să mă duc în centru să văd artificiile. Dacă vreți să mă invitați la voi, eu aș mai veni."

"Nu avem niciun plan împreună pentru revelion. De fapt, Teodora se vede cu ai ei de la biserică; nu am de ce mă băga în treburile ei. Tiberiu, evident, își invită gașca, iar eu nu vreau să am absolut nimic de a face cu petrecerile lui. Practic nici eu nu am niciun plan. Mă gândeam să petrec cu tine."

"M-aș bucura foarte mult!" îi răspunse, mirat. "Unde să ne întâlnim și la ce oră?"

"În centru... nu știu, pe la vreo opt, nouă?'

"Sigur. Ne vedem atunci."

"Abia aștept!" zise încântată.

Lui Laurențiu îi deveni foarte clar că, de data aceasta, invitația era pentru o întâlnire romantică. Dacă avea îndoială vis-à-vis de aceasta înainte, acum, atitudinea pe care a avut-o când l-a invitat să se întâlnească de anul nou, combinată cu atitudinea pe care a avut-o pe parcursul mesei de Crăciun l-au convins complet că Mădălina îi împărtășește sentimentele.

Era acum ajunul anului nou. Laurențiu se duse să o aștepte pe Mădălina în fața blocului ei. Ea veni foarte curând după ce o sună el, dar în acest timp intraseră în bloc vreo trei oameni, pe rând.

"Deja vin dintre invitații lui Tiberiu..." explică ea. "De aceea am și stabilt ora întâlnirii așa devreme."

"Înțeleg. Dorești să mergem undeva anume până începe spectacolul de artificii?"

"Nu. Nu mi-e foame. Nici nu am chef să petrec anul nou în club sau ceva de genul; dacă aveam, stăteam cu frate-meu..."

"Și eu mă duceam mai demult, dar e mai degrabă stresant, când sunt atât de mulți oameni înghesuiți. Nu te poți auzi din cauza gălăgiei... măcar dacă ar pune muzică bună."

"Apropo de asta, mă gândeam că nu are sens să stăm la ce concert pregătesc ei acolo. Deși știu că va fi un joc de lumini laser după. Să vedem ce e acum în centru, dar nu trebuie neapărat să revenim mai târziu."

"Ai dreptate, nu avem de ce să venim în centru la miezul nopții. Artificiile se văd bine și de departe. Spre exemplu, de pe deal se vede toată panorama orașului."

Mădălina zâmbi. Cei doi au început să se plimbe printre străduțe, înspre centru. Beculețele care atârnau între clădirile vechi străluceau precum niște licurici într-o noapte de vară. Într-adevăr, nu era nici zăpadă, nici nu era extrem de frig. Cerul de noapte era de un negru senin, fără nori. Becurile gălbui luminau acea străduță ca ziua. Cuplurile din fundal își făceau poze lângă zidurile clădirilor vechi, pe care se mai găseau graffitiuri. Mădălina o luă ușor înainte, pășind cu ghetele pe piatra cubică. Purta un palton lung maro, în stil militar, și o căciulă în stil sovietic. Părul ei lung, blond, lucea sub lumina beculețelor. Ea se opri și se întoarse.

"Nu poți ține pasul?"

"Ba da, numai că stătusem puțin să admir instalațiile." răspunse el.

Avea obrajii roșii, deși nu era foarte ger afară.

"Este într-adevăr foarte frumos!"

S-au plimbat puțin prin centru, numai ca să vadă instalațiile de lumini, s-au așezat pentru un moment să bea cafea înainte de a reporni.

"Numai în orașul ăsta o să vezi un local cu tematică de tip comunist la nici 20 de metri de monumentul pentru victimele revoluției..." comentă el.

"Îți dai seama că este numai pentru estetică. Uită-te la îmbrăcămintea mea, spre exemplu." zâmbi ea.

"Știu; îmi imaginez că e mai în glumă, dar tot e ciudat. Cred că istoria nu trebuie să devină un kitsch. În alte țări nu ar fi voie să se ia cu așa ușurătate un regim dictatorial din trecut."

"Sunt de acord, de fapt, nu mă înțelege greșit. Nu are sens să negăm istoria; nu putem schimba trecutul, oricum. Chiar dacă facem haz de necaz, și acesta este un punct de pornire pentru a afla faptele istorice. Mi-am luat căciula pentru că era cea mai groasă pe care o aveam, dar văd că nu e chiar atât de frig. Tata o luase din Moldova. Paltonul l-am găsit la un second; mai nou colecționez haine și obiecte vintage. Consider, în orice caz, că hainele nu au o valoare morală; orice epocă își are relele sale, a te îmbrăca Într-un anumit fel nu arată susținerea acelor vremuri neapărat. Evident, nu trebuie ajuns la kitsch... Mereu m-a interesat istoria. Mai nou am început să citesc despre istoria comunismului."

"Cred că înțelegi unde bați... Într-adevăr, orice poate fi un punct de pornire pentru o discuție. Și da, este o diferență între estetică și ideologie. Mă rog, toate barurile astea mi se par de prost gust în general. Dar continuă ce voiai să spui."

"Unul dintre motivele pentru care mă interesează istoria, dar mai ales cea a ultimilor 50 de ani, este că îți demonstrează că oamenii au avut mereu aceleași probleme. Atunci locuiau alți oameni în apartamentul în care stau acum. Au avut parte de propriile bucurii și tristeți. Au murit membri ai familiei, alții s-au născut. Au vopsit pereții într-o altă culoare decât cea care era înainte să se mute ei acolo. Au pus parchet peste cel vechi, făcând podeaua să scârțâie. Perdelele vechi erau brodate ca un mileu. Covorul vechi avea găuri de la picioarele dulapurior. Cotorul ușii avea însemne cu cuțitul, marcând înălțimea copiilor. Masa avea pete de cafea. De lustre se ținea o pânză de păianjen, iar geamurile vechi făceau flori de gheață când era ger. Chiar și după ce am cumpărat apartamentul, iar proprietarii, care voiau să se ducă în străinătate, și-au luat ultimele obiecte, tot am mai găsit câteva urme ale timpului petrecut acolo de către ei. O schiță a planului pe camere în spatele dulapului. O bancnotă veche după rama patului. O rețetă pe o bucată de hârtie în colțul raftului din cămară. Știu că uneori nostalgia celor tineri ca noi pentru niște vremuri precum acelea este complet nejustificată, mai ales dacă ignora sau mai rău, fetișează aspectul politic. Dar eu mă bucur să locuiesc în acel bloc vechi. Este plin de urme de uzură, dar mai mult de atât, este plin de urme de viață. Oameni erau și cei de pe vremea aceea. Gândul că experiențele umane ne conectează pe toți de-a lungul deceniilor, secolelor și mileniilor este unul care mă face să nu mă mai simt singură. De aceea ador istoria."

Laurențiu o asculta din ce în ce mai interesat. Se gândi la spusele ei pe drumul pe care l-au făcut în continuare. S-au dus în parc, plimbându-se pe malul lacului, văzând luminile reflectate în acesta. Zeci de generații, probabil, s-au plimbat pe lângă acest lac și l-au admirat. Ieșind din parc, au trecut un pod deasupra râului; balustradele erau pline de lacăte. Știa că acestea erau îndepărtate curând după ce erau puse acolo; totuși, zeci de cupluri simțeau nevoia să ia parte la acest gest colectiv, parcă spre a spune că nu sunt singurii care iubesc. Au început să urce dealul, pe lateral, treaptă cu treaptă. Cei doi vorbeau în tot acest timp, despre tot felul de subiecte, dar din când în când, el se mai gândea la conversația despre istorie. Ajunși, într-un final, în vârf, orașul se vedea în întregime, de la distanță, luminile părând iarăși licurici. Erau destui alți oameni pe vârf, dar cu atât mai mulți în centru, sau împrăștiați prin oraș.

Abia atunci și-au luat răgazul să facă poze. S-au așezat, privind panorama și așteptând miezul nopții. Aveau la ei niște artificii de tort, pe care le-au aprins cu cinci minute înainte de ora doisprezece. Priveau cu încântare scânteile, ochii strălucindu-le reflectând lumina lor. În depărtare se mai dădeau artificii înainte de vreme, dar când a fost ora doisprezece fix, ceilalți oameni au strigat "la mulți ani!", și au desfăcut șampania. Deasupra bisericii din centru se vedeau cele mai multe artificii, organizate cu acest scop, dar în fiecare parte a orașului, oamenii făceau propriile focuri. Momentul era minunat, îmbibat de culoare. Mai presus de atât, era o expresie clară a experienței umane, împărtășite de atâția străini, la depărtare de chiar kilometri unii de alții. Laurențiu se bucura că nu este niciodată cu adevărat singur, și că mulți trec prin ceea ce trece și el, și sunt uniți, fără să-și dea seama, de experiențele lor. Îi ținea acum și mai strâns mâna Mădălinei. Se bucura cu atât mai mult că nu este singur nici dintr-un punct de vedere mai puțin abstract. Avea în sfârșit alături de sine pe cineva care să-l înțeleagă.

"Mulțumesc că m-ai invitat!" îi spuse privind-o în ochi.

"Mă bucur atât de mult că ai venit!" răspunse, zâmbind cu întregul chip.

Majoritatea artificiilor s-au terminat, dar câțiva, pe alocuri, tot dădeau câteva, până pe la ora unu. Oamenii care erau cu ei pe deal au început să plece, treptat, acasă. Laurențiu și Mădălina au pornit, fără grabă, în josul dealului, îndreptându-se înapoi spre centrul orașului. Și-au luat niște plăcinte și au plecat. Era liniște, în afară de ceea ce se auzea prin geamurile de la parter, și pocnitorile pe care le mai aruncau unii. Cei doi mergeau pe străduțe, printre blocurile mici de cartier. Era mult mai întuneric aici, dar multe geamuri erau împodobite cu beculețe colorate. Laurențiu i-a arătat unde locuia, dar numai în treacăt. S-au plimbat destul de mult printre cartiere, pe străzi mai înguste, altele mai largi, care dădeau în străzi principale sau în vreun parc, printre mașinile parcate și printre copaci. Se mai auzea uneori muzică în surdină, și sunetul de pocnitori mai întrerupea liniștea. Au ajuns într-o parcare pavată; erau în fața blocului ei.

"Chiar dacă nu ne mai plimbăm, aș vrea să mai stau afară. Intenționam să stau trează toată noaptea."

"Unde? Nu este nicio bancă în apropiere."

"Este o surpriză!" îi zâmbi jucăuș.

L-a condus înăuntru, unde au urcat până la ultimul etaj, apoi, pe scara de urgență, pe acoperiș. S-au așezat.

"Sigur nu o să ne vadă nimeni?"

"Toți sunt în casă sau prin cluburi acum."

"Mai puțin noi, de exemplu..."

Și-au aprins câte o țigară și au stat în liniște în următoarele momente, privind cartierul de pe acel acoperiș. Spre deosebire de clădirile din centru, acestea erau simple blocuri de pe vremea comunismului. Clădiri mai înalte și mai luminoase se puteau vedea din depărtare, dar și la aceste blocuri, se vedea lumină prin multe ferestre, iar altele aveau numai pe exterior niște beculețe. Se mai auzeau pocnitori.

"Tu ce faci de obicei de anul nou?" îl întrebă ea.

"Nimic special. De când an venit aici, nu am avut cu cine sărbători, așa că am făcut ce făceam de obicei, anume am stat pe calculator să mă joc. Majoritatea de pe server sunt din același fus orar, deci știam că era miezul nopții când începeau să-și ureze la mulți ani."

"Înțeleg ce zici. În mod normal sărbătoaream cu Teodora și Tiberiu, dar acest lucru, evident, nu se mai poate în ultima perioadă. Anul trecut de revelion efectiv am stat numai în pat, pe telefon. Nici măcar să citesc, cum mi-am propus, nu am mai apucat. Dar lasă asta. Mi-e mult mai bine acum, după cum vezi. Și ție la fel, din câte văd!"

"Da, absolut. Mă bucur foarte mult că am petrecut Crăciunul și Anul Nou împreună. Și întâlnirea asta în sine este o experiență unică."

"Ce anume? Nu te plimbai prin oraș de unul singur? Nu te-ai mai urcat niciodată pe un acoperiș niciodată? Erai un copil prea cuminte, mă jur..."

"Așa e" spuse cinic.

"Nu mă iau de tine să știi! Zic asta numai pentru că, pentru mine și frate-meu, astfel de lucruri erau ca o tradiție. Făceam totul împreună. Până nu demult, stăteam chiar pe acest acoperiș să vorbim. Fără o ocazie specială, numai așa... Înțelegi, evident, de ce acest lucru este imposibil acum..."

"Ți-e frică de el? A fost vreodată violent? Cu ce te pot ajuta?"

"Crede-mă, nu ar fi în stare să rănească nici o muscă. Este mai degrabă autodistructiv. Nu mi-e frică de el; eventual îi e lui de mine. Dar mă simt de-a dreptul trădată: parcă a devenit altcineva! Eram cei mai apropiați prieteni înainte, dar de când cu gașca pe care o are acum, s-a stricat de tot! Nu mai avem nimic în comun acum, deși pe vremuri îi puteam împărtăși totul. El îmi spune că și eu m-am schimbat..."

Laurențiu își puse mâna pe umărul ei, încercând s-o încurajeze.

"Ioi, am spus prea multe! Nu mă băga în seamă, te rog. Așa sunt eu, mai negativistă..."

"Toți avem nevoie să ne descărcăm uneori... îmi pare rău că treci prin aceste conflicte de familie..."

"Îmi pare rău că nici tu nu te înțelegi cu ai tăi..."

"Aia e..." evită subiectul.

Mai trecu ceva vreme, cei doi continuând să vorbească între timp. Amândoi căscau. La un moment dat, el vorbea și observă că Mădălina își rezemă capul de umărul lui.

"Ai adormit?"

"Ce? Nu, nu! Doar îmi odihneam ochii."

El zâmbi.

"Este deja dimineață."

"Dar mai e mult până răsare soarele" zise ea. "Ador aerul rece, este revigorant!"

"Ai grijă să nu răcești! Ar trebui să intri."

"M-am obișnuit să ies așa și de una singură, nu te îngrijora."

"Nu ți-e urât așa, mai ales noaptea?"

"Acum, de exemplu, nu!" îl privi încurajator.

Au coborât la etajul ei. Mădălina a dat să deschidă ușa cu cheia, dar era pusă siguranța. A sunat și a răspuns Tiberiu. Părea că au plecat deja mare parte dintre invitați.

"Mădă, te-ai întors acasă!" zise, rezemându-se de cotorul ușii pentru a-și menține echilibrul.

"Da, sunt acasă. Du-te să te culci acum; mă îndoiesc că ai stat tu să mă aștepți pe mine."

"Să știi că nu mi-am dat seama... unde erai ...și pentru un moment... m-am panicat... și îmi ziceam în sinea mea... a dispărut... Dar mi-am amintit că... erai cu iubitul tău..." spuse incoerent.

"Da, eram cu iubitul meu. Ne-am plimbat prin oraș și ne-am uitat la artificii" răspunse, străduindu-se să pară stoică.

"Ce drăguț... bravo vouă că... v-ați distrat..."

Laurențiu își luă la revedere, și îi dădu drumul la mână, amândoi ezitând. Și ea își luă la revedere și închise ușa. El merse acasă pe jos, trimițându-i mesaj Mădălinei când a ajuns, și să o întrebe dacă se simte bine. Ea adormise între timp. Văzând că nu primește răspuns, s-a dus și el să se culce, adormind aproape imediat. Toată experiența i se păru ireală. Dar, dacă era numai un vis, măcar a fost unul frumos.

[leontiucmarius]

Consumul de alcool înainte și în timpul sarcinii schimbă forma feței copiilor

O nouă cercetare a identificat patru trăsături comune în rândul copiilor ale căror mame au avut un consum de alcool moderat înainte și în timpul sarcinii. Un nou studiu este primul care detectează o asociere […] Articolul Consumul de alcool înainte și în timpul sarcinii schimbă forma feței copiilor apare prima dată în Descopera. Această știre a fost preluată de pe portalul amintit Această…

[librairiemelodieensoussol]

Malcom Lowry ~ sous le volcan Roman en bon état général Les cahiers rouges / Grasset 2014 Sur le rivage d’un brûlant Mexique, Geoffrey Firmin consume sa vie et son destin. Chaleur, mescal, passions et alcools torrides lui dévorent l’âme, il se meurt… Yvonne, son épouse, est revenue ; vont-ils repartir ensemble – et vers où ? Le ciel, l’enfer, il faudra choisir… Partout à l’entour, le bruit de la mer et du monde. L’Apocalypse ressemble toujours à la musique d’un volcan… Pendant dix ans, Malcom Lowry a écrit, et remanié, le texte de Under the volcano. Il en a fait l’un des plus grand romans du XXème siècle, un roman-culte, magique, un de ces chefs-d’œuvre qui témoignent à jamais en faveur du sublime. Après une première traduction française, publiée dans les années cinquante, ce livre attendait pourtant sa véritable naissance dans notre langue. Il fallait montrer à quel point ce roman est simple, et fort, comme une nuit mystique, inflexible comme la roue du temps… C’est à cette entreprise que s’est attaché Jacques Darras, déjà traducteur d’Ezra Pound et de Walt Whitman… Le roman qu’il nous révèle aujourd’hui – car Sous le volcan est, ainsi retraduit, une incontestable révélation – sera un classique qu’il est urgent, désormais, de découvrir. #librairiemelodieensoussol  #melodieensoussol #oiseaumortvintage #libraire #librairie #librairiemarseille #librairieparis #librairieindependante #librairieenligne #librairiedoccasion #livresdoccasion #bookstagram #booklover #malcomlowry https://www.instagram.com/p/Co0Xj0ysvOA/?igshid=NGJjMDIxMWI=

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4400

Sancțiuni aplicate de jandarmi  în perioada minivacanței de 1 Iunie

Sancțiuni aplicate de jandarmi  în perioada minivacanței de 1 Iunie

             Peste 200 de jandarmi au fost la datorie în perioada 30 mai – 01 iunie a.c în județul Bacău astfel încât cetățenii să petreacă în siguranță minivacanța de 1 Iunie.

Jandarmii au acționat pentru prevenirea producerii unor fapte antisociale și soluționarea în mod operativ a sesizărilor primite din partea cetățenilor, fiind prezenţi în zonele în care publicul obişnuieşte să petreacă ocazional timpul în aer liber.

Pe timpul misiunilor au fost aplicate 53 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 18250 lei pentru fapte precum adresarea de injurii și amenințări cu acte de violență, lăsarea în libertate fără supraveghere a animalelor , consum de alcool în locuri publice, provocarea de scandaluri și pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.   

            Jandarmii băcăuani vor continua acțiunile pentru prevenirea fenomenului contravențional și infracțional, recomandând cetățenilor să se adreseze celei mai apropiate patrule de ordine şi siguranţă publică când situația impune, iar în caz de urgenţă să apeleze numărul unic 112.

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4400

Sancțiuni aplicate de jandarmi  în perioada minivacanței de 1 Iunie

Sancțiuni aplicate de jandarmi  în perioada minivacanței de 1 Iunie

             Peste 200 de jandarmi au fost la datorie în perioada 30 mai – 01 iunie a.c în județul Bacău astfel încât cetățenii să petreacă în siguranță minivacanța de 1 Iunie.

Jandarmii au acționat pentru prevenirea producerii unor fapte antisociale și soluționarea în mod operativ a sesizărilor primite din partea cetățenilor, fiind prezenţi în zonele în care publicul obişnuieşte să petreacă ocazional timpul în aer liber.

Pe timpul misiunilor au fost aplicate 53 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 18250 lei pentru fapte precum adresarea de injurii și amenințări cu acte de violență, lăsarea în libertate fără supraveghere a animalelor , consum de alcool în locuri publice, provocarea de scandaluri și pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.   

            Jandarmii băcăuani vor continua acțiunile pentru prevenirea fenomenului contravențional și infracțional, recomandând cetățenilor să se adreseze celei mai apropiate patrule de ordine şi siguranţă publică când situația impune, iar în caz de urgenţă să apeleze numărul unic 112.

[claudehenrion]

La folie, vous dis-je, est sortie des asiles...

  La lecture de la presse, ce matin, est bouleversante de tristesse. Le monde est vraiment devenu complètement dingo, et cette ''folie échappée des asiles'' dont je vous rebats les yeux depuis plus de sept longues années, à force d'être brandie, annoncée et répétée --vox clamantis in deserto-- est devenue notre pain quotidien. C'est tous les jours, autant que ''ce matin'', que la folie des hommes s'étale en grand sur toutes les ''Une'' du monde... Et il n'est pas besoin d'invoquer le covid, cette mise à l'épreuve des nerfs et de l'intelligence des dirigeants, pour se rendre compte que nous touchons le fond. C’est à peine s’il aura été un accélérateur !

  C'est bien simple, il est devenu impossible de trouver un coin du monde où une catastrophe de taille ''XXL'' ne puisse éclater à chaque instant. Chaque dirigeant croit se sentir pousser des ailes, à un moment de l'histoire où l'inter-pénétration des intérêts est devenue, si on me permet ce mot pourtant si expressif, indémerdable. Et les voix qui ameutent les opinions, qui crient au loup, qui encouragent à --tout simplement-- ouvrir les yeux, à voir ce qui est, et à appeler ''chat'' un chat, sont inaudibles, couvertes d'insultes et de qualificatifs réputés malséants (complotiste est le dernier. Il y en aura d'autres : l'imagination des malfaisants est sans limite !).

  La situation me remet en mémoire un livre qui avait marqué mes jeunes années : ''Jean-Christophe'' de Romain Rolland --10 tomes écrits de 1910 à 1912 (juste avant le cataclysme absolu de la ''Grande Guerre'', dont les conséquences ont largement dépassé celles de l'Histoire militaire : les drames que nous traversons dépendent encore de cette ordalie inutile et injustifiée...).  Oh ! Trois fois rien : une citation, page 247 du Tome X, courte, cruelle : “On eût dit que le monde eût, pour le gouverner, fait le choix des plus médiocres. Au cours de cette période si courte et où allait se décider le sort du monde et de la France, les hommes en place pensent à gagner du temps (…). Il n’y a plus de pouvoir, qui n'est plus qu'une fiction commode, et le rôle du gouvernement ne consiste plus qu’à sauver la face et à proclamer la valeur d’hommes dont il a été en mesure de juger l’incapacité”… diagnostic terrible que l’on dirait ciselé pour aujourd'hui

  Notre Président, par exemple, s'était cru génial en déclarant la guerre à un non-ennemi, ce qui est une idée fixe, à l'Elysée : le lamentable Hollande avait utilisé le même gros mot, dont il ignorait aussi le sens, pour le terrorisme. Mais si guerre il y avait, le moins qu'on puisse dire c'est qu'elle ressemble à la campagne de 1939-1940 : c'est une énorme déculottée ! La France vit un désastre, pour lequel le mot crise ne suffit plus, une désillusion aussi profonde que celle de mai 1940, où nous avions, répétaient nos chefs, “la meilleure armée du monde”… Sauf que là, c'est “le meilleur système de santé du monde” que la France pensait avoir ! Et dans les deux cas, tout s'est effondré en un clin d’œil. En 1939-40, c'est d’armements modernes, d'avions, de vrais chars d’assaut et de soldats (les nôtres portaient encore des bandes molletières quand les allemands avaient des bottes de cuir) que nous manquions. Aujourd’hui, c'est de masques, de respirateurs, de lits, de place, de personnel, d'hydro-alcool et de vaccins... (et de fournisseurs pour les livrer, de gens pour les administrer ou de logistique pour les distribuer… bref : de tout !). 

  Pourtant, la guerre, la vraie, pas contre le Covid mais contre une armée, pointe à nouveau son sale nez : pas plus tard qu'hier, The Economist consacrait un article à "HEM", le nouveau scénario privilégié de l’armée française : "HEM, c'est un code secret-public pour Hypothèse d’Engagement Majeur", ce qui, dans le jargon de ''ceux qui savent'', signifie ''un conflit direct de haute intensité mobilisant jusqu’à 25 000 soldats (soit 5 fois plus que l’opération Barkhane)… et un niveau de pertes jamais vues depuis la seconde guerre mondiale''. L'échelle de temps envisagée pour la concrétisation de cette hypothèse ? Dans les 10 prochaines années. Et les ennemis potentiels envisagés dans ce document sont la Russie, la Turquie ou ''un pays d’Afrique du Nord'' (qui ne saurait être ni le Maroc ni la Tunisie !)… Ça change du Covid et ça ramène les rodomontades présidentielles à ce qu'elles sont : trois fois rien... Mais l’ignorant tout-à-fait non éclairé que je suis se dit qu'un vrai conflit avec n'importe laquelle de ces cibles amènerait des nombres de morts sans le moindre rapport avec ce qui est envisagé... Et tellement d’autres catastrophes...

  Et là, on est tenté (en tout cas, moi, je le suis) de jeter un œil inquiet sur la mappemonde : du côté de la Chine, tout, absolument tout, est prétexte à ouverture de multiples ''HEM'' (puisque c'est le nouveau sigle, qui doit éviter aux populations de se rendre compte qu'on est en train de jongler avec leur vie !) : Taïwan, bien sûr, mais aussi le Japon, les Philippines, la péninsule coréenne, tous les pays bordant la Mer de Chine... et les Etats-Unis, évidemment, soit dans un face-à-face qui deviendrait obligatoirement nucléaire --même un peu... si j'ose !-- soit en tant que protecteur, allié, ami ou ‘’grand-frère’’ de chacun des pays cités plus haut...

  Il va de soi que, mis à part Formose (et les dominos que ce seul mot rend incontournables), le plus grand risque de ''HEM'', c'est du côté de la Turquie qu'il faut la chercher. La définition d'un tyranneau autocrate, c'est la perte de sens de la mesure et la confiance illimitée dans son pouvoir, sa puissance et son impunité. Et avec Erdogan, on est servi ! Il faudrait inventer un nouveau vocable dans le genre HEM² pour risque au carré. Nos militaires planchent sur une guerre iso-classique, armée contre armée, où nos 115 000 biffins, nos 40 000 aviateurs au sol (qui ont cédé leurs Mirages à la Grèce !) et nos 35 000 marins devraient contenir la poussée de... près du triple, en face, avec une réserve disponible de 18 millions d'hommes réputés ''aptes au service''... et une Cinquième colonne d'expatriés prêts à en découdre en France-même et depuis l'Allemagne... Cette hypothèse est tout de même peu probable à cet instant...  mais c'est en tant que allié de la Grèce que nous pourrions être entraînés à l'insu de notre plein gré dans une aventure dont nous sortirions bien plus ''essorés'' que par la guéguerre ''macron-choline'' du covid !

  Je me suis souvenu d'un très beau texte de JJ Rousseau, étudié au lycée, le célèbre ''lever de soleil'' de l'Emile, qui m'avait très fort impressionné, alors : ''On le voit s'avancer de très loin par les traits de feu qu'il lance au devant de lui. L'incendie augmente. L'Orient paraît tout en flammes....''. Ce texte me hante, ces temps derniers. L'incendie est là, tout rougeoie, la ligne de feu progresse, le ciel est comme embrasé, tout l'Orient va être dévoré par les flammes... et, comme Bazaine à Sedan (ou à Metz ?) tel que l'imaginait Alphonse Daudet... le Maréchal doit finir sa partie de billard (une version plus récente raconterait la scène où Hitler se reposait et où Rommel ne parvenait pas à le faire réveiller pour lui annoncer le début de sa fin). Nos leaders eux, parlent d'autres choses, en même temps !

  Car pendant que notre assemblée dite nationale (que ne fait-on dire aux mots !) rejette l'une après l'autre toutes les bonnes idées que lui souffle le Sénat, pendant que madame Pulvar récite les idioties les plus inadmissibles et que les décoloniaux ''décolonnent à plein tube'' (Pulvar, l'Unef, Thuram... on est gâté !), pendant que la France se débat pour ou contre un vaccin ''qui n'est pas contraint mais en l'absence duquel on ne pourra pas survivre, par décret'', ou qu'on refuse de traiter Napoléon aussi glorieusement qu'il le mérite, pendant que nous nous délitons entre l'écriture inclusive, les folies ‘’transgenres’’ et les inepties des écolos de salon... l'Orient n'en finit pas d'allumer des incendies qui, si nous continuons à faire joujou au billard, ne peuvent que nous consumer. Nous vivons vraiment dans une époque... invivable !

H-Cl.