#Mecanica Ceahlău SA

[mesagerulneamt]

Manifestare anuală, Topul Firmelor Nemțene rămâne cel mai amplu eveniment prin care managerii de elită ai județului sunt recompensați, simbolic, pentru activitatea lor, prilej pentru schimburi de idei și experiență, pentru cunoaștere reciprocă și, nu în ultimul rând, pentru a se simți bine în cadrul unei festivități care le este, exclusiv, destinată și dedicată.

Odată trecut momentul festiv, se pot desprinde câteva concluzii din activitatea economică a județului aferentă anului trecut, iar, pentru a face asta, cea mai potrivită cale o reprezintă o discuție cu Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, gazda manifestării.

– Domnule președinte, o nouă ediție a Topului Firmelor Nemțene, într-o perioadă nu prea prietenoasă în general și cu mediul de afaceri în special. Este cea de-a XXIV-a ediție și poate ar fi bine, pentru început, să jalonăm evenimentul.

Topul reprezintă deja o manifestare de referință pentru comunitatea de afaceri din Neamț. Este, în egală măsură, un barometru al stării economice a județului și o modalitate care, printr-o metodologie unitară, realizează un clasament al firmelor, după domeniul de activitate, în funcție de niște parametri importanți din activitatea unei firme, după o formulă care a fost prezentată. Interesul oamenilor de afaceri este evident, participarea a fost pe măsură, iar prilejul ca, în același loc, să fie cele mai importante societăți comerciale, din toate domeniile de activitate, și să se poată interacționa este unic. Cred că ați observat, toată lumea s-a simțit bine, momentele artistice au fost gustate, dar cred că cel mai important lucru rămâne faptul că oamenii s-au văzut, s-au cunoscut, au putut interacționa și, în felul acesta, se naște sentimentul de apartenență la o comunitate. Este lucrul pe care Camera de Comerț și-l propune, ca una dintre priorități, pe lângă celelalte activități camerale.

În același context, trebuie să menționez că poate cea mai importantă sursă de informare pentru cei care doresc să facă afaceri în Neamț este catalogul ”Topul Firmelor Nemțene”, care reflectă o stare de lucruri reală și este ca un ”certificat de bonitate” pentru firmele clasate în top.

– Haideți să încercăm să-i caracterizăm, într-o frază, pe cei care au făcut posibilă organizarea unui asemenea eveniment.

Eu spun așa: printr-un management din ce în ce mai modern, firmele din Neamț reușesc, în condiții vitrege de multe ori, prin tenacitate, ambiție, flexibilitate, nu numai să reziste, dar să și sporească valoarea economică a județului. Este meritul celor care le conduc și care, mărturisesc cu bucurie, devin din ce în ce mai interesați să se instruiască în tehnicile de a conduce o firmă. Nu mai lasă lucrurile să meargă la întâmplare, încearcă să prevadă orice i-ar putea afecta ca activitate, se orientează spre noi piețe de desfacere și asta se vede în rezultatele obținute. Profit de moment pentru ca, în numele Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie Neamț, al întregului colectiv și al meu, personal, să-i felicit pe antreprenorii din Topul Firmelor 2016 și să le mulțumesc tuturor celor care ne-au sprijinit să realizăm acest eveniment de anvergură, al elitei mediului de afaceri nemțean.

* De 10 ani în Topul Firmelor Nemțene!

Kober SRL, Petrocart SA, Rifil SA, Tehnoprod SRL, Smirodava SA, Caremil SRL, Mecanica Ceahlău SA, Marsat SA, Moldocor SA, International Private Security SRL, Metex SA, Enzymes & Derivates SA, Centrul de cercetare și prelucrare a plantelor medicinale Plantavorel SA, Dinamic 92 Distribution SRL, Panauto SRL, Auto Moldova SA

– Camera de Comerț și Industrie Neamț este una dintre filialele cele mai active la nivel național, iar dezbaterile organizate pe diferite probleme de interes au generat, de multe ori, proiecte de legi, modificări legislative, după ce au scos la iveală probleme generale de sistem.

Da, dar trebuie să vă mărturisesc ceva. Inițiativa pentru asemenea dezbateri a venit, de cele mai multe ori, din partea oamenilor de afaceri, care au cerut să se întâlnească, să-și spună păsul, iar atunci când o problemă se dovedea a fi de importanță generală, noi, la Cameră, încercam să găsim o rezolvare, în sensul că identificam exact problema, vedeam ce se poate schimba și cum, după care trimiteam totul spre decidenții politici. Parlamentarii de Neamț, dar nu numai ei – pentru că, prin Camera Națională, propunerile ajungeau direct în comisiile de specialitate ale legislativului, la ministerele interesate și implicate – au primit aceste materiale, le-au primit și cei din conducerea județului și, trebuie să mărturisesc, în general răspunsul a fost pozitiv. Semnalul dinspre Consiliul Județean a fost unul pozitiv, actualul președinte, Ionel Arsene, având inițiative spre mediul de afaceri, fiind alături de noi în înființarea Biroului Unic, dar a și făcut pași spre a cunoaște și a promova nevoile stringente ale județului. De exemplu, colaborarea cu clusterul ASTRICO s-a materializat prin promovarea făcută la Bruxelles, se fac pași pentru materializarea ideii de parc industral, am discutat de multe ori despre un pavilion expozițional demn de județul Neamț și multe alte lucruri.

– Suntem într-un moment de sărbătoare, când trebuie să evidențiem aspectele pozitive. Ce anume credeți că ar trebui spus în acest moment?

Bucuria mea, ca președinte al Camerei, dar și ca om de afaceri, este că pot afirma că, în Neamț, avem firme extrem de puternice pe plan național, premiate an de an în Top și care confirmă constant acest statut. În același timp, avem și societăți care au intrat abia anul acesta în top, dar care demonstrează vitalitate și un ritm de creștere impresionant. Vă pot face o sinteză semnificativă: avem, în Neamț, 9.996 firme care au depus bilanț, din care 9.499 sunt angajatori activi, 50.367 salariați lucrează în firmele care au depus bilanț, iar la nivel județean au fost înregistrate 87.386 contracte de muncă, diferența fiind dată de contractele suspendate, de cele pe perioade detreminate sau de contractele multiple. La nivelul anului 2016, profitul brut a fost de 139,21 milioane de euro, în creștere cu 9,1% față de 2015, când suma era de 126,84 milioane de euro.

* Firme nou intrate în Topul Firmelor Nemțene

Cityshuttle Mobility Solutions SRL, Dinamic 92 Pro Logistics SRL, Nekos Security SRL, Vitamin Aqua SRL, Maria’s Ladybugs SRL, Serviciile Comerciale Române SA (reintrată în top cu altă activitate), Iosidoro SRL (berea Nemțeana), Super Pretzel SRL, Korona Construcții Lemn SRL, Almob Reia SRL, Larixplantsil SRL, Claudiu Demolări SRL-D, La Defense SRL-D, Laura Turism SRL

– Sunt semne foarte bune, dar asta nu înseamnă că nu trebuie ajutate toate societățile din Neamț, prin rezolvarea unor probleme care pun bețe-n roate afacerilor și care nu se datorează mediului de afaceri, ci unei legislații care se schimbă mult prea des, fără motivații economice, fără dezbateri reale și care duce, de cele mai multe ori, la blocaje.

Problemele sunt deja cunoscute, dar reamintirea lor este necesară cu fiecare prilej, pentru că, poate, în felul acesta, oamenii din legislativ vor deveni conștienți de importanța activității lor și de faptul că, fără firme potente, fără contribuțiile plătite de acestea și de angajații lor, nu vor fi bani la buget, indiferent ce taxe și impozite vor apărea, indiferent de mărimea accizelor. Trebuie să înțeleagă toată lumea că 10-15 bani pe litrul de combustibil nu înseamnă doar mai mulți bani pe care-i dă șoferul la pompă, înseamnă scumpiri pe orizontală și verticală, crește prețul transportului, al alimentelor de bază, etc. Oamenii de afaceri români nu doresc lucruri ieșite din comun. Doresc doar predictibilitate, așa cum se întâmplă în toate țările civilizate, doresc o infrastructură competitivă, care să permită cooperarea între toate zonele țării, să permită tranzitul internațional, care aduce venituri consistente bugetului național. Doresc un tratament egal cu marii jucători internaționali din economia românească și doresc să-și poată vinde produsele pe cât mai multe piețe din lume, iar toate acestea se pot face printr-o politică fermă a statului român.

Camera de Comerț și Industrie a României, prin echipa condusă de președintele Mihai Daraban, face eforturi considerabile de a promova produsele românești pe piețe noi, printr-o diplomație de ordin economic, care începe să dea roade. Au fost create baze de date, s-au stabilit relații, lucrurile se dezvoltă în continuare, mai rămâne ca toate acestea să fie valorificate atât de cei care conduc România, cât și de firmele care doresc să intre pe aceste piețe.

– Încercăm o concluzie?

Județul Neamț are potențial, are antreprenori bine pregătiți,. Mai are nevoie de infrastructură și de infuzie de capital, care este binevenit de oriunde ar veni – de la statul român, prin programele guvernamentale, prin proiecte europene sau din partea unor investitori privați. Camera de Comerț și Industrie Neamț încearcă să rămână același instrument care să faciliteze dialogul dintre autorități și mediul de afaceri, care să organizeze târguri și dezbateri specifice, să pună la dispoziție toate cele necesare pentru a porni o afacere, apoi pentru a o extinde. M-au bucurat mult aprecierile la adresa activității Camerei de Comerț venite din partea domnului Ștefan Vuza, un om de afaceri tânăr, dar care are un merit deosebit în salvarea unor mari unități industriale românești, care a pornit din Neamț și care, acum, dezvoltă acasă o activitate cu un potențial imens, valorificând o tradiție a zonei. Sper ca exemplul său să fie urmat și de alți jucători economici naționali, care au plecat cu afacerile din județ și acum reprezintă repere naționale.

  * Partenerii Camerei de Comerț și Industrie Neamț în organizarea manifestării

Jora Service SRL, Grupul de firme TCE 3 Brazi SA, Comes SA, Rifil SA, Marsat SA, ADF Prod SRL, RTV Neamț SRL, Bico Industries SRL, Panauto SRL, Expo Carm SRL, Banca Transilvania, BRD Groupe Société Générale, Banca Comercială Română.

* Momentul Ștefan Vuza

Ștefan Vuza

Ca semnificație, un moment deosebit l-a reprezentat scurtul discurs ținut de Ștefan Vuza, președintele grupului de firme Societățile Comerciale Române, bucuros că a fost invitat la gală pentru a-i fi înmânat premiul, dar și un pic necăjit că se întâmplă asta după 20 de ani. Rămâne de reținut îndemnul spre curaj al unui om care a îndrăznit și a reușit:

”Buna seara și doresc să mulțumesc pentru premiu și pentru invitație! Grupul SCR își are sediul, într-adevăr, în județul Neamț. N-am mai fost invitat de 20 de ani de Camera de Comerț și Industrie Neamț. Este o firmă puțin mai mare, ca și cifră de afaceri a depășit 1 miliard de euro. Avem 19 fabrici. Într-adevăr, suntem în activi în industrie, dar, pentru prima dată, primim premiu în agricultură și, pentru că în judetul Neamț nu am mai dezvoltat anumite domenii, pentru că Grupul SCR are deja 25 de ani de activitate, ne-am gândit să reinvestim într-un domeniu nou. E vorba de  piscicultură. Ne-am alocat 2 ani de zile să studiem ce fac ceilalți jucători din domeniu. Am descoperit că sunt 42 de jucători în țară. Afacerile lor erau mai mici, afaceri de familie. Am mers în alte țări și am văzut ce trebuie să facem în domeniul piscicol, cum ar trebui să ne dezvoltăm. Așa am creat această păstrăvărie pe lacul Bicaz. Este o păstravărie de 2.000 tone și speram cu toții să fructificăm cât mai bine resursele județului Neamț, care are cu ce se mândri. Aici avem și noi societatea-mamă, cu toate că eu locuiesc la Cluj și la București.

Cred că este bine să îndrăznim mai mult. Să îndrăzniți și voi mai mult, pentru că lucrurile nu sunt greu de făcut! Doar să te pui în poziția de a le face este mai greu.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară frumoasă!”.

GALERIE FOTO:

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 25%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Mihai Apopii: ”Sunt mândru de firmele prezente în Topul Firmelor Nemțene” Manifestare anuală, Topul Firmelor Nemțene rămâne cel mai amplu eveniment prin care managerii de elită ai județului sunt recompensați, simbolic, pentru activitatea lor, prilej pentru schimburi de idei și experiență, pentru cunoaștere reciprocă și, nu în ultimul rând, pentru a se simți bine în cadrul unei festivități care le este, exclusiv, destinată și dedicată.

[mesagerulneamt]

”Rugby-ul este, parafrazând cuvintele unui jurnalist francez, cel mai nobil război în timp de pace. Cazi, te ridici. Cazi, te ridici. Cazi, te ridici și continui. Ca în viață. Acolo, în încleștarea supremă a grămezilor, când simți încordarea tremurândă a mușchilor celui de lângă tine și auzi icnetul de efort al celui din față, descoperi un sentiment singular: sentimentul de solidaritate. Rugby-ul reprezintă triumful generozității asupra egoismului; al spiritului colectiv asupra individualismului; al onestității asupra tentației de a trișa” – Eugen Cionga, blogger la Federația Română de Rugby.

* ”M-am întâlnit cu niște copii pe stradă și m-am dus cu ei, să văd ce pot”

Eusebiu Popa este genul de om căruia rugby-ul nu doar i-a marcat viața, ci i-a dat rost și sens. El, omul cu 28 de operații la picioare, din cauza unui diabet rebel, este ținut în picioare de sport.

Se deplasează cu dificultate, uneori, la antrenamente, mai stă pe un scăunel sau se sprijină în cârjă, dar nu renunță. Rugby-ul este toată viața lui.

A început, aparent, dintr-o întâmplare. Juca fotbal, ca mai toți băieții de 15-16 ani, ba chiar a fost și portar o vreme, când un vecin l-a întrebat dacă nu vrea să meargă la rugby. Și s-a dus.

La ștrand, unde se adunau mai mulți copii, iar profesorul Vasile Bogza și inginerul Vasile Adascălului îi învățau să joace. La foarte puțin timp, a venit primul meci, cu echipa Grupului Școlar Pașcani. Apoi și-a consolidat poziția – pilier dreapta. A fost momentul când și-a dat seama clar ce vrea să facă în viață. Și era perioada când rugby-ul era un sport de masă: doar pe Platforma Săvinești erau vreo două-trei echipe, iar în Moldova nu exista complex industrial sau grup școlar fără echipă de rugby. Acum, în toată federația, dacă mai sunt 70-80 de echipe, din toată țara.

”Am jucat până în 1986 și, pe urmă, am plecat în armată. Imediat s-a desființat echipa de rugby, pentru că Maria Gheorghe nu-l agrea pe profesorul Bogza, și a apărut baza hipică în loc. Bineînțeles, cât am fost în armată, n-am rezistat să nu mă duc la antrenament și fugeam de la unitate la o întreprindere de transport local, care avea echipă. După ce-am terminat armata, m-am lipit de echipa națională și mă duceam la meciuri prin țară, devenisem un fel de mascotă. Am vrut să fac echipă la Piatra Neamț, dar nu mi-a reușit decât în 1991, când lucram la Mecanica Ceahlău. M-am întâlnit pe stradă cu niște copii de la Școala 12, care mergeau să se antreneze la stadion, pe o bucată de iarbă. Erau de capul lor și m-am dus cu ei, să-i văd ce pot. Le-am spus să mai cheme și alții, iar, la următorul antrenament, pe platou la Gospodine, m-am trezit cu vreo 30. Aveam o minge din plastic și niciun fel de echipament, fiecare venea îmbrăcat cu ce avea mai potrivit. Dar așa a luat ființă Venus, pe 15 noiembrie 1991. Vreo doi ani și jumătate, am funcționat pe lângă Fundația pentru Tineret, iar, după aceea, am devenit de sine stătători”.

* ”Să vezi 20 de copii cum joacă rugby pe nisip e fantastic!”

Echipa s-a creat în jurul nucleului de copii entuziaști de la Școala 12, cărora li s-au adăugat elevi de la școlile 3 și 4. Mingea a rămas aceeași, însă, după ceva insistențe, federația a dotat echipa din Piatra Neamț cu o minge ”Cotton Oxford”, pe care căpitanul o spăla cu șampon, iar noaptea dormea cu ea sub cap.

În 1992, echipa a avut prima deplasare, la Sibiu, după un efort pentru dotarea cu un minim de echipament: tricouri, șorturi și jambiere. Cu ghetele, a fost mai complicat, dar, chiar și așa, tânăra Venus, cu o vechime de câteva luni, a obținut locul 5 din 8. Au urmat alte deplasări, în condițiile de atunci, inclusiv cu mașini de transport muncitori – o remorcă, uneori cu prelată, în care erau așezate două bănci lungi. Nu conta.

Marea supărare a întregii echipe a fost la prima deplasare, când mingea, spălată cu șampon, a fost furată. Federația, care și-a luat rolul de susținător în serios, a înlocuit-o și a început să sprijine cu adevărat echipa.

”În 1992, am plecat la mare. Să vezi 20 de copii cum joacă rugby pe nisip e fantastic! A fost anul în care am intrat în Campionatul național de juniori. M-am lăsat de serviciu și m-am dedicat, cu totul, clubului. În 1994, am participat pentru prima dată la un turneu internațional, în Italia, la Rovigo. Erau 36 de echipe, din Țara Galilor, Scoția, Anglia, Franța, Africa de Sud și Taiwan. Nu ne-am făcut de râs, am fost pe la mijlocul clasamentului. În 1996, am adunat vreo 12 fete de la Liceul economic și le-am dus la ștrand, la antrenament. În luna mai, am înființat prima echipă de rugby feminin din țară, cu afiliere la federație, cu acte, cu totul în regulă. Am impus același stil de disciplină ca la băieți. În 1997, a fost primul meci oficial la Piatra Neamț și s-a umplut stadionul ITA de oameni curioși să vadă rugby feminin”.

De 20 de ani, nu doar Piatra Neamț, ci România și străinătatea văd rugby feminin. Practic, Eusebiu Popa crește niște fetițe – inclusiv fiica sa cea mică face parte din echipa ”Pisoii negri” -, le antrenează și le învață să-și petreacă timpul liber altfel decât în fața tabletei.

This slideshow requires JavaScript.

Dincolo de competiții și de trofee, de bucuria performanței și de gustul amar al înfrângerii, acest sport le ajută să devină oameni frumoși. Prin experiențele pe care le trăiesc. Și au fost tot felul de aventuri, de la autocarul spart la Paris și cârpit cu o folie, lipită cu bandă scotch – motiv pentru care a și fost confiscat autovehiculul, la Viena, unde, pur și simplu, polițiștii au ridicat numerele de înmatriculare – până la chetă cu monede din 3 țări, pentru mers cu ”nașul” până la Arad.

Anul viitor, echipa are o nouă invitație în Franța…

Venus Rifil, actuala denumire, reunește și puișorii: Mâțele negre și Pisoii negri. Pisoii au maximum 10 ani de viață, iar Mâțele – Matzele, cum scriu oficialii, ca să fie ceva inteligibil în limbajul țărilor care nu au diacritice – au de la 11 la 15 ani. Toți acești copii învață, pe lângă sportul în sine, ce înseamnă solidaritate, echipă, pasiune, disciplină și, mai ales, integritate. I

Efectul s-a văzut, în primul rând, în rezultatele de la școală și în creșterea respectului față de profesori și colegi. El însuși profesor, Eusebiu Popa ține foarte mult la ”detalii” peste care alți oameni trec cu ușurință. Însă, uneori, detaliile contează.

”Se spune că fotbalul este un sport de domni, practicat de golani, iar rugby-ul este un sport de golani practicat de domni. Și n-am spus-o eu, ci Pierre de Coubertin. Deviza mâțelor mele este «Pe aici nu se trece!», dar ideea este că nu contează pe cine avem în față, ci pe cine avem alături. Dacă stau să mă uit la viața mea, după 50 de ani, sunt fericit că am două fete și că am acest club. Sigur că sunt momente când mi-e greu, sigur că e complicat să aduni copiii, de la Roznov până la Bodești, ca să faci un antrenament și pierzi o oră jumătate doar cu drumul, sigur că trebuie bani, voință, efort, dar nimic nu se poate face altfel. Am noroc de niște oameni deosebiți, care ne sprijină, și nu pot să nu-i amintesc – Valerica Leonte, Elena și Viorel Tofan, Florin Madar, Mihai Tărâță. La fel cum am noroc de o persoană specială, care, de 8 ani, se ocupă cu picioarele mele și-mi schimbă pansamentele. Altfel, nu știu cum aș fi rezistat. Oricum, am momente când durerile sunt mari și trebuie să mă așez, dar copiii știu, înțeleg, și-și fac antrenamentul mai departe, chiar dacă eu nu pot decât să-i supraveghez și să le dau comenzi. Am, de asemenea, sprijinul multor profesori de sport, care m-au ajutat să selectez copii talentați, imediat după ce i-au descoperit, și e mare lucru. Ochiul e format la mine, și-mi dau seama repede dacă s-au orientat corect. De cele mai multe ori așa este. E o bucurie să scoți un copil dintr-o familie cu posibilități reduse și să-i arăți lumea. Și să-l faci om. Asta e cea mai mare reușită, dincolo de orice rezultat în clasament. Dar am avut confirmări și strict profesionale, ca să spun așa, pentru că 3 dintre fetele mele – Irina Hârjete, Loredana Juncanariu și Georgiana Gabor – joacă în echipa națională a României și au rezultate deosebite. Iar Silviu Vasiliu joacă la U Cluj”.

Întrebat ce și-ar dori, pentru el însuși, în tot zbuciumul cotidian, cu alergat după sponsori, antrenamente, făcut rost de echipament, pregătirea pentru competiții interne și internaționale – acte, acordul părinților pentru scoaterea minorilor din țară, pașapoarte, asigurări medicale -, profesorul Eusebiu Popa a spus, simplu: ”Mi-ar plăcea să am timp să citesc mai mult. Ajută! Și mi-ar plăcea să am o mașină de 7-8 locuri, că tot la ale mele mă întorc, cu care să adunăm copiii pentru antrenamente și deplasări scurte, pe plan local”.

Cristina MIRCEA

Eusebiu Popa – omul pe care rugby-ul îl ține în picioare ”Rugby-ul este, parafrazând cuvintele unui jurnalist francez, cel mai nobil război în timp de pace. Cazi, te ridici.