#Mașinile lui Leonardo da Vinci

[rudyroth79]

Știri: Expoziții ale Muzeului Municipiului București deschise în august–decembrie 2017

Pe lângă numeroasele expoziții permanente, Muzeul Municipiului București vă oferă în perioada august–decembrie 2017, câteva expoziții temporare demne de interes atât la sediul central, Palatul Suțu, cât și la celelalte muzee pe care le administrează.

Palatul Suțu (Bulevardul Ion C. Brătianu 2)

Expoziția permanentă ”Timpul Orașului” Expoziția temporară ”O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche”,…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sEBuba

Vernisajele lunii iunie la Palatul Suțu

În luna iunie, Palatul Suțu găzduiește vernisajele a trei expoziții:

Marți, 13 iunie 2017, la ora 17:00, expoziția cu mărturii documentare „O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche”, care va fi deschisă în perioada 13 iunie – 20 august 2017.

La 27 aprilie 2017 s-au împlinit 45 de ani de la deschiderea Muzeului Curtea Veche. Organizat în vestigiile Palatului Voievodal din București, reședința oficială a domnitorilor Țării Românești, Muzeul Curtea Veche prezintă mărturii istorice de maximă importanță pentru cunoașterea istoriei Bucureștilor.

Joi, 15 iunie 2017, ora 15.00, expoziția „Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont (1866- 1932). Dezvăluiri despre pictori și pictura lor prin prisma restaurării”.

La 85 de ani de la moartea pictorului Nicolae Vermont şi 151 de la naşterea sa, 8 lucrări din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București care punctează momente din creaţia sa de la începuturi până la maturitate, ce au fost cercetate şi restaurate în Laboratorul de restaurare pictură al Muzeului Municipiului Bucureşti, fac obiectul expoziţiei “Nicolae Vermont” din perioada 15 iunie – 3 decembrie 2017.

Sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 17:00, expoziția „București, de ce îl iubești. Foto-interviuri”, în care personalități de marcă ale Bucureștilor ne povestesc, în mediul lor creativ, de ce iubesc orașul. Expoziția artistei Cristina Nichituș Roncea va putea fi vizitată în perioada 24 iunie – 23 iulie 2017.

Contact: media@muzeulbucurestiului.ro

  Detalii despre evenimentele organizate de Muzeul Municipiului București: https://www.muzeulbucurestiului.ro/evenimente.html

 ***

Expoziții deschise la:

Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr.2), marți – duminică, orele 10.00 – 18.00

Timpul orașului (expoziție permanentă)

Pinacoteca Bucureştiului – un proiect interbelic (29 iulie 2016 – 25 iunie 2017)

Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă? (30 august 2016 – 30 iulie 2017)

Mașinile lui Leonardo da Vinci – expoziție interactivă (18 mai – 25 septembrie 2017)

O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche (13 iunie – 20 august 2017)

Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont (1866 – 1932). Dezvăluiri despre pictori și pictura lor prin prisma restaurării. (15 iunie – 3 decembrie 2017)

  Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute (expoziție permanentă)

În apropierea sfinților – frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani (Lapidarium) (expoziție permanentă)

Salonul BD – Povești din București în Benzi Desenate (Mansardă) (7 iunie – 31 august 2017)

  Muzeul de artă populară Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Fraţii Minovici – pionierat medical şi univers spiritual (18 mai 2016 – 25 iunie 2017)

Expoziție retrospectivă Dumitru Icodin (8 iunie – 2 iulie 2017) (Sala de conferințe)

  Vizitați și:

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck (Str. Vasile Alecsandri nr.16), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Victor Babeș (Str.Poet Andrei Mureşanu 14A), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei (Str. 11 iunie nr. 36-38), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Theodor Aman (Str. C.A. Rosetti nr.8), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

  Participați la:

Observații astronomice și prezentări de Planetariu (Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Bd. Lascăr Catargiu nr. 21)

  Începând cu data de 29 mai 2017, Muzeul George Severeanu a intrat într-un amplu proiect de amenajare a expoziției permanente și se va redeschide începând cu luna noiembrie 2017.

[news24hrou]

NOAPTEA MUZEELOR 2017 – Cultură și… proteste

Ediția de anul acesta a Nopţii Muzeelor  înregistrează un nou record: 212 participanți își deschid porțile în toată țara, dintre care 170 sunt muzee. Evenimentele încep în unele puncte muzeale chiar din cursul dimineții și se încheie la 04.00 dimineața.

Între ofertele propuse se află un tur ghidat în Cimitirul Bellu, un concert susținut de Fanfara ”Zece Prăjini” la Muzeul Țăranului și vizite gratuite la Castelul Bran.

Bucureștenii care vor să petreacă o noapte albă la muzee pot alege între un tur ghidat în Cimitirul Bellu, o expoziție inedită la Muzeul de Geologie, unde va putea fi admirat un craniu din cuarţ de 30 de kilograme, concertul Fanfarei ”Zece Prăjini” la Muzeul Ţăranului sau muzică barocă la Muzeul ”George Enescu”, în vreme ce copiii sunt invitați la Muzeul Hărţilor şi Cărţii Vechi unde vor realiza hărţi din mirodenii şi busole.

Una dintre puţinele lucrări ale lui Constantin Brâncuşi care se află în România, ”Cap de copil”, va fi expusă la Muzeul de Artă Veche Apuseană.

Muzeul de Istorie a Evreilor participă pentru prima dată cu ”Noaptea Sinagogilor deschise”, iar în Cartierul Icoanei pot fi vizitate un fost Pensionat de Fete şi o casă a Regelui Mihai. Muzeul Aviaţiei Române a pregătit un eveniment dedicat Smarandei Brăescu, prima femeie-paraşutist cu brevet din România.

Programele se găsesc pe site http://ift.tt/1buCPEP sau pe harta Nopții Muzeelor.

  Noaptea Muzeelor 2017: Lista completă a muzeelor participante din București

Diodrama, inaugurată în Noaptea Muzeelor la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Noaptea Muzeelor 2017: La Palatul Suțu a fost deschisă expoziția “Mașinile lui Leonardo da Vinci”

NOAPTEA MUZEELOR, la Foişorul de Foc

BRAŞOV: De Noaptea Muzeelor, vizite gratuite la Castelul Bran

NOAPTEA MUZEELOR, la Castelul Peleș

NOAPTEA MUZEELOR: Phoenix concertează în Dumbrava Sibiului

Prima lucrare creată de un algoritm rulând în cloud, la Art Safari

Proteste

La Noaptea Muzeelor, mai mulți muzeografi și angajații muzeelor  vor expune pe panouri fluturaşii de salarii şi vor purta tricouri personalizate, în semn de protest față de condițiile de salarizare.

”Revendicările sunt legate în principal de legea salarizării unice, care se află în acest moment la Senat. Şi de această dată, muzeele au fost uitate. Primele semnale au fost cu adoptarea Ordonanţei 2/2017. Atunci, în domeniul culturii, au fost mărite salariile angajaţilor din instituţiile de spectacol. Ne-am bucurat pentru reuşita colegilor noştri, însă şi de această dată muzeele au fost uitate. Nu a avut loc nicio mărire pentru muzee”, a declarat Decebal Vleja, preşedintele sindicatului MNIR, pentru Agenţia de presă News.ro.

El a mai declarat că a fost trimisă o scrisoare deschisă Ministerului Culturii, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, la momentul măririi salariilor pentru angajaţii din instituţiile de spectacol, această scrisoare rămânând fără răspuns.

În muzeele din ţară sunt angajate 5.500 de persoane în posturi de muzeografi, restauratori, conservatori, educatori muzeali, cercetători, investigatori, auxiliar.

Sindicatele din Bucureşti şi din ţară au transmis, de asemenea, o scrisoare deschisă ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, prin care trag un semnal de alarmă şi o chemare la dialog. Organizaţiile implicate în acţiunea de protest sunt: Sindicatul lucrătorilor din Muzeul Naţional de Istorie a României, cele din Muzeul Naţional Peleş, Complexul Muzeal Naţional ”Moldova”, ”Ovidius”, Muzeul Ţării Crişurilor, Muzeul Naţional al Literaturii Române, ”Museum”din cadrul Muzeului Bucovinei, Complexul Muzeal ”Ion Borcea”, Sindicatul personalului ştiinţific şi tehnic auxiliar din Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeul Naţional al Agriculturii, ”Porolissum” al Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, ”Pro Art” din Muzeul Naţional de Artă al României.

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) sprijină acţiunea lucrătorilor din muzee.

    http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2q6AERY

[stiri-noi]

Cei mai inteligenţi oameni de pe Pământ

Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia lumii deţine o valoare medie a IQ-ului, adică între 90 și 110. Deseori, inteligenţa este luată drept cultură generală, capacitate de a memora sau înţelepciune, însă acest termen este de fapt cuantificat prin capacitatea cognitivă a de fapt cuantificat prin capacitatea cognitivă a unei persoane, de viteza de înţelegere şi de deducţie pe care o deţine un om. Coeficientul de inteligenţă sau IQ-ul reprezintă una dintre modalităţile prin care inteligenţa umană se poate măsura.

În general, există mai multe tipuri de inteligenţă: logică, matematică, vizuală, lingvistică sau emoţională, însă cea care se măsoară prin testele de IQ face referire la abilităţile mentale ale unei persoane de a înţelege diverse lucruri şi la rapiditatea de a face raţionamente prin deducţie şi inducţie matematică.

Prima definiţie a IQ-ului

Pentru prima dată în istorie, mai exact în anul 1912, cel care a dat o definiţie IQ-ului a fost psihologul german William Stern. Conform acestuia, coeficientul de inteligenţă este reprezentat de raportul dintre vârstă mentală estimată şi vârsta cronologică actuală. De exemplu, dacă un copil de 10 ani are vârsta mentală a unei persoane de 13 ani, atunci IQ-ul lui este de 130.

Un IQ între 90 şi 110 este considerat mediu

Metoda de calcul dată de Willian Stern se foloseşte însă numai în cazul copiilor. În cazul adulţilor se calculează un coeficient derivat, cunoscut ca fiind o deviaţie IQ. Acesta este folosit la compararea nivelului capacităţilor mentale a unui individ cu nivelul mediu al unei populaţii.

Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia lumii deţine o valoare medie a IQ, adică între 90–110, iar 13% intră în categoria între 110 şi 139. În plus, doar 1,5% din locuitorii planetei ating scorul nivelului de geniu.

Numai 1,5% din locuitorii planetei ating scorul nivelului de geniu

Persoanele cu inteligenţă redusă deţin scoruri între 80 şi 89, iar un IQ sub nivelul 70 desemnează o serie de categorii de afecţiuni mentale.

Cei mai deştepţi oameni în funcţie de coeficientul IQ:

Johann Goethe

Locul întâi al clasamentului nu este ocupat de Einstein, aşa cum poate ne-am fi aşteptat.

Cel mai inteligent om de pe Pământ a fost Johann Goethe (1749-1832), poet german, ilustru gânditor și om de știință, precum şi una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, al cărui IQ varia de la 210 la 225.

Sidis a fost un copil-minune din Statele Unite, cu abilități matematice remarcabile, care stăpânea mai multe limbi străine. La vârsta de 2 ani, William Sidis citea “The New York Times” și scria scrisori pe o mașină de scris. Acesta a fost acceptat la Harvard la doar 9 ani, dar universitatea nu l-a lăsat să frecventeze cursurile întrucât era „imatur din punct de vedere emoţional”. Sidis s-a stins din viaţă la 46 de ani, în urma unui accident vascular cerebral.

Albert Einstein

Albert Einstein (1879-1955) se află pe locul al doilea al celor mai inteligenţi oameni de pe Pământ, celebrul fizician având un IQ cuprins între 205 şi 225. Fiind cel mai bine cunoscut pentru teoria relativității,  Albert Einstein a încercat să respingă teoria cuantică până când a murit, în anul 1955, la vârsta de 76 de ani.

În plus, în prezent, teoriile lui Einstein îşi găsesc noi aplicaţii. De exemplu, în iunie 2017, astronomii au descoperit o nouă aplicație pentru teoria relativității, formulată în urmă cu un secol de Albert Einstein, pe care o vor folosi pentru a obține o măsurare directă a dimensiunilor stelelor din Univers.

Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci (1452-1519) se află pe locul al treilea al celor mai deştepţi oameni, având un IQ estimat la 180 -220. Pictor, sculptor, arhitect, muzician, matematician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat cel mai talentat om care a trăit vreodată.

Leonardo da Vinci  s-a făcut remarcat, de asemenea, şi pentru inovațiile sale tehnologice, cum ar fi mașinile de zbor sau vehicule blindate.

Isaac Newton

Isaac Newton (1643-1727) ocupă poziţia a 4-a în clasamentul oamenilor cu cel mai mare IQ. Fiind cunoscut mai ales pentru legea gravitației, fizicianul și matematicianul a stat la baza revoluției științifice a secolului al XVII-lea. IQ-ul acestuia variază de la 190 la 200 prin măsurări diferite.

IQ-ul lui Isaac Newton  variază de la 190 la 200 prin măsurări diferite

Isaac Newton a fost primul om care a reuşit să demonsteze că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice.

James Maxwell

Locul al cincilea în topul celor mai inteligenţi oameni este ocupat de James Maxwell (1831-1879), un fizician şi matematician din Scoţia. Acesta este cel care a pus bazele teoriei cuantice, fiind venerat de mulți oameni de ştiinţă, inclusiv de Einstein.

Cea mai remarcabilă realizare a sa a fost reprezentată de formularea teoriei clasice a radiațiilor electromagnetice, care reunește, pentru prima dată, electricitatea, magnetismul și lumina ca manifestări ale aceluiași fenomen.

IQ-ul său este estimat undeva între 190 şi 205.

Unde trăiesc cei mai inteligenţi oameni ai lumii

Unii dintre cei mai inteligenţi oameni ai lumii locuiesc în Statele Unite sau în ţări precum Suedia, Germania şi Finlanda, potrivit unui raport realizat de Macquarie Bank din Australia, care a realizat un clasament cu 13 zone geografice de care sunt atrase minţile luminate. Din nefericire, însă, ţara noastră nu se află în acest top.

În România, testările Mensa pentru stabilirea IQ-ului se susțin de patru ori pe an, două sunt organizate în București, iar celelalte două în Iași și Cluj. La ora actuală, 173 români au dovada inteligenței, fiind printre cei care au obținut un scor ridicat la testări, devenind membri Mensa România

Clasamentul are la bază o cercetare din cartea ,,Cele mai deştepte locuri de pe Pământ”, scrisă de Antoine van Agtamael şi Fred Bakker.

În SUA, cele mai atractive zone pentru cei inteligenţi sunt Silicon Valley, Austin, Cambridge, California, Massachusetts şi Texas. Acest lucru are o explicaţie destul de simplă: lucrurile care îi atrag către aceste zone sunt prestigioasele universităţi Harvard şi Stanford, precum şi industria IT.

În Europa, cele mai atractive zone sunt Eindhoven şi Zurich, dar şi o serie de oraşe din Suedia, Olanda, Elveţia, Germania şi Finlanda. Pe lângă universităţile de aici, oamenii inteligenţi caută domenii care vizează industria medicală, ştiinţa vieţii, industria materialelor semiconductoare sau comunicarea wireless.