#Literomania

[hopernicus]

In numarul recent al Literomaniei

Multumesc frumos, Literomania! https://www.litero-mania.com/flash-fiction-stories-aprilie-2024-o-frumoasa-doamne-de-emanuel-pope/ https://www.litero-mania.com/flash-fiction-stories-aprilie-2024-o-frumoasa-doamne-de-emanuel-pope/

[literomania-blog1]

Aleea Solidarității

de Ioana Pârvulescu

Prima mea adresă bucureșteană a fost în Balta Albă, „la betonieră”, cum spuneau inițiații, la capătul troleibuzului 92. Eram trei studenți, în apartament, trei dintre cele patru personaje ale romanului „Inocenții”: fratele meu, student la matematică, vărul meu, la chimie, iar eu la Litere. Firește, apartamentul era adesea plin de colegi și de muzică. În sesiune, colocatarii mei învățau din tomuri groase, formule și demonstrații, eu mă distram citind: alesesem bine! Făceam foame cu toții și de multe ori singurul prânz era pâinea prăjită în ulei și presărată cu sare. De ce se numea așa cartierul în care locuiam nu m-am întrebat, mai ales că totul băltea pe-atunci, și toate cartierele ar fi putut primi un nume care să înceapă cu „Balta”.  Am stat doar doi ani acolo, dar adresa mi-a rămas ciudat de clar în memorie: Aleea Solidarității, bloc M 36, scara 4, et. 8, apartamentul 168. Să locuiești la capătul unei linii de troleibuz avea un anume avantaj: puteai găsi loc pe scaun, la plecare. În ce mă privește, rareori mi-l păstram mai mult de două-trei stații, pentru că mereu se plasa lângă mine, ostentativ și privindu-mă fix, o persoană bătrână, bolnavă sau o mamă cu copil în brațe. Mă sculam oftând (doar în sinea mea: educație ardelenească). Făceam cam o oră până la Universitate, fără a socoti și timpul de așteptare, iar troleibuzul se umplea tot mai tare, de la o oprire la alta, până când oamenii dădeau pe-afară ca aluatul crescut, prin ușile care nu se mai puteau închide. Nu era nevoie să te ții de bară, n-aveai cum și unde să cazi, nu știu nici azi cum rezistau cei de la margine. Ajungeam oricum frântă, la ore.

Citește continuarea textului aici, în Literomania nr. 164

[hopernicus]

Cu un nou text in ...

Literomania nr. 308 este online și vă propune, la „Cartea săptămânii”, „Jurnalul unei vieți moarte de-a gata” de Cristian Popescu (în seria de „Opere” consacrată poetului, Editura Tracus Arte, 2023), ediție îngrijită de Irina Călin și Dana Popescu-Jourdy, din care vă oferim un fragment în avanpremieră. Puteți citi, de asemenea: „Student în socialism” (VI) de Radu Țuculescu, partea finală a unui…

[hopernicus]

Sunetul in Literomania

Cu un text care sper sa va placa in Literomania.Multumiri si felicitari sincere redactorilor Adina Dinitoiu si Raul Popescu ! E uimitor ce si cat reusesc acesti doi oameni! https://www.litero-mania.com/flash-fiction-stories-noiembrie-2023-sunetul-de-emanuel-pope/?fbclid=IwAR1ls5KnqTni1qK_ViK4inq1qoDjZXbP0tbYivbzCbWBwHe8E8TaINEOTKE Flash fiction stories – noiembrie 2023: „Sunetul” de Emanuel Pope

[hopernicus]

Din nou pe Literomania!

Nu mi rupeti afisul! Stop graffiti! Ruleaza numai o saptamana si se joaca la toate chioscurile din tara. On-du-line. Daca nu ma recunoasteti, sunt exact acolo sub aripa unui foarte smecher aviator francez caruia nu i am citit inca nicio carte. Dar o voi face… ca sa sarbatoresc momentul! Multumesc Literomania! Sa nu mi cititi povestirea zilele astea, lasati o pe oricand sau altadata! E mai bine…

[hopernicus]

Multumesc, Literomania!

[marcogrosse]

The snakecharmer There was almost no light inside the room. But the blind old man, who was sitting on the mattress, didn‘t need light. He never had to face up any trouble, as the restrictions imposed by his condition were not a limit. His eyes were looking inside, into the deepness of a place …

[marcogrosse]

My last English poem on Literomania („Homeland“).