#castraveți? ��

[tutankemilia]

[hornyitaliankitty]

Favorite Romanian dish?

Mămăligă cu cârnați și cu castraveți murați haha

[my-doru]

Rețetă de supă rece de iaurt cu castraveți. Cea mai răcoritoare supă pentru vară

Rețetă de supă rece de iaurt cu castraveți. Cum să-ți iasă din prima un prânz delicios și răcoritor care să se potrivească mânușă temperaturilor caniculare de afară? Nu ai nevoie de multe ingrediente, iar procesul este unul simplu. Rețetă de supă rece de iaurt cu castraveți Ți-ai epuizat rețetele pentru prânz? Uite o opțiune foarte bună pentru masa de azi! Ai la dispoziție ceva deosebit din…

[gradinagabico]

Sezonul 2024 a început: semințe de legume profesionale

MEGA REDUCERE! De la 20% reducere la semințele de legume din sortimentul de Primăvară 2024. Trimitem oriunde în țară prin curier. Începe profitabil noul sezon!

Grădina Gabico pune la dispoziție o gamă variată de semințe de legume profesionale. Acestea sunt semințe de dovleac, dovlecei, porumb zaharat, fasole. De asemenea, vă oferim și semințe de morcovi, castraveți, sfeclă roșie, mazăre, pepeni galbeni, pepeni verzi. Grădina Gabico – Sezonul a început, semințe de legume profesionale pe gabico.ro Citește mai mult Dorim să vă anunțăm că am început…

[hadnews-romania]

Mai bun decat pizza! Aperitivul care te cucereste din prima - Video-Mai bun decat pizza! Aperitivul care te cucereste din prima Ingrediente: aluat foietaj: 500 g șuncă: 100 g castraveți murați: 100 g parmezan: 40 g ouă: 2 buc mozzarella: 80 g gălbenuș: 1 buc Echipa SavurosTV vă dorește poftă bună alături de cei dragi! Video

[bartholomaus]

Pentru pasionații de legume bune. Ceva istorii cu cultivatori de legume și secretele ”gustului de altădată” al roșiilor după care plâng nostalgicii:

Gabriel Petrescu :

"Despre legumele de altădată și cât de bune erau ele sau nu." Atenție, text lung!

Scria domnul Dan Alexe acum vreo trei săptămâni despre mitul fals al legumelor gustoase de odinioară și cum țăranii din preajma Buzăului dădeau cu ghiotura îngrășăminte chimice peste plante, otrăvind solul și apele freatice.

O fi fost așa în zona aia, nu contrazic, deși mă surprinde un pic, pentru că încă din 1957 fusese înființat acolo Institutul de Cercetare în Legumicultură "ICL Buzău", fix cu scopul de a ameliora soiuri de legume și de a învăța țăranii din acel bazin legumicol cum se face treabă bună. Nu s-o fi lipit de buzoieni...

Dar asta nu înseamnă că așa au stat lucrurile peste tot. Nici vorbă. Mai degrabă, lucrurile trebuie să se fi prezentat într-o mare varietate de feluri pe întreg teritoriul țării.

Iar eu am să vorbesc despre ce cunosc.

Chiajna.

Deși era populată cu țărani bulgari răi și căpoși, aceștia știau să facă foarte bine legumicultura. Pentru aia și fuseseră aduși de la sudul Dunării (de unde exact nu mai știe nimeni) cel mai probabil dupa ciuma lui Caragea, care în 1810 depopulase drastic Bucureștiul și localitățile limitrofe.

Așezați pe malul drept al Dâmboviței (astăzi râu mort, aproape secat), chiejnenii știau să scoată untul din lunca fertilă, hranită de râu cu aluviuni și inundații. Legumele cultivate de ei erau al naibii de gustoase și cu un subgust inconfundabil "de luncă", greu de descris în cuvinte. "Cernăodină" numeau ei lunca Dâmboviței și "chișai" pământul acela cu textură specifică: lut cu nisip fin și mici particule de sclipici din mică.

Surprinzător, sau poate nu, chiejnenii aveau tehnici de cultură, chiar soiuri diferite pentru lunca inundabilă și pentru zona mai înaltă cu circa 10 metri în care se aflau vatra satului și - ceva mai spre spre oraș - terenurile CAP-ului. Pe care azi se înalță odios cartierul "Militari Residence". Iar despre perioada CAP-ului cunosc și eu câte ceva, pentru că eram copil atunci. Și am și pe cine îintreba.

Culturi.

În anii 80, culturile legumicole din Chiajna se împărțeau cam în felul următor:

- în lunca joasă a dâmboviței se cultivau: fasole cu păstăi lungi, mazăre, ceapă, salată, varză timpurie și de toamnă, morcovi, gulii, bame, căpșuni. Dar și unele soiuri de tomate, care se se pretau la cultură "oloagă", fără arac, ele fiind însămânțate direct în sol (deci nu cu răsad transplantat). E bine de știut că în cazul semănarii în camp fără transplantare, planta de tomate dezvoltă o rădăcină pivotantă, care pătrunde până la 1m în adancime, în căutare de umiditate. Și cum, în luncă, pânza freatică se afla la sub 1 m adâncime - să vezi chestie - roșiile se hidratau singure, nefiind nevoie de niciun fel de irigiație. Multi știau, putini mai cunosc...

Altminteri, pentru celelalte culturi, irigațiile se făceau cu motopompe diesel direct din Dâmbovița, folosind apa aceea mâloasa și hrănitoare. Nu era nevoie de chimicale.

- în zona înaltă a satului, în gradinile familiale de fundul curții se găseau toate legumele, verdețurile și zarzavaturile posibile, iar pe terenurile CAP se cultivau cereale din toata familia de graminee, porumb, pepeni și dovleci, plus fânețuri, lucernă și trifoi pentru ferma de vaci. Mai existau și câteva hectare cu solarii extrem de productive, în care se cultivau castraveți și soiurile de tomate "ACE" și Aurora.

În afara de Cooperativa Agricola de Producție, mai exista în Chiajna și o instituție concurentă. Întreprinderea de Legume și Fructe, pe scurt I.L.F., care administra și cultiva o parte din terenurile comunale joase, pe care avea culturi destinate îmbutelierii și conservării. Plus Siloz, fabrică, linii de îmbuteliere pt. conserve, compoturi, piureuri și sucuri, cu depozitare în enorme beciuri amenajate în subteranele fostului Fort de Artilerie. Nu lipseau nici livezile de cireși de pruni, actualmente dispărute. Ca fapt divers, ILF-ul deținea și echipă de fotbal în divizia D, cu jucători localnici, despre care aș îndrăzni să afirm că era mai îndrăgita decât Concordia cu mercenenari din prezent.

Ingrășăminte.

Din ce zice taică-meu, de îngrășăminte chimice sub formă de azotați, fosfați, uree nici nu s-a știut în localitate până la introducerea culturii pepenilor în "acord global", pe terenurile C.A.P.-ului (aproximativ 1980-1981).

Detalii despre cultura pepenilor și profiturile frumușele pe care le încasau (ajutându-se și de ingenioase trucuri și falsuri din pix la cântar) pepenarii aici: https://www.facebook.com/moartealui.../posts/124694614908267

Pentru pepeni, îngrășimentele veniseră cu o regulă de utilizare simplă și lesne de băgat la cap: la o plantă se folosesc atâtea granule de azotat câte încap într-o cutiuță de chibrituri, acestea depunându-se cerculeț, pe sol, la rădăcina plantei. E drept că mai erau unii care puneau 2 cutiuțe „ca să fie siguri”, dar având surpriza că dublarea dozei de îngrașământ ducea la o dezvoltare foliară aberantă cu lipsă totală de flori și fructe, se potoleau în anul următor și reveneau la dozajul indicat de inginerul horticol.

Ca fapt divers, utilizarea îngrășămintelor chimice la pepeni în zona noastră temperată are o logică simplă. Plante târâtoare fiind, originare de la marginea deșerturilor, dacă nu primesc acest îngrășământ suplimentar, care să le asigure o creștere rapidă în lunile critice d.p.d.v. pluvial mai și iunie, pepenii sunt rapid năpădiți și umbriti de cvartetul terorist Pir-Știr-Costreavă și Mohor. Asta chiar și dacă erbicidările pregătitoare sunt făcute la timp și ca la carte.

Dar acest aport granulat nu influența de fel gustul fructelor. Pepenii rosii și galbeni cultivați în Chiajna erau extrem de gustoși. Până la urma, și îngrășămintele naturale și cele artificiale conțin tot aceleași elemente chimice din tabelul lui Mendeleev. Ca și-n medicină, doza e regină. Însă îngrășamintele naturale pe bază de bălegar fermentat (mraniță) sau diverse alte compusturi vegetale au avantajul ca din ele nu prea se pot genera supradoze pentru plante și sol.

Trebuie spus însă că depozitarea și manipularea îngrășămintelor chimice era făcută extrem de neglijent. Grămezile de azotați, fosfați și uree erau descărcate din vagoane și lăsate fix lângă calea ferată ce pătrundea în C.A.P. Nici măcar prelate nu se puneau pe ele, vânt, ploaie și... furt la liber. De altfel, se știe că ecologia și grija față de natură erau preocupări inexistente în comunism.

De parcă acum ar fi....

Altminteri, nici vorbă să se folosească chimicale în Chiajna pentru cultura tomatelor, castraveților, ardeilor, gogoșarilor, zarvaturilor în general. În cultura organizată, la C.A.P. pur și simplu nu era nevoie, cooperativa având fermă proprie de vaci, culturi de lucernă și diverse fânețe pentru hrănirea lor, iar cantitatea de îngrășământ natural rezultat era enormă spre excedentară.

Iar în micile culturi de gospodarie de prin fundul curților... nici atât. Reticenți la nou și conservatori, chiejnenii refuzau chimicalele - altminteri disponibile de furat de la C.A.P. în orice cantitate - pe principiul "nu-mi trebuie, maică, zăpada de-aia, facem tot cum știm noi".

Gustul

Am mai scris undeva că în copilărie stăteam vara și câte 10-12 ore pe zi la scăldat, "pe gârlă". Cand ne lua foamea, pur și simplu jumuleam din culturile aflata pe ambele maluri, la alegere: morcovi, gulii, varza sau ridichi și după ce le fleșcăiam puțin în apa tulbure a Dâmboviței, le rodeam ca niște iepuri. Nu că erau gustoase, erau desăvârșite.

Alteori, în toamnele târzii când stătea sa cadă bruma, partidul ne scotea pe câmpuri - ca elevi - la strâns ultimele resturi de recoltă și vrejuri de tomate, gogoșari, ardei. Roșiile alea mici, prăpădite și crăpate, aflate pe vârful vrejurilor îmbătrânite aveau cel mai bun gust imaginabil. Parcă erau umplute cu miere. De ce? Citiți punctul 4 de mai jos.

Gustul legumelor si fructelor depinde de un complex de factori, dintre care aș enumera, nu neaparat în ordinea importanței:

1. Soiul

2. Cultivarea în context natural, nu hidroponic ca acum. Pământ, Apă, Aer și Soare. Atât.

3. Coacerea deplină trebuie să se desăvârșească pe vrej, în prezența celor 4 elemente enumerate mai sus. Recoltarea "în pârgă", în vederea comercializării de fructe mai ferme și rezistente la depozitare și transport, este unul dintre factorii care văduvesc de gust fructele și legumele din zilele noastre.

4. Un alt factor important este irigarea parcimonioasă, cu mare zgârcenie, a plantelor în perioada de la apariția primelor semne de pârguire și până la coacerea deplină. Este și logic, umflarea cu apă a fructelor coapte duce la diluarea gustului.

Ce găsim în prezent pe piața de legume și fructe nu respectă niciunul dintre punctele 2, 3 si 4. Ni se vând produse necoapte și umflate de apă (de la artificiala cultură hidroponică, fără pământ). Apă scumpă și fără gust, încapsulată în diverse chestii cu aspect de fructe și legume. Despre chimicale din ele nu zic nimic, poate când o să am un laborator...

Revenind la punctul 1., aș îndrăzni să afirm că soiul plantelor influențează gustul cel mai puțin. Mi s-a întâmplat să cultiv cândva, din greșeala sau intenționat, nu mai știu, tomate de soi olandez, din acelea cu care poți sparge capul cuiva. Deși rămăseseră tari și cauciucate chiar și la coacerea deplină, cultivate de mine în grădină, în prezenta factorilor 2, 3 și 4, acele roșii olandeze au recăpătat gustul natural.

Asta nu înseamnă că am mai folosit vreodată soiuri olandeze ameliorate, cum fac actualmente mai toți fermierii români, din motive de randament și rezistență mare la boli. Folosesc, cum am mai scris cândva, preponderent soiuri "Buzău", create la institutul pomenit la începutul textului. Și unele soiuri străvechi-bulgărești din Chiajna, neomologate. Păstrate de un anume Moș Ghimiș.

P.S. Să nu se înțeleagă cumva că fac apologia C.A.P.-urilor comuniste. Dar dotate cu utilaje și tehnologii inaccesibile țăranilor tradiționali și lucrând pe suprafețe comasate, ele aveau totuși un randament agricol mult superior gospodăriilor individuale. Fiind ale tuturor și nimănui erau însă departe de avea profitul unei ferme moderne capitaliste. Se fura în draci, fura toată lumea, cooperatori și necooperatori, chiejneni și orășeni. Furau până și copiii.

Soluția ar fi fost desigur transformarea după revoluție a C.A.P. și S.M.T.-urilor aferente în ferme private, cu vechii cooperatori deveniți acționari responsabili. Mai țineți minte "pariul cu agricultura?"

[loccokiddo]

Sincer...cred că

Sincer…cred că

Priviri în gol și privirea către ceea ce nu îi plivește pe castraveți, M-au trecut de toate în cei mai recenți ani, de la agonie la extaz, viața te învață sau le înveți, De la gânduri suicidale, vizionat artificii, pumni și picioare mentale, la scris până ies artificii, Cred că mă asemăn cu bunicii, taur de cap până îi dau să iasă jar din noroc și fac foc în condiții. Co-dependent de artă, nu mă…

[ravenmacduff]

For May 5th we have a number of dishes and two wines.

Jonathan’s breakfast/ lunch consisted of Robber steaks and a bottle of a Golden Mediasch

And for dinner with Dracula he had a roast chicken, with some cheese and a salad. As well as a bottle of old Tokay

You know our good friend Jonathan Harker didn’t just eat Paprika Hendl, he also ate Mamaliga and Impletata. 

Perhaps I should start a thread on things the cast of Dracula have eaten, and link to recipes. 

Well to start that, here are the recipes for 

Paprika Hendl https://www.familycookbookproject.com/recipe/3763887/paprika-hendl-recipe-from-bram-stokers-dracula.html

Mamaliga https://food52.com/recipes/14082-basic-mamaliga

Impletata https://www.copymethat.com/r/L4wnj7yjw/impletata-eggplant-stuffed-with-forcemea/

[bucatarie360]

Chip-shop bap

Tipul bucătăriei:

Fish and seafood

Chip-shop bap

30 minute

face 4

Un mic efort

Verificați burgerul nostru de pește crocant cu mazăre de menta vibrantă și sos tartar de casă. Această bătaie de pește descuamată poate dura puțin efort, dar este gata în doar 30 de minute

Ingrediente

făină auto-crescătoare 200g

faina de porumb 60g, plus extra la praf

turmeric măcinat 1 linguriță

otet de vin alb 1 lingură

lager rece ca gheața 300ml

ulei de arahide pentru prăjire adâncă

cod sau eglefin 4 bucăți fără piele de aproximativ 100g fiecare

bape făinoase 4, ușor untată

SOS DE TARTARE

maioneză 100g

mustar Dijon 1 linguriță

patrunjel cu frunze plate tocat pentru a face 2 linguri

castraveți tocat mărunt pentru a face 2 linguri

șalote tocat mărunt pentru a face 2 linguri

capere pentru bebeluși 1 lingură, tocată

MAZURĂ MINTY MUSHY

Mazăre congelată 150g

unt 25g

sos de menta 2 lingurițe

Metodă

Pasul 1

Se amestecă toate ingredientele sosului tartar și se condimentează cu sare.

Pasul 2

Se fierbe mazărea în apă sărată 1 minut, se scurge, apoi se răstoarnă într-un robot de bucătărie. Adăugați untul, sosul de mentă și un pic de condimente și bateți până când se înmoaie.

Pasul 3

Bateți făinurile și curcuma cu oțetul și lagerul pentru a face un aluat și condimentați bine. Umpleți o tigaie nu mai mult de 1/ 3 pline cu ulei, apoi încălziți la 180C (sau până când un cub de pâine se rumeneste în 30 de secunde). Îndepărtați ușor bucățile de pește cu făină de porumb suplimentară, apoi înmuiați-le în aluat. Coborâți în ulei și prăjiți în loturi timp de 4-5 minute, întorcându-l, până când sunt crocante și aurii. Se scurge pe hârtie de bucătărie.

Pasul 4

Pentru a asambla, adăugați niște mazăre mucegăite pe baza fiecărui bap cu unt, acoperiți cu peștele, apoi cu un pic de sos tartar.

Informatii nutritionale

Kcals 801

Gras 37g

Saturează 7.4g

Carbohidrați 79g

Zaharuri 5.2g

Fibră 5.6g

Proteină 30g

Sare 1.7g

.

#Chipshop #bap

Fish and seafood

Gătit cu drag de Rodica Mădălina pe 2021-03-29 11:30:04

Evaluează această rețetă

Vizitați site-ul original > Această rețetă a fost postată anterior pe site-ul https://bucatarie360.ro/fish-and-seafood/chip-shop-bap/

[gyxblr]

👀 👀 👀 Салата от краставици и спанак със сусам / Салат из огурцов и шпината с конжутом / #Cucumber and #spinach salad with sesame seeds #Салата #Краставици #Спанак #Салат #Огурцы #Краставци #Castraveți #Спанак #Шпинат #Spanac #Salad #Salata #Сусам #Кунжут #Сезам #Sesame #Susan #Susam (at Русе) https://www.instagram.com/p/CH_UE4anuSy/?igshid=1swbcw4de2jex

[stiri-noi]

Secretele pentru cele mai bune murături, gogonele sau castraveți, în saramură

Secretele pentru cele mai bune murături în saramură (gogonele murate sau castraveți murați), care nu se înmoaie niciodată, constă nu în alcalinitatea apei sau puritatea sării, ci în alte ingrediente folosite de gospodinele pricepute.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI!

Despre murăturile în saramură se spune că sunt o farmacie la borcan pentru că legumele astfel conservate pentru iarnă își păstrează vitaminele și, implicit, proprietățile vindecătoare.

Prima leguma bagata la murat a fost castravetele, cu vreo doua mii de ani inainte de Hristos, iar chinezii au fost cei care au conservat fructe pentru prima data. Se spune ca regina Egiptului, Cleopatra, isi pastra tineretea si frumusetea pentru ca era o mare consumatoare de muraturi, potrivit authenticmagazin.com. Iar Napoleon si-ar fi ajutat soldatii sa se mentina in putere tot cu ajutorul catravetilor murati.

Secretul saramurii perfecte pentru murături

În saramura pentru murături se pot adăuga orice condimente îți plac, însă nu uita de: usturoi, boabe de muștar, foi de dafin și piper negru boabe. Hreanul, mărarul, țelina (frunze și rădăcini) și frunzele de vișin sunt alți conservanți care dau aroma potrivită murăturilor.

Citește și: Ghiveci călugăresc. Rețeta originală, ideală pentru toamnă

În același timp, pentru saramura perfectă de murături este indicat să folosești sarea grunjoasă pentru ca murăturile să se păstreze tari și să nu se înmoaie peste iarnă. Un alt aspect de care trebuie să ții cont este raportul de sare versus apă. Pentru orice saramură bună reține: la un litru de apă adaugă o lingură (rasă) de sare, potrivit untdelemndelabunica.ro.

Cum se face saramura perfectă pentru murături

Pentru o saramură perfectă de murături, fierbe cantitatea dorită de apă cu sare, până dă în două-trei clocote și apoi lasă-o să se răcească cam 10 minute. Toarnă saramura fierbinte peste legumele sau fructele așezate în borcane. Pune înainte vârful unui cuțit sau coada de la o furculiță sub borcane când torni saramura fierbinte, ca să nu se spargă.

După ce ai umplut borcanele cu saramură, închide-le bine, întoarce-le invers și acoperă-le cu prosoape. Lasă-le așa pe tot parcusul nopții, pentru a se steriliza la rece.

Rețetă pentru gogonele / castraveți în saramură

Gogonelele murate în saramură sau castraveții în saramură sunt printre cele mai îndrăgite murături pe mesele românilor. Și chiar dacă poate părea floare la ureche să prepari murăturile perfecte, ei bine nu este chiar așa!

Citește și: Supă cremă de dovleac. Rețeta ideală pentru toamnă

Ingrediente pentru murături în saramură

2,5 kilograme gogonele (castraveți),

2 morcovi,

1 mâna flori de conopida,

4 linguri de sare grunjoasa,

1 tulpina hrean,

1/2 tulpina marar uscat,

frunze de telina,

4 foi de dafin,

8 catei de usturoi,

1 lingura boabe de piper,

1 lingura boabe de mustar.

Cum se prepară murăturile în saramură

Cel mai important: borcanele în care se pun gogonelele sau castraveții trebuie sterilizare. Ulterior, se spală legumele și se aruncă întotdeauna cele care sunt stricate. Se curata morcovii si usturoiul, se taie morcovii rondele, se curata hreanul si se taie in patru pe lungime.

Intre timp, se pun 3 litri de apa si 4 linguri de sare pe foc. Apa se ia de pe foc atunci când a dat in clocot si se lasa deoparte, potrivit authenticmagazin.com.

Se asaza pe fundul borcanului un strat de tulpini de marar rupte, impreuna cu frunze de telina. Apoi, se aseaza gogonele intercalate cu flori de conopida si rondele de morcovi. Se toarna boabele de mustar si cele de piper printre gogonele, se adauga frunzele de dafin si restul de tulpini de marar si telina. La final, se toarna saramura fierbinte peste gogonele. Borcanele in care au fost puse gogonelele la murat se sigileaza bine cu un capac sau cu o folie de celofan. Gogonelele murate pentru iarna se depoziteaza intr-un loc intunecos si racoros.

[airyairyaucontraire]

Was wondering what sort of salad Dracula might have served Jonathan Harker with the excellent roast chicken. Here are some plausible candidates. He probably did not make him ardei copți because, as you can see in the picture above, it is absolutely loaded with sliced garlic (Jonathan might like it though, as it’s otherwise mostly roasted red peppers). Salată de roșii presents the same problem. I like to think it was a nice simple salată de varză - basically a coleslaw of cabbage and carrot with a citrusy vinaigrette.

[antoniaaworld]

23 Best Skincare Products That Will Give You the Most Amazing Skin of Your Life

Parfumat natural cu castraveți și amestecat cu produse botanice hrănitoare precum uleiul de floarea-soarelui, spălarea aproape perfectă a lui Fresh a fost cea mai blândă pe piele și a optimizat strălucirea."Am o piele extrem de sensibilă și nu am avut reacții la acest lucru", s-a minunat un tester. De asemenea, a lăsat pielea „mai strălucitoare” și cu „strălucire”, au spus alții. Un rar 100% dintre testeri, inclusiv cei cu sensibilitate, au spus că nu. nu irita pielea

[lgbt-romanian-teens]

Și soră mea mânca castraveți cu ketchup. Like a HEATHEN

CE NAIBA DJDKSKSKKSSOOS

[hadnews-romania]

Nu gati aperitive pana nu vezi aceasta tehnica care cucereste lumea! - Video-Nu gati aperitive pana nu vezi aceasta tehnica care cucereste lumea! Ingrediente: aluat foietaj: 400 g muștar: 50 g crenvurști: 3 buc cașcaval: 200 g ouă fierte: 4 buc castraveți murați: 60 g ceapă verde: 20 g apă: 20 ml ouă: 1 buc Echipa SavurosTV vă dorește

[atitudine]

Dezveleşte-mă de dor.

Eram electrocutat de un val de singurătate,  atât de acru de îmi provoca aceeași senzație ca și atunci când mâncam prea mulți castraveți în oțet. Dar era mai bine,   tot simțeam un gust. Aveam ce savura chiar dacă era lipsa ta. Mă întorc pe fiecare parte a trupului într-un pat atât de urzicator, fiecare centimetru din piele inrosindu-se de ceea ce ei numesc dor. Dar noi știm ca e mult mai profund acest sentiment fata de o banala descriere aruncata într-un moment plin de inspirație.  Poate ca în cazul nostru contribuie și felul fiecăruia de a fi, atât de complicați ca dacă ne-ar  fi date zeci de motive sa ne despărțim,  nu am face-o,  dar am fi în stare sa ne creăm propriul motiv imaginar care sa ne tina departe unul de altul.

Greierii te striga, iar răcoarea care intra pe fereastra întredeschisă  îmi spune ca va fi o noapte fără tine lipita cu sânii tai moi de pieptul meu plin de oase și mușchi,   adesea cutremurat de bătăile unei inimi prea sensibile pentru un om ca mine. Pernele moi îmi provoacă personificari în adâncul gândurilor și tot ce ajung sa fac e sa îmi doresc sa-ti sărut buzele parfumate și umede, în timp ce totul se izbește de pereți invizibili pentru a scoate în evidență dezastrul din fiecare lucru. E prea ademenitoare aceasta liniște la a o perturba  cu râsul tău zgomotos sau cu acele cuvinte alese cu grija ce aveau rolul de a construi o declarație de dragoste.

  Îmi dau seama ca nu mă pot liniști,  probabil mă voi foi destul pana voi reuși sa agăț  un fir de somn, dar atât timp cât am capul pe perna și în el mișună doar gândurile despre tine, ca niște șerpi amorezati,  lipiți unul de celălalt în momentul lor de amor etern și pasional,  mă voi simți liniștit.