Monumentul lui Petru I la gara Moskovski
Deși construcția gării Moskovski din Sankt Petersburg nu are legătură istorică cu activitățile lui Petru cel Mare, instalarea bustului său în gara principală a orașului a avut premise ideologice legate de revenirea orașului la numele său istoric.
Georgiana Arsene
În principala gară din Sankt Petersburg, în anul 1967, a fost instalat un bust de alabastru al lui Lenin.
Ideea înlocuirii bustului…
0 notes
10 februarie 1388 - Se mentioneaza pentru prima dată, orașul–cetate Suceava, drept capitală a statului medieval Moldova.
La sfârşitul secolului XIV, posibil în intervalul 1377–1378, Suceava a devenit principala reşedinţă a domnilor ţării. Petru I (1375-1391) fiind cel care, prin hotărârea luată, a transformat total destinul Sucevei. Stabilind principala reşedinţă voievodală la Suceava, Petru I a iniţiat o amplă activitate edilitară. În ultimele decenii ale secolului XIV au fost zidite într-o curte domnească situată în mijlocul aglomerării urbane, două cetăţi de piatră.
A fost zidită și biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuți). Din 10 februarie 1388 avem primul document care atestă noua reședință domnească.
Epoca de apogeu avea să fie în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1476, Mahomed al II-lea și-a încercat norocul sub zidurile cetății. Însă, dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava punctul central al sistemului său de apărare.
19 notes
·
View notes
6 iunie: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, Egumenul Mănăstirii lui Dalmat
Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou s-a născut într-o familie pioasă, avându-i ca părinți pe Petru și Teodosia, care l-au crescut întru virtuțile din Sfânta Scriptură. La vârsta de 12 ani a fost călugărit la mănăstirea Hesichius, din apropiere de Constantinopol, și, de acolo, a fost mutat la mănăstirea lui Dalmat, unde a primit schima mare și a devenit ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul (20 noiembrie).
https://www.diane.ro/2024/06/6-iunie-sfantul-cuvios-ilarion-cel-nou.html
1 note
·
View note
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” organizează marți, 04 iunie, 2024, ora 15:00, lansarea studiului monografic „Anton Mater: Ispitele scenei și ale ecranului” de Violeta Tipa, care va avea loc în sala cu coloane a BM (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 148), moderat de Ivan Pilchin, vicepreședinte al USM.
Dr. Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” va deschide evenimentul. De asemenea, vor participa: dr. hab. Tudor Stăvilă, istoric și critic de artă; dr. Dumitru Olărescu, cineast și filmolog; dr. Vitalie Malcoci, șef secție Institutul Patrimoniului Cultural; dr. Constantin Spânu, critic de artă; dr. hab. Ana Maria Plămădeală, filmolog; Petru Bălan, șef secție scenografie UAP; Elena Taragan, drd. șef sector, Secția Studii și cercetări Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; dr. Lidia Kulikovski, coordonatorul volumului; Anastasia Moldovanu, șef, Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” precum și membrii familiei Mater.
Evenimentul se va încheia cu vizionarea filmului „Anton Mater”.
Volumul a fost elaborat de Biblioteca de arte „Tudor Arghezi”, având la bază fonduri literare, documente și arhive a personalităților Lucrarea prefigurează chipul lui Anton Mater prin prisma activităților sale diverse, a operelor rămase, precum și în urma discuțiilor cu cei care l-au cunoscut și au lucrat împreună. Studiul are la bază o profundă documentare și arhiva personală a familiei Mater.
Anton Mater este artist plastic, pictor – scenograf, regizor, Maestru Emerit în Artă. Pe parcursul a cinci decenii de activitate artistul plastic a reușit să pună bazele scenografiei în teatru (14 spectacole), bazele scenografiei în filmul moldovenesc (20 de filme de acțiune), a creat o serie de peisaje și portrete în cele mai diverse tehnici. Numele lui Anton Mater a rămas în istoria artelor naționale drept fondatorul animației moldovenești, regizor al primelor filme cu păpuși.
Autoarea cărții, Violeta Tipa s-a născut în anul 1965, în orășelul Cupcini, raionul Edineț. Este doctor, cercetător, filmolog, membră a Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. În prezent este cercetător științific coordonator, șefa Secției Arte audiovizuale la Institutul Patrimoniului Cultural.
Alte lucrări semnate de autor: Impactul societății asupra filmului de animație, Identitatea culturală românească în contextul integrării europene, Universul naţional în serialul despre Guguţă, Chișinău, 2006; Muzica lui Eugen Doga în filmele de animații etc.
0 notes
Să ne pocăim! Astăzi e vremea pocăinței. Mâine nu e ziua noastră.
Ioan botezătorul, cel mai mare om născut din femeie, le spunea oamenilor din vremea lui: Pocăiți-vă!
Domnul Hristos, Dumnezeu din Dumnezeu, spunea și El: Pocăiți-vă!
Apostolul Petru, în cea mai celebră predică a sa, când oamenii l-au întrebat ce să facem, le-a spus: Pocăiți-vă!
Apostolul Pavel, un om cu multă școală, cu o viață schimbată, în epistolele sale spunea la fel: Pocăiți-vă!
Să ne…
View On WordPress
0 notes
CALEA SPINILOR_10 - CĂUTAREA LUI DUMNEZEU
“Deci voi, iubiţilor, cunoscând acestea de mai înainte, păziţi-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră” (2 Petru 3:17)
Încă odată vă spun să nu vă fie teamă de lumea aceasta “pentrucă oricine este născut din Dumnezeu, biruieşte lumea; şi ceeace câ��tigă biruinţa asupra lumii, este credinţa noastră” (1Ioan 5:4).
Şi niciodată nu uitaţi că “Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentrucă Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume” (1Ioan 4:4)...
0 notes
LECȚIA DE ISTORIE - 12 aprilie: Bătălia de la Doljești în urma căreia Ștefan cel Mare a devenit domnul Moldovei
LECȚIA DE ISTORIE – 12 aprilie: Bătălia de la Doljești în urma căreia Ștefan cel Mare a devenit domnul Moldovei
La data de 12 aprilie 1457 a avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ştefan cel Mare ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron, domnitorul care-l ucisese pe tatăl său, Bogdan al II-lea, la Reuseni în octombrie 1451. Dorind să răzbune moartea tatălui său, tânărul…
View On WordPress
0 notes
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Ușoare avansuri rusești în Est. Putin s-a comparat cu Petru cel Mare
0 notes
Zece medalii, palmaresul elevilor români la prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori (OIASSJ 2022)
România a fost gazda primei ediții a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori (OIASSJ 2022), desfășurată la Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava), în perioada 31 octombrie - 7 noiembrie 2022.
În cadrul competiției, concurenții au susținut două probe: o probă teoretică (de 4 ore) și o probă observațională, structurată, la rândul său, în alte trei subprobe: proba de Planetariu, proba hărții mute și proba de noapte (cu instrumente observaționale).
Cei 10 elevi olimpici dn lotul țării noastre au obținut rezultate remarcabile (10 medalii, dintre care 5 de aur):
- 5 medalii de aur- Ilinca Sandu (Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț, jud. Neamț) - învingătoare absolută la proba teoretică, învingătoare absolută la proba de Planetariu și învingătoare absolută (punctaj maxim) OIASSJ 2022;
- Rafaela Barac Bologa (Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava) - învingător absolut la proba observațională de noapte;
- David Palaghianu (Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava) - învingător absolut la proba observațională de zi;
- Andreea Boldureanu (Colegiul Național din Iași);
- Andrei Patrick Cioranu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța);
- 3 medalii de argint- Radu Ioan Stoian (Colegiul Național „Gheorghe Murgoci” din Brăila);
- Andrei Ștefan Iercoșan & Daniel Petrenciuc (elevi la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, jud. Maramureș);
- 2 medalii de bronz- Nectarie Pașca (Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca);
- Ioan-Tudor Băcilă (Școala Gimnazială nr. 8 din Sibiu).
Olimpiada Internațională de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori a fost organizată (în colaborare) de Ministerul Educației (prin Inspectoratul Școlar Județean Suceava), Primăria Câmpulung Moldovenesc, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc și Societatea Științifică „Cygnus”.
Competiția a reunit echipe cu prezență fizică din 8 țări (Thailanda, Columbia, Cehia, Grecia, Nepal, Republica Moldova, Ucraina și România), respectiv o echipă din Canada, în sistem online.
Read the full article
0 notes
OPINIE | Cum s-a supărat Vladimir Putin ca văcarul pe sat
OPINIE | Cum s-a supărat Vladimir Putin ca văcarul pe sat
Expresia ”a se supăra ca văcarul pe sat” are rădăcini rurale adânci, iar deteriorarea unei astfel de relații înseamnă, în ultimă instanță, că toată lumea are de pierdut. Păstrând proporțiile, nu numai că ne aflăm în fața unei dileme – ce fac sătenii, ce face văcarul care pierde obiectul muncii etc. -, dar se pot deschide și mai multe paranteze, părțile implicate în acest Nou Război Rece…
View On WordPress
0 notes
Moscova - file de jurnal: monumentul lui Petru cel Mare
Monumentul lui Petru I (Petru cel Mare) al Rusiei, aflat aproape de Parcul Muzeon, despre care v-am povestit aici, este unul dintre cele mai înalte monumente din Rusia, cu o înălțime totală de aproape 100 de metri – mai precis, 98 de metri.
Georgiana Arsene
Când am văzut monumentala statuie închinată lui Petru cel Mare, mi-au răsunat în minte cuvintele unui basm citit demult, în…
View On WordPress
0 notes
12 aprilie 1457 a fost ziua în care, în urma bătăliei de la Doljești – județul Neamț, Ștefan cel Mare a devenit domnul Moldovei.
La data de 12 aprilie 1457 a avut loc Bătălia de la Doljeşti, în urma căreia Ştefan cel Mare ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron, domnitorul care-l ucisese pe tatăl său, Bogdan al II-lea, la Reuseni.
Dorind să răzbune moartea tatălui său, tânărul Ştefan pătrunde în Moldova, în aprilie 1457, cu sprijinul lui Vlad Ţepeş domnul Valahiei şi ajutat de boierii din Ţara de Jos, adună sub steaguri circa 6 000 de oameni cu care se îndreaptă spre Suceava pentru a-l da jos pe Petru Aron, amintește preotul Florin Tuscanu.
În condiţiile compromiterii lui Petru Aron, în urma acceptării de către acesta a solicitării sultanului de închinare a Moldovei şi de plată a tributului (5 iunie 1456), Ştefan pătrunde în Moldova, în aprilie 1457, cu sprijinul lui Vlad Ţepeş (1456 – 1462) şi cu susţinători din Ţara de Jos (însumând c. 6 000 de oameni).
Confruntarea cu forţele lui Petru Aron are loc la Doljeşti [jud. Neamţ], pe pârâul Hresca, afluent al Siretului. Cronica moldo-germană arată că „în anul, cum se scrie de la naşterea lui Hristos, 1457, în luna april, în ziua 11, într-o marţi, în săptămâna mare, înaintea Paştilor, atunci a venit Ştefan voievod, un fiu al lui Bogdan voievod, care a venit cu putere mică, cu muntenii, cu ţările de jos, ca la 6 mii de oameni.
Şi au venit asupra lui Aaron voievod la o gârlă sau apă cu numele Hresca, lângă Doljeşti. Acolo a bătut Ştefan voievod pe Aaron voievod, alungându-l din ţară şi el însuşi a rămas stăpân cu putere”.
A doua zi, pe câmpul de la „Direptate”, de lângă Suceava, Adunarea Ţării îl aclama pe Ştefan, iar mitropolitul Teoctist îl ungea domn al Moldovei. În acest timp, Aron Vodă se retrage în Polonia, apoi în Ungaria, de unde va emite în continuare, pentru mai mult de un deceniu, pretenţii la tronul Moldovei.
Executarea sa, în timpul unei expediţii a lui Ştefan în Transilvania, în 1468 sau 1469, va contribui la consolidarea domniei acestuia.
17 notes
·
View notes
18 februarie: Sfântul Ierarh Leon cel Mare, Episcopul Romei
Sfântul Ierarh Leon cel Mare s-a născut în Etruria, Toscania, Italia, fiind mai întâi remarcat ca un diacon sârguincios al Romei. Apoi, a fost înălțat în Scaunul Sfântului Petru, unde, pe bună dreptate, și-a primit numele de "cel Mare".
https://www.diane.ro/2024/02/18-februarie-sfantul-ierarh-leon-cel.html
0 notes
Ziua în care ţarul Petru cel Mare impunea impozitul pe bărbi
Se spune că, undeva, în registrele administrative ale statului american Massachusetts există o taxă foarte aspră pentru purtătorii de barbă. Însă, de multe ori, astfel de zvonuri despre legi bizare şi vechi date de diverse state americane în urmă cu 150-200 de ani sunt simple legende urbane.
Citeşte şi Detaliul incredibil scos la iveală după 20 de ani de la moartea Prinţesei Diana. Cine ar fi, de fapt, adevăratul vinovat: ”Plănuieşte un accident în maşina mea”
Citeşte şi O descoperire răstoarnă tot ce se ştia despre Chivotul Legământului, menţionat în Biblie ca fiind adăpostul celor 10 Porunci ale lui Dumnezeu. Cercetătorii susţin că ar fi avut un conţinut păgân
Din fericire, istoria are ascunsă în maneca ei şi un exemplu concret şi verificabil, referitor la o asemenea taxă, iar pentru acesta trebuie să îi mulţumim ţarului Petru cel Mare al Rusiei (1672 – 1725). Lui Petru I i s-au atribuit toate atributele posibile, de la „radical” la „nebun”; totuşi, taxa impusă pe barbă începând cu 5 septembrie 1698 este de natură să îl clasifice fără echivoc în cea din urmă categorie. În plus, ca o dovadă adiţională a faptului că, din prea mare dragoste (sau obsesie) pentru modernizarea Rusiei, ţarul ura efectiv bărbile, acei bărbaţi care nu renunţau nici în ruptul capului la podoaba facială şi acceptau să plătească taxa erau, totuşi, constrânşi să poarte medalii care atestau public faptul că barbile lor sunt absolut ridicole.
O revenire neaşteptată a urii faţă de barbă a avut loc în România, în perioada comunistă, când bărboşii nu erau priviţi cu ochi buni de Miliţie, pentru că erau consideraţi intelectuali şi potenţial periculoşi pentru regim.
Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 5 septembrie:
1666 – Se termină Marele incendiu din Londra: 10.000 clădiri, inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra, sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit;
1698 – Ţarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, cu excepţia clerului şi a ţărănimii, pentru a-şi determina poporul să renunţe la obiceiurile orientale;
1725 – Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franţei cu Maria Leszczyńska;
1905 – Sub medierea preşedintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârşit prin semnarea tratatului de la Portsmouth;
1914 – Primul Război Mondial: A început prima bătălie de pe Marna, în care au murit 550.000 de soldaţi, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris;
1916 – Primul Război Mondial: A început Bătălia de la Bazargic;
1939 – Japonia şi Statele Unite îşi declară neutralitatea în „războiul european”;
1940 – Suspendarea Constituţiei din februarie 1938; regele Carol al II-lea cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale;
1944 – Armata a IV-a română opreşte ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei;
1972 – JO de la Munchen: Opt terorişti arabi, reprezentând grupul militant „Septembrie Negru”, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegaţiei Israelului şi i-au luat ostateci pe alţi 9. În timpul operaţiunii de salvare au murit ostaticii, 5 terorişti şi un poliţist.
Articolul Ziua în care ţarul Petru cel Mare impunea impozitul pe bărbi apare prima dată în Descopera.ro.
0 notes
Camelia, Petru Furdui: David a ajuns în România! Nu a mai suportat detentia Jugendamt-ului !
Cererea de repatriere a lui Naomi, Lea,Albert si Ruben e pe masa domnului Grote .Trebuie sa semneze doar pentru 4 copii,David baiatul cel mare al familiei sa repatriat singur fãrã semnãtura, la bunici in Romania. relateaza Camelia Şi Petru Furdui Dar stim ca Dumnezeu este in control si protectia Lui este atat peste David, cat […]Camelia, Petru Furdui: David a ajuns în România! Nu a mai suportat…
View On WordPress
0 notes
[...] zâna zorilor îşi uită acuma supărarea de tristă ce se făcu şi trimise pe sfantul soare ca să umble în lume să facă din şapte zile una … să cerce să afle şi s-aducă veşti. o zi din şapte zile zâna zorilor n-a făcut alta decât a stat şi privit în calea soarelui, a privit … privit … până ce au început a-i curge lacrimile din ochişori, nu ştim acuma de privitul cel mult ori de durerea şi dorul ei cel mare! iată-ntr-a şaptea zi sfantul soare se reîntoarce … roşu, trist şi obosit … iarăşi veste rea! hei! că petru era unde razele soarelui nu pot pătrunde! [...] porunci apoi, ca între lume şi împărăţia zorilor să se lase vălul cel mare al întunecimii prin care să nu străbată decât o singură rază de soare, care să ducă vestea-n lume cum că "până ce nu va veni acela care a dus apă de la fântână, soarele să nu se mai mişte pe cer".
[...] the dawn fairy forgot now her anger for all the sadness she felt, and sent saint sun to travel across the world and make from seven days one ... to try and find news. one day out of seven the dawn fairy did nothing but sit and look in the sun’s path, and she looked ... and she looked ... until tears started flowing from her pretty eyes, i cannot say now whether because of the long vigil or because of her pain and great longing !! and so it was that on the seventh day, saint sun came back ... red, mournful, and tired ... and yet again with bad news !! hey !! for petru was where the sun’s rays could not touch. [...] she decreed then that between the world and her kingdom the big veil of darkness shall fall, through which only a single ray of sunshine shall pierce, so that it may spread the word that “ until he who stole water from the fountain will return, the sun will not move on the sky”.
a folk legend meant to explain the long winter years that had fallen upon the world, unknown writer.
11 notes
·
View notes