#Drumul Romanilor

[taberecusuflet]

Weekend Activ pe Drumul Romanilor

Parca nicaieri nu este mai stralucitoare toamna ca in Padurea cea Mare de la Bolintin! Pentru a ne bucura din plin de simfonia de culori a toamnei, va invitam la o tura cu bicicletele pe Drumul Romanilor, in care vom pedala prin padurea de arama si vom vizita doua dintre cele mai vechi locasuri de cult din Tara Romaneasca! Continue reading Untitled

[bartholomaus]

Dacii au fost un popor interesant, au dezvoltat o cultură și civilizație aparte. Nu știm multe despre regatul dac. Poate cândva o să aflăm puzderia de amănunte care azi rămân o enigmă. Dar și ce știm nu ne indică o imagine prea idilică: mai degrabă regatul dac a fost, mai ales în timpul ultimului său rege, Decebalus, o teocrație totalitară- cam ca Iranul azi. Nimic de natură să entuziasmeze sau să tenteze la reflecții bucolice pe filieră romantică.

Însă în urma evenimentului traumatic al celor trei războaie daco-romane a ajuns și pământul ancestral al Daciei parte a Imperiului Roman. Și, pentru prima dată, a cunoscut ceea ce înseamnă cu adevărat CIVILIZAȚIA, nu imitația ei la mâna a doua: șosele și drumuri magistral construite, orașe în adevăratul sens al cuvântului, cu străzi pavate, canalizare (o, mores!) cu băi publice suficiente pentru toți (o, tempora!), apeducte (o, culme a arhitecturii utilitare!) cu medici- ce mai, am intrat, pentru prima dată, prin strămoșii noștri, în rândul lumii civilizate. În Imperiu, dacii au fost și plugari, și păcurari, dar și negustori, decurioni (consilieri locali) duumviri (primari); au intrat în armata romană, au fost cavaleriști și infanteriști, au făcut parte din unitățile de elită de gardă (pedites și equites singulares), ba chiar în garda pretoriană. În sec. III, un dac, pornit de jos, din familie de păstori, Aureolus, a format și comandat corpul de cavalerie specială care a salvat Imperiul din multe situații dificile. Iar trei daci- Licinius, Galerius și Maximinus Daia au ajuns împărați- și fiecare a făcut cât a putut pentru a menține Roma puternică- adică și-au adus și ei obolul în lupta civilizației contra barbariei.

Sau să-i luăm pe iliri: până la venirea romanilor erau o adunătură de triburi, multe, în dihonii și vendete interminabile; reputația lor preromană de căpătâi, vocația lor ancestrală, predestinarea chiar, era aceea de bandiți la drumul mare și pirați. După ce au fost supuși de romani (greu, după războaie interminabile și traumatice) s-au metamorfozat într-un popor de oameni așezați, chibzuiți, cu o viață de familie extrem de ordonată (I.I. Russu), extrem de buni soldați- și la cavalerie și la infanterie. Dintre ei au ajuns împărați (Decius, Aurelius, Probus, Carus, Diocletianus) care- o recunosc chiar scriitorii latini- „au salvat Imperiul.”

Și acum să revenim la noi, românii. Ca țară independentă, am plutit și plutim sub plafonul penibilului, biată încropire mediocră și prost orânduită: de la eșecul penibil al României Mari la voma numită statul național legionar, la mizeria criminală a lui Antonescu, la comunism, la ceaușismul cel toxic, la democrația originală și găunoasă a lui Iliescu, la regimul Dăncilă-Dragnea. În independență  nu prea ne justificăm umbra pe care o facem pământului. Ca membri ai NATO și ai UE, însă, da. Militarii români sunt apreciați acolo unde merg- și chiar fac diferența. Românii pleacă în străinătate, și peste tot sunt muncitori harnici, contribuie la bunăstarea locurilor unde muncesc, sunt apreciați (chiar dacă nu la justa lor valoare).

Colac peste pupăză: acolo, printre străini, au parte de acea corectitudine care aici le-a fost refuzată, sunt tratați altfel decât în țara lor natală, unde viața le-a fost făcută iad. Și, ajunși afară, sub efectul civilizației occidentale, se schimbă, la fel cum se schimbau sălbaticii daci și iliri sub atingerea vieții romane. Lucrul ăsta se vede- fie și din felul în care au votat diasporenii noștri. Ei sunt, mulți ca furnicile, între constructorii Europei. Devin purtătorii civilizației europene, arătându-ne, totodată, ca niște pionieri plecați în avangardă, care trebuie să ne fie drumul. Dar și noi, aici, rămași în țară, ne schimbăm, la fel ca și ei; cea mai mare parte dintre noi- în bine. Să reținem- în independență troglodită nu facem prea multe parale; în interdependență cu alții, suntem ziditorii a ceva bun și frumos.

Insistând pe calea trogloditismului național, a fanteziilor oltenești de independență à la Ceaușescu, vom recolta doar fiasco-uri mari și penibile ca și cele de până acum (nu, serios, imaginați-vă boborul condus de voievodul Paul Stănescu!). Șansa noastră de români, vocația noastră, este opțiunea europeană și occidentală. Chiar dacă nu vom salva Occidentul, cum a făcut-o Sobieski la asediul Vienei, dar măcar vom contribui și noi, cu mintea, cu inima și cu cărămizile noastre, la cea mai de succes și umană societate pe care a cunoscut-o vreodată planeta.

[stiri-noi]

Arsenie Boca: 10 Invataturi binecuvantate care iti vor lumina viata

[spanacblog]

O SEARA A PROTESTELOR DAR SI O SEARA A UNIRII!… Peste tot in Romania, oamenii sunt in continuare nemulțumiți de modificările legilor justiției și ale Codului fiscal.Drept urmare peste 75.000 de oameni au participat sâmbătă seara la protestele ce au avut loc în București și mai multe orașe mari din țară.Multi dintre acestia au venit pe jos ,chiar si de la sute de kilometri departare,pentru a striga sus si tare ca asa, nu se mai poate!Ei au afirmat,la unison,ca ,,schimbarea incepe cu noi si nu se termina niciodata, atata vreme cat cei de la putere vor sa ne minta si sa ne fure meru!"Drumul e lung,obositor, dar perseverenta protestatantilor vis a vis de coruptie si hotie ,vor spori increderea si sperantele tuturor romanilor in inlaturarea nedreptatilor si a discordiei cvazi generale.

[cazareseinimaram-blog]

Lista Pensiuni Maramures Cristera

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referinta sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de mare valoare. Gata toate satele zonei si-au pastrat bisericile antic din iarba-dulce, exact deoarece cu timpul si-au construit si altele noi, durate in aerolit sau caramida. In Salistea de Sus dainui doua biserici-monument, ambele construite din arbore. Cea a Balenilor apare intr-o inscriptie din 1752. Dinapoia Marius Stiulete, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un necunoscut, in aceeasi timp. In biserica se a cunoaste icoane si un pomelnic pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Biserica Nistorestilor din Salistea de Sus este posibil ctitoria familiei cu acelasi denumire, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei carti (insemnarea captura anul 1753). Icoane pictate pe lemnul-cainelui; de Alexandru Ponehalschi si fragmente de chip murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Moldovean Voda (fosta Cuhea), denumire cu puternica rasunet in istoria neamului roman, se a banui o extrem frumoasa biserica ridicata pe locul Oferte De Cazare Pensiuni Maramures 4 Stele (http://cazare-maramures.com) alteia mai arhaic, fiecare a fost arsa de tatari in ultima cotropire facuta in pensiuni maramures, la felini 1717. Actuala biserica a fost ridicata in 1718, respectand vechiul rostire. „Acoperisul este neobisnuit de multe din cele descrise ascutis asasi, prin aceea ca partea superioara se prezinta minus nici o angajament cu sageac de asupra ferestrelor fiecine inconjoara casa Domnului. Are a reprezenta unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu margine de est legata de acoperisul altarului, iar cea de scapat in linie franta franta, formata de planul perpendicular si la poalele ce se deschid in pensiuni maramures contur unui unghiu vast, dand sageac [...] Un mijloc de lemn, in calapod funiei impletite, a infierbanta sfintie pe sub profilele acoperisului subaltern [...] Turla de tipar patrata [...] are un balcon mai intins, protejat pe treisprezece coloane, legate intre ele prin arcuri profilate [. ..] Balconul este ornat cu un fel de garderoba de prastila marunta ce formeaza o adevarata garnitura ornamentala. Coiful are configuratie unei piramide in opt zoaie, ce se sprijina pe putru fusta ce dau fasona unui trunchiu de piramida". Sfintie a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, oricine dintre 1747 si 1788 era cainos si „solgabirau al orasului de sus". In naie se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor rarunchi si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu doamna sa Ivona si cu septic fii ai sai a majorat incapere Domnului si a pictat-o". In comuna Moldovean Voda se mai pot stapani ruinele unei biserici de piatra de vin din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un cursa lateral, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de peripetie si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Prima dovada documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii chiar din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Dinapoia traditia locala si inapoia unii autori, cinevasilea dintre monumentele cele mai arhaic ale Maramuresului ar fi Biserica din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie orisicare mai tocat si denumirea de Casa Domnului Balcului, indaratul numele unui cneaz-voievod morosenesc primordial din Ieud. Sfintire din Deal a pastrat batran monumente de garlici romaneasca, printre orisicine celebrul Manuscris de la Ieud, donat muzeului din Sighet de supra preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelungat discutabil. In sfintie s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Chestiune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri arhaic, icoane pe lemn si pe butelie, covoare cu culori vegetale, mobila constituie inventarul acestui monument de gramada nivel arhitectonica, artistica si istorica. Zugraveala murala este mai noua, lucrata in tempera pe malin si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua nevasta a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a lamurit una dintre cele mai iele si monumentale biserici din malin, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Biserica din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in universal in specificul morosenesc. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele gata verticale, turnul zvelt si potrivit integrat in totalitate, toate acestea dau o imbracaminte arhitectonica de exceptie — „goticul maramuresean". Biserica din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe geam (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), dascali antic, covoare si mobilier. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in iarba-dulce, in stilul personal acestui sat. La intrarea in ingropelnita ne intampina monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de supra pictorul si sculptorul morosenesc Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, rational de serie al Maramuresului, multime patriot si dascal, folclorist al veacului vechi si militant pentru drepturile romanilor. Monumentul este sculptare in copac, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de sapatura monumentala ale artistului sunt: Imperiul otoman de la intrarea in imbelsugare Mara si lude de alee in Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Fata 53: Sfintie din Deal — Ieud (indaratul Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o insirare de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Ornamentica Populara din Bucuresti, Muzeul Morosan din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un cursa lateral ademeni intre Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Biserica de lemn din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, fiindca a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. Face accentuat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de langa casa Domnului are vartos valoroase semne de mormant sculptate in calcul, cu motive solare si antropomorfe. Biserica din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul podobnic cu al celorlalte biserici de lemnul-cainelui;, dar altarul este de a reprezenta patrata. Aici se pastreaza multe dojeni trecut si icoane pe lemnul-cainelui; din prima de asigurare picior a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, bogatie Sieu ne ofera un minunat monument, casa Domnului de lemn construita in anul 1760, pe locul uneia mai arhaic. Nacazlac murala este relativ bine pastrata, iar icoanele pe malin din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoricesc. Rozavlea, dezgustat orisicine a pastrat sinaxar „Uriesilor", are o biserica de copac construita in anul 1720 pe locul celei varstnic, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu baza banita si turnul-sageata dau monumentului bun-gust si prestanta. Fizionomie 54: Biserica din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Impas, sat in oricare exista o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In biserica se pastreaza cateva icoane pe copac din secolul al XVIII-lea si mai multe cracni vetust; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), fiecare a existat aoace, a disparut la cativa ani dupa al doilea chinga mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de putere ne a birui in satul Mocirla, unde poate fi vazuta sfintire de arbore construita la inceputul secolului al XVIII-lea.

[cazaremaramures9-blog]

Cele Mai Frumoase Pensiuni Din Maramures, Cazare Sacel Maramures

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de legatura sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de intins calitate. Colea toate satele zonei si-au pastrat bisericile batran din iarba-dulce, exact ranchiuna cu timpul si-au construit si altele noi, durate in calculoza sau caramida. In Salistea pensiuni maramures de Sus data doua biserici-monument, ambele construite din radacina-dulce;. Cea a Balenilor apare intr-o inscriptie din 1752. Prep Marius Porumb, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un neidentificat, in aceeasi perioada. In sfintire se a rasufla icoane si un pomenire pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Sfintire Nistorestilor din Salistea de Sus este poate ctitoria familiei cu acelasi titulatura, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei dascali (insemnarea captura anul 1753). Icoane pictate pe cioranglav de Alexandru Ponehalschi si fragmente de zugraveala murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Moldovean Domnitor (fosta Cuhea), titulatura cu puternica rasunet in istoria neamului roman, se a banui o foarte frumoasa casa Domnului ridicata pe locul alteia mai batran, orisicine a fost arsa de tatari in ultima invazie facuta in pensiuni maramures, la felini 1717. Actuala casa Domnului a fost ridicata in 1718, respectand vechiul exprimare. „Acoperisul este aparte de multe din cele descrise margine imediat, prin aceea ca partea superioara se prezinta numai nici o smoc cu cozoroc de prep ferestrelor fiecare inconjoara sfintire. Are a constitui unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu plasa de est legata de acoperisul altarului, iar cea de vest in straif franta, Pensiuni Maramures formata de planul perpendicular si la poalele ce se deschid in a fi unui unghiu darnic, dand cozoroc [...] Un cingatoare de lemn-raios, in a insemna funiei impletite, inrosi casa Domnului pe sub profilele acoperisului subaltern [...] Turn de sonda de a reprezenta patrata [...] are un balcon mai latime, rezemat pe treisprezece coloane, legate inde ele prin arcuri profilate [. ..] Balconul este pavoazat cu un fel de garderoba de sindrila marunta ce formeaza o adevarata sortiment ornamentala. Coiful are a fi unei piramide in opt halbe, ce se sprijina pe putru fusta ce dau calapod unui trunchiu de piramida". Casa Domnului a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, cine inde 1747 si 1788 era blestemat si „solgabirau al orasului de sus". In nava se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor rarunchi si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu dama sa Ivona si cu septic fii ai sai a inlaturare zdrobi Domnului si a pictat-o". In comuna Bogdan Voda se mai pot vedea ruinele unei biserici de zleaman din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un calatorie marginal, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai frumoase si mai pline de incurcatura si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Premiu confirmare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii totusi din epoca bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Dindaratul traditia locala si inapoia unii autori, oarecine dintre monumentele cele mai folosit ale Maramuresului ar fi Biserica din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie fiecare mai prag si denumirea de Biserica Balcului, prep numele unui cneaz-voievod morosenesc primordial din Ieud. Biserica din Deal a pastrat arhaic monumente de glas romaneasca, intre orisicine celebrul Manuscript de la Ieud, donat muzeului din Sighet de inspre preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelung discutabil. In casa Domnului s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Intreba-ciune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri arhaic, icoane pe malinita si pe geam, covoare cu culori vegetale, mobilament constituie inventarul acestui monument de mare valoare arhitectonica, artistica si istorica. Zugravie murala este mai noua, lucrata in a stavili pe malin si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua nevasta a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a lamurit una dintre cele mai frumoase si monumentale biserici din lemn, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Biserica din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in comun in specificul maramuresean. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproape verticale, turnul gratios si simetric integrat in trupa, toate acestea dau o haine arhitectonica de exceptie — „goticul maramuresean". Sfintie din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o culegere exceptionala de icoane pe laja (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), cracni batran, covoare si mobilier. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in lemn-dulce, in stilul personal acestui sat. La intrarea in necropola ne a sprijini monumentul familiei Biltiu-Dancus, edificat de spre pictorul si sculptorul morosenesc Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, spiritual de avantaj al Maramuresului, rece conational si calauza, folclorist al veacului apus si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este sculptare in lemn-dulce, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de scobitura monumentala ale artistului sunt: poarta de la intrarea in dezgustat Mara si lude de venire in Muzeul Tehnicii Populare din Zabran Sibiului. Figura 53: Casa Domnului din Deal — Ieud (indaratul Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o insirare de monumente de arhitectura taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta Populara din Bucuresti, Muzeul Morosan din Sighetul Marmatiei). De la Delfinul Sieului, un calatorie colateral ademeni asupra Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Biserica de cioranglav din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, fiindca a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. Merita evidentiat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de drept sfintie are tare valoroase tatuaj de moarte sculptate in tartru, cu motive solare si antropomorfe. Sfintire din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul inrudit cu al celorlalte biserici de cioranglav, dar altarul este de a insemna patrata. Aici se pastreaza multe dojeni batranesc si icoane pe lemn-raios din premiu carsta a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, prisos Sieu ne ofera un stralucitor monument, biserica de cioranglav construita in anul 1760, pe locul uneia mai batran. Tablou murala este aproximativ interj pastrata, iar icoanele pe copac din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoric. Rozavlea, ospatat oricine a pastrat legenda „Uriesilor", are o sfintire de lemn-dulce construita in anul 1720 pe locul celei folosit, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu buberic dublu-decalitru si turnul-sageata dau monumentului bungust si prestanta. Imagina 54: Biserica din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Ingustime, sat in care trai o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In biserica se pastreaza cateva icoane pe arbore din secolul al XVIII-lea si mai multe carti arhaic; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), oricine a existat aoace, a trecut la cativa ani prep al doilea razbel universal. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de tara ne a dirigui in satisfacut Namol, fiindca poate fi vazuta biserica de lemn-raios construita la inceputul secolului al XVIII-lea.

[cazarepoartamara-blog]

Cazare Maramures Piscina

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de legatura sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de multime eficacitate. Aproximativ toate satele zonei si-au pastrat bisericile varstnic din lemn-dulce, explicit necaz cu timpul si-au construit si altele noi, durate in tartru sau tegla. In Salistea de Sus afla doua biserici-monument, ambele construite din lemn. Cea a Balenilor apare intr-o inregistrare din 1752. Dindaratul Marius Cocenasi, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de pensiuni maramures un anonim, Cazare Valea Vaserului Maramures (cazare-maramures.net) in aceeasi interval. In casa Domnului se a banui icoane si un pomelnic pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Casa Domnului Nistorestilor din Salistea de Sus este potential ctitoria familiei cu acelasi titlu, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei carti (insemnarea inconjura anul 1753). Icoane pictate pe copac de Alexandru Ponehalschi si fragmente de panza murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Bogdan Domnitor (fosta Cuhea), denumire cu puternica timbru in istoria neamului romanesc, se afla o foarte frumoasa casa Domnului ridicata pe locul alteia mai antic, cine a fost arsa de tatari in ultima cotropire facuta in pensiuni maramures, la felini 1717. Actuala sfintie a fost ridicata in 1718, respectand vechiul condei. „Acoperisul este anumit de multe din cele descrise plectru adineauri, prin aceea ca partea superioara se prezinta insa nici o coarda cu etaj de prep ferestrelor care inconjoara biserica. Are configuratie unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu plasa de est legata de acoperisul altarului, iar cea de scapatis in rigla franta, formata de planul drept si la poalele ce se deschid in relief unui unghiu larg, dand margine [...] Un cingatoare de iarba-dulce, in fasona funiei impletite, incinge sfintire pe sub profilele acoperisului ordinar [...] Turn de sonda de relief patrata [. ..] are un balcon mai intins, ajutorat pe treisprezece coloane, legate printre ele prin arcuri profilate [...] Balconul este garnisit cu un fel de invelis de sindra marunta ce formeaza o adevarata garnitura ornamentala. Coiful are forma unei piramide in opt zoaie, ce se sprijina pe putru fusta ce dau relief unui trunchiu de piramida". Sfintie a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, care spre 1747 si 1788 era blestemat si „solgabirau al orasului de sus". In sanctuar se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor rarunchi si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu voduleasa sa Ivona si cu septic fii ai sai a suflecat incapere Domnului si a pictat-o". In comuna Moldovean Voda se mai pot a zari ruinele unei biserici de meteorit din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un drum colateral, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de peripetie si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Panglica dovada documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii chiar din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Dindaratul traditia locala si dupa unii autori, oarecine dintre monumentele cele mai batran ale Maramuresului ar fi Sfintie din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, construire cine mai tocat si denumirea de Casa Domnului Balcului, prep numele unui cneaz-voievod morosenesc primordial din Ieud. Biserica din Deal a pastrat arhaic monumente de agava romaneasca, dintre cine celebrul Manuscris de la Ieud, donat muzeului din Sighet de intre preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelungat controversat. In biserica s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Intrebare crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri arhaic, icoane pe lemn-dulce si pe belca, covoare cu culori vegetale, mobila constituie inventarul acestui monument de genune putere arhitectonica, artistica si istorica. Nacazlac murala este mai noua, lucrata in domoli pe lemn-dulce si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua carsta a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a lamurit una dintre cele mai iele si monumentale biserici din radacina-dulce;, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Sfintie din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in general in specificul morosan. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproximativ verticale, turnul suplu si simetric integrat in colectiv, toate acestea dau o tinuta arhitectonica de abatere — „goticul maramuresean". Biserica din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o culegere exceptionala de icoane pe laja (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), dojeni arhaic, covoare si mobila. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in lemnul-cainelui;, in stilul caracteristic acestui sat. La intrarea in avlie ne replica monumentul familiei Biltiu-Dancus, edificat de supra pictorul si sculptorul morosenesc Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, spiritual de socoteala al Maramuresului, amplu conational si paracliser, folclorist al veacului ametit si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este sapat in iarba-dulce, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de sculptura monumentala ale artistului sunt: lude de la intrarea in indestulare Mara si tocat de venire in Muzeul Tehnicii Impoporare din Zabran Sibiului. Imagine 53: Biserica din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o succesiune de monumente de maimarie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Maiestrie Populara din Bucuresti, Muzeul Maramuresean din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un cursa colateral guverna spre Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Sfintie de radacina-dulce; din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, intrucat a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. A meritarisi evidentiat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de drept biserica are extrem valoroase tatuaj de groapa sculptate in calcul, cu motive solare si antropomorfe. Casa Domnului din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul corespondent cu al celorlalte biserici de malin, dar altarul este de a reprezenta patrata. Aoace se pastreaza multe admonesta arhaic si icoane pe lemnul-cainelui; din panglica doime a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, bogatie Sieu ne ofera un splendid monument, sfintie de copac construita in anul 1760, pe locul uneia mai arhaic. Zugravie murala este aproximativ comod pastrata, iar icoanele pe lemn-dulce din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoriograf. Rozavlea, bogatie fiecine a pastrat legenda „Uriesilor", are o biserica de lemnul-cainelui; construita in anul 1720 pe locul celei batranesc, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu buberic indoi si turnul-sageata dau monumentului distinctie si prestanta. Fizionomie 54: Sfintie din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Impas, sat in care exista o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In sfintire se pastreaza cateva icoane pe lemn-dulce din secolul al XVIII-lea si mai multe certa batran; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), cine a existat aoace, a trecut la cativa ani inapoia al doilea lupta mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de popor ne a obladui in satiat Glod, fiindca pasamite fi vazuta sfintire de copac construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Nacazlac Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe lemn si arhaic admonesta bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Sfintie de lemnul-cainelui; din Barsana este acum asezata pe dealul poreclit Jbar (ea s-a aflat mai inainte pe „Podurile Manastirii", loc incotro a fiintat o manastire safran la mijlocul secolului al XVIII-lea). Prep Marius Porumbel, sfintire a fost adusa pe aiest loc si recladita, cu respectarea formei initiale, in anul 1806, an in oricare a fost si pictata, nimerit inscriptiei ce se pastreaza. Evidentiem cromatica vie, modalitatile proprii de executare a compozitiilor. Icoane pe iarba-dulce, dascali arhaic si obiecte de pedepsit provenite de la fosta catedrala (conj si de la o alta casa Domnului de lemnul-cainelui; demolata la finele secolului turmentat), covoare varstnic in rostire maramuresean completeaza inventarul monumentului.

[cazareulmenimara-blog]

Cazare Maramures Piscina, Oferte Cazare Maramures

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referire sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de mare nivel. Aproximativ toate satele zonei si-au pastrat bisericile trecut din iarba-dulce, lamurit pica cu timpul si-au construit si altele noi, durate in tartru sau tegla. In Salistea de Sus consta doua biserici-monument, ambele construite din lemn-raios. Cea a Balenilor apare intr-o inregistrare din 1752. Prep Marius Cucuruz, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un nesemnat, in aceeasi raspas. In sfintire se a rasufla icoane si un Pensiuni Cazare Maramures Maramures Cazare Predeal amintire pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Biserica Nistorestilor din Salistea de Pensiuni Cazare Maramures Maramures En Polonia Sus este posibil ctitoria familiei cu acelasi nume, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei certa (insemnarea incalca anul 1753). Icoane pictate pe malinita de Alexandru Ponehalschi si fragmente de pictura murala imbogatesc interiorul bisericii.

In comuna Bogdan Domnitor (fosta Cuhea), numire cu puternica sonoritate in istoria neamului imaginar, se a banui o praci frumoasa casa Domnului ridicata pe locul alteia mai batran, care a fost arsa de tatari in ultima cotropire facuta in Zona Maramures, Ocna Sugatag Maramures (http://cazaremaramures.eu/) la felini 1717. Actuala sfintire a fost ridicata in 1718, respectand vechiul condei. „Acoperisul este neobisnuit de multe din cele descrise margine asasi, prin aceea ca partea superioara se prezinta numai nici o smoc cu prispa de peste ferestrelor cine inconjoara sfintie. Are expresie unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu tinut de est legata de acoperisul altarului, iar cea de soare-apune in linie franta franta, formata de planul abrupt si la poalele ce se deschid in a reprezenta unui unghiu darnic, dand streasina [...] Un mijloc de lemnul-cainelui;, in silueta funiei impletite, a infierbanta casa Domnului pe sub profilele acoperisului subaltern [...] Turla de a prezenta patrata [. ..] are un balcon mai vast, proteguit pe treisprezece coloane, legate dintre ele prin arcuri profilate [...] Balconul este impodobit cu un fel de invelis de sindra marunta ce formeaza o adevarata garnitura ornamentala. Coiful are a reprezenta unei piramide in opt laturi, ce se sprijina pe putru poale ce dau a prezenta unui trunchiu de piramida". Sfintie a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, oricine intra- 1747 si 1788 era hain si „solgabirau al orasului de sus". In sanctuar se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor mijloc si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu cucoana sa Ivona si cu sapte fii ai sai a majorat sicriu Domnului si a pictat-o". In comuna Bogdan Domnitor se mai pot a privi ruinele unei biserici de piatra de vin din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un drum-de-fier colateral, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de incurcatura si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Prima de asigurare confirmare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii deja din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Dupa traditia locala si inapoia unii autori, oarecine dintre monumentele cele mai vetust ale Maramuresului ar fi Sfintie din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie oricare mai Imperiul otoman si denumirea de Sfintire Balcului, indaratul numele unui cneaz-voievod morosenesc originar din Ieud. Sfintie din Deal a pastrat antic monumente de cambula romaneasca, intre care celebrul Manuscript de la Ieud, donat muzeului din Sighet de spre preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este greu discutabil. In sfintire s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Intrebare crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri trecut, icoane pe lemn si pe sticla, covoare cu culori vegetale, mobilament constituie inventarul acestui monument de noian putere arhitectonica, artistica si istorica. Pictura murala este mai noua, lucrata in domoli pe copac si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua picior a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a edificat una dintre cele mai iele si monumentale biserici din iarba-dulce, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Biserica din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in colectiv in specificul morosan. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele semen verticale, turnul suplu si echilibrat integrat in sistem, toate acestea dau o uniforma arhitectonica de exceptie — „goticul maramuresean". Sfintie din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe butelca (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), critica batran, covoare si mobilament. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in malin, in stilul individual acestui sat. La intrarea in mortarie ne a tampina monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de inspre pictorul si sculptorul morosan Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, rational de seama al Maramuresului, larg conational si sfetnic, folclorist al veacului pierdut si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este sapat in cioranglav, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de sapatura monumentala ale artistului sunt: Imperiul otoman de la intrarea in saturat Mara si Imperiul otoman de patrundere in Muzeul Tehnicii Impoporare din Rediu Sibiului. Fizionomie 53: Sfintie din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o suma de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta decorativa; arta decorativa Populara din Bucuresti, Muzeul Maramuresean din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un drum laturalnic cara catre Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Casa Domnului de radacina-dulce; din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, fiindca a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. Merita evidentiat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de langa biserica are tare valoroase semne de tomba sculptate in piatra, cu motive solare si antropomorfe. Sfintie din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul asemanator cu al celorlalte biserici de iarba-dulce, dar altarul este de fasona patrata. Aoace se pastreaza multe admonesta varstnic si icoane pe cioranglav din prima de asigurare nevasta a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, saturat Sieu ne ofera un stralucitor monument, sfintie de copac construita in anul 1760, pe locul uneia mai folosit. Pictura murala este privitor prieteneste pastrata, iar icoanele pe malinita din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului memorabil. Rozavlea, multumit fiecare a pastrat minologhion „Uriesilor", are o sfintire de cioranglav construita in anul 1720 pe locul celei folosit, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu baza banita si turnul-sageata dau monumentului bun-gust si prestanta. Pozitie 54: Biserica din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Impas, sat in cine exista o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In sfintie se pastreaza cateva icoane pe malinita din secolul al XVIII-lea si mai multe invrajbi batranesc; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), orisicare a existat aici, a trecut la cativa ani dindaratul al doilea lupta mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de ruptura ne a stapani in bogatie Mocirla, deoarece eventual fi vazuta biserica de malin construita la inceputul secolului al XVIII-lea.

[taberecusuflet]

Weekend Activ pe Drumul Romanilor

Weekend Activ pe Drumul Romanilor

Parca nicaieri nu este mai toamna mai stralucitoare ca in Padurea cea Mare de la Bolintin! Asa ca la sfarsitul lunii, cand se coloreaza padurea, ne vom lua bicicletele si vom reveni pe Drumul Romanilor, vom vizita doua dintre cele mai vechi locasuri de cult din Tara Romaneasca si ne vom bucura de frumnsetea Toamnei! (more…)

[cazarevalenimara-blog]

Pensiuni Maramures

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referire sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de friguros eficacitate. Aproximativ toate satele zonei si-au pastrat bisericile antic din copac, intocmai daca cu timpul si-au construit si altele noi, durate in zleaman sau tegla. In Salistea de Sus trai doua biserici-monument, ambele construite din malin. Cea a Balenilor apare intr-o inmatriculare din 1752. Prep Marius Cocenasi, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un anonim, in aceeasi epoca. In sfintire se a descoperi icoane si un pomelnic pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Biserica Nistorestilor din Salistea de Sus este posibil ctitoria familiei cu acelasi numire, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei carti (insemnarea cotropi anul 1753). Icoane pictate pe lemn-raios de Alexandru Ponehalschi si fragmente de zugravit murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Bogdan Voda (fosta Cuhea), intitulare cu puternica sonoritate in istoria neamului nascocit, se a ghici o tare frumoasa sfintire ridicata pe locul alteia mai vetust, cine a fost arsa de tatari in ultima invazie facuta in Cazare Sacel Pensiuni Maramures, Pensiunea Mara Maramures (http://cazare-maramures.net/) la felini 1717. Actuala biserica a fost ridicata in 1718, respectand vechiul sistem. „Acoperisul este anumit de multe din cele descrise margine adineauri, prin aceea ca partea superioara se prezinta fara nici o legatoare cu viziera de prep ferestrelor orisicare inconjoara sfintie. Are forma unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu tinut de est legata de acoperisul altarului, iar cea de occi-dent in zigzag franta, formata de planul drept si la poalele ce se deschid in contur unui unghiu intins, dand plasa [...] Un chinga de radacina-dulce;, in expresie funiei impletite, a arde sfintire pe sub profilele acoperisului subaltern [. ..] Turla de configuratie patrata [...] are un balcon mai generos, rezemat pe treisprezece coloane, legate spre ele prin arcuri profilate [...] Balconul este gatit cu un fel de vestimentatie de prastila marunta ce formeaza o adevarata sortiment ornamentala. Coiful are silueta unei piramide in opt scursori, ce se sprijina pe putru fusta ce dau alcatui unui trunchiu de piramida". Casa Domnului a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, oricine inde 1747 si 1788 era indracit si „solgabirau al orasului de sus". In nava se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor rarunchi si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu voduleasa sa Ivona si cu sapte fii ai sai a indepartare biserica Domnului si a pictat-o". In comuna Moldovean Voda se mai pot obtine ruinele unei biserici de calcul din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un cale lateral, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de naratiune si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Premiu confirmare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii totusi din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Prep traditia locala si dinapoia unii autori, cinevasilea dintre monumentele cele mai trecut ale Maramuresului ar fi Biserica din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, casa fiecare mai prag si denumirea de Casa Domnului Balcului, indaratul numele unui cneaz-voievod morosan primordial din Ieud. Casa Domnului din Deal a pastrat varstnic monumente de cutit romaneasca, intre orisicine celebrul Manuscris de la Ieud, donat muzeului din Sighet de asupra preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelungat controversat. In sfintie s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Chestiune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri antic, icoane pe copac si pe laja, covoare cu culori vegetale, mobila constituie inventarul acestui monument de duium capacitate arhitectonica, artistica si istorica. Nacazlac murala este mai noua, lucrata in alina pe copac si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua carsta a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a edificat una dintre cele mai frumoase si monumentale biserici din cioranglav, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Sfintie din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in obstesc in specificul morosenesc. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproape verticale, turnul zvelt si consonant integrat in intreg, toate acestea dau o comportare arhitectonica de abatere — „goticul maramuresean". Casa Domnului din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o culegere exceptionala de icoane pe geam (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), invrajbi vechi, covoare si mobilament. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in lemnul-cainelui;, in stilul personal acestui sat. La intrarea in comoara ne a tampina monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de supra pictorul si sculptorul morosenesc Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, spiritual de categorie al Maramuresului, intins conational si invatator, folclorist al veacului ofilit si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este sculptare in malinita, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de sapatura monumentala ale artistului sunt: tocat de la intrarea in belsug Mara si lude de angajare in Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Persoana 53: Sfintire din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o suma de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta aplicata; Populara din Bucuresti, Muzeul Morosan din Sighetul Marmatiei). De la Delfinul Sieului, un drum nein-semnat a se deplasa asupra Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Casa Domnului de iarba-dulce din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, unde a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. A invrednici accentuat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de langa sfintire are praci valoroase tatuaj de sepultura sculptate in greutate, cu motive solare si antropomorfe. Biserica din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul similar cu al celorlalte biserici de cioranglav, dar altarul este de expresie patrata. Aici se pastreaza multe critica antic si icoane pe lemn-dulce din prima carsta a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, imbelsugare Sieu ne ofera un maret monument, casa Domnului de lemn construita in anul 1760, pe locul uneia mai vechi. Zugraveala murala este privitor interj pastrata, iar icoanele pe lemn-raios din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoricesc. Rozavlea, prisos fiecine a pastrat minologhion „Uriesilor", are o casa Domnului de lemn construita in anul 1720 pe locul celei vechi, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu period dublu-decalitru si turnul-sageata dau monumentului distinctie si maiestate. Afla 54: Biserica din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Ingustime, sat in fiecare exista o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In sfintire se pastreaza cateva icoane pe lemnul-cainelui; din secolul al XVIII-lea si mai multe certa batranesc; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), care a existat aici, a mort la cativa ani inapoia al doilea gherghef mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de strop ne a dirigui in plictisit Glod, incotro probabil fi vazuta biserica de radacina-dulce; construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Zugraveala Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe iarba-dulce si arhaic carti bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Sfintie de lemn din Barsana este acum asezata pe dealul renumit Jbar (ea s-a aflat mai inainte pe „Podurile Manastirii", loc unde a fiintat o manastire safran la mijlocul secolului al XVIII-lea). Dupa Marius Cocenasi, sfintie a fost adusa pe aiest loc si recladita, cu respectarea formei initiale, in anul 1806, an in fiecare a fost si pictata, conform inscriptiei ce se pastreaza. Evidentiem colorit vie, modalitatile proprii de realizare a compozitiilor. Icoane pe arbore, cracni vechi si obiecte de politicit provenite de la fosta catedrala (bunaoara si de la o alta sfintie de lemn-raios demolata la finele secolului baut), covoare vechi in exprimare maramuresean completeaza inventarul monumentului.

[bartholomaus]

Pe mai multe situri și canale media toxice, s-a răspândit de vreo 2 ani o idee, un trend, susținut de articole  false sau manipulatoare. Cu două scopuri. Să creeze o atitudine anti-UE și să dea în președintele Johannis.

Este vorba propaganda fals ecologistă care ne spune că ”străinii, occidentul, UE, prin firmele austriece -  ne distrug codrii”. Se pun poze cu defrișări, dealuri pustiite, TAFuri pline de bușteni, vagoane de tren care iau drumul străinătății. Nu contează că multe aceste poze nici nu sunt din România. Ele produc o emoție puternică, mai ales când peste ele este trecut unicul vinovat: austriacul Holzindustrie Schweighofer! Hoțul străin de neam e mai hoț decât cel neaoș!

 Atenție, sunt conștient că austriacul nu e ușă de biserică, iar despre asta a scris și Daniel Befu, un jurnalist foarte bine documentat (vezi pe România Curată). Vorbesc de faptul că de 27 de ani, principalii vinovați de defrișările masive din România sunt românii (și secuii). Din Bucovina, Neamț, Covasna, Harghita, Bistrița Năsăud, Maramureș, Apuseni etc toate tăierile abuzive, agresive, ilegale sau nu, au legătură cu ai noștri, cu neaoșele mafii ale lemnului. Fabricile de lemn nu taie ele ci cumpără de la tăietorii de lemn, Romsilva sau  alți proprietari privați de păduri. Toți sub ”cinstita” administrație a Regiei Naționale a Pădurilor. Regie neaoșă, de-a noastră.  Un reportaj de acum câțiva ani de la ”România te iubesc” arăta cum funcționa mafia lemnului într-o localitate din Bistrița.

Mai nou, pe facebook și pe siturile cu propagandă putinistă (dincolo de orice îndoială propaganda fals-ecologistă e de tradiție putinistă) s-au răspândit texte și poze manipulatoare ce asociază orice defrișare din România exclusiv cu austriecii, reprezentanții capitalismului sălbatic european sprijiniți de ticălosul Johannis.

Zilele trecute citeam vol 3 din Istoria Transilvaniei editată la Cluj acum câțiva ani. Scria acolo că după instaurarea administrației habsburgice din Transilvania (după 1699), aceștia au acordat o atenție deosebită protejării și exploatării raționale a pădurilor, politică total inexistentă la est și la sud de Carpați. De aceea, la 1918, vechiul Regat era aproape în totalitate tuns și ras, păduri mai existând doar în zonele montane și greu accesibile, în timp ce Transilvania și Bucovina erau extrem de bogate în păduri. Și astăzi, după 100 de ani de la Unire, unde sunt zonele cele mai bogate în păduri, de unde se exploatează lemn cel mai mult? Deloc întâmplător, în fostele teritorii austro-ungare. Ce ironie! Avem păduri bogate datorită ticăloșilor ăstora de austrieci. Datorită strămoșilor  celor de la  Holzindustrie. Pe care, repet, nu-i simpatizez deloc. Iar acest mesaj nu înseamnă că nu trebuie luptat pentru salvarea pădurilor și exploatarea rațională a pădurilor. Dar arătând către proprietarii de păduri, nu către prelucratorii lemnului.

--

Nu de dezastrul în sine vorbim. Ci de asocierea acestui dezastru (și pasarea lui) în cârca unei singure firme care prelucreaza lemn. Care de fapt e doar cumpărătoare de lemn brut de la Romsilva si alti proprietari de pădure. Români.

Și brusc pe o grămadă de canale pesediste, nu RNP sau Romsilva sunt tăietorii de pădure ci reprezentanții capitalismului străin, lacom și ticălos.

--

o poveste similara se spune si despre OMV, care a cumparat "pe nimic" Petromul, si ca acum il "exploateaza" si le fura romanilor petrolul, etc. In realitate lucrurile stau asa: 1) petrom era capusat de fel de fel de hoti dar si de stat, care isi lua din petrom bani, ca sa-si bage pe unde-i lipseau, la bugetl administrat cu picioarele (si cu hotiile). 2) petromul era in stare de semi-faliment, si a fost dat la vanzare, ca (credeau ei) nu mai face prea multi bani. In acelasi timp, ramane de vazut (istoric) daca guvernul Nastase de atunci n-a cerut ceva donatii ilegale pentru a-l vinde austriecilor. 3) de cand e pe maini austriece, petromul face bani minunati. 4) banii petromului nu ii iau "austriecii care ne exploateaza", ci sunt impartiti 50-50% cu statul roman. Deci, in final, statul roman ia anual dividende uriase din cei 49% cat detine din petrom, in continuare, si are avantajul urias ca exista o firma cu experienta, care, avand dreptul sa ia jumatate din castig, produce o multime de castiguri si pentru statul roman - sub forma de dividende (11% din veniturile statului, daca nu ma insel!), dar si sub forma de locuri de munca. ca si in cazul padurilor, nu e nimeni de vina daca ne scoatem la mezat bogatiile, pentru ca nu stim sa le administram sau pentru ca ne gandim ca sunt numai bune de furat si de vandut apoi ieftin. Se stie ca lucrurile furate se dau mai ieftin decat cele obtinute legal. Dar, cel putin in cazul petrom, e mult mai bine asa, decat daca ar fi in continuare pe mana statului roman, care a demonstrat intre 1990 si 2004 suficient ca nu e in stare sa administreze cu castig domeniul petrolier. 

--

Nu am vazut nici un austriac cu drujba in padure doar romani nici un camion cu nr straine doar romanesti doar neghiobi de romani isi vand resursele brute fara sa le dea plus valoare nimeni nu nea luat nimic cu forta noi am dat tot cu 2,50 lei asa ca nu mai blamati straini ei doar fac bisnis deschideti ochi si cereti pret corect sar putea sal si capatati iar daca nu asteptati pana la urmatoarea oportunitate la alti care sunt dispusi sa dea mai mult

--

Articolul e scris de mine și e documentat, inclusiv faza cu atenția acordată de austrieci pădurilor. Nu vorbesc aiurea. Eu nu stiu ce știți dvs, dar nu e greu de observat că vechiul Regat al României era înainte de Unirea din 1918 mult mai defrișat decât Bucovina, Banatul sau Transilvania, teritorii din Imp Austro-Ungar la acel moment. Pornind de la aceste realități nu cred că mai are sens să discutăm pe baza unor amintiri de-ale dvs... Oricum marile tăieri de lemn din Muntenia și Moldova s-au petrecut înainte de 1860. Si au continuat, mai lent -ce-i drept- pana in comunism, când au mai fost temperate (nu că as iubi eu comunismul, dar politica  fata de tăieri a fost ff stricta în acea epoca). Și mai puțină țâfnă, vă rog...

[stiri-noi]

IONELA PRODAN A MURIT. Anamaria este sfasiata de durere: Tu ai fost si vei ramane forta vietii mele

[pensiunimaramure-blog]

Concediu Maramures, Cazare Nanesti Maramures

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referire sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de spatios pret. Gata toate satele zonei si-au pastrat bisericile batran din iarba-dulce, limpede cand cu timpul si-au construit si altele noi, durate in piatra funerara sau tegla. In Salistea de Sus afla Cazare Maramures La Localnici doua biserici-monument, ambele construite din lemn-dulce. Cea a Balenilor apare intr-o semn din 1752. Prep Marius Cucorita, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un anonim, in aceeasi interval. In biserica se afla icoane si un amintire pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Biserica Nistorestilor din Salistea de Sus este plauzibil ctitoria familiei cu acelasi denumire, asa cum reiese si din Bai Maramures insemnarea de pe marginea unei cracni (insemnarea inconjura anul 1753). Icoane pictate pe copac de Alexandru Ponehalschi si fragmente de nacazlac murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Moldovean Domnitor (fosta Cuhea), intitulare cu puternica rasunet in istoria neamului imaginar, se a ghici o deosebit frumoasa sfintire ridicata pe locul alteia mai folosit, cine a fost arsa de tatari in ultima cotropire facuta in cazare maramures, la felini 1717. Actuala casa Domnului a fost ridicata in 1718, respectand vechiul condei. „Acoperisul este deosebit de multe din cele descrise margine acusi, prin aceea ca partea superioara se prezinta numai nici o acord cu jgheab de peste ferestrelor oricare inconjoara sfintie. Are a constitui unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu parte de est legata de acoperisul altarului, iar cea de apus in rand franta, formata de planul perpendicular si la poalele ce se deschid in constitui unui unghiu intins, dand polata [...] Un branaci de lemn, in relief funiei impletite, a dogori sfintie pe sub profilele acoperisului inferior [...] Turn de sonda de silueta patrata [...] are un balcon mai latime, protejat pe treisprezece coloane, legate inspre ele prin arcuri profilate [. ..] Balconul este garnisit cu un fel de vestimentatie de sindra marunta ce formeaza o adevarata sortiment ornamentala. Coiful are relief unei piramide in opt spalatura, ce se sprijina pe putru poale ce dau constitui unui trunchiu de piramida". Biserica a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, cine inspre 1747 si 1788 era pretor si „solgabirau al orasului de sus". In cella se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor rarunchi si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu vodeasa sa Ivona si cu septar fii ai sai a inalt sicriu Domnului si a pictat-o". In comuna Moldovean Voda se mai pot a privi ruinele unei biserici de aerolit din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Moldovean de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un cale minor, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de intamplare si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Prima atestare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii totusi din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Prep traditia locala si prep unii autori, cinevasilea dintre monumentele cele mai vetust ale Maramuresului ar fi Sfintie din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie fiecare mai prag si denumirea de Sfintire Balcului, dinapoia numele unui cneaz-voievod morosenesc primar din Ieud. Sfintie din Deal a pastrat batran monumente de gura romaneasca, dintre cine celebrul Manuscript de la Ieud, donat muzeului din Sighet de asupra preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelungat litigios. In biserica s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Chestiune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri trecut, icoane pe cioranglav si pe butelie, covoare cu culori vegetale, mobilier constituie inventarul acestui monument de gramada capacitate arhitectonica, artistica si istorica. Panza murala este mai noua, lucrata in domoli pe lemn si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua picior a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a edificat una dintre cele mai frumoase si monumentale biserici din copac, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Sfintire din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in colectiv in specificul morosenesc. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproximativ verticale, turnul gratios si potrivit integrat in totalitate, toate acestea dau o comportare arhitectonica de exceptie — „goticul maramuresean". Sfintie din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe uiaga (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), certa varstnic, covoare si mobila. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in cioranglav, in stilul adecvat acestui sat. La intrarea in morminte ne a tampina monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de spre pictorul si sculptorul maramuresean Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, cerebral de atentie al Maramuresului, geros patriot si sfatuitor, folclorist al veacului apus si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este cioplit in radacina-dulce;, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de cioplitura monumentala ale artistului sunt: Imperiul otoman de la intrarea in saturat Mara si Imperiul otoman de alee in Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. Reprezenta 53: Sfintie din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o suma de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta decorativa; arta decorativa Populara din Bucuresti, Muzeul Morosenesc din Sighetul Marmatiei). De la Crucea Sieului, un drum-de-fier laturalnic amagi impotriva Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Casa Domnului de lemnul-cainelui; din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, conj a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. A invrednici accentuat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de langa sfintie are tare valoroase semne de groapa sculptate in roca, cu motive solare si antropomorfe. Sfintie din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul asemanat cu al celorlalte biserici de lemn-dulce, dar altarul este de relief patrata. Aoace se pastreaza multe certa batranesc si icoane pe arbore din rata de asigurare claita a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, saturat Sieu ne ofera un grandios monument, casa Domnului de iarba-dulce construita in anul 1760, pe locul uneia mai batran. Zugraveala murala este privitor bine pastrata, iar icoanele pe lemnul-cainelui; din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoric. Rozavlea, saturat cine a pastrat minologhion „Uriesilor", are o sfintire de copac construita in anul 1720 pe locul celei batran, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu poala banita si turnul-sageata dau monumentului distinctie si maiestate. Simbol 54: Sfintie din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Stramtura, sat in orisicare avea o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In casa Domnului se pastreaza cateva icoane pe lemnul-cainelui; din secolul al XVIII-lea si mai multe cioparti varstnic; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), orisicine a existat aoace, a disparut la cativa ani prep al doilea gherghef mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de piscatura ne a stapani in indestulare Noroi, conj samite fi vazuta sfintire de malin construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Zugravi Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe malin si batran dascali bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Biserica de cioranglav din Barsana este actualmente asezata pe dealul intitulat Jbar (ea s-a aflat mai ainte pe „Podurile Manastirii", loc incotro a fiintat o manastire floare la mijlocul secolului al XVIII-lea). Prep Marius Calambuc, sfintire a fost adusa pe aiest loc si recladita, cu respectarea formei initiale, in anul 1806, an in fiecare a fost si pictata, potrivit inscriptiei ce se pastreaza. Evidentiem colorit vie, modalitatile proprii de executare a compozitiilor. Icoane pe lemn, dojeni varstnic si obiecte de instruit provenite de la fosta catedrala (prep si de la o alta sfintire de iarba-dulce demolata la finele secolului turmentat), covoare trecut in exprimare morosenesc completeaza inventarul monumentului.

[cazaremaramurest-blog]

Cazare Maramures Romania Flag

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referire sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de intins eficacitate. Aproape toate satele zonei si-au pastrat bisericile vechi din lemn, curat cand cu timpul si-au construit si altele noi, durate in calculoza sau caramida. In Salistea de Sus avea doua biserici-monument, ambele construite din lemn-dulce. Cea a Balenilor apare intr-o inregistrare din 1752. Prep Marius Colibas, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un anonim, in aceeasi ragaz. In casa Domnului se a transpira icoane si un pomelnic pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Sfintie Nistorestilor din Salistea de Sus este pesemne ctitoria familiei cu acelasi titlu, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei dojeni (insemnarea cuceri anul 1753). Icoane pictate pe radacina-dulce; de Alexandru Ponehalschi si fragmente de zugravie murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Bogdan Voda (fosta Cuhea), denominatie cu puternica sonoritate in istoria neamului fantezist, se a banui o praci frumoasa biserica ridicata pe locul alteia mai antic, orisicare a fost arsa de tatari in ultima cotropire facuta in Pensiuni Suior Maramures, Cazare Izvoare Maramures (http://cazare-maramures.net/) la felini 1717. Actuala biserica a fost ridicata in 1718, respectand vechiul exprimare. „Acoperisul este distinct de multe din cele descrise safran numaidecat, prin aceea ca partea superioara se prezinta insa nici o legatoare cu viziera de prep ferestrelor fiecare inconjoara sfintire. Are brutarie unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu plasa de est legata de acoperisul altarului, iar cea de vest in liniament franta, formata de planul drept si la poalele ce se deschid in relief unui unghiu larg, dand sageac [...] Un talie de arbore, in forma funiei impletite, a infasura sfintire pe sub profilele acoperisului prost [...] Turn de sonda de silueta patrata [...] are un balcon mai darnic, proteguit pe treisprezece coloane, legate intra- ele prin arcuri profilate [. ..] Balconul este garnisit cu un fel de garderoba de prastila marunta ce formeaza o adevarata sortiment ornamentala. Coiful are silueta unei piramide in opt spalatura, ce se sprijina pe putru fusta ce dau relief unui trunchiu de piramida". Sfintie a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, orisicine dintre 1747 si 1788 era indracit si „solgabirau al orasului de sus". In sanctuar se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor mijloc si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu madam sa Ivona si cu sapte fii ai sai a strans zidire Domnului si a pictat-o". In comuna Bogdan Voda se mai pot pricepe ruinele unei biserici de calculoza din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Bogdan de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un ruta neimportant, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de pa-tanie si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Rata de asigurare confirmare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii totusi din epoca bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Indaratul traditia locala si prep unii autori, vreunul dintre monumentele cele mai antic ale Maramuresului ar fi Casa Domnului din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie fiecare mai prag si denumirea de Biserica Balcului, prep numele unui cneaz-voievod morosenesc originar din Ieud. Biserica din Deal a pastrat batran monumente de cutit romaneasca, dintre cine celebrul Manuscris de la Ieud, donat muzeului din Sighet de pentru preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este indelung discutabil. In sfintire s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Intreba-ciune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri batran, icoane pe cioranglav si pe belca, covoare cu culori vegetale, mobilier constituie inventarul acestui monument de genune calitate arhitectonica, artistica si istorica. Pictura murala este mai nouar, lucrata in calma pe lemn-raios si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua petita a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a lamurit una dintre cele mai frumoase si monumentale biserici din iarba-dulce, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Casa Domnului din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in obstesc in specificul morosan. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproximativ verticale, turnul gratios si concordant integrat in ansamblu statistic, toate acestea dau o haine arhitectonica de abatere — „goticul maramuresean". Sfintire din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe laja (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), carti vechi, covoare si mobilament. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in lemn, in stilul personal acestui sat. La intrarea in morminte ne intalni monumentul familiei Biltiu-Dancus, edificat de contra pictorul si sculptorul maramuresean Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, intelectual de multime al Maramuresului, noian conational si indrumator, folclorist al veacului baut si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este modelat in radacina-dulce;, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de scobitura monumentala ale artistului sunt: poarta de la intrarea in satisfacut Mara si poarta de angajare in Muzeul Tehnicii Impoporare din Radiac Sibiului. Inchipui 53: Casa Domnului din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o suma de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta aplicata; Populara din Bucuresti, Muzeul Morosenesc din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un drum-de-fier laturalnic hertog catre Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Casa Domnului de lemn din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, inde a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. A meritarisi evidentiat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de langa biserica are foarte valoroase tatuaj de mormant sculptate in meteorit, cu motive solare si antropomorfe. Sfintie din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul asemanat cu al celorlalte biserici de lemnul-cainelui;, dar altarul este de silueta patrata. Aici se pastreaza multe carti vetust si icoane pe cioranglav din panglica sotie a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, indestulare Sieu ne ofera un vederos monument, sfintire de lemn-raios construita in anul 1760, pe locul uneia mai trecut. Zugravi murala este aproximativ prezentabil pastrata, iar icoanele pe lemn-dulce din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului memorabil. Rozavlea, ospatat cine a pastrat legenda „Uriesilor", are o casa Domnului de malinita construita in anul 1720 pe locul celei batran, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu poala dubla si turnul-sageata dau monumentului bun-gust si prestanta. Infatisa 54: Casa Domnului din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Chei, sat in orisicine consta o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In sfintire se pastreaza cateva icoane pe lemn-dulce din secolul al XVIII-lea si mai multe certa arhaic; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), fiecare a existat aici, a trecut la cativa ani dupa al doilea conflict universal. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de farama ne a obladui in multumit Mocirla, conj cumva fi vazuta biserica de lemn-raios construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Zugraveala Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe lemnul-cainelui; si batran critica bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Casa Domnului de malin din Barsana este acum asezata pe dealul intitulat Jbar (ea s-a aflat mai dinainte pe „Podurile Manastirii", loc incotro a fiintat o manastire cordar la mijlocul secolului al XVIII-lea).

[reveliontraditio-blog]

Cazare Ruscova Maramures, Oferte Cazare Maramures Revelion

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa Lista Pensiuni Maramures Cu Piscinas de legatura sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de gros nivel. Gata toate satele zonei si-au pastrat bisericile arhaic din Cabana Revelion Maramures arbore, tocmai ciuda cu timpul si-au construit si altele noi, durate in tartru sau tegla. In Salistea de Sus exista doua biserici-monument, ambele construite din cioranglav. Cea a Balenilor apare intr-o semn din 1752. Dupa Marius Colibas, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un nesemnat, in aceeasi vreme. In casa Domnului se a rasufla icoane si un pomenire pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Sfintie Nistorestilor din Salistea de Sus este poate ctitoria familiei cu acelasi numire, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei certa (insemnarea incalca anul 1753). Icoane pictate pe lemn-dulce de Alexandru Ponehalschi si fragmente de zugravie murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Moldovean Domnitor (fosta Cuhea), nume cu puternica timbru in istoria neamului roman, se a descoperi o deosebit frumoasa biserica ridicata pe locul alteia mai vechi, cine a fost arsa de tatari in ultima invazie facuta in Cazare Cavnic Maramures, Cazare In Maramures De Revelion - cazare-maramures.com - la felini 1717. Actuala casa Domnului a fost ridicata in 1718, respectand vechiul condei. „Acoperisul este neobisnuit de multe din cele descrise safran acusi, prin aceea ca partea superioara se prezinta fara nici o snop cu streasina de peste ferestrelor cine inconjoara sfintire. Are fasona unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu regiune de est legata de acoperisul altarului, iar cea de occi-dent in rand franta, formata de planul perpendicular si la poalele ce se deschid in forma unui unghiu larg, dand cozoroc [. ..] Un mijloc de lemn, in a reprezenta funiei impletite, inconjura biserica pe sub profilele acoperisului subaltern [...] Turla de contur patrata [...] are un balcon mai generos, sprijinit pe treisprezece coloane, legate dintre ele prin arcuri profilate [...] Balconul este taxidit cu un fel de invelitoare de scandura marunta ce formeaza o adevarata garnitura ornamentala. Coiful are brutarie unei piramide in opt zoaie, ce se sprijina pe putru poale ce dau silueta unui trunchiu de piramida". Casa Domnului a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, cine inde 1747 si 1788 era jurat si „solgabirau al orasului de sus". In naos se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor mijloc si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu nevasta sa Ivona si cu septar fii ai sai a majorat sicriu Domnului si a pictat-o". In comuna Bogdan Voda se mai pot a observa ruinele unei biserici de tartru din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Moldovean de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un drum-de-fier nein-semnat, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai frumoase si mai pline de incurcatura si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Prima de asigurare atestare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii inca din epoca bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Indaratul traditia locala si dinapoia unii autori, cineva dintre monumentele cele mai folosit ale Maramuresului ar fi Casa Domnului din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie orisicine mai lude si denumirea de Sfintie Balcului, indaratul numele unui cneaz-voievod morosan primordial din Ieud. Casa Domnului din Deal a pastrat varstnic monumente de agava romaneasca, dintre orisicine celebrul Manuscript de la Ieud, donat muzeului din Sighet de pentru preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este greu controversat. In biserica s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Intreba-ciune crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri arhaic, icoane pe copac si pe uiaga, covoare cu culori vegetale, mobilier constituie inventarul acestui monument de geros nivel arhitectonica, artistica si istorica. Tablou murala este mai noua, lucrata in a domoli pe lemnul-cainelui; si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua cruce a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a edificat una dintre cele mai iele si monumentale biserici din lemn-dulce, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Casa Domnului din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in comun in specificul morosan. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele aproape verticale, turnul gratios si regulat integrat in trupa, toate acestea dau o tinuta arhitectonica de exceptie — „goticul maramuresean". Sfintire din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe belca (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), dojeni arhaic, covoare si mobilier. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in copac, in stilul subiectiv acestui sat. La intrarea in morminte ne a prijini monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de asupra pictorul si sculptorul maramuresean Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, spiritual de socoteala al Maramuresului, genune compatriot si sfatuitor, folclorist al veacului beat si militant pentru drepturile romanilor. Monumentul este modelat in lemn-dulce, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de cioplitura monumentala ale artistului sunt: poarta de la intrarea in multumit Mara si lude de patrundere in Muzeul Tehnicii Impoporare din Zabran Sibiului. Imagina 53: Casa Domnului din Deal — Ieud (dindaratul Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o rand de monumente de arhitectonie taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta aplicata; Populara din Bucuresti, Muzeul Morosenesc din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un cursa neimportant duce asupra Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Biserica de cioranglav din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, daca a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. Face accentuat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de prejur casa Domnului are tare valoroase tatuaj de moarte sculptate in piatra funerara, cu motive solare si antropomorfe. Casa Domnului din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul corespondent cu al celorlalte biserici de lemn-dulce, dar altarul este de contur patrata. Aici se pastreaza multe cracni antic si icoane pe arbore din premiu picior a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, indestulare Sieu ne ofera un minunat monument, sfintire de radacina-dulce; construita in anul 1760, pe locul uneia mai trecut. Chip murala este aproximativ placut pastrata, iar icoanele pe lemn-dulce din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului izvoditor. Rozavlea, dezgustat fiecare a pastrat minologhion „Uriesilor", are o biserica de malinita construita in anul 1720 pe locul celei batranesc, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu baza a captusi si turnul-sageata dau monumentului bun-gust si maiestate. Persoana 54: Casa Domnului din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Impas, sat in fiecine dainui o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In biserica se pastreaza cateva icoane pe copac din secolul al XVIII-lea si mai multe invrajbi batran; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), fiecare a existat aoace, a disparut la cativa ani inapoia al doilea harta mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de putere ne a carmui in mancat Glod, conj eventual fi vazuta biserica de copac construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Zugravit Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe copac si varstnic invrajbi bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Sfintire de iarba-dulce din Barsana este actualmente asezata pe dealul mare Jbar (ea s-a aflat mai dinainte pe „Podurile Manastirii", loc intrucat a fiintat o manastire ancie la mijlocul secolului al XVIII-lea). Dindaratul Marius Malai, sfintire a fost adusa pe cest loc si recladita, cu respectarea formei initiale, in anul 1806, an in care a fost si pictata, nimerit inscriptiei ce se pastreaza. Evidentiem paleta vie, modalitatile proprii de creare a compozitiilor. Icoane pe malin, certa batran si obiecte de instruit provenite de la fosta catedrala (conj si de la o alta casa Domnului de lemn demolata la finele secolului beat), covoare trecut in sistem maramuresean completeaza inventarul monumentului.

[cazarepoartamara-blog]

Cazare Razoare Maramures, Cazare Viseu De Jos Maramures

In contextul etnografic al Maramuresului, valea Izei reprezinta o axa de referinta sub toate aspectele. De aceea, si in domeniul arhitecturii monumentale, ea a dat exemplare de voluminos insusire. Aproximativ toate satele zonei si-au pastrat bisericile batranesc din malin, deslusit gelozie cu timpul si-au construit si altele noi, durate in tartru sau caramida. In Salistea de Sus trai doua biserici-monument, ambele construite din copac. Cea a Balenilor apare intr-o inscriere din 1752. Dinapoia Marius Porumb, constructia dateaza din secolul al XVII-lea si a fost pictata de un anonim, in aceeasi vreme. pensiuni maramures In sfintie se a cunoaste icoane si un amintire pictate de Radu Munteanu, in anul 1755. Sfintire Nistorestilor din Salistea de Sus este poate ctitoria familiei cu acelasi denominatie, asa cum reiese si din insemnarea de pe marginea unei carti (insemnarea captura anul 1753). Icoane pictate pe malin de Alexandru Ponehalschi si fragmente de nacazlac murala imbogatesc interiorul bisericii. In comuna Bogdan Voda (fosta Cuhea), nume cu puternica rasunet in istoria neamului ortodox, se afla o deosebit frumoasa sfintie ridicata pe locul alteia mai trecut, care a fost arsa de tatari in ultima pensiuni maramures cotropire facuta in pensiuni maramures, la felini 1717. Actuala sfintire a fost ridicata in 1718, respectand vechiul limbaj. „Acoperisul este aparte de multe din cele descrise intinzator imediat, prin aceea ca partea superioara se prezinta minus nici o angajament cu polata de prep ferestrelor oricare inconjoara sfintire. Are relief unei prisme triunghiulare cu pantele laterale mai dulci, cu regiune de est legata de acoperisul altarului, iar cea de scapatat in linie franta, formata de planul perpendicular si la poalele ce se deschid in brutarie unui unghiu mare, dand streasina [...] Un franghie de lemn-dulce, in forma funiei impletite, a strange casa Domnului pe sub profilele acoperisului inferior [...] Turla de relief patrata [. ..] are un balcon mai intins, sprijinit pe treisprezece coloane, legate catre ele prin arcuri profilate [...] Balconul este impodobit cu un fel de garderoba de sindra marunta ce formeaza o adevarata sortiment ornamentala. Coiful are calapod unei piramide in opt scursori, ce se sprijina pe putru poale ce dau tipar unui trunchiu de piramida". Sfintie a fost edificata si pictata prin stradania lui Vasile Sapantan, oricine dintre 1747 si 1788 era jurat si „solgabirau al orasului de sus". In sanctuar se pastreaza portretul ctitorului si jiltul acestuia. Inscriptia de pe tabloul ctitorului glasuieste : „Pentru iertarea pacatelor sauca si pentru parintii sai morti — la anul 1754 — nobilul pan Vasili Samplontai cu madam sa Ivona si cu septar fii ai sai a inaltat biserica Domnului si a pictat-o". In comuna Moldovean Voda se mai pot pricepe ruinele unei biserici de aerolit din secolul al XIV-lea si urmele locuintei fortificate a voievodului Moldovean de Cuhea. La cativa kilometri de Cuhea, pe un calatorie laturalnic, pe valea Ieudisorului, se desfasoara una dintre cele mai iele si mai pline de pa-tanie si traditii comunitati maramuresene — Ieudul. Prima atestare documentara a satului este in anul 1365, dar vestigii inca din perioada bronzului dovedesc continuitatea asezarii. Prep traditia locala si dindaratul unii autori, cinevasi dintre monumentele cele mai arhaic ale Maramuresului ar fi Casa Domnului din Deal de la Ieud, datata in anul 1364, constructie care mai prag si denumirea de Casa Domnului Balcului, dindaratul numele unui cneaz-voievod maramuresean primar din Ieud. Sfintire din Deal a pastrat arhaic monumente de idiom romaneasca, intre orisicare celebrul Manuscris de la Ieud, donat muzeului din Sighet de asupra preotul Artemiu Anderco. Manuscrisul este departe litigios. In casa Domnului s-au pastrat doua lucrari tiparite de Coresi: Interogatie crestineasca (Brasov, 1560) si Apostolul (Brasov, 1563). Alte manuscrise si tiparituri varstnic, icoane pe arbore si pe laja, covoare cu culori vegetale, mobila constituie inventarul acestui monument de multime putere arhitectonica, artistica si istorica. Zugravi murala este mai nouar, lucrata in potoli pe lemn-dulce si atribuita lui Alexandru Ponehalschi din Berbesti (a doua jumatate a secolului al XVIII-lea). Tot la Ieud, in 1718 s-a lamurit una dintre cele mai iele si monumentale biserici din radacina-dulce;, asa-zisa „catedrala din lemn" a Maramuresului, cunoscuta si sub denumirea de Biserica din Ses. Planul si sistemul constructiv al bisericii se inscriu in public in specificul morosan. Inaltimea acoperisului in doua trepte, pantele colea verticale, turnul zvelt si concordant integrat in ansamblu, toate acestea dau o imbracaminte arhitectonica de abatere — „goticul maramuresean". Casa Domnului din Ses, ca si cea din Deal, pastreaza o colectie exceptionala de icoane pe butelca (majoritatea provenite din centrul de la Nicula), dojeni vechi, covoare si mobilier. De remarcat este si cimitirul din jurul bisericii, cu monumente funerare durate in iarba-dulce, in stilul personal acestui sat. La intrarea in ingropelnita ne intalni monumentul familiei Biltiu-Dancus, lamurit de inspre pictorul si sculptorul morosan Traian Biltiu-Dancus, in memoria tatalui sau, invatatorul confesional Petru Biltiu-Dancus, spiritual de calcul al Maramuresului, rece compatriot si profesor, folclorist al veacului turmentat si combatant pentru drepturile romanilor. Monumentul este modelat in lemn-dulce, artistul preluand elementele decorative traditionale. Alte opere de sculptura monumentala ale artistului sunt: poarta de la intrarea in satisfacut Mara si lude de alee in Muzeul Tehnicii Impoporare din Rediu Sibiului. Simbol 53: Sfintire din Deal — Ieud (prep Victor Bratulescu). Ieudul a pastrat si o insirare de monumente de arhitectura taraneasca laica: case si anexe gospodaresti (multe dintre ele datate in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea). Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului si de Arta aplicata; Populara din Bucuresti, Muzeul Morosan din Sighetul Marmatiei). De la Lebada Sieului, un cursa nein-semnat a se deplasa contra Botiza si Poienile Izei, sate izolate, cu monumente si traditii interesante. Sfintie de lemnul-cainelui; din Botiza a fost adusa din Viseul de Jos, unde a fost construita in anul 1699, pastrand elementele caracteristice celorlalte biserici maramuresene. Merita evidentiat ancadramentul usii, pentru monumentalitatea si rafinamentul ornamentatiei. Cimitirul de drept casa Domnului are praci valoroase tatuaj de tomba sculptate in zleaman, cu motive solare si antropomorfe. Casa Domnului din Poienile Izei, datata in anul 1604, are planul inrudit cu al celorlalte biserici de lemnul-cainelui;, dar altarul este de contur patrata. Aoace se pastreaza multe carti antic si icoane pe lemn-dulce din panglica petita a secolului al XVII-lea. Revenind pe valea Izei, imbelsugare Sieu ne ofera un splendid monument, sfintire de lemn construita in anul 1760, pe locul uneia mai batranesc. Zugraveala murala este relativ bine pastrata, iar icoanele pe lemn-dulce din secolele XVII si XVIII imbogatesc interiorul monumentului istoricesc. Rozavlea, prisos orisicine a pastrat minologhion „Uriesilor", are o sfintie de lemn-raios construita in anul 1720 pe locul celei batran, arsa de tatari in cursul invaziei din anul 1717. Acoperisul cu baza indoi si turnul-sageata dau monumentului eleganta si maiestate. Simbol 54: Sfintie din Rozavlea. Coborand mai jos pe valea Izei ajungem la Impas, sat in cine data o biserica-monument adusa de la Rozavlea, in anul 1661. In sfintie se pastreaza cateva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea si mai multe cracni arhaic; Cazania lui Varlaam (Iasi, 1643), oricine a existat aici, a mort la cativa ani prep al doilea chinga mondial. De la Podul Slatioarei, pe valea Slatioarei in sus, drumul de farama ne a dirigui in satisfacut Mocirla, incotro probabil fi vazuta sfintie de malin construita la inceputul secolului al XVIII-lea. Zugraveala Iconostasului dateaza din anul 1823. Cateva icoane pe malinita si trecut dascali bisericesti intregesc zestrea acestui lacas. Casa Domnului de cioranglav din Barsana este actualmente asezata pe dealul denumit Jbar (ea s-a aflat mai inainte pe „Podurile Manastirii", loc conj a fiintat o manastire ancie la mijlocul secolului al XVIII-lea). Indaratul Marius Porumbel, sfintie a fost adusa pe aiest loc si recladita, cu respectarea formei initiale, in anul 1806, an in cine a fost si pictata, dupa inscriptiei ce se pastreaza.