#PERPENDICULARY

[jubileexoxo]

till he runs out of webs.

[une-erreur-inconnur]

Second day of using the car: almost entered someone perpendiculary. I got to my destination. I still need to get home later. I can't even say I'll abandon my car and take the bus, there are none that go to my home. Help.

[fassabortoloroman392]

Cum putem cumpara produse Pavan Romania?

Strangeti mostre ale culorilor pe care le folositi pentru a va imagina mai bine decorul general al camerei. Luati in calcul mobilierul, perdelele, peretii, podelele si usile. Cateva fotografii ale camerei va vor ajuta sa vizualizati si mai bine felul in care vor functiona impreuna toate aceste elemente. Indiferent daca vreti sa zugraviti sau sa tapetati peretii, acestia vor da tonul culorilor din camera. Le puteti lasa intr-un alb sau gri neutru pentru a scoate in evidenta alte culori din incapere.Ca un sfat general, incearcati sa alegeti o textura si un model de parchet care sa contrasteze cu peretii. Un parchet cu doua tonuri mai deschis sau mai inchis decat peretii ar trebui sa fie suficient.

Cum se poate achizitiona chit de rosturi Mapei?

Probabil ca nu te-ai gandit pana acum sa integrezi oglinda in toate incaperile din locuinta ta. Exista numeroase avantaje pe care le confera acest simplu obiect, iar unul dintre cele mai importante este acela ca va lumina incaperea. Foarte important este unde alegi sa le pozitionezi! Specialistii recomanda sa le asezi pe peretii perpendiculari cu ferestrele, ci nu paraleli cu acestea. Un tablou asezat la inaltimea nepotrivita poate distruge echilibrul intregii incaperi. Pentru peretii cu dimensiuni foarte mari, opteaza fie pentru o galerie de tablouri mai mici, fie pentru unul singur, de marimi generoase. De asemenea, este recomandat ca centrul tabloului sa fie la nivelul privirii. Covorul este obiectul in functie de care se va face amplasarea pieselor centrale de mobilier. Asadar, ar trebui sa acorzi o atentie sporita alegerii lui. Pentru living, de exemplu, canapeaua si fotoliile ar trebui sa fie asezate, daca nu in intregime, cel putin cu picioarele din fata pe covor.

Elemente importante despre design-ul interior

Exista multe optiuni de achizitionare a unor seminee Suceava si aveti ocazia de a descoperi in cazul magazinelor online exact ceea ce va intereseaza. Gama produselor de acest tip este una foarte diversificata, iar modelul pentru care veti opta se va potrivi de minune cu interiorul locuintei dumneavoastra. In aceste conditii, este indicat sa alegeti aceasta optiune avantajoasa de achizitionare. Pe de alta parte, despre seminee, putem spune ca pot avea mai multe forme, acestea fiind dictate in primul rand de amplasare. In acest sens, pot fi puse intr-un colt al camerei, pe mijlocul unui perete sau chiar intre pereti pentru a avea caldura in coua camere. Totodata, exista si posibilitatea racordarii semineiului la centrala termica. Poate fi placat cu diferite materiale in functie de stilul amenajarii interioare. Putem gasi in acest sens seminee placate cu piatra naturala sau marmura, iar cele mai multe sunt construite din samota, caramida sau fonta. Cu siguranta semineele pot oferi avantaje multiple pe perioada utilizarii si nu vor lasa niciodata de dorit in ceea ce priveste functionalitatea. Pe de alta parte, semineele pot asigura o incalzire optima iar elementul estetic va fi cel dorit de dumneavoastra. Totodata, va trebui sa tineti cont de faptul ca avantajele semineelor depind si de tipul de semineu pe care il veti alege in momentul achizitionarii. Exista seminee electrice, pe lemne, pe gaz sau cu bioetanol, fiecare avand avantaje.

Unde gasim produse Pft Suceava

Daca ai un living de tip open space poti opta pentru un coltar va ajuta la delimitarea vizuala a sufrageriei de bucatarie sau zona de dining. O canapea extensibila sau clic-clac este alegerea perfecta atunci cand vrei sa ai la indemana un pat pentru musafiri. Deja se schimba cu mult aspectul casei daca schimbam locul ale diferitelor mobiliere. Sunt foarte multe optiuni, de exemplu putem mari sau micsora fara a fi nevoie de demolarea sau construirea unor pereti. La tine acasa, totul se invarte in jurul tau si a celor dragi. Amenajeaza-ti locuinta ca sa te reprezinte si alege fiecare lucru cu sufletul. Ai incredere in gusturile tale si lasa personalitatea ta sa se vada de cand deschizi usa de la intrare.

Atunci cand vine vorba despre amenajari interioare optiunile sunt atat de variate in materie de culori, texturi, forme si marimi, incat este necesara o planificare amanuntita in prealabil si un minim de cunostinte de design, indiferent ca decorezi sau redecorezi, astfel incat sa obtii rezultatele dorite. Si pentru ca nu toti suntem cunoscatori in domeniu atunci cand vine vorba de notiuni de design si cum pot fi ele imbinate armonios si puse in aplicare, specialistii ne vin ajutor cu sfaturi care ne ajuta sa nu dam gres. Specialistii in amenajari interioare iti propun doua optiuni in ceea ce priveste pozitionarea canapelei si fotoliilor in camera de zi: in forma de U si H. De ce? Ei bine, avand in vedere ca este incaperea unde iti vei primi invitatii, este esential ca spatiul sa transmita intimitate si sa incurajeze conversatiile.

Exista de asemenea si optiunea de a alege un design interior in stil rustic pentru spatiile interioare si aveti ocazia de a va bucura de tot ceea ce propune un stil de acest tip. Stilul rustic de design interior, este cu precadere utilizat in zonele montale, acolo unde predomina cabanele sau casele realizate duin butuci. Aceste case sunt foarte frumoase si specifice zonelor de acest tip. Amenajarile interioare in stil rustic sunt realizate in mare masura cu ajutorul lemnului, indiferent daca vorbim despre pardoseala, pereti, piese de mobilier sau decoratiuni. In acest sens, putem spune ca lemnul este combinat cu piatra, metal si tesaturi deosebite, iar in final se vor obtine locuinte rustice extrem de calduroase, primitoare si simple. Cu siguranta stilul rustic are multe de oferit din acest punct de vedere, si veti observa cu siguranta acest lucru. Nu in ultimul rand in cazul stilului rustic, putem aminti de faptul ca sunt indicate vasele din ceramica si obiectele din fier forjat sau din lemn sculptat. Stilul rustic are foarte multe de oferit in ceea ce priveste partea estetica si functionala, iar dumneavoastra veti aprecia cu siguranta tot ceea ce presupune acest lucru. Nu trebuie decat sa luati in calcul utilizarea acestui stil de amenajare interioara pentru a va bucura de tot ceea ce ofera.

Ce avantaje ofera produsele Fassa Bortolo Romania

In momentul in care sunteti in cautarea unor produse Pft Suceava aveti ocazia de a gasi exact ceea ce va intereseaza, colaborand cu magazinele specializate in acest domeniu. Totul este foarte simplu in ceea ce priveste achizitionarea, iar reprezentantii magazinelor specializate in domeniu, va pot pune mereu la dispozitie toate informatiile de care aveti nevoie. Aceste produse sunt recunoscute pentru beneficiile oferite, fiind indicata achizitionarea lor. Stilul vintage de design interior este unul potrivit pentru persoanele ce adora obiectele de antichitate cu o anumita istorie in spate si diferite semnificatii. In cele mai dese situatii, persoanele teatrale, artistice si nonconformiste aleg acest til, deoarece este unul elegant, rafinat si din ce in ce mai rar. Veti aprecia cu siguranta tot ceea ce va ofera acest stil de design interior, iar odata ce veti lua in calcul aceasta optiune, veti avea doar de castigat. Printre caracteristicile stilului vintage putem aminti de articole unice ce ofera o perspectiva a trecutului, sunt utilizate cu precadere mesele rotunde, scaune cu spar inalt cu diferite detalii in design. De asemenea putem aminti de nuante neutre, combinate cu cele pastel, sau chiar cu cele indraznete in unele cazuri. Totodata, despre pardoseala putem spune ca are un aspect vechi, iar covoarele vor fi mari, cu diferite imprimeuri abstracte.

Aspectul culorilor depinde, insa, de inca doua elemente fundamentale in amenajarea dormitorului si a oricarei alte amenajari interioare: texturile si lumina. Parerile sunt impartite cand vine vorba de integrarea aparatelor electronice in camera de dormit, insa pana la urma decizia finala iti apartine, indiferent de tendintele actuale in designul interior. Totusi, nevoia de a crea un decor atractiv, elegant si confortabil ramane, chiar si atunci cand planuiesti sa aduci in dormitor un televizor si un home cinema.

[novaraptorus]

Storms! I adore the idea that Dalinar's perpendiculariity makes one! Thats such fun & evokative imagry, soundigry?

I'm not a cosmere theories freak but I do have one theory I'm very passionate about which is that the pure tones of Roshar sound like sine wave synths! Let me explain :) I am taking "pure" to mean "consisting of only one note (and no overtones)", which is basically the definition of a sine wave. A sine wave is the representation of a single frequency with no harmonics and is considered an acoustically pure tone. Sine waves don't occur naturally - real world sounds always have overtones, in varying quantities. We can synthesize sine waves, however, and they sound like this (I played it in different pitches so you can get an idea of the timbre):

Here's a visual representation of a sine wave:

So this is what I imagine it sounds like when Dalinar opens a perpendicularity, or when singers hear pure notes in highstorms. And because the sound of a sine wave is so unnatural, it would really stand out and feel otherworldly on a planet that doesn't have modern technology - and I feel like that fits the description.

We also know that it's possible to use tuning forks to play the three pure tones of roshar and pull the matching types of light out of gemstones. While acoustic instruments can't produce a truly pure note (aka a sine audio wave), tuning forks come pretty close. They initially produce high overtones, but those fade out quickly, and then the forks keep resonating with a pure tone. It makes sense that tuning forks are the closest Rosharan humans can get to synthesizing a sine wave!

There's also the fact that Raboniel can sing the pure notes and get the lights to respond, while Navani can't. Is it just because Raboniel's pitch is more accurate, or do singers have an physiological ability to produce notes with less overtones? This is really interesting to me...

And one more fun thing to consider. You know what other instrument comes pretty close to producing a pure tone? The flute! Hoid gave Kaladin a flute... idk if it actually has any reasoning behind it but I really hope it does 😂 imagine how cool it will be if it will be used for musical magic system stuff

[raimondiromania492]

Cum putem achizitiona produse Pavan Romania?

Daca ai un living de tip open space poti opta pentru un coltar va ajuta la delimitarea vizuala a sufrageriei de bucatarie sau zona de dining. O canapea extensibila sau clic-clac este alegerea perfecta atunci cand vrei sa ai la indemana un pat pentru musafiri. De exemplu amenajari living: intr-o parte, in jurul masutei de cafea putem aranja frumos fotoliile, unde putem sta la o ceasca de cafea impreuna cu prietenele. La tine acasa, totul se invarte in jurul tau si a celor dragi. Amenajeaza-ti locuinta ca sa te reprezinte si alege fiecare lucru cu sufletul. Ai incredere in gusturile tale si lasa personalitatea ta sa se vada de cand deschizi usa de la intrare.

Ce beneficii ofera produsele Fassa Bortolo Romania

Dupa ce ati creat decorul general, pozitionati obiectele de mobilier. incearcati mai multe combinatii pentru a afla care functioneaza cel mai bine. Nu aglomerati prea mult spatiul si luati in calcul echilibrul cromatic. De exemplu, un tablou si un covor pot adauga acel 5 la suta de culoare care da personalitate unei camere. Lumina joaca un rol foarte important intr-o locuinta modeland spatiul in cursul zilei. Cum luminile suspendate par sa ingusteze spatiul, folositi-va cu atentie de ele in zonele unde lumina naturala patrunde mai greu. Chiar daca tineti cont de sfaturi, stilul trebuie sa va apartina. Experimentati si reevaluati toate etapele decorarii locuintei tale. Doar asa va vei forma un ochi pentru designul interior. Internetul este o sursa inepuizabila de sfaturi. Folositi-va de el pentru inspiratie!

Exista de asemenea si optiunea de a alege un design interior in stil rustic pentru spatiile interioare si aveti ocazia de a va bucura de tot ceea ce propune un stil de acest tip. Stilul rustic de design interior, este cu precadere utilizat in zonele montale, acolo unde predomina cabanele sau casele realizate duin butuci. Aceste case sunt foarte frumoase si specifice zonelor de acest tip. Printre caracteristicile stilului rustic, putem aminti de mobila din lemn masiv, care de cele mai multe ori se picteaza manual. Pe de alta parte, putem aduce in discutie si pardoseala din lemn, peretii placati cu piatra, fiind preferate in acest sens culori pastelate, calde sau neutre. In ceea ce privesc elementele textile, putem spune ca acestea sunt reprezentate de catifea, blana artificiala sau piele naturala. In cazul stilului rustic putem vorbi si de prezenta unor baruri si vinoteci. Nu in ultimul rand in cazul stilului rustic, putem aminti de faptul ca sunt indicate vasele din ceramica si obiectele din fier forjat sau din lemn sculptat. Stilul rustic are foarte multe de oferit in ceea ce priveste partea estetica si functionala, iar dumneavoastra veti aprecia cu siguranta tot ceea ce presupune acest lucru. Nu trebuie decat sa luati in calcul utilizarea acestui stil de amenajare interioara pentru a va bucura de tot ceea ce ofera.

Probabil ca nu te-ai gandit pana acum sa integrezi oglinda in toate incaperile din locuinta ta. Exista numeroase avantaje pe care le confera acest simplu obiect, iar unul dintre cele mai importante este acela ca va lumina incaperea. Foarte important este unde alegi sa le pozitionezi! Specialistii recomanda sa le asezi pe peretii perpendiculari cu ferestrele, ci nu paraleli cu acestea. Plantele si florile sunt o solutie simpla pentru a insufleti orice incapere si sunt un element esential pentru decorul interior. Ca sa nu mai spunem ca aduc numeroase beneficii pentru sanatate si starea de spirit. Covorul este obiectul in functie de care se va face amplasarea pieselor centrale de mobilier. Asadar, ar trebui sa acorzi o atentie sporita alegerii lui. Pentru living, de exemplu, canapeaua si fotoliile ar trebui sa fie asezate, daca nu in intregime, cel putin cu picioarele din fata pe covor.

Cum gasim produse Pft Suceava

Nu exista un tipar anume de urmat in cazul stilului provensal, insa trebuie sa stii ca este indicat ca in imobilul tau sa se regaseasca barne, pardoseala din lemn si mobila de calitate. O astfel de casa ofera senzatia de trainicie, mai ales prin prisma faptului ca este in cea mai mare parte realizata din lemn. Stilul industrial pune mare accent pe elementele deosebite, cu forme atipice, cat mai originale si creative. Este un tip de amenajare care lasa la vedere tevile si conductele, pentru un plus de farmec si de autenticitate. In functie de tipul imobilului in care locuiesti, trebuie sa alegi intre design interior pentru apartamente si design interior pentru case, deoarece acestea sunt complet diferite si nu se pot inversa, decat in cazuri rare.

Cautati optiuni de achizitie pentru seminee Suceava?

Stilul boem de amenajare interioare, reprezinta o alta optiune excelenta pe care o puteti alege in cazul in care veti cauta solutii ideale de amenajare pentru locuinta dumneavoastra. Cu ajutorul acestui stil, aveti ocazia de a obtine mereu amenajari romantice, intime si foarte primitoare, fiind in acelasi timp foarte delicate. O locuinta amenajata in acest stil, va fi plina de creativitate si originalitate. Referitor la stilul boem, putem aminti de mobila cu aspect vechi, iar pentru pereti sunt preferate tapetele cu diferite imprimeuri colorate. Totodata, in cazul acestui stil de design, putem vorbi si despre piesele de iluminat ce vor trebui sa fie cat mai creative si originale. Covoarele, draperiile groase, pernele decorative si tapiteriile vor trebui sa reprezinte mereu piese de rezistenta ale caselor cu un design interior de acest tip. In cadrul stilului de amenajari interioare boem, putem aminti si de faptul ca sunt utilizate oglinzi de dimeniuni mari, cu picior sau sprijinite direct pe peretii casei. Pe de alta parte, in cazul acestui stil putem aminti si de numeroase tablouri abstracte cu diferite portrete sau peisaje. Asadar, in functie de preferintele pe care le aveti, veti descoperi cu siguranta stilul potrivit pentru un design interior reusit.

Optati pentru produsele Raimondi Romania

Exista de asemenea posibilitatea de a opta pentru un stil modern de amenajare interioara, iar despre aceasta optiune putem spune de asemenea ca ofera avantaje si beneficii multiple. Despre stilul modern, putem spune ca este adesea asemanat cu cel contemporan, insa pe langa multitudinea de elemente comune, cele doua au si anumite caracteristici diferite. In functie de preferintele pe care le aveti, veti gasi optiunea perfecta de amenajare. Stilul modern poate fi reprezentat si de montarea unui aparat de aer conditionat si de incalzirea camerelor cu ajutorul unei centrale termice. Pe de alta parte, despre stilul modern, putem spune ca pune pret pe obiectele simple, dar care sunt in acelasi timp elegante si delicate. Totodata, sunt preferate elementele cu linii drepte si fine, iar culorile sunt neutre si pot fi combinate fara efort cu alte decoratiuni. Despre piesele de mobilier, putem adauga ca pot fi complexe si colorate. Referitor la stilul modern, putem spune ca sunt recomandate plantele naturale, mari, cu tulpini lungi si subtiri si cu frunze mari si late. Pe de alta parte, se folosesc doar tablouri si decoratiuni abastracte, intr-un numar cat mai mic. Exista multe informatii referitoare la acest stil de design, si aveti ocazia de a descoperi in momentul amenajarii exact ceea ce va intereseaza. Totul este foarte simplu si veti aprecia cu siguranta estetica spatiilor interioare.

raimondi Romania

[arhitectul]

15% baterie

(nu pot însă preciza daca-i a telefonului

sau a mea)

m-am deconspirat aseară

când mi-am dat hainele jos

si pe pielea mea

ai vazut stele;

universul își înfipse rădăcinile în sistemul meu sangvin.

14%

o nehotărâre se așterne în colțul ochiului drept

și

sunt confuz despre ce am văzut

când ți-ai dat tu hainele jos.

Nu știu nici ce-am atins prima dată,

sânii-ți perpendiculari pe axa mea de dorințe

sau coapsele-ți nedefinite, ce așteptau trasate de degetele mele.

13%

și am căzut în păcatul sărutului

unor buze uscate

acoperite de un ruj slab colorat.

inspir o parte din aerul expulzat de plămânii tai

iar cealaltă parte

hrănește focul

care-mi carbonizeaază

întunericul din minte.

12%

shut down.

@arhitectul

[themagesheir]

I just came across this graffiti in a public bathroom and I am SO EXCITED. I am starting my search for a perpendiculary right now.

[afrikanpride]

God' s good grace, the angels watching over us a decent amount driving skills made bo nothing but a scary moment. Flipped vehicle, another stuck perpendiculary to the incoming traffic and a 3rd vehicle side ways. #slalom thru that safely. Give thanks for the breath of fresh air. Counting my blessings. Selah! https://www.instagram.com/p/Bnf1OVuDwFD/?utm_source=ig_tumblr_share&igshid=bpmoy316jm2v

[rosstownacademy]

Perpendiculari(TEA) with an almond butter and strawberry jam sandwich. (at Los Angeles, California) https://www.instagram.com/p/B-GEQxlgax8/?igshid=ijk6qibhi3g3

[fc2244]

Chapter 3 : Privacy

"You'll never really know how precious something is until you lost it"

I'd never related to that quote so much until the the middle of last week. I remember it clearly. It was Thursday, the day that my freedom was taken away. If I were to get rid of all the metaphor, that day was the first day that i had to babysit my youngest sister. Basically, my parents had to go out of town for a while to get some bussiness done and they thought that taking the youngest with them wasn't a great idea. Guess what's the most reliable solution for this situation ? Leaving her with the oldest one.

I was born into a family of 5 childrens. Privacy doesn't seems to be the thing that anyone in this condition would be fimiliar with, but oh do I crave for it. Eversince I was young, having my own room had always been a life-long goal. I tried several attempts, ranging from the most sensible to the craziest. One of the craziest thing that I did was to sleep behind a bed. Yes, this is not a typo. I had literally slept behind a bed for several nights. Back in my childhood home, we used to have a bunk bed that instead of having 2 beds in the same size, the lower one was bigger and align perpendiculary with the upper one. Another special things about this bed was that it had a space behind. That was where my crazy idea started. I was younger then so the space fit me perfectly. It was actually quite nice and cozy too. The first night didn't really go as I planned but I was still happy. It is still one of the best childhood memory for me until this day.

My desire for privacy pushes me to becoming more independent and adventurous. I decided to move away from my parents to entered high school in different city. Still, I'm the oldest child and my parents expects me to taking care of the younger ones. I moved away not by myself but with my sister. Years after that my whole family basically moved here too. Luckily, I still have a room to myself, a space where I get limitless privacy and feel most comfortable in. This had always been a fact until last Thursday.

For almost a week, I was playing a mom role. I woke up at 7 and waited until it's the right time to wake the older one at 7:15 then follow by the younger one at 7:30. After the younger one was awake, I gave her a bath and dressed her up in her school uniform. We then went downstair where I continued to pack her backpack for school and did her hair. We left the house at 7:40 and I dropped them off at school. After that I was left alone with planty of chores to do for the rest of the day until I had to pick them up at 3:37. After everbody's home, I had to prepare dinner right away because the older one had a dance practice at 5. Fast foward to 7, I gave bath to the younger one and made sure to put her to bed before 10. My daily routine went on like this for almost a week. Through this experience, I learned a lot of things about myself. The main one is how precious privacy truly is to me. As you can see, privacy had already been so important to me ,but I never realize that it was this crutial. I also did learn to be more grateful and appreciative to the role that my mom has been doing since her young age. I can never imagine my self to be doing this for 20 years. Not to mention that she also started doing this at 24, the age where most people spend time with themselves to find their own passion, starting their own life, and overall be independent. For her to sacrifice all of that things that I also dream of having one day, is truly amazing. Another thing that I gained is a better understanding of young children and a stronger bond with my younger sister. I finally understand why some people hate kids and how children have cuteness as their defending mechanism.

To wrap this up, privacy is still and will always be my first priority, but now that I got to experience a life without it, I found out that privacy is not the only thing that I need.

*** update ***

I got into the university that I applied for. That's why this chapter is so positive.

[faaee698bed47f1bc1bff1eb1d3-blog]

Hæ observationes Telescopio septupedali, & Micrometro filisque in  foco Telescopii locatis paractæ sunt: quibus instrumentis &  positiones fixarum inter se & positiones Cometæ ad fixas  determinavimus. Designet A stellam in sinistro calcaneo Persei  (Bayero ο) B stellam  sequentem in sinistro pede (Bayero ζ) & C, D, E, F,  G, H, I, K, L, M, N  stellas alias minores in eodem pede. Sintque P, Q,  R, S, T loca Cometæ in observationibus supra  descriptis: & existente distantiâ AB partium  807/12, erat AC partium 52¼, BC  585/6, AD 575/12,  BD 826/11, CD 23⅔, AE  294/7, CE 57½, DE  4911/12, AK 38⅔, BK 43,  CK 315/9, FK 29, FB 23,  FC 36¼, AH 186/7, DH  535/11, BN 465/12,  CN 31⅓, BL 455/12, NL  315/7. LM erat ad LB ut 2 ad 9 &  producta transibat per stellam H. His determinabantur positiones  fixarum inter se. [492]

Die Veneris Feb. 25. St. vet. Hor. 8½ P.M. Cometæ in p  existentis distantia à stella E erat major quàm  3/13 AE, minor quàm  1/5 AE, adeoque æqualis  3/14 AE proximè; & angulus ApE  nonnihil obtusus erat, sed fere rectus. Nempe si demitteretur ad  pE perpendiculum ab A, distantia Cometæ à perpendiculo illo  erat 1/5 pE.

Eadem nocte, horâ 9½, Cometæ in P existentis distantia à stella  E erat major quàm {1 ÷ 4½} AE, minor quàm {1 ÷ 5¼}  AE, adeoque æqualis {1 ÷ 4⅞} AE, seu  8/39 AE quamproximè. A perpendiculo autem à  Stella A ad rectam PE demisso distantia Cometæ erat  4/5 PE.

Die tis,  Mart. 1, hor. 11. P.M. Cometa in R existens, stellis  K & C accuratè interjacebat, & rectæ CRK  pars CR paulo major erat quàm ⅓ CK, & paulo  minor quam ⅓ CK + ⅛ CR, adeoque æqualis  ⅓ CK + 1/16 CR seu  16/45 CK.

Die ii,  Mart. 2. hor. 8. P.M. Cometæ existentis in S, distantia à  stella C erat 4/9 FC quamproximè.  Distantia stellæ F à recta CS producta erat  1/24 FC; & distantia stellæ B ab  eadem recta erat quintuplo major quàm distantia stellæ F. Item  recta NS producta [493]transibat inter stellas H &  I, quintuplo vel sextuplo propior existens stellæ H quàm  stellæ I.

Die ni,  Mart. 5. hor. 11½. P.M. Cometa existente in T, recta  MT æqualis erat ½ML, & recta LT producta  transibat inter B & F, quadruplo vel quintuplo propior  F quàm B, auferens à BF quintam vel sextam ejus  partem versus F. Et MT producta transibat extra spatium  BF ad partes stellæ B, quadruplo propior existens stellæ  B quam stellæ F. Erat M stella perexigua quæ per  Telescopium videri vix potuit, & L stella major quasi  magnitudinis octavæ.

Ex hujusmodi observationibus per constructiones figurarum &  computationes (posito quod stellarum A & B distantia  esset 2 gr. 64/5, & stellæ A  longitudo 26 gr.  41′. 48″ & latitudo borealis 12 gr. 8′½,  stellæque B longitudo 28 gr. 40′. 16″. & latitudo borealis 11  gr. 171/5; quemadmodum à Flamstedio  observatas accepi) derivabam longitudines & latitudines Cometæ.  Micrometro parum affabre constructâ usus sum, sed Longitudinum tamen  & Latitudinum errores (quatenus ab observationibus nostris oriantur)  dimidium minuti unius primi vix superant, præterquam in observatione  ultimâ Mart. 9. ubi positiones fixarum ad stellas A &  B minus accuratè determinare potui. Cassinus qui Cometam  eodem tempore observavit, se declinationem ejus tanquam invariatam  manentem parum diligenter definivisse fassus est. Nam Cometa (juxta  observationes nostras) in fine motus sui notabiliter deflectere cæpit  boream versus, à parallelo quem in fine Mensis Februarii  tenuerat.

Jam ad Orbem Cometæ determinandum; selegi ex observationibus hactenus  descriptis tres, quas Flamstedius habuit Dec. 21, Jan.  5, & Jan. 25. Ex his inveni St partium 9842,1 & Vt partium 455, quales 10000 sunt  semidiameter orbis magni. Tum ad operationem primam assumendo tB  partium 5657, inveni SB 9747, BE prima vice 412,  Sμ 9503, iλ = 413: BE secunda vice 421, OD  10186, X 8528,4, MP 8450,  MN 8475, NP - 25. Unde ad operationem secundam collegi  distantiam tb 5640. Et [494]per hanc operationem inveni tandem  distantias TX 4775 & τZ  11322. Ex quibus orbem definiendo inveni Nodos ejus in & 1 gr.  53′; Inclinationem plani ejus ad planum Eclipticæ 61 gr.  20⅓; verticem ejus (seu perihelium Cometæ) in 27  gr. 43′ cum latitudine australi 7 gr.  34′; & ejus latus rectum 236,8,  areamq; radio ad Solem ducto singulis diebus descriptam 93585; Cometam  verò Decemb. 8 d. 0 h. 4′. P.M. in vertice  orbis seu perihelio fuisse. Hæc omnia per scalam partium æqualium &  chordas angulorum ex Tabula Sinuum naturalium collectas determinavi  graphicè; construendo Schema satis amplum, in quo videlicet semidiameter  orbis magni (partium 10000) æqualis esset digitis 16⅓ pedis  Anglicani.

Tandem ut constaret an Cometa in Orbe sic invento verè moveretur,  collegi per operationes partim Arithmeticas partim Graphicas, loca Cometæ  in hoc orbe ad observationum quarundam tempora: uti in Tabula sequente  videre licet.

Præterea cum Cl. Flamstedius Cometam, qui Mense Novembri  apparuerat, eundem esse cum Cometa mensium subsequentium, literis ad me  datis aliquando disputaret, & Trajectoriam quamdam ab orbe hocce  Parabolico non longe aberrantem delinearet, visum est loca Cometæ in hoc  orbe Mense Novembri computare, & cum Observationis conferre.  Observationes ita se habent.

Nov. 17. St. Vet. Ponthæus & alii hora sexta  matutina Romæ, (id est hora 5. 10′ Londini) Cometam  observarunt in 8 gr.  30′ cum latitudine Australi 0 gr. 40′. Extant autem  eorum observationes in tractatu quem Ponthæus de hoc Cometa in  lucem edidit. Eadem horâ Galletius etiam Romæ, Cometam  vidit in 8 gr. sine  Latitudine.

[495]

Nov. 18. Ponthæus & Socii horâ matutinâ 6, 30′  Romæ (i. e. hor. 5. 40′ Londini) Cometam  viderunt in 13½ cum Lat. Austr.  1 gr. 20′. Eodem die R. P. Ango in Academia  Flechensi apud Gallos, horâ quintâ matutinâ, Cometam vidit  in medio Stellarum duarum parvarum, quarum una media est trium in recta  linea in Virginis Australi manu, & altera est extrema alæ. Unde  Cometa tunc fuit in 12 gr. 46′ cum Lat. Austr. 50′. Eodem die  Bostoniæ in Nova Anglia in Lat. 42⅓, horâ quintâ  matutinâ (id est Londini hora Mat. 9⅔) Cometa visus est in   14 circiter, cum Lat. Austr. 1  gr. 30′; uti à Cl. Halleio accepi.

Nov. 19. hora Mat. 4½ Cantabrigiæ, Cometa (observante  juvene quodam) distabat à Spica quasi 2 gr. Boreazephyrum versus. Eodem die hor. 5. Mat.  Bostoniæ in Nova-Anglia Cometa distabat à Spica gradu uno, differentiâ  latitudinum existente 40′, atque adeo differentia Long. 44′  circiter. Unde Cometa erat in 18 gr. 40′ cum Lat. Austr. 1 gr. 19′.  Eodem die D. Arthurus Storer ad fluvium Patuxent prope  Hunting-Creek in Mary-Land, in Confinio Virginiæ in  Lat. 38½ gr. horâ quintâ matutinâ (id est horâ 10a  Londini) Cometam vidit supra Spicam , & cum Spica propemodum  conjunctum, existente distantia inter eosdem quasi ¾ gr.  Observator idem, eadem horà diei sequentis, Cometam vidit quasi 2  gr. inferiorem Spicâ. Congruent hæ observationes cum  observationibus in Nova Anglia factis, si modò distantiæ (pro motu  diurno Cometæ) nonnihil augeantur, ita ut Cometa die priore superior  esset Spica altitudine  52′ circiter, ac die posteriore inferior eadem stellâ altitudine  perpendiculari 2 gr. 40′.

Nov. 20. D. Montenarus Astronomiæ Professor  Paduensis, hora sexta Matutina, Venetiis (id est hora 5.  10′ Londini) Cometam vidit in 23 gr. cum Lat. Austr. 1  gr. 30′. Eodem die Bostoniæ distabat Cometa à Spica  , 4 gr. longitudinis in  orientem, adeoque erat in 23 gr. 24 circiter.

Nov. 21. Ponthæus & Socii hor. mat. 7¼ Cometam  observarunt in 27 gr.  50′ cum Latitudine Australi 1 gr. 16′. Ango  horâ [496]quintâ mat. in 27 gr. 45′.  Montenarus in 27 gr. 51′. Eodem die in Insulâ Jamaicâ visus  est prope principium Scorpii, eandemque circiter latitudinem habuit cum  Spica Virginis, id est 1 gr. 59′.

Novem. 22. Visus est à Montenaro in 2°. 33′.  Bostoniæ autem in Novâ Angliâ apparuit in 3 gr.  circiter, eadem fere cum latitudine ac prius.

Deinde visus est à Montenaro Novem. 24. in 12 gr.  52′. & Nov. 25. in 17 gr. 45′. Latitudinem  Galletius jam ponit 2 gr. Eandem Ponthæus &  Galletius decrevisse, Montenarus & Ango semper  crevisse testantur. Crassæ sunt horum omnium observationes, sed eæ  Montenari, Angonis & observatoris in Nova-Anglia  præferendæ videntur. Ex omnibus autem inter se collatis, & ad  meridianum Londini, hora mat. 5. 10′ reductis, colligo  Cometam hujusmodi cursum quamproximè descripsisse.

Congruunt igitur observationes tam mense Novembri, quam  mensibus tribus subsequentibus cum motu Cometæ circa Solem in Trajectoriâ  hacce Parabolicâ, atque adeo hanc esse veram hujus Cometæ Trajectoriam  confirmant. Nam differentia inter loca [497]observata & loca  computata tam ex erroribus observationum quam ex erroribus operationum  Graphicarum in Orbe definiendo admissis, facilè oriri potuere.

Cæterum Trajectoriam quam Cometa descripsit, & caudam veram quam  singulis in locis projecit, visum est annexo schemate in plano  Trajectoriæ opticè delineatas exhibere: observationibus sequentibus in  cauda definienda adhibitis.

Nov. 17. Cauda gradus amplius quindecim longa Ponthæo  apparuit. Nov. 18. cauda 30 gr. longa, Solique directe  opposita in Nova Anglia cernebatur, & protendebatur usque ad  stellam , qui tunc erat in   9 gr. 54′. Nov.  19 in Mary-Land cauda visa fuit gradus 15 vel 20 longa.  Dec. 10. cauda (observante Flamstedio) transibat per medium  distantiæ inter caudam serpentis Ophiuchi & stellam δ in Aquilæ australi ala, & desinebat prope  stellas A, ω, b in Tabulis  Bayeri. Terminus igitur erat in 19½ cum lat.  bor. 34¼ gr. circiter. Dec. 11. surgebat ad usque caput  sagittæ (Bayero, α, β,) desinens in 26 gr.  43′ cum lat. bor. 38 gr. 34′. Dec. 12.  transibat per medium Sagittæ, nec longe ultra protendebatur, desinens in   4°, cum lat. bor.  42½ circiter. Intelligenda sunt hæc de longitudine caudæ clarioris. Nam  luce obscuriore, in cœlo forsan magis sereno, cauda Dec. 12.  hora 5, 40′ Romæ (observante Ponthæo) supra cygni  Uropygium ad gr. 10. sese extulit; atque ab hac stella ejus latus  ad occasum & boream min. 45. destitit. Lata autem erat cauda his  diebus gr. 3. juxta terminum superiorem, ideoque medium ejus  distabat à Stella illa 2 gr. 15′ austrum versus, &  terminus superior erat in 22 gr. cum lat. bor. 61 gr. Dec. 21. surgebat  fere ad cathedram Cassiopeiæ, æqualiter distans à β & Schedir, & distantiam ab  utraque distantiæ earum ab invicem æqualem habens, adeoque desinens in 24 gr. cum lat. 47½  gr. Dec. 29. tangebat Scheat sitam ad sinistram,  & intervallum stellarum duarum in pede boreali Andromedæ  accuratè complebat, & longa erat 54 gr. adeoque desinebat in   19 gr. cum lat. 35.  gr. Jan. 5. tetigit stellam π  in pectore Andromedæ, ad latus suum dextrum & stellam μ in ejus cingulo ad latus sinistrum; & (juxta  observationes nostras) longa erat [498]40 gr.; curva  autem erat & convexo latere spectabat ad austrum. Cum circulo per  Solem & caput Cometæ transeunte angulum confecit graduum 4 juxta  caput Cometæ; at juxta terminum alterum inclinabatur ad circulum illum in  angulo 10 vel 11 grad. & chorda caudæ cum circulo illo continebat  angulum graduum octo. Jan. 13. Cauda luce satis sensibili  terminabatur inter Alamech & Algol, & luce  tenuissima desinebat è regione stellæ κ in  latere Persei. Distantia termini caudæ à circulo Solem &  Cometam jungente erat 3 gr. 50′, & inclinatio chordæ  caudæ ad circulum illum 8½ gr. Jan. 25 & 26 luce tenui  micabat ad longitudinem graduum 6 vel 7; & ubi cœlum valde  serenum erat, luce tenuissimâ & ægerrimè sensibili attingebat  longitudinem graduum duodecim & paulo ultra. Dirigebatur autem ejus  axis ad Lucidam in humero orientali Aurigæ accuratè, adeoque declinabat  ab oppositione Solis Boream versus in angulo graduum decem. Denique  Feb. 10. caudam oculis armatis aspexi gradus duos longam. Nam lux  prædicta tenuior per vitra non apparuit. Ponthæus autem Feb.  7. se caudam ad longitudinem gr. 12. vidisse scribit.

Orbem jam descriptum spectanti & reliqua Cometæ hujus Phænomena in  animo revolventi haud difficulter constabit quod corpora Cometarum sunt  solida, compacta, fixa ac durabilia ad instar corporum Planetarum. Nam si  nihil aliud essent quàm vapores vel exhalationes Terræ, Solis &  Planetarum, Cometa hicce in transitu suo per viciniam Solis statim  dissipari debuisset. Est enim calor Solis ut radiorum densitas, hoc est  reciprocè ut quadratum distantiæ locorum à Sole. Ideoque cum distantia  Cometæ à Sole Dec. 8. ubi in Perihelio versabatur, esset ad  distantiam Terræ à Sole ut 6 ad 1000 circiter, calor Solis apud Cometam  eo tempore erat ad calorem Solis æstivi apud nos ut 1000000 ad 36, seu  28000 ad 1. Sed calor aquæ ebullientis est quasi triplo major quàm calor  quem terra arida concipit ad æstivum Solem; ut expertus sum: & calor  ferri candentis (si rectè conjector) quasi triplo vel quadruplo major  quam calor aquæ ebullientis; adeoque calor quem terra arida apud Cometam  in perihelio versantem ex radiis [499]Solaribus concipere  posset; quasi 2000 vicibus major quàm calor ferri candentis. Tanto autem  calore vapores & exhalationes, omnisque materia volatilis statim  consumi ac dissipari debuissent.

Cometa igitur in perihelio suo calorem immensum ad Solem concepit,  & calorem illum diutissimè conservare potest. Nam globus ferri  candentis digitum unum latus, calorem suum omnem spatio horæ unius in  aere consistens vix amitteret. Globus autem major calorem diutius  conservaret in ratione diametri, propterea quod superficies (ad cujus  mensuram per contactum aeris ambientis refrigeratur) in illa ratione  minor est pro quantitate materiæ suæ calidæ inclusæ. Ideoque globus ferri  candentis huic Terræ æqualis, id est pedes plus minus 40000000 latus,  diebus totidem, & idcirco annis 50000, vix refrigesceret. Suspicor  tamen quod duratio Caloris ob causas latentes augeatur in minore ratione  quam ea diametri: & optarim rationem veram per experimenta  investigari.

Porrò notandum est quod Cometa Mense Decembri, ubi ad Solem  modò incaluerat, caudam emittebat longe majorem & splendidiorem quàm  antea Mense Novembri; ubi perihelium nondum attigerat. Et  universaliter caudæ omnes maximæ & fulgentissimæ è Cometis oriuntur,  statim post transitum eorum per regionem Solis. Conducit igitur  calefactio Cometæ ad magnitudinem caudæ. Et inde colligere videor quod  cauda nihil aliud sit quam vapor longe tenuissimus, quem caput seu  Nucleus Cometæ per calorem suum emittit.

Cæterum de Cometarum caudis triplex est opinio, eas vel jubar esse  Solis per translucida Cometarum capita propagatum; vel oriri ex  refractione lucis in progressu ipsius à capite Cometæ in Terram: vel  denique nubem esse seu vaporem à capite Cometæ jugiter surgentem &  abeuntem in partes à Sole aversas. Opinio prima eorum est qui nondum  imbuti sunt scientia rerum opticarum. Nam jubar Solis in cubiculo  tenebroso non cernitur nisi quatenus lux reflectitur è pulverum &  fumorum particulis per aerem semper volitantibus: adeoque in aere fumis  crassioribus infecto splendidius est, & sensum [500]fortius ferit; in aere  clariore tenuius est & ægrius sentitur: in cœlis autem absque  materia reflectente nullum esse potest. Lux non cernitur quatenus in  jubare est, sed quatenus inde reflectitur ad oculos nostros. Nam visio  non fit nisi per radios qui in oculos impingunt. Requiritur igitur  materia aliqua reflectens in regione Caudæ, ne cœlum totum luce  Solis illustratum uniformiter splendeat. Opinio secunda multis premitur  difficultatibus. Caudæ nunquam variegantur coloribus: qui tamen  refractionum solent esse comites inseparabiles. Lux Fixarum &  Planetarum distinctè ad nos transmissa demonstrat medium cœleste  nulla vi refractiva pollere. Nam quod dicitur fixas ab Ægyptiis  comatas nonnunquam visas fuisse, id quoniam rarissimè contingit,  ascribendum est nubium refractioni fortuitæ. Fixarum quoque radiatio  & scintillatio ad refractiones tum Oculorum tum aeris tremuli  referendæ sunt: quippe quæ admotis oculo Telescopiis evanescunt. Aeris  & ascendentium vaporum tremore fit ut radii facile de angusto pupilli  spatio per vices detorqueantur, de latiore autem vitri objectivi apertura  neutiquam. Inde est quod scintillatio in priori casu generetur, in  posteriore autem cesset: & cessatio in posteriore casu demonstrat  regularem transmissionem lucis per cœlos absque omni refractione  sensibili. Nequis contendat quod caudæ non soleant videri in Cometis cum  eorum lux non est satis fortis, quia tunc radii secundarii non habent  satis virium ad oculos movendos, & propterea caudas fixarum non  cerni: sciendum est quod lux fixarum plus centum vicibus augeri potest  mediantibus Telescopiis, nec tamen caudæ cernuntur. Planetarum quoque lux  copiosior est, caudæ verò nullæ: Cometæ autem sæpe caudatissimi sunt, ubi  capitum lux tenuis est & valde obtusa: sic enim Cometa Anni 1680,  Mense Decembri, quo tempore caput luce sua vix æquabat stellas  secundæ magnitudinis, caudam emittebat splendore notabili usque ad gradus  40, 50, 60 longitudinis & ultra: postea Jan. 27 & 28 caput  apparebat ut stella septimæ tantum magnitudinis, cauda verò luce quidem  pertenui sed satis sensibili longa erat 6 vel 7 gradus, & luce  obscurissima, [501]quæ cerni vix posset, porrigebatur ad  gradum usque duodecimum vel paulo ultra: ut supra dictum est. Sed &  Feb. 9. & 10 ubi caput nudis oculis videri desierat, caudam  gradus duos longam per Telescopium contemplatus sum. Porro si cauda  oriretur ex refractione materiæ cœlestis, & pro figura  cœlorum deflecteretur de Solis oppositione, deberet deflexio illa  in iisdem cœli regionibus in eandem semper partem fieri. Atqui  Cometa Anni 1680 Decemb. 28 hora 8½ P.M. Londini,  versabatur in 8 gr. 41  cum latitudine boreali 28 gr. 6′, Sole existente in 18 gr.  26′. Et Cometa Anni 1577 Dec. 29. versabatur in 8 gr. 41′ cum  latitudine boreali 28 gr. 40′. Sole etiam existente in 18 gr.  26′ circiter. Utroque in casu Terra versabatur in eodem loco &  Cometa apparebat in eadem cœli parte: in priori tamen casu cauda  Cometæ (ex meis & aliorum observationibus) declinabat angulo graduum  4½ ab oppositione Solis Aquilonem versus; in posteriore verò (ex  Observationibus Tychonis) declinatio erat graduum 21 in austrum.  Igitur repudiata cœlorum refractione, superest ut Phænomena  Caudarum ex materia aliqua reflectente deriventur.

Caudas autem à capitibus oriri & in regiones à Sole aversas  ascendere confirmatur ex legibus quas observant. Ut quod in planis orbium  Cometarum per Solem transeuntibus jacentes, deviant ab oppositione Solis  in eas semper partes quas capita in orbibus illis progredientia  relinquunt. Quod spectatori in his planis constituto apparent in partibus  à Sole directè aversis; digrediente autem spectatore de his planis,  deviatio paulatim sentitur, & indies apparet major. Quod deviatio  cæteris paribus minor est ubi cauda obliquior est ad orbem Cometæ, ut  & ubi caput Cometæ ad Solem propius accedit; præsertim si spectetur  deviationis angulus juxta caput Cometæ. Præterea quod caudæ non deviantes  apparent rectæ, deviantes autem incurvantur. Quod curvatura major est ubi  major est deviatio, & magis sensibilis ubi cauda cæteris paribus  longior est: nam in brevioribus curvatura ægre animadvertitur. Quod  deviationis angulus minor est juxta caput Cometæ, major juxta caudæ [502]extremitatem alteram, atque adeò quod  cauda convexo sui latere partes respicit à quibus fit deviatio, quæque in  rectâ sunt lineâ à Sole per caput Cometæ in infinitum ductâ. Et quod  caudæ quæ prolixiores sunt & latiores, & luce vegetiore micant,  sint ad latera convexa paulò splendidiores & limite minus indistincto  terminatæ quam ad concava. Pendent igitur Phænomena caudæ à motu capitis,  non autem à regione cœli in qua caput conspicitur; & propterea  non fiunt per refractionem cœlorum, sed à capite suppeditante  materiam oriuntur. Etenim ut in aere nostro fumus corporis cujusvis  igniti petit superiora, idque vel perpendiculariter si corpus quiescat,  vel obliquè si corpus moveatur in latus; ita in cœlis ubi corpora  gravitant in Solem, fumi & vapores ascendere debent à Sole (uti jam  dictum est) & superiora vel rectâ petere, si corpus fumans quiescit;  vel obliquè, si corpus progrediendo loca semper deserit à quibus  superiores vaporis partes ascenderant. Et obliquitas ista minor erit ubi  ascensus vaporis velocior est: nimirum in vicinia Solis & juxta  corpus fumans. Ex obliquitatis autem diversitate incurvabitur vaporis  columna: & quia vapor in columnæ latere præcedente paulo recentior  est, ideo etiam is ibidem aliquanto densior erit, lucemque propterea  copiosius reflectet, & limite minus indistincto terminabitur. De  caudarum agitationibus subitaneis & incertis, deque earum figuris  irregularibus, quas nonnulli quandoque describunt, hic nihil adjicio;  propterea quod vel à mutationibus aeris nostri, & motibus nubium  caudas aliqua ex parte obscurantium oriantur; vel forte à partibus Viæ  Lacteæ, quæ cum caudis prætereuntibus confundi possint, ac tanquam earum  partes spectari.

Vapores autem, qui spatiis tam immensis implendis sufficiant, ex  Cometarum Atmosphæris oriri posse, intelligetur ex raritate aeris nostri.  Nam aer juxta superficiem Terræ spatium occupat quasi 850 vicibus majus  quam aqua ejusdem ponderis, ideoque aeris columna Cylindrica pedes 850  alta ejusdem est ponderis cum aquæ columna pedali latitudinis ejusdem.  Columna autem aeris ad summitatem Atmosphæræ assurgens æquat pondere suo  columnam aquæ [503]pedes 33 altam circiter; & propterea  si columnæ totius aereæ pars inferior pedum 850 altitudinis dematur, pars  reliqua superior æquabit pondere suo columnam aquæ altam pedes 32. Inde  verò (ex Hypothesi multis experimentis confirmata, quod compresso aeris  sit ut pondus Atmosphæræ incumbentis, quodque gravitas sit reciproce ut  quadratum distantiæ locorum à centro Terræ) computationem per Corol.  Prop. XXII. Lib. II. ineundo, inveni quod aer, si ascendatur à superficie  Terræ ad altitudinem semidiametri unius terrestris, rarior sit quàm apud  nos in ratione longe majori, quàm spatii omnis infra orbem Saturni ad  globum diametro digiti unius descriptum. Ideoque globus aeris nostri  digitum unum latus, ea cum raritate quam haberet in altitudine  semidiametri unius terrestris, impleret omnes Planetarum regiones ad  usque sphæram Saturni & longe ultra. Proinde cum aer adhuc altior in  immensum rarescat; & coma seu Atmosphæra Cometæ, ascendendo ab illius  centro, quasi decuplo altior sit quàm superficies nuclei, deinde cauda  adhuc altius ascendat, debebit cauda esse quàm rarissima. Et quamvis, ob  longe crassiorem Cometarum Atmosphæram, magnamque corporum gravitationem  Solem versus, & gravitationem particularum Aeris & vaporum in se  mutuo, fieri possit ut aer in spatiis cœlestibus inque Cometarum  caudis non adeo rarescat; perexiguam tamen quantitatem aeris &  vaporum ad omnia illa caudarum phænomena abunde sufficere ex hac  computatione perspicuum est. Nam & caudarum insignis raritas  colligitur ex astris per eas translucentibus. Atmosphæra terrestris luce  Solis splendens, crassitudine sua paucorum milliarium, & astra omnia  & ipsam Lunam obscurat & extinguit penitus: per immensam verò  caudarum crassitudinem, luce pariter Solari illustratam, astra minima  absque claritatis detrimento translucere noscuntur. Neque major esse  solet caudarum plurimarum splendor, quam aeris nostri in tenebroso  cubiculo latitudine digiti unius duorumve, lucem Solis in jubare  reflectentis.

Quo tempore vapor à capite ad terminum caudæ ascendit, cognosci fere  potest ducendo rectam à termino caudæ ad Solem, & [504]notando locum  ubi recta illa Trajectoriam secat. Nam vapor in termino caudæ, si rectà  ascendat à Sole, ascendere cæpit à capite quo tempore caput erat in loco  intersectionis. At vapor non rectà ascendit à Sole, sed motum Cometæ,  quem ante ascensum suum habebat, retinendo, & cum motu ascensus sui  eundem componendo, ascendit oblique. Unde verior erit Problematis  solutio, ut recta illa quæ orbem secat, parallela sit longitudini caudæ,  vel potius (ob motum curvilineum Cometæ) ut eadem à linea caudæ divergat.  Hoc pacto inveni quod vapor qui erat in termino caudæ Jan. 25.  ascendere cæperat à capite ante Decemb. 11. adeoque ascensu suo  toto dies plus 45 consumpserat. At cauda illa omnis quæ Dec. 10.  apparuit, ascenderat spatio dierum illorum duorum, qui à tempore  perihelii Cometæ elapsi fuerant. Vapor igitur sub initio in vicinia Solis  celerrimè ascendebat, & postea cum motu per gravitatem suam semper  retardato ascendere pergebat; & ascendendo augebat longitudinem caudæ: cauda autem quamdiu apparuit ex vapore fere  omni constabat qui à tempore perihelii ascenderat; & vapor, qui  primus ascendit, & terminum caudæ composuit, non prius evanuit quàm  ob nimiam suam tam à Sole illustrante quam ab oculis nostris distantiam  videri desiit. Unde etiam caudæ Cometarum aliorum quæ breves sunt, non  ascendunt motu celeri & perpetuo à capitibus & mox evanescunt,  sed sunt permanentes vaporum & exhalationum columnæ, à capitibus  lentissimo multorum dierum motu propagatæ, quæ, participando motum illum  capitum quem habuere sub initio, per cœlos una cum capitibus moveri  pergunt. Et hinc rursus colligitur spatia cælestia vi resistendi  destitui; utpote in quibus non solum solida Planetarum & Cometarum  corpora, sed etiam rarissimi caudarum vapores motus suos velocissimos  liberrimè peragunt ac diutissimè conservant.

Ascensum caudarum ex Atmosphæris capitum & progressum in partes à  Sole aversas Keplerus ascribit actioni radiorum lucis materiam  caudæ secum rapientium. Et auram longe tenuissimam in spatiis liberrimis  actioni radiorum cedere, non est à ratione prorsus [505]alienum, non obstante  quod substantiæ crassæ, impeditissimis in regionibus nostris, à radiis  Solis sensibiliter propelli nequeant. Alius particulas tam leves quam  graves dari posse existimat, & materiam caudarum levitare, perque  levitatem suam à Sole ascendere. Cùm autem gravitas corporum terrestrium  sit ut materia in corporibus, ideoque servata quantitate materiæ intendi  & remitti nequeat, suspicor ascensum illum ex rarefactione materiæ  caudarum potius oriri. Ascendit fumus in camino impulsu aeris cui  innatat. Aer ille per calorem rarefactus ascendit, ob diminutam suam  gravitatem specificam, & fumum implicatum rapit secum. Quidni cauda  Cometæ ad eundem modum ascenderit à Sole? Nam radii Solares non agitant  Media quæ permeant, nisi in reflexione & refractione. Particulæ  reflectentes ea actione calefactæ calefacient auram ætheream cui  implicantur. Illa calore sibi communicato rarefiet, & ob diminutam ea  raritate gravitatem suam specificam qua prius tendebat in Solem, ascendet  & secum rapiet particulas reflectentes ex quibus cauda componitur: Ad  ascensum vaporum conducit etiam quod hi gyrantur circa Solem & ea  actione conantur à Sole recedere, at Solis Atmosphæra & materia  cœlorum vel plane quiescit, vel motu solo quem à Solis rotatione  acceperint, tardius gyratur. Hæ sunt causæ ascensus caudarum in vicinia  Solis, ubi orbes curviores sunt, & Cometæ intra densiorem & ea  ratione graviorem Solis Atmosphæram consistunt, & caudas quàm  longissimas mox emittunt. Nam caudæ quæ tunc nascuntur, conservando motum  suum & interea versus Solem gravitando, movebuntur circa Solem in  Ellipsibus pro more capitum, & per motum illum capita semper  comitabuntur & iis liberrimè adhærebunt. Gravitas enim vaporum in  Solem non magis efficiet ut caudæ postea decidant à capitibus Solem  versus, quam gravitas capitum efficere possit ut hæc decidant à caudis.  Communi gravitate vel simul in Solem cadunt, vel simul in ascensu suo  retardabuntur, adeoque gravitas illa non impedit, quo minus caudæ &  capita positionem quamcunque ad invicem à causis jam descriptis aut aliis  quibuscunque facillimè accipiant & postea liberrime servent. [506]

Caudæ igitur quæ Cometarum periheliis nascuntur, in regiones  longinquas cum eorum capitibus abibunt, & vel inde post longam  annorum seriem cum iisdem ad nos redibunt, vel potius ibi rarefacti  paulatim evanescent. Nam postea in descensu capitum ad Solem caudæ novæ  breviusculæ lento motu à capitibus propagari debebunt, & subinde, in  Periheliis Cometarum illorum qui adusq; Atmosphæram Solis descendunt, in  immensum augeri. Vapor enim in spatiis illis liberrimis perpetuò rarescit  ac dilatatur. Qua ratione fit ut cauda omnis ad extremitatem superiorem  latior sit quam juxta caput Cometæ. Ea autem rarefactione vaporem  perpetuo dilatatum diffundi tandem & spargi per cœlos  universos, deinde paulatim in Planetas per gravitatem suam attrahi &  cum eorum Atmosphæris misceri rationi consentaneum videtur. Nam  quemadmodum Maria ad constitutionem Terræ hujus omnino requiruntur, idque  ut ex iis per calorem Solis vapores copiose satis excitentur, qui vel in  nubes coacti decidant in pluviis, & terram omnem ad procreationem  vegetabilium irrigent & nutriant; vel in frigidis montium  verticibus condensati (ut aliqui cum ratione philosophantur) decurrant in  fontes & flumina: sic ad conservationem marium & humorum in  Planetis Cometæ requiri videntur; ex quorum exhalationibus &  vaporibus condensatis, quicquid liquoris per vegetationem &  putrefactionem consumitur & in terram aridam convertitur, continuò  suppleri & refici possit. Nam vegetabilia omnia ex liquoribus omnino  crescunt, dein magna ex parte in terram aridam per putrefactionem abeunt,  & limus ex liquoribus putrefactis perpetuò decidit. Hinc moles Terræ  aridæ indies augetur, & liquores, nisi aliunde augmentum sumerent,  perpetuò decrescere deberent, ac tandem deficere. Porrò suspicor spiritum  illum, qui aeris nostri pars minima est sed subtilissima & optima,  & ad rerum omnium vitam requiritur, ex Cometis præcipue venire.

Atmosphæræ Cometarum in descensu eorum in Solem excurrendo in caudas  diminuuntur, & (ea certe in parte quæ Solem [507]respicit) angustiores  redduntur: & vicissim in recessu eorum à Sole, ubi jam minus  excurrunt in caudas, ampliantur; si modò Phænomena eorum Hevelius  recte notavit. Minimæ autem apparent ubi capita jam modo ad Solem  calefacta in caudas maximas & fulgentissimas abiere, & nuclei  fumo forsan crassiore & nigriore in Atmosphærarum partibus infimis  circundantur. Nam fumus omnis ingenti calore excitatus crassior &  nigrior esse solet. Sic caput Cometæ de quo egimus, in æqualibus à Sole  ac Terrâ distantiis, obscurius apparuit post perihelium suum quam antea.  Mense enim Decem. cum stellis tertiæ magnitudinis conferri  solebat, at Mense Novem. cum stellis primæ & secundæ. Et qui  utrumq; viderant, majorem describunt Cometam priorem. Nam Juveni cuidam  Cantabrigiensi Novem. 19. Cometa hicce luce sua quantumvis  plumbea & obtusa æquabat Spicam Virginis, & clarius micabat quàm  postea. Et D. Storer literis quæ in manus nostras incidêre,  scripsit caput ejus Mense Decembri, ubi caudam maximam &  fulgentissimam emittebat, parvum esse & magnitudine visibili longe  cedere Cometæ qui Mense Novembri ante Solis ortum apparuerat.  Cujus rei rationem esse conjectabatur quod materia capitis sub initio  copiosior esset & paulatim consumeretur.

Eodem spectare videtur quod capita Cometarum aliorum, qui caudas  maximas & fulgentissimas emiserunt, describantur subobscura &  exigua. Nam Anno 1668 Mart. 5. St. nov. hora septima Vesp. R. P.  Valentinus Estancius, Brasiliæ agens, Cometam vidit Horizonti  proximum ad occasum Solis brumalem, capite minimo & vix conspicuo,  cauda verò supra modum fulgente, ut stantes in littore speciem ejus è  mati reflexam facilè cernerent. Speciem utique habebat trabis splendentis  longitudine 23 graduum, ab occidente in austrum vergens, & Horizonti  fere parallela. Tantus autem splendor tres solum dies durabat, subinde  notabiliter decrescens; & interea decrescente splendore aucta est  magnitudine cauda. Unde etiam in Portugallia quartam fere  cœli partem (id est gradus 45) occupasse dicitur, ab occidente in  orientem splendore cum insigni [508]protensa; nec tamen tota apparuit, capite  semper in his regionibus infra Horizontem delitescente. Ex incremento  caudæ & decremento splendoris manifestum est quod caput à Sole  recessit, eique proximum fuit sub initio, pro more Cometæ anni 1680. Et  similis legitur Cometa anni 1101 vel 1106, cujus Stella erat parva  & obscura (ut ille anni 1680) sed splendor qui ex ea exivit  valde clarus & quasi ingens trabs ad orientem & Aquilonem  tendebat, ut habet Hevelius ex Simeone Dunelmensi  Monacho. Apparuit initio Mensis Feb. circa vesperam ad occasum  Solis brumalem. Inde verò & ex situ caudæ colligitur caput fuisse  Soli vicinum. A Sole, inquit Matthæus Parisiensis, distabat  quasi cubito uno, ab hora tertia [rectius sexta] usque ad horam  nonam radium ex se longum emittens. Talis etiam erat ardentissimus  ille Cometa ab Aristotele descriptus Lib. 1. Meteor. 6. cujus  caput primo die non conspectum est, eo quod ante Solem vel saltem sub  radiis solaribus occidisset, sequente verò die quantum potuit visum est.  Nam quam minimâ fieri potest distantiâ Solem reliquit, & mox  occubuit. Ob nimium ardorem [caudæ scilicet] nondum apparebat  capitis sparsus ignis, sed procedente tempore (ait Aristoteles)  cum [cauda] jam minus flagraret, reddita est [capiti]  Cometæ sua facies. Et splendorem suum ad tertiam usque cœli  partem [id est ad 60 gr.] extendit. Apparuit autem tempore  hyberno, & ascendens usque ad cingulum Orionis ibi evanuit.  Cometa ille anni 1618, qui è radiis Solaribus caudatissimus emersit,  stellas primæ magnitudinis æquare vel paulo superare videbatur, sed  majores apparuere Cometæ non pauci qui caudas breviores habuere. Horum  aliqui Jovem, alii Venerem vel etiam Lunam æquasse traduntur.

Diximus Cometas esse genus Planetarum in Orbibus valde excentricis  circa Solem revolventium. Et quemadmodum è Planetis non caudatis, minores  esse solent qui in orbibus minoribus & Soli proprioribus gyrantur,  sie etiam Cometas, qui in Periheliis suis ad Solem propius accedunt, ut  plurimum minores esse & in orbibus minoribus revolvi rationi  consentaneum videtur. Orbium verò transversas diametros &  revolutionum tempora periodica ex collatione [509]Cometarum in iisdem  orbibus post longa temporum intervalla redeuntium determinanda relinquo.  Interea huic negotio Propositio sequens Lumen accendere potest.

Trajectoriam Cometæ graphicè inventam corrigere.

Oper. 1. Assumatur positio plani Trajectoriæ, per Propositionem  superiorem graphicè inventa; & seligantur tria loca Cometæ  observationibus accuratissimis definita, & ab invicem quam maximè  distantia; sitque A tempus inter primam & secundam, ac  B tempus inter secundam ac tertiam. Cometam autem in eorum aliquo  in Perigæo versari convenit, vel saltem non longe à Perigæo abesse. Ex  his locis apparentibus inveniantur per operationes Trigonometricas loca  tria vera Cometæ in assumpto illo plano Trajectoriæ. Deinde per loca illa  inventa, circa centrum Solis ceu umbilicum, per operationes Arithmeticas,  ope Prop. XXI. Lib. I. institutas, describatur Sectio Conica: & ejus  areæ, radiis à Sole ad loca inventa ductis terminatæ, sunto D  & E; nempe D area inter observationem primam &  secundam, & E area inter secundam ac tertiam. Sitque T  tempus totum quo area tota D + E, velocitate Cometæ per  Prop. XVI. Lib. I. inventa, describi debet.

Oper. 2. Augeatur longitudo Nodorum Plani Trajectoriæ, additis  ad longitudinem illam 20′ vel 30′, quæ dicantur P;  & servetur plani illius inclinatio ad planum Eclipticæ. Deinde ex  prædictis tribus Cometæ locis observatis inveniantur in hoc novo plano  loca tria vera (ut supra): deinde etiam orbis per loca illa transiens,  & ejusdem areæ duæ inter observationes descriptæ, quæ sint d  & e, nec non tempus totum t quo area tota d +  e describi debeat.

Oper. 3. Servetur Longitudo Nodorum in operatione prima, &  augeatur inclinatio Plani Trajectoriæ ad planum Eclipticæ, additis ad  inclinationem illam 20′ vel 30′, quæ dicantur Q.  Deinde ex [510]observatis prædictis tribus Cometæ locis  apparentibus, inveniantur in hoc novo Plano loca tria vera, Orbisque per  loca illa transiens, ut & ejusdem areæ duæ inter observationes  descriptæ, quæ sint δ & ε, & tempus totum τ quo area tota δ +  ε describi debeat.

Jam sit C ad 1 ut A ad B, & G ad 1 ut  D ad E, & g ad 1 ut d ad e, &  γ ad 1 ut δ  ad ε; sitque S tempus verum inter  observationem primam ac tertiam; & signis + & - probe observatis  quærantur numeri m & n, ea lege ut sit G -  C = mG - mg + nG - nγ, & T - S æquale mT -  mt + nT - nτ. Et si, in  operatione prima, I designet inclinationem plani Trajectoriæ ad  planum Eclipticæ, & K longitudinem Nodi alterutrius: erit  I + nQ vera inclinatio Plani Trajectoriæ ad Planum  Eclipticæ, & K + mP vera longitudo Nodi. Ac denique si  in operatione prima, secunda ac tertia, quantitates R, r  & ρ designent Latera recta Trajectoriæ,  & quantitates 1 ÷ L, 1 ÷ l, 1 ÷ λ ejusdem Latera transversa respectivè: erit  R + mr - mR + nρ  - nR verum Latus rectum, & 1 ÷ {L + ml -  mL + nλ - nL} verum  Latus transversum Trajectoriæ quàm Cometa describit. Dato autem Latere  transverso datur etiam tempus periodicum Cometæ.   Q. E. I.