#Ion Chelaru

[erstwhile-punk-guerito]

[rudyroth79]

Știri: Teatru tv: „Ce zi frumoasă!” de Michel de Ghelderode (14 mai 2020)

Știri: Teatru tv: „Ce zi frumoasă!” de Michel de Ghelderode (14 mai 2020)

Programul difuzărilor din 14 mai 2020, TVR 3:

Ora 14.00 – reluare „Căsuța cu povești” – Crăiasa zăpezii, prima parte

Ora 14.05 – reluare Ursul de A. P. Cehov. Producție a Teatrului Coquette. Spectacol preluat din stagiunea Teatru în TVR 2019. Regia: Ruxandra Bălaşu. Regia tv: Iulian Foișor

În distribuție: Marius Bodochi, Ruxandra Bălașu și Gabriel Costan

Ora 15.00 – reluare – Festivalul Național…

[radioromania]

Audiţie cu public: Alice în ţara minunilor de Lewis Caroll

(21 octombrie 2019)

Marţi, 22 octombrie, de la ora 17:00, Teatrul Naţional Radiofonic şi Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită la audiţia cu public a spectacolului Alice în ţara minunilor de Lewis Caroll, dramatizare radiofonică de Felicia Pinte după o traducere de Aura Brais şi Vasile Poenaru. În distribuţie: Marina Fluieraşu, Cerasela Constantin, Gabriela Popescu, Dan Aştilean, Manuela Hărăbor, Marian Râlea, Coca Bloos, Ion Chelaru, Mircea Constantinescu, Claudiu Maier, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Felicia Pinte, Radu Bânzaru, Petre Lupu, Cristina Constantinescu, Florin Dobrovici, Tomi Cristin, Matei Constantin, Silvia Codreanu, Mihai Cafriţa, Mircea Băluţă, Gabriel Costea, Mugur Arvunescu, Orodel Olaru, Cristina Toma, Iulia Gavril, Vasile Toma, George Constantinescu, Paul Talaşman, Valentin Uţă, Patricia Prundea, Mirela Georgescu, Silvia Creiniceanu, Gavriil Pinte. Regia de montaj: Radu Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Paricia Prundea. Regia tehnică: inginer Mirela Georgescu. Redactor şi producător Irina Soare. Regia artistică: Gavriil Pinte. Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Intrarea este liberă.

Spectacolul, în patru episoade, se va difuza, în premieră, la Radio România Cultural, în 2-3 noiembrie, respectiv 9-10 noiembrie, de la ora 9:00, în fluxul Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii.

Într-o epocă în care erau la modă povestirile sentimentale, matematicianul Lewis Carroll a creat o literatură pentru copii (dar nu numai) marcată de fantezie, umor, situaţii absurde şi satiră. Dintre operele sale, cea mai cunoscută rămâne Alice in ţara minunilor (numită într-o primă versiune Alice’s Adventures under Ground), publicată in anul 1865 şi retipărită de atunci pe toate meridianele, în sute de ediţii. La un veac şi jumătate distanţă, cartea continuă să aibă o carieră excepţională, inspirând montări impresionante pe scene de teatru, versiuni coregrafice, desene animate, benzi desenate şi spectacole radiofonice. La toate acestea se adaugă şi cele peste 25 de ecranizări, de la prima variantă cinematografică din anul 1903, un scurt metraj de zece minute alb-negru mut, recent recondiţionat, până la versiunea 3D a lui Tim Burton, blockbusterul derulat în ultimii ani în cinematografe. O operă literară vie, în permanentă dinamică, ce continuă să incite interesul şi să provoace creativitatea artiştilor din cele mai variate spaţii de creaţie.

Regizorul Gavriil Pinte propune ascultătorilor Teatrului Naţional Radiofonic o nouă versiune, modernă şi totodată clasică a fascinantelor aventuri ale Alicei în ţara minunilor, realizată la mai bine de cinci decenii şi jumătate de la antologicul musical din Fonoteca de Aur, semnat de maestrul Paul Stratilat şi compozitorul Aurel Giroveanu. Dramatizarea, semnată de Felicia Pinte este şi ea una clasică, păstrând întreaga poveste într-o traducere realizată de scriitorii Aura Brais şi Vasile Poenaru. Spectacolul radiofonic valorifică inspirat celebrele pagini, recreând in plan sonor călătoria eroinei în fantastica lume de sub pământ, „populată cu iepuri vorbitori, omizi atotştiutoare şi pisici volatilizante” şi o întreagă curte regală din cărţi de joc, punând în valoare bogatele dimensiuni filosofice care au făcut din această carte o lectură incitantă pentru întreaga familie. O montare ce se remarcă prin delicateţea detaliului şi dozajul perfect al tensiunii dramatice, exprimate de jocul actorilor din distribuţie, nume sonore ale teatrului românesc, cu remarcabile creaţii şi în spectacole radiofonice.

Coloana sonoră extrem de sugestivă a spectacolului, semnată de regizorul tehnic inginer Mirela Georgescu şi decorul muzical, construit cu rafinament şi sensibilitate de regizorul muzical Patricia Prundea, construiesc atmosfera acestui spectacol de colecţie, dedicat, ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[news247worldpressposts]

Gala Premiilor Științifice a Uniunii Juriștilor din România pe anul 2019, ediția a 28-a

Gala Premiilor Științifice a Uniunii Juriștilor din România pe anul 2019, ediția a 28-a

Pe 19 decembrie, în saloanele Hotelului Minerva din București, s-a desfășurat Gala Premiilor Uniunii Juriștilor din România, ediția 2019.

 Evenimentul a fost deschis prin alocuțiunea dlui av. dr. Ioan Chelaru, Președintele UJR. Seara a continuat cu intervenția invitatului special al Galei, prof. univ. dr. Ion Traian Ștefănescu, personalitate de primă mărime, recunoscută și afirmată pe deplin în…

[politicaastazi]

Eveniment aniversar: Revista Scriitorul Roman 2013-2017

distribuie

Eveniment aniversar:

Revista Scriitorul Roman

2013-2017

„S C R I I T O R U L R O M Â N” O SEARĂ ROMANTICĂ ÎN „MICUL ATENEU – Cafeneaua CAPȘA” Ca de fiecare dată, scriitorul av. ION MARCEL FANDARAC, un mare iubitor şi promotor al culturii, continuă să redeştepte gloria ce a avut-o pe timpuri cafeneaua CAPŞA, locul de întâlnire al scriitorilor, compozitorilor şi artiştii Bucureştiului de altădată, unde poezia, proza şi muzica se uneau ca într-o „Sfântă familie” stăpânită de-o singură dorinţă, emanciparea românului. Aseară, 23 Oct. 2017, într-o atmosferă de prietenie cordială, ascultând melodii celebre interpretate de doi artişti de excepţie: prof. Valentin Mandric la pian şi violonista Natalia Pancec Colotelo ne-au făcut să ne simţim extraordinar de fericiţi. S-au citit poezii din creaţiile noastre, s-a cântat şi am avut ocazia să ascultăm pe renumiţii generali: dr. Mircea Chelaru, Constantin Bartolomeu Săvoiu și fostul guvernator al Băncii Naționale, Florea Dumitrescu, care ne-au împărtăşit din experianța de viață a domniilor lor, ne-au dat sfaturi și îndemnuri de a continua activitatea de salvare a valorilor culturii românești, a milita pentru afirmarea identității naționale spre a fi cunoscuți atât în țară, în Uniunea Europeană și pe mapamond, ca un popor talentat și cu har dumnezeiesc, care a dat omenirii… minţi strălucite (savanți, inventatori, exploratori, cercetători) în știinţă și tehnică, dar și în cultură, multe celebrități (sculptori, pictori, compzitori, scriitori, artiști ai scenei lirice, teatru și cinematografie), să fim mândri de trecutul nostru istoric, fiindcă pe acest pământ au domnit și au trudit adevărați patrioți ce ne-au lăsat o patrie cu adevărat minunată. Cu cele mai nobile sentimente de admirație pentru amfitrionul acestor întâlniri ale noastre, scriitorului av. Ion Marcel Fandarac, și un salut cordial tuturor confraților de breaslă care au fot prezenți în fermecătorul „Micul Ateneu al oamenilor de cultură – CAPȘA”.

A consemnat scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu

Când „Scriitorul Român” este la „Capșa”

plecăm cu „foc” și „lacrimi”

(Muzica trebuie să aducă foc în inimile barbaților și lacrimi în ochii doamnelor.

Ludwig van Beethoven)

http://ift.tt/2yHya52

Epistola adresată iubitei mele, care se numește; România.

http://ift.tt/2gES1Lc

La „SCRIITORUL ROMAN” a fost prezentată cartea „ROMÂNIA MOLUSCĂ” a generalului Mircea CHELARU

  http://ift.tt/2yHS8Nc

Scriitorul compozitor Marin Voican Ghioroiu a prezentat cartea: „Cununi de flori pentru eroi”

http://ift.tt/2gGx5mS

Eveniment aniversar: Revista Scriitorul Român 2013-2017

http://ift.tt/2gGKZ8P

Eveniment aniversar: Revista Scriitorul Român 2013-2017

http://ift.tt/2yHycda

Eveniment aniversar: Revista Scriitorul Roman 2013-2017 

– MERITUL CETĂŢEANULUI PUTERNIC – MCP Press

Detalii: http://ift.tt/2gGL0cT

  vezi sursa: http://ift.tt/2yHSdAu from Blogger http://ift.tt/2xlhdcK via IFTTT Like: My Library

[mesagerulneamt]

Ioan Chelaru, recent retras din viața politică după trei mandate de senator, și-a lansat o nouă carte. Este vorba despre volumul „Ar fi fost prea frumos…”, o carte în două părți (nu în două volume, ține autorul să sublinieze), care cuprinde amintiri și memorii din perioada de parlamentariat, dar și ”epopeea” revizuirii Constituției, văzută de unul din principalii ei artizani.

La lansare a participat un foarte numeros public: juriști, magistrați, oameni de cultură, oameni politici, foști oameni politici, primari de comune, etc. Am remarcat în sală pe domnii Eduard Corduneanu și Vasile Balcan, pe domnul Petrică Prichici (primar de Ion Creangă), pe doamna Valeria Dascălu (primar de Săbăoani), pe domnul Dan Vasile Constantin, pe Viorel Stan… Dar și pe șefii de la PSD, Ionel Arsene de la județ și Dan Manoliu, președintele de la Roman care s-au sărutat cu Ioan Chelaru s-au întreținut mai cordial decât pe vremea când discutau la partid.

This slideshow requires JavaScript.

Despre carte și despre autorul ei au vorbit fostul premier Adrian Năstase, profesor doctor Ștefan Deaconu, președintele Colegiului Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR și senatorul Georgică Severin.

Adrian Năstase, sobru și reținut, a spus: „Doamnelor și domnilor, sînt emoționat să fiu, după mulți ani, aici, la Roman; pe unii dintre dumneavoastră vă mai știu așa, din vedere. Știu că ați venit astăzi aici din respect, din prețuire pentru Ioan Chelaru. Acesta este motivul pentru care am venit și eu. Pînă la urmă cărțile acestea, care prezintă un raport de activitate pentru aproape 3.000 de zile de viață, reprezintă un pretext ca să vorbim despre noi înșine, despre societatea noastră, despre felul în care funcționează puterile statului, despre rolul omului politic. (…) Cred că ceea ce este important de observat la acest moment, citind aceste cărți, este tocmai această identitate plurală, polivalentă a lui Ioan Chelaru. Un om de profesie liberală, dar care are o profesiune de credință de stînga, un înv��țat și în același timp un om al cetății.”

Senatorul Georgică Severin (senator de Prahova), declarîndu-l pe Ioan Chelaru ”cel mai bun prieten al său”, a adăugat: „Eu îl înțeleg foarte bine pe Nelu Chelaru, pentru că avem o situație asemănătoare: amîndoi provenim din orașul numărul 2 din județ. Eu din Cîmpina, în raport cu Ploiești, el din Roman, în raport cu Piatra Neamț. Ei, întotdeauna orașul numărul 2 a avut, așa, o luptă mai puternică cu reședința de județ și de aici și pretențiile mai mari ale electoratului din respectiva localitate, care nu beneficiază întotdeauna de avantajele reședinței de județ. Cred că acesta a fost încă unul din motivele pentru care Ioan Chelaru a vrut să dea această ”dare de seamă” în momentul în care și-a încheiat activitatea de parlamentar. Este o carte de realizări, dar este și o carte de regrete, fiindcă nimic nu ar fi încununat mai frumos cariera parlamentară a domnului Chelaru decît adoptarea unei noi Constituții, căreia el i-a dedicat sute și mii de ore de muncă.”

Ioan Chelaru a mai publicat, anterior, lucrările ”Constituția României comentată și adnotată” și ”Străinii în România – Regim juridic”.

În alocuțiunea sa, autorul, Ioan Chelaru, a spus: „Nu cred că sînt în chiar cel mai fericit moment al vieții mele, dar cred că prin lansarea acestor cărți, închei o etapă în care, vă mărturisem public, ceea ce 12 ani, acolo, în Parlament, trei, patru, cinci zile pe săptămînă, am făcut.”

În final, vizibil emoționat, Ioan Chelaru și-a încheiat cuvîntul: „Mi-e dor de adevăr, de oameni, de iubire, de multe lucruri, dar mai ales mi-e dor de tata… Au trecut 40 de ani de cînd el nu mai este și aș vrea să-i dedic amintirii acest moment.”

(D.A.)

.

  Adrian Năstase în vizită la prietenul Ioan Chelaru Ioan Chelaru, recent retras din viața politică după trei mandate de senator, și-a lansat o nouă carte.

[rudyroth79]

Dorința de putere naște monștri: recital Dan Condurache la Teatrul Național Radiofonic

Dorința de putere naște monștri: recital Dan Condurache la Teatrul Național Radiofonic

Ştefăniţă Vodă, Caligula, Goetz, Arturo Ui, Ducele de Gloucester, cinci roluri diferite subsumate aceleiași teme în recitalul „Dramele puterii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Dan Condurache, duminică, 18 iunie 2017, la ora 14.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic. Regia artistică: Cristian Munteanu. Recitalul difuzat în premieră duminică, 26 septembrie 2004, la…

[rudyroth79]

Știri: Proiecția lungmetrajului "Occident" de Cristian Mungiu la Istanbul (3 martie 2017)

Știri: Proiecția lungmetrajului “Occident” de Cristian Mungiu la Istanbul (3 martie 2017)

Vineri, 3 martie 2017, de la ora 18.30 și până la 20.30, cinefilii prezenți la sediul Institutului Cultural Român “Dimitrie Cantemir” de la Istanbul (Siraselviler no 21, Taksim, Beyoğlu) vor se vor putea lăsa purtați pe tărâmul fascinant al imaginației regizorului Cristian Mungiu, vizionând pelicula „Occident” a cunoscutul regizor român.

Distribuția: Alexandru Papadopol – Luci Anca-Ioana Androne– …

[rudyroth79]

O capodoperă în versiune radiofonică: ”Mantaua”, dramatizare de Pușa Roth după nuvela lui N. V. Gogol

O capodoperă în versiune radiofonică: ”Mantaua”, dramatizare de Pușa Roth după nuvela lui N. V. Gogol

La începutul anului 2004, pe o vreme care parcă semăna cu cea din Petersburgul în care autorul plasează acțiunea nuvelei sale, înregistram la Teatrul Național Radiofonic dramatizarea Pușei Roth după Mantaua de N. V. Gogol, capodoperă a literaturii universale. De când îl primisem, textul ni s-a părut, mie și regizorului Cristian Munteanu, primii care l-am citit, o excelentă versiune…

[rudyroth79]

Știri: „Scriitori – Actori, Actori – Scriitori” (11 noiembrie 2021, București)

Știri: „Scriitori – Actori, Actori – Scriitori” (11 noiembrie 2021, București)

Muzeul Național al Literaturii Române din București, în parteneriat cu Teatrul de Comedie din București, vă invită joi 11 noiembrie 2021, de la ora 17.00, în Sala Perpessicius MNLR (Strada Nicolae Crețulescu nr. 8), la evenimentul Scriitori – Actori, Actori – Scriitori, dedicat actorilor-scriitori Mihai Codreanu, Ion Manu, Ștefan Radof și Ion Chelaru. Actorii Ana Maria Turcu și Răzvan Krem…

[radioromania]

Radio România - Marele Trofeu la Festivalul Prix Marulic, Croaţia, 2019

(10 mai 2019)

Radio România, prin Teatrului Naţional Radiofonic, a obţinut Marele Trofeu la Festivalul Prix Marulic, Croaţia, 2019, la secţiunea Short Forms, cu spectacolul “Călătoria lui Orfeu”, scenariu sonor de Mădălin Cristescu,  regia Attila Vizauer.

În distribuţie: Dan Clucinschi, Ioana Calotă, Mihai Constantin, Zoltan Octavian Butuc, Ion Haiduc, Daniela Ioniţă, Ilinca Manolache.

Vocile spectrelor Infernului: Milica Creiniceanu, Janina Dicu, Magda Duţu, Stelică Muscalu, Delia Pavel, Manuela Popescu, Patricia Prundea, Renata Rusu, Domnica Ţundrea.

Regia de studio: Janina Dicu. Inginer de sunet: Mădălin Cristescu. Muzica originală: Codrin Lazăr. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Câteva teme majore ale literaturii se regăsesc în mitul lui Orfeu: puterea de seducție a artei, pierderea memoriei, sondarea misterului morții, sacrificiul în numele iubirii. Dialogul personajelor este transpus într-o limbă inventată, ca expresie a pătrunderii lui Orfeu în lumea subpământeană, în Hades. Aici comunicarea aboleşte vorbirea articulată, iar drumul lui Orfeu e ghidat de forţa trăirii emotive. În întunericul de nepătruns al Infernului doar vocile spectrelor care îl înconjoară pe Orfeu și sunetele peșterii îl ghidează în drumul regăsirii Euridicei. Restul e bine-cunoscutul mit iar miza noastră a fost să recreăm prin sunet întreaga gamă a emoțiilor trăite de Orfeu în călătoria prin Infern: hotărâre, spaimă, delicatețe, fragilitate și durerea pierderii ireversibile. Universul sonor al producției susține și comunică forța emoțiilor trăite de Orfeu în călătoria dinspre moarte spre viață.

Regizorul Attila Vizauer a condus actorii spre găsirea energiei cuvântului dincolo de sens, astfel încât să transmită ascultătorului emoțiile lui Orfeu fără a avea acces la înțelesul dialogurilor.

Festivalul este organizat de HRT- Radio Croaţia în colaborare cu European Broadcasting Union (EBU), cu o tradiţie de 12 ani, anul acesta a avut loc în perioada 4 – 10 mai.

Pentru al doilea an consecutiv, Teatrul Naţional Radiofonic primeşte Marele Trofeu la Festivalul Prix Marulic, din Croaţia, în anul 2018, la secţiunea dramă cu spectacolul “Exploziv” de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihnea Chelaru.

Serviciul  Comunicare și Relații Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

Teatrul Naţional Radiofonic lansează Poveşti Europene de Ziua Europei

Din 9 mai, Ziua Europei, şi până pe 17 iunie, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi, în premieră, de luni până vineri, la Radio România Actualităţi, de la ora 20:50, în cadrul emisiunii Noapte bună, copii!, Poveşti Europene.

Proiectul cuprinde 28 de poveşti, câte una din cultura fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Copiii descoperă lumea prin poveşti, fiind cel mai eficient mod de a le stimula imaginaţia şi creativitatea. Atraşi de fantastic şi mister, copiii vor primi, cu ajutorul poveştilor, răspunsuri la multe întrebări şi, să nu uităm, poveştile sunt cele care ne poartă pe tarâmuri magice, cu prinţese şi vrăjitoare. Din poveşti avem multe de învăţat şi noi, adulţii. Poveştile Europene se adresează celor mai mici ascultători dar, deopotrivă, părinţilor şi bunicilor.

Lansarea proiectului şi audiţia cu public va avea loc joi, 9 mai, de Ziua Europei, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, str. Nicolae Creţulescu nr.8.

Se vor asculta poveştile: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte de Petre Ispirescu, Jack şi vrejul de fasole de Joseph Jacobs şi Lunile anului - poveste populară suedeză. Traducerea şi adaptarea radiofonică: Simona şi Dan Vasiliu. Regia artistică: Mihnea Chelaru.

În distribuţie: Alexandrina Halic, Virginia Rogin, Mihai Dinvale, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu, Ştefan Velniciuc, Ion Arcudeanu, Violeta Berbiuc, Ioana Chelaru Popovici, Camelia Andriţă, Alexandra Răduţă, Cristina Constantinescu, Ionuţ Vişan, Cornel Mihalache, Dan Clucinschi, Marius Călugăriţa, Cristian Simion şi Alin Potop

Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Redactor: Simona Vasiliu

O producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, mai 2019

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

Dublă selecţie pentru Teatrul Naţional Radiofonic la Grand Prix Maruliç 2019

(4 martie 2019)

A 23-a ediţie a prestigiosului festival internaţional Grand Prix Maruliç 2019 – International Festival of Radio Plays and Documentary Radio Dramas se va desfăşura în perioada 4-10 mai, la Hvar, în Croaţia. Vineri, 1 martie, organizatorii au anunţat preselecţia producţiilor calificate în concurs. Dintr-un total de peste 70 de producţii din 21 de ţări, 16 intră în competiţia Drama, unde Radio România s-a calificat cu iHamlet de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru. Secţiunea Short Forms a selectat 10 producţii în concurs între care se regăseşte producţia Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu în regia lui Attila Vizauer.

Cotat ca unul din cele mai longevive şi valoroase festivaluri internaţionale de profil, festivalul are un caracter competiţional şi reuneşte cele mai valoroase producţii din întreaga lume în cele trei secţiuni: documentar, dramă şi forme scurte. Tema festivalului, Old Texts Revisited (texte vechi reinterpretate) propune reflectarea contemporaneizată a temelor clasice ale literaturii şi dramaturgiei şi stimulează noi forme de expresie sonoră în ficţiune şi documentar radiofonic.

Regizorul Mihnea Chelaru revine cu iHamlet în competiţia Grand Prix Maruliç, producţie din dramaturgia Elisei Wilk, autoare dramatică pe care a urmărit-o cu consecvenţă în ultimii ani, găsindu-i de fiecare dată un echivalent sonor original. După Exploziv (Elise Wilk), câştigătoarea ediţiei trecute a marelui trofeu la Grand Prix Maruliç 2018 la secţiunea Drama, iHamlet este o nouă provocare. Mihnea Chelaru semnează acum atât regia artistică, cât şi adaptarea textului original şi transpunerea sonoră a piesei scrise iniţial special pentru un spectacol multimedia. iHamlet este o variantă contemporană a capodoperei shakespeariene, translată în prezentul tinerilor de azi, după cum o sugerează şi particula i din titlu. Ne aflăm în universul cotidian al liceenilor, originea princiară a lui Hamlet e convertită în nobleţea idealurilor tinereţii care judecă relaţiile de familie din prisma refuzului compromisului, a valorilor etice absolute. Pe scara socială redusă la individul de azi, tragedia suportă, şi ea, ajustarea la fapte comune. Doar Hamlet resimte existenţa la scara cosmică a vârstei, ce antrenează gesturi pe măsură. Monologul chestionării existenţiale dispare din spectacol, e disipat în gesturile ce traduc sentimentul abandonului trăit de Hamlet în raport cu părinţii şi cu Ofelia. Familia disfuncţională compromite echilibrul emoţional al adolescentului Hamlet, iar răspunsul la dilema a fi sau a nu fi rămâne suspendat între traversarea crizei sentimentale şi a celei familiale şi posibilitatea negării vieţii ce îşi pierde sensul în absenţa iubirii. Producţia convinge prin credibilitatea dialogurilor, prin ritmul alert şi contrapunctul planurilor sonore, dar mai ales prin prospeţimea şi autenticitatea interpretării actoriceşti a întregii distribuţii. Muzica originală de spectacol, semnată de Codrin Lazăr, conturează spaţiul sonor şi potenţează cu discreţie trăirile personajelor.

iHamlet de Elise Wilk, adaptarea radiofonică şi regia Mihnea Chelaru. Distribuţia: Dan Clucinschi, Oana Predescu, Daniela Ioniţă, Oliver Toderiţă, Şofron Cosmin, Vlad Bîrzanu, Adrian Dima, copilul Pavel Hăloiu, Stelică Muscalu, Rusu Rrenata, Janina Tudor. Muzica originală: Codrin Lazăr, la violoncel: Eduard Târâş, regia de studio: Janina Dicu, redactor: Oana Cristea Grigorescu.

A doua selecţie Radio România la această ediţie a festivalului, în categoria Short Forms, e producţia Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, regia Attila Vizauer. Câteva teme majore ale literaturii se regăsesc în mitul lui Orfeu: puterea de seducţie a artei, pierderea memoriei, sondarea misterului morţii, sacrificiul în numele iubirii. Dialogul personajelor este transpus într-o limbă inventată, ca expresie a pătrunderii lui Orfeu în lumea subpământeană, în Hades. Aici comunicarea aboleşte vorbirea articulată, iar drumul lui Orfeu e ghidat de forţa trăirii emotive. În întunericul de nepătruns al Infernului doar vocile spectrelor care îl înconjoară pe Orfeu şi sunetele peşterii îl ghidează în drumul regăsirii Euridicei. Restul e binecunoscutul mit, iar miza a fost să recreăm prin sunet întreaga gamă a emoţiilor trăite de Orfeu în călătoria prin Infern: hotărâre, spaimă, delicateţe, fragilitate şi durerea pierderii ireversibile.

Regizorul Attila Vizauer a condus actorii spre găsirea energiei cuvântului dincolo de sens, astfel încât să transmită ascultătorului emoţiile lui Orfeu fără a avea acces la înţelesul dialogurilor. Selecţia producţiei în Festivalul de la Hvar e dovada reuşitei acestei munci.

Călătoria lui Orfeu, scenariu sonor de Mădălin Cristescu, regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Dan Clucinschi, Ioana Calotă, Mihai Constantin, Zoltan Octavian Butuc, Ion Haiduc, Daniela Ioniţă, Ilinca Manolache. Vocile spectrelor Infernului: Milica Creiniceanu, Janina Dicu, Magda Duţu, Stelică Muscalu, Delia Pavel, Manuela Popescu, Patricia Prundea, Renata Rusu, Domnica Ţundrea. Regia de studio: Janina Dicu, inginer de sunet: Mădălin Cristescu, muzica originală: Codrin Lazăr, redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[radioromania]

Premieră absolută la Teatrul Naţional Radiofonic

(21 ianuarie 2019)

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, marţi, 22 ianuarie, de la ora 20:00, la Radio România Cultural, o nouă producţie realizată în cadrul proiectului Scriitori români interbelici şi Marea Unire: George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război. Scenariu radiofonic de Ema Stere după Amintiri din luptele de la Turtucaia şi Pirin Planina de George Topîrceanu. Regia artistică: Attila Vizauer.

În distribuţie: Mihai Constantin, Cristian Iacob, Matei Constantin, Constantin Cojocaru, Viorel Păunescu, Ioan Brancu, Eugeniu Cozma, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuţ Kivu, Cornel Mihalache, Lia Gherman, Costas Mincu, Voicu Hetel, Nicolae Călugăriţa, Mirela Petrescu, Irina Cărămizaru, Roberto Grigore, Stelică Muscalu, Robert Radoveneanu, Lucian Iftime, Cătălin Frăsinescu, Dan Bobe, Sorin Aurel Sandu, Angel Popescu, Denis Hanganu, Ion Gheorghe Arcudeanu, Cristi Dionise, George Grigore. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Redactor: Domnica Ţundrea. Proiect cultural finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră marţi, 22 ianuarie, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu nr. 8, Bucureşti). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Spectacolul radiofonic George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război aduce în atenţia publicului o latură profundă a operei lui George Topîrceanu - mărturiile sale asupra participării la evenimentele primului război mondial, impresiile sale dramatice din campaniile militare şi din prizonieratul în Bulgaria. Scenariul este bine articulat şi structurat, alternând discuţiile dintre George Topîrceanu şi editorul său, cu momentele de război, care aduc în prim plan imagini foarte sugestive, dure şi încărcate de dramatism. Din relatările lui Topîrceanu, Ema Stere a extras esenţialul, transpunând secvenţele pline de tensiune şi emoţie în limbaj radiofonic.

Regizorul Attila Vizauer a izbutit un spectacol foarte viu, cuprinzător, alcătuit dintr-o gamă largă şi variată de emoţii, idei şi sentimente. George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război are forţă evocatoare, tragism, nelinişti, accente lirice şi, în egală măsură, duioşie şi umor. Este un spectacol unitar, împletind secvenţele de război cu poveşti de viaţă, izbutind să creeze un adevărat film al desfăşurării evenimentelor acelor vremuri zbuciumate. Un film în care ascultătorul de teatru radiofonic se integrează, simţind că face parte din acea desfăşurare teribilă de forţe, o experienţă istorică brutală ce deschide însă o posibilă cale către umanitate, poezie, cunoaştere, înţelegere umană.

”Mi se părea că e un basm, / Când gloanţele veneau din vale”... Cele două versuri din De profundis, poezia care deschide inspirat spectacolul radiofonic, sintetizează drama trăită de George Topîrceanu în luptele din primul război mondial şi, în acelaşi timp, vorbesc despre felul în care poetul a privit ororile războiului, lumea şi, în ultimă instanţă, moartea. Un spirit superior, contemplând atrocităţile unei încleştări lipsite de sens.

O foarte bună realizare auditivă caracterizează spectacolul George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război, alternanţa de planuri născând universuri sonore distincte, în care vocile actorilor se înglobează firesc. Distribuţia spectacolului radiofonic cuprinde nume importante ale teatrului românesc.

În rolul lui George Topîrceanu, în diferite etape ale vieţii sale, regizorul Attila Vizauer a avut inspiraţia de a distribui doi actori. Topîrceanu la vârsta maturităţii şi tânărul sergent de pe front şi din prizonierat sunt întruchipaţi de Mihai Constantin şi Matei Constantin, tată şi fiu, două ipostaze distincte şi totuşi apropiate, două faţete ale aceluiaşi întreg, două individualităţi actoriceşti ce pun în valoare, unitar, dimensiunea tragică a războiului, iminenţa morţii, dar şi simţul umorului, ironia şi autoironia lui Topîrceanu.

Spectacolul este o tulburătoare pagină de istorie, un act de cinstire a memoriei celor căzuţi în lupte, o producţie sonoră evocatoare, care restituie publicului momente semnificative din primul război mondial şi întregeşte portretul unui autor complex.

Serviciul  Comunicare şi Relaţii Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[rudyroth79]

Echipa Teatrului Național din București anunță cu adâncă durere despărțirea de marea actriță Florina Cercel.

După mai bine de 45 de ani de carieră pe scena Naționalului, ”Țuca” ne părăsește azi, lăsându-ne tot mai triști, lipsiți de prezența sa impunătoare, de forța și de talentul său incontestabil, de farmecul atâtor roluri memorabile, de dăruirea sa remarcabilă în fiecare apariție scenică. 

Dumnezeu să o aibă în paza Sa! Rămas bun, Florina Cercel!

Actriţa Florina Cercel s-a născut în 28 ianuarie 1943, la Piatra Neamţ. În 1964 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea, Victor Moldovan (1964). În cei peste 50 de ani a avut peste 100 de roluri în teatru, film, radio și la televiziune.

A debutat ca actriţă pe scena Teatrului Dramatic de Stat din Galaţi, în 1964. În perioada 1965 – 1973 a jucat la Naţionalul din Timişoara, în piese precum ”Micul infern” de Mircea  Ştefănescu, ”Regele moare” de Eugen Ionescu, ”Mincinosul” de Carlo Goldoni, ”Aceşti îngeri trişti” de D. R. Popescu. Din 1972 și până la pensionare a făcut parte din trupa Teatrului Naţional ”I. L. Caragiale” din Bucureşti, unde s-a făcut remarcată imediat și a rămas în inima publicului printr-o serie de roluri de primă mărime.

Înzestrată cu un talent viguros și un fizic plăcut, voce pregnantă a teatrului românesc, Florina Cercel a fost distribuită de mari regizori în roluri de prim plan pe scena Naționalului din București, între care amintim:  Vasilisa din ”Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998, Agave – ”Bacantele” de Euripide, regia Mihai Măniuţiu, 1997, Zabina – ”Tamerlan cel Mare” de Christopher Marlow, regia Victor Ioan Frunză, 1995, Bernarda Alba – ”Casa Bernardei Alba” de Federico García Lorca, regia Felix Alexa, 1994, Clitemnestra în ”Electra – O trilogie antică” după Euripide, Sofocle şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, Zoe – ”O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, regia Radu Beligan, 1979, Wanda – ”Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Horea Popescu, 1977, Peţitoarea – ”Căsătoria” de Nicolai Vasilievici Gogol, regia Sanda Manu, 1976, Lucille Desmoulins – ”Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974.

O creație de referință, avându-l partener de scenă pe marele actor George Constantin, a fost Vassa Jeleznova din ”Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki în regia lui Ion Cojar, 1988. Pentru acest rol a fost distinsă cu Premiul UNITER pentru cea mai bună interpretare feminină, în 1990.

Roluri de mai mică anvergură prindeau în interpretarea sa un contur aparte. Până de curând, publicul îi aștepta apariția de-a lungul unui întreg spectacol, în ”Dumnezeu se îmbracă de la second-hand” de Iulian Margu, regia Ion Caramitru, 2014, piesă în care se vorbește permanent despre personajul Teodora, dar ea nu apare decât la final. Acesta a fost și unul din ultimele roluri pe scena TNB, cu care spera să revină în luminile rampei, din toamnă. Boala însă, a învins.

A fost o luptătoare și ceva din sufletul fiecărui personaj pe care ni l-a dăruit rămâne să ne însoțească pe mai departe, chiar dacă astăzi se alătură, într-o… distribuție nedrept de amplă, colegilor săi de generație plecați prea devreme dintre noi.

Alături de numeroase premii și distincții acordate pentru interpretare artistică, în anul 2002 a fost distinsă și cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Joi, 1 august, începând cu ora 10.00, cei care au îndrăgit-o își vor putea lua un ultim rămas bun, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național din București. Înmormântarea va avea loc la ora 13.00, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiștilor.

Comunicat al Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București

În această seară, 30 iulie 2019, de la ora 19.00, Teatrul Național Radiofonic va difuza la Radio România Cultural două spectacole IN MEMORIAM FLORINA CERCEL: ”Rusoaica” de Gib Mihăescu. Dramatizare radiofonică de Traian Stoica. Regia artistică: Leonard Popovici. În distribuţie: Adrian Pintea, Florina Cercel, Emil Hossu, Mirela Gorea, Ion Pavlescu, Şerban Cellea, Ion Chelaru, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Janina Dicu şi Mihai Barta. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: ing. Manuela Popescu. Redactor: Mircea Popescu. Înregistrare din anul 1991. • ”Oreste, regele sunetelor” de Ioan Petru Culianu. Adaptare radiofonică de Marina Spalas. Regia artistică: Constantin Dinischiotu. În distribuţie: Adrian Pintea, Florina Cercel, Dan Condurache, Emilia Popescu, Tamara Creţulescu. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Marina Spalas. Producător: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2003.

Rămas bun, Florina Cercel, drum lin printre stele! Echipa Teatrului Național din București anunță cu adâncă durere despărțirea de marea actriță Florina Cercel.

[rudyroth79]

Joi, 13 decembrie 2018, Teatrul de Comedie din București a sărbătorit Centenarul Radu Beligan (14 decembrie 1918 Filipești, jud. Bacău –  20 iulie 2016, București), în semn de prețuire pentru primul director al acestei instituții, prin vernisajul expoziției ”Radu Beligan – Gânduri în oglindă”, semnată de artistul plastic Oana Maria Cajal.

Radu Beligan

Au fost prezenți membrii familiei, Anamaria, Lamia și Alexandru Beligan, precum și o seamă de invitați speciali, prieteni, parteneri de scenă și discipoli.

Teatrul de Comedie, de asemenea, a fost onorat de prezența Secretarului de Stat în Ministerul Culturii, Gheorghe Popa.

”Când am venit director la Comedie, am vrut să fac un gest de iubire. Am numit sala mare a teatrului, Sala Radu Beligan. Aș fi vrut că tot teatrul să se numească așa. Mi s-a spus că nu se poate. Deocamdată… Iubirea a fost reciprocă. Domnul Beligan a spus că îmi predă mie ștafeta de director” – a declarat, pentru catalogul expoziției, directorul Teatrului de Comedie, George Mihăiță.

Evenimentul a fost prezentat de Anamaria Beligan, care a numit această întâlnire ”o șezătoare”, iar cei prezenți au acceptat pe loc invitația de a depăna amintiri despre cel care a pus temelia Teatrului de Comedie, despre cel care a format cea dintâi echipă a acestei instituții, rămasă în conștiința celor de astăzi, pe drept cuvânt, „generația de aur a teatrului românesc”.

Printre cei care au evocat întâlnirea cu ”meșterul” Radu Beligan și cum le-a influențat această întâlnire viața, atât pe plan personal cât și profesional, s-au numărat actorii Sanda Toma, Oana Pellea, Ion Chelaru, Candid Stoica, omul de teatru și televiziune Sanda Vișan și criticul de film Irina Margareta Nistor.

Seara s-a încheiat cu inaugurarea Premiului Radu Beligan pentru excelență în teatru, decernat actriței Cristina Cassian.

Expoziția ”Radu Beligan – Gânduri în oglindă” va putea fi vizitată, în foaierul Teatrului de Comedie și în luna ianuarie 2019.

Acest eveniment a fost organizat de Primăria Municipiului București prin Teatrul de Comedie și de Asociația „Radu Beligan”.

Comunicat al Teatrului de Comedie din București

Centenarul Radu Beligan la Teatrul de Comedie din București Joi, 13 decembrie 2018, Teatrul de Comedie din București a sărbătorit Centenarul Radu Beligan (14 decembrie 1918 Filipești, jud.