#Octavian Soviany

[arhitectul]

Scrisul e a doua viață în care încerci să trăiești ceea ce nu trăiești.

Octavian Soviany

[enlilwind]

Casa din Strada Sirenelor de Octavian Soviany - Book Review

[rudyroth79]

Știri: Scriitori contemporani la muzeu: Radu Aldulescu (26 august 2017,București)

Știri: Scriitori contemporani la muzeu: Radu Aldulescu (26 august 2017,București)

Sâmbătă, 26 august 2017, între orele 13.00–17.00 la Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8, 010341 București) continuă seria ”Scriitori contemporani la muzeu” cu cea de-a 16-a întâlnire: Radu Aldulescu – Muzeograf pentru o zi. Vă așteptăm la un tur inedit alături de autor prin expoziția de bază a muzeului, cu povești, amintiri și impresii personale.

Radu Aldulescu

[semnebune]

Prezentarea traducerii „Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany, în Spania

Prezentarea traducerii „Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany, în Spania

Noul sezon literar românesc din Spania debutează cu lansarea traducerii în limba spaniolă a volumului „Viaţa lui Kostas Venetis” (La vida de Kostas Venetis) de Octavian Soviany, tradus de Doina Făgădaru şi publicat de editura Dos Bigotes, cu sprijinul ICR prin programul TPS – Translation and Publication Support Programme. Astfel, Reprezentanţa Institutului Cultural Român de la Madrid continuă…

[dropoffolkandpoetry]

Rondelul Desdemonei

Mă vei putea ierta vreodată

Că te-am iubit ca o nebună?

Eu m-ascundeam sub clar de lună

Când tu-mi spuneai că-s vinovată

De un păcat ce-o să rămână

Pe umbra ta, precum o pată…

Mă vei putea ierta vreodată

Că te-am iubit ca o nebună?!

Aveai privirea destrămată

Şi mă credeam în veci stăpână

Pe clipa oarbă şi păgână

Ce m-a trădat. Othello, iată,

Ce n-am să-ţi pot ierta vreodată:

Că te-am iubit ca o nebună!

*Octavian Soviany

[mihu-d]

Rondelul Desdemonei

Mă vei putea ierta vreodată

Că te-am iubit ca o nebună?

Eu m-ascundeam sub clar de lună

Când tu-mi spuneai că-s vinovată

De un păcat ce-o să rămână

Pe umbra ta, precum o pată…

Mă vei putea ierta vreodată

Că te-am iubit ca o nebună?!

Aveai privirea destrămată

Şi mă credeam în veci stăpână

Pe clipa oarbă şi păgână

Ce m-a trădat. Othello, iată,

Ce n-am să-ţi pot ierta vreodată:

Că te-am iubit ca o nebună!

*Octavian Soviany

[infosasha]

Am Fost Un Copil Reusit

Am fost un copil reusit? – Octavian Soviany  

Octavian Soviany Am fost un copil reusit? – Octavian Soviany – Carti-bune.ro

Am fost un copil reusit? – Octavian Soviany … gustam şi eu, desigur, ca toţi ceilalţi copii din Sub-urbiu, bucuriile zăpezii, Pe gheaţă nu ştiam să mă dau, patine şi schiuri n-am avut niciodată, eforturile mele de a face un om de zăpadă s-au soldat cu r

Sursa: www.ca…

[jardinmediterranee]

Charles Baudelaire

O, sora mea, Dac-am pleca, Purtați de niște doruri line! Să ne iubim Și să murim În țara geamănă cu tine! Cu soare ud Pe-un cer tăcut, De dup-amiază-ncețoșată Ce-mi pare că-i Cum ochii tăi Atunci când ești înlăcrimată.

Acolo-i ordine în toate, Calm, lux și farmec, voluptate.

Mobile cu nimb Lustruit de timp Cu fast ne-or decora căminul, Niște odori, Ambră și flori. Ne-or fi desfătul și tainul; Pereți lucinzi. Adânci oglinzi, Splendoarea cea orientală Vor conversa Cu inima Acolo-n limba ei natală.

Acolo-i ordine în toate. Lux, calm și farmec, voluptate

Pe-un canal retras. Doarme câte-un vas, După ce-atât vagabondase; Doar spre-ați împlini Dorurile vii, Venind cu daruri prețioase. – Soarele-apunând Varsă peste câmp, Varsă pe oraș și pe canale Aur și hiacint, Totu-i adormind, Fermecat de o căldură moale.

Acolo-i ordine în toate. Calm, lux și farmec, voluptate.

traducere: Octavian Soviany

[news24hrou]

Ana Blandiana, Adrian Schiop şi Octavian Soviany, între cei 32 de scriitori români de la Festivalul Literar „Luna Lecturilor de Autor” Ana Blandiana, Adrian Schiop şi Octavian Soviany se numără între cei 32 de scriitori români care vor participa la a 20-a ediţie a Festivalului Literar „Luna Lecturilor de Autor” de la Brno şi Ostrava (Cehia), Košice (Slovacia), Wroclaw (Polonia) şi Liov (Ucraina). https://ift.tt/3036BwS

[rudyroth79]

Revista ”Lumina literară și artistică” a împlinit recent patru ani de la prima sa apariție (aprilie 2014). Inițiată și coordonată de Daniela Șontică, publicația apare ca supliment lunar al ”Ziarului Lumina” și se difuzează împreună cu ”Lumina de Duminică”, editate de Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române. Structura sa a fost definită cu claritate încă de la primul număr, revista devenind în scurt timp cunoscută și apreciată pentru tematica sa, nivelul literar al textelor publicate și acuratețea actului jurnalistic. ”Lumina literară și artistică” cuprinde un interviu cu un scriitor sau artist plastic, un grupaj de poezie, cronici de carte, de teatru, de film, de artă plastică; eseuri pe teme culturale; fragmente de proză. Între personalitățile intervievate până acum: Ana Blandiana, Alex Ștefănescu, Liliana Ursu, Paul Aretzu, Ștefan Mitroi, Octavian Soviany, Monica Pillat, Cassian Maria Spiridon, Theodor Damian, Dumitru Ichim, George Arion, Arcadie Suceveanu, Sever Negrescu, Adrian Lesenciuc, Adrian Munteanu, Florin Caragiu, Robert Șerban, Radmila Popovici, Vasile Baghiu, Tudor Nedelcea, Nicolae Băciuț, Adrian Alui Gheorghe, Daniel Corbu, Emanuela Ilie ș.a.

Poezia aduce în prim-plan mai ales creația de inspirație religioasă.

Să răsfoim paginile câtorva dintre numerele apărute în acești patru ani.

”Postmodernitatea e un corp parazit crescut pe trunchiul modernității, care se alimentează din modernitatea muribundă. Depășirea modernității înseamnă situarea în afara ei, în orizontul unei alte paradigme. Postmodernitatea simplifică, fragmentează, lăsând iluzia creației infinite. Dacă vreți, post­modernitatea e timpul în care cunoașterea nu se mai bazează pe Dumnezeu și pe știință, ci doar pe omul suspendat, reflectat în oglinzi paralele. Literatura postmodernității nu e profundă, ci fragmentată. Evident, e necesară o bună cunoaștere a literaturii modernității pentru a identifica fragmentele izolate, dizolvate sau nu, în masa păstoasă a postmodernității.

Marea literatură nu se împarte pe sine în vârste sau generații, ci împarte timpul, îl coagulează în jurul unor nuclee dense ale propriei expuneri de sine. De aceea, nu tot ceea ce se produce azi e literatură postmodernă. În vremuri postmoderne, marii scriitori produc literatură care excede modernitatea, fără a exista cumva posibilitatea asocierii cu postmodernitatea parazită (a se vedea cazul lui Evgheni Vodolazkin, de pildă).

E simplu să ții pasul, în linii mari, cu literatura actuală. Această literatură, fragmentată, cotidianistă și biografistă, a devenit, întrucâtva, un model în cursurile de Creative writing, o manieră. Adică mai devreme sau mai târziu, ea va sucomba ca proiect.” – Adrian Lesenciuc, ”În afara crezului suntem frunze bătute de vânt”, interviu realizat de Daniela Șontică, septembrie 2017.

” În absenţa transcendentului poţi fi doar un bun meşteşugar sau, într-un caz fericit, poţi să te laşi plămădit de transcendent fără să ştii. Totul e să ai, chiar fără a conştientiza, sensibilitatea de a te lăsa lucrat de transcendent. Să te laşi lucrat de pictură. Pictura e ceva viu care te face pictor.” – Mihai Sârbulescu, ”În absenţa transcendentului poţi fi doar un bun meşteşugar”, interviu realizat de Marina Roman, aprilie 2017.

”Eu cred că interesul pentru poezia religioasă rămâne mereu în altarul unei culturi, al unei literaturi. Poezia religioasă nu-şi trăieşte viaţa pe maidanele culturii, respiră mereu aerul pur al albastrului nedesluşit. Trebuie să-l invoc pe Ioan Alexandru, fiindcă el a definit cel mai bine locul, rolul, viitorul poeziei: «Singurii poeţi care au rămas sunt poeţii creştini, pentru că au obiect! Poezia modernă nu mai are obiect. Nemaivestind Învierea lui Hristos, ce să mai vesteşti, ce să mai spui?» Nu e o sentinţă, e o convingere care vine din credinţă nestrămutată. Poezia religioasă are şi adepţi înfocaţi şi detractori înverşunaţi, demolatori nu doar de credinţă, ci şi de cuvânt. E adevărat, poezia religioasă îşi are şi ea păcatele ei, iar şansa ei e ca balansul dintre religia poeziei şi poezia religiei. Poezia religioasă rămâne dacă e şi poezie, şi credinţă în ea, adică dacă reuşeşte să nu cadă în capcana simplei versificări pe teme religioase. Câtă credinţă atâta literatură, câtă literatură atâta credinţă, am murmurat adeseori.” – Nicolae Băciuț, ”Fără Dumnezeu nu e poezie, cuvântul e bolboroseală”, interviu realizat de Maria-Daniela Pănăzan, martie 2017.  

”Viitorul literaturii va însemna întoarcerea ei spre câteva noțiuni aflate astăzi în surprinzătoare scădere de apetit și considerație. Printre ele se află termenii emoție, armonie, trăire, vibrație, talent. Despre ultimul, unul dintre criticii noștri cu reputație spunea că a devenit anacronic, poezia fiind, în esență, apetitul spiritelor cerebrale, ale celor cu înclinație spre descifrarea meandrelor sociale contemporane, iar pentru aceasta nu-ți trebuie dăruiri speciale, ci «calitatea» de a prezenta, «cu sinceritate», relația dintre om și mediul care-l construiește. Pentru mine, ca observator al relației autor-cititor, este clar că această poezie plată, de notație a derizoriului, nu interesează decât pe cineva care are aceleași considerații marginale despre rosturile poeziei, de suficiență față de frumos în sine. Poetul trebuie să redevină cel care scrie pentru ceilalți și nu pentru sine, iar când va face acest lucru, când se va gândi ce îi este necesar celuilalt, ce-l poate mișca și influența, ce îi produce catharsisul, revoluția spiritului, atunci va începe să aibă alte energii creatoare, altă manieră de a modela lucrurile, de a le așeza în echilibru interior.” – Adrian Munteanu, „Legătura cu cerul este cea mai puternică și îți modelează ființa”, interviu realizat de Daniela Șontică, ianuarie 2017.

Fotografii din ”Lumina literară și artistică”

De-a lungul anilor, revista a publicat articole demne de interes dedicate lui Rabindranath Tagore (”90 de ani de la vizita lui Rabindranath Tagore în România”de Francisc-Mihai Lorinczi, noiembrie 2016), Vasile Voiculescu (”Ultimele luni din viața lui Vasile Voiculescu”, restituire documentară datorată istoricului literar Alex. Oproescu, aprilie 2016), Marin Sorescu (”Marin Sorescu sau vocația identității românești” de Tudor Nedelcea, martie 2016), Vasile Andru (”Vasile Andru, fuga în atemporal” de Geo Vasile, noiembrie 2016), Ana Blandiana (”Un roman al realităţii româneşti”, cronică de Paul Aretzu la ”Fals tratat de manipulare”, august 2017), Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, Edgar Papu, traduceri de Octavian Soviany din Paul Verlaine (din volumul ”Înțelepciune”, ianuarie 2017) și multe altele.

O parte dintre scriitorii publicați în supliment au fost invitați la cele trei ediții ale Colocviului de literatură creștină organizat de ”Ziarul Lumina”, excelentă inițiativă culturală. Temele abordate au fost: Literatura religioasă de ieri și de azi (2015); Actualitatea lui George Coșbuc, la 150 de ani de la nașterea poetului (2016) și Poezia închisorilor (2017).

Nr. 6 (51), iunie 2018, al revistei va apărea duminică, 24 iunie 2018. Din sumar: interviu cu Paula Romanescu realizat de Daniela Șontică, poeme de Florin Caragiu, articole de Tudor Călin-Zarojanu (”Cum aniversăm centenarul?”), Laurențiu-Ciprian Tudor (”Țara mea de dor”), Paul Aretzu (”Mântuire prin cuvânt”).

Vezi: arhiva ”Lumina literară și artistică”

Arhiva rubricii Revista revistelor culturale

”«Lumina literară și artistică» după 50 de numere” de Costin Tuchilă Revista ”Lumina literară și artistică” a împlinit recent patru ani de la prima sa apariție (aprilie 2014).

[semnebune]

„Casa de Editură Max Blecher are și-n 2017 planuri mari” - Interviu cu Claudiu Komartin

„Casa de Editură Max Blecher are și-n 2017 planuri mari” – Interviu cu Claudiu Komartin

Am pus o singură întrebare și Claudiu Komartin a răspuns cu un text lung. Mulțumim, Claudiu, și mult succes! Bucurați-vă de vești, sunt semne bune!

Claudiu Komartin

Claudiu Komartin: Casa de Editură Max Blecherare și-n 2017 planuri mari. Sigur că, nefiind o editură cu cine știe ce resurse (într-un sistem editorial oricum foarte imprevizibil), oricând poate interveni ceva care să ne mai amâne…

[cucumbercutlengthwise]

Pacat ca nu se face si un "horoscop literar". Am gasit in cartea lui Octavian Soviany: "arhetipul omului manierist este - a se vedea Hocke - neadăpostitul care caută să se securizeze în spațiul propriilor sale fantasme și fantasmagorii” Deci banuiesc ca m-as incadra la „zodia neadăpostitului”. Și ar suna ceva de genul: În anul apocalipsei exacte, îți vei face rost de o cochilie de lux ultimul răcnet, cu o metodologie mai flexibilă care să-ți permită să te târâști (?) pe bulevardul vieții cu o viteză suficient de mare încât să crezi că ai atins stare de extază fără taxă....

[pisicaaa]

O să te învelesc dimineața și o să-ți las cafea... Tu o să dormi mult și pe urmă vei merge după bere și după țigări. O să-mi desenezi coapsele cu ruj pe oglinda din baie. și o să fii puțin trist. Nu-i nevoie să pregătești nimic de mâncare. Aprinde aragazul doar dacă-ți-e frig, și să nu crezi nici un moment că am plecat pentru totdeauna Când îți va fi frică gândește-te că-mi săruți umbra. Iar eu o să port mereu pe sub rochie cămășile tale și ca să nu mă înșeli înainte să plec o să-ți smulg o claviculă.

Octavian Soviany

[rudyroth79]

Știri: Lansarea volumului ”Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany la Madrid (9 februarie 2017)

Știri: Lansarea volumului ”Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany la Madrid (9 februarie 2017)

Joi, 9 februarie 2017, la ora 19.00, la librăria Tipos Infames (San Joaquín, 3, Bajo Izquierda, 28004) va avea loc prezentarea traducerii în limba spaniolă a volumului “Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany. Alături de autor, la eveniment vor participa traducătoarea Doina Făgădaru și scriitorul spaniol Luisgé Martín.

“Romanul «Viaţa lui Kostas Venetis» conţine aventurile unui picaro cu…

[rudyroth79]

Știri: Lansarea volumului "Viaţa lui Kostas Venetis" de Octavian Soviany la Barcelona (8 februarie 2017)

Știri: Lansarea volumului “Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany la Barcelona (8 februarie 2017)

Miercuri, 8 februarie 2017, la ora 19.00, la Biblioteca Camp de l’Arpa-Caterina Albert (Carrer de la Indústria, 295, 08041) va avea loc prezentarea traducerii în limba spaniolă a volumului “Viaţa lui Kostas Venetis“, de Octavian Soviany. Alături de autor, la eveniment vor participa traducătoarea Doina Făgădaru şi criticul literar Anna María Iglesia.

“Romanul «Viaţa lui Kostas Venetis» conţine…