#Cultul Eroilor

[acumtv]

Veteranul de război Neculai Ioniță, felicitat la împlinirea vârstei de 99 de ani

Veteranul de război Neculai Ioniță, felicitat la împlinirea vârstei de 99 de ani Veteranul de război Neculai Ioniță, unul dintre eroii care au supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, a fost onorat recent într-un mod special, cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 99 de ani. Evenimentul a avut loc în comuna Mănăstirea Cașin, județul Bacău, unde președintele Subfilialei Cultul Eroilor…

[alexsavescu]

S-a stins din viaţă veteranul fălticenean Iosif Popa. Mesajul Asociaţiei Cultul Eroilor Suceava

S-a stins din viaţă veteranul fălticenean Iosif Popa. Mesajul Asociaţiei Cultul Eroilor Suceava

Asociația Cultul Eroilor Suceava transmite condoleanțe familiei la trecerea la Domnul a veteranului de război Iosif Popa. Dumnezeu să-l odihnească cu drepții! Textul următor este preluat de pe pagina de facebook a domnului Constantin Crăciun, membru al Asociaţiei Cultul Eroilor Suceava Trebuie să recunoaștem că nu de puține ori suntem învinși, sau cel puțin copleșiți, de propriile…

[jurnaldeoltenia]

Revista OLTENIA EROICA la numarul 11/2019

Revista OLTENIA EROICA la numarul 11/2019

Vineri 29 noiembrie 2019 ora 16.00 in Sala Oglinzilor de la Muzeul de Arta Craiova va avea loc lansarea revistei de cultura si educatie patriotica OLTENIA EROICA. Revista apare semestrial si este organul de presa al Asociatiei Nationale Cultul Eroilor “REGINA MARIA” filiala judetului Dolj “FRATII BUZESTI”.

Acest numar este dedicat implinirii a 100 de ani de la infiintarea Societatii Mormintele…

[rudyroth79]

Știri: ”Marea Unire de suflet brăileană”, eveniment caritabil la Teatrul ”Maria Filotti” (6 noiembrie 2018, Brăila)

Știri: ”Marea Unire de suflet brăileană”, eveniment caritabil la Teatrul ”Maria Filotti” (6 noiembrie 2018, Brăila)

Marți, 6 noiembrie 2018, începând cu ora 14.00, la Teatrul ”Maria Filotti”  din Brăila are loc manifestarea ”Marea Unire de suflet brăileană”, eveniment caritabil omagial, ”100 de ani de la Marea Unire”, dedicat celor care au slujit și slujesc România sub drapelul tricolor.

Organizatorii evenimentului sunt: Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala Brăila ”General Stan Poetaș”,…

[news24hrou]

Bugetul Capitalei și alte proiecte de hotărâre – dezbătute astăzi în Consiliul General

Bugetul municipiului București pentru 2018, reorganizarea Regiei Autonome de Transport dar și alte proiecte vor fi dezbătute astăzi în ședința Consiliului General al Capitalei. Discuțiile ar urma să înceapă la ora 11.

Primul punct pe ordinea de zi este proiectul de hotărâre, respins în şedinţa anterioară, prin care terenul din şoseaua Pipera nr. 55 urmează să fie preluat de la RATB și trecut în administrarea directă a Consiliului General – asta pentru realizarea Spitalului Metropolitan.

Consilierii municipali urmează să decidă dacă primarul general va fi împuternicit să demareze procedurile necesare pentru identificarea suprafeţelor de teren în vederea construirii a altor două spitale generaliste pe raza Sectorului 3 şi a Sectorului 6.

Va fi supus votului şi proiectul de buget al Bucureștiului pe anul 2018. Conform raportului de specialitate, veniturile totale pentru acest an sunt prognozate la 5,7 miliarde lei. Totalul cheltuielilor însă ar urma să fie de 6,2 miliarde lei, sumă va fi echilibrată prin utilizarea banilor rămași din anii trecuți – în valoare de 560 milioane lei.

Consilierii vor decide reorganizare RATB, prin schimbarea formei juridice din regie autonomă în societate pe acțiuni, care vor fi deținute de municipiul Bucureşti, prin Consiliul general, şi judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Denumirea societăţii pe acţiuni Societatea de Transport Bucureşti – STB SA.

Se va dezbate şi propunerea amplasării unui bust al Elisabetei Rizea în parcul Drumul Taberei. Segmentul din şoseaua Virtuţii cuprins între Calea Crângaşi şi şoseaua Ciurel ar urma să primească denumirea de şoseaua Neagu Djuvara; Parcul Giuleşti ar urma să fie redenumit Parcul Marin Preda; Parcul Fabricii (Sector 6) ar putea deveni Parcul Tudor Vladimirescu.

84 de proiecte sunt în total pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Municipal al Capitalei:

1. Proiect de hotarare privind preluarea in administrarea directa a Consiliului General al Municipiului Bucuresti a imobilului din Soseaua Pipera nr. 55, sector 2, in vederea realizarii obiectivului de investitii ,,Spitalul Metropolitan”

2. Proiect de hotarare privind imputernicirea Primarului General al Municipiului Bucuresti de a identifica suprafetele de teren si sa demareze procedurile necesare privind constructia a doua spitale generaliste

3. Proiect de hotarare privind transmiterea din administrarea Administratiei Fondului Imobiliar in administrarea Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic a unor imobile proprietate de stat situate in Municipiul Bucuresti, in vederea efectuarii lucrarilor de punere in siguranta si consolidare

4. Proiect de hotarare pentru aprobarea Protocolului de colaborare privind construirea unei maternitati in curtea Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” Bucuresti —–(adica Maternitatea facuta de Asociatia Colectiv)

5. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Consolidare si reabilitare Pavilion A din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes”

6. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Bazin de recuperare prin hidrokinetoterapie la Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca”

7. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Reabilitare Corp A si B Maternitatea Bucur” – str. Bucur nr. 10 (Corp A) si nr. 19 (Corp B), sector 4

8. Proiect de hotarare privind predarea in administrare a lifturilor si escalatoarelor ce fac parte din obiectivul “Modernizare infrastructura rutiera Piata Sudului”, de catre Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei catre Administratia Strazilor

9. Proiect de hotarare privind solicitarea catre Guvernul Romaniei de emitere a unei hotarari pentru transmiterea Mausoleului „Memorialul Eroilor Neamului” din domeniul public al statului si din administrarea Oficiului National pentru Cultul Eroilor din subordinea Ministerului Apararii Nationale in domeniul public al Municipiului Bucuresti

10. Proiect de hotarare privind declararea ca bun ce apartine domeniului public al Municipiului Bucuresti a unui imobil situat in Sectorul 4 si darea acestui bun in administrarea Consiliului Local al Sectorului 4 in vederea plantarii de stejari cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania la Bucuresti

11. Proiect de hotarare privind dezmembrarea cadastrala a imobilului Depoului Giurgiului ce apartine domeniului public al Municipiului Bucuresti, situat in strada Actiunii nr. 52-54, sector 4, in scopul realizarii si a unei autobaze

12. Proiect de hotarare privind declararea ca bun apartinand domeniului public al Municipiului Bucuresti a cotei de ½ din imobilul situat in Bucuresti, str. Nicolae Tonitza nr. 9, sector 3, in vederea realizarii unei parcari

13. Proiect de hotarare privind reorganizarea Regiei Autonome de Transport Bucuresti – RA prin schimbarea formei juridice din regie autonoma in societate pe actiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucuresti – STB S.A.

14. Proiect de hotarare privind aprobarea contractului de mandat – cadru si desemnarea administratorului special al Regiei Autonome de Distributie a Energiei Termice (RADET), precum si a persoanei imputernicite sa semneze contractul de mandat cu acesta – dupa ce fostul director si-a dat demisia cind doi muncitori au fost opariti cind reparau o conducta in zona Leu.

15. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie (DALI) si a indicatorilor tehnico – economici aferenti obiectivelor de investitii lucrari de modernizare si integrare in sistemul BTMS a intersectiilor semaforizate de pe arterele Colentina, Camil Ressu – Theodor Pallady, 13 Septembrie – Bd. Ghencea, Calea Grivitei – Bucurestii Noi, Giurgiului

16. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii ,,Reabilitare sistem rutier si realizare retele edilitare pentru 68 strazi din Municipiul Bucuresti”

17. Proiect de hotarare privind preluarea de catre Municipiul Bucuresti a documentatiilor tehnico-economice faza Studiu de Fezabilitate aferente obiectivului de investitii „Construire sali sport multifunctionale in incinta unor unitati de invatamant, sector 6″

18. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Construire sala sport multifunctionala in incinta Scolii Gimnaziale nr. 197″ str. Obcina Mare nr. 2, sector 6

19. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Construire sala sport multifunctionala in incnita Scolii Gimnaziale Sfintii Constantin si Elena” Aleea Lunca Cernei nr. 3, sector 6

20. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Construire sala sport multifunctionala in incinta Scolii Gimnaziale nr. 167 (fosta nr. 202)” Aleea Crangasi nr. 140, sector 6

21. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Construire sala sport multifunctionala in incinta Liceului Teoretic Tudor Vladimirescu” Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6

22. Proiect de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Construire sala sport multifunctionala in incinta Colegiului National Grigore Moisil” Bd. Timisoara nr. 33, sector 6

23. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de fezabilitate si a indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Adoptarea Cogenerarii pentru Centrala Termica de Zona Casa Presei”

24. Proiect de hotarare privind acordul de principiu pentru achizitionarea imobilului monument istoric situat in str. Lipscani nr. 26, sectorul 3, cu destinatia de spatiu cultural

25. Proiect de hotarare privind infiintarea Centrului Cultural Lumina si aprobarea organigramei, numarului total de posturi, statului de functii si regulamentului de organizare si functionare ale acestuia

26. Proiect de hotarare privind aprobarea Actului aditional nr. 1 la Acordul de Asociere incheiat intre Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, Fundatia Alb-Galbena si Asociatia de Ajutor Mutual Bucuresti in vederea asigurarii continuitatii proiectului „Centrul pilot de coordonare a serviciilor de ingrijiri la domiciliu din Municipiul Bucuresti” aprobat prin Hotararea C.G.M.B. nr. 532/2017

27. Proiect de hotarare privind aprobarea cotizatiei Municipiului Bucuresti pentru anul 2018 la finantarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru transport public Bucuresti-Ilfov

28. Proiect de hotarare privind aprobarea realizarii obiectivului de investitii “Bust Elisabeta Rizea” in parcul Drumul Taberei, sector 6, Bucuresti

29. Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului propriu al Municipiului Bucuresti pe anul 2018

30. Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al Regiei Autonome de Transport Bucuresti pe anul 2018

31. Proiect de hotarare privind repartizarea pe sectoarele Municipiului Bucuresti a sumelor din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru achitarea arieratelor provenite din plata cheltuielilor de functionare si/sau capital in ordinea cronologica a vechimii arieratelor si pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si a proiectelor de infrastructura care necesita cofinantare locala pe anul 2018

32. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) str. Intrarea Gliei nr. 9 – 11 , sector 1

33. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) str. Titu Maiorescu nr. 13 – 17, LOT 1, str. Titu Maiorescu nr.17B, 13 – 17 si str. Vaselor nr. 47 – 49, sector 2

34. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – str. Solzilor nr.2 si nr. 2C, sector 1, Bucuresti

35. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) str. Serg. Condurache Gheorghe nr. 7 – 9, sector 4

36. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) str. Mihail Sebastian nr. 88B, sector 5

37. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – Sos. Bucuresti – Targoviste nr. 50, sector 1

38. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – str. Calea Rahovei nr. 284, sector 5, Bucuresti

39. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – Soseaua Straulesti nr. 68, sector 1, Bucuresti

40. Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – B-dul Theodor Pallady nr. 287, sector 3, Bucuresti

41. PH privind aprobarea documentatiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – str. Cornescu nr. 14, sector 1, Bucuresti

42. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) – str. Vasile Lascar nr. 53 – 55, sector 2

43. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Str. Baia de Arama nr. 1

44. Proiect de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Str. Marinarilor nr. 30, sector 1

45. Proiect de hotarare privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului

46. Proiect de hotarare privind inscrierea in domeniul privat al Municipiului Bucuresti a bunului imobil ce face obiectul Certificatului suplimentar de vacanta succesorala nr. 2/10.01.2018, situat in Bucuresti, str. Aurel Persu, nr. 155, scara A, sector 4, si transmiterea acestuia in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar

47. Proiect de hotarare privind inscrierea in domeniul privat al Municipiului Bucuresti a bunului imobil ce face obiectul Certificatului de mostenitor nr. 1/22.01.2018, situat in Bucuresti, str. Raul Dorna nr. 6, bl. Z46, et. 7, ap. 47, sector 6 si transmiterea acestuia in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar

48. Proiect de hotarare privind inscrierea in domeniul privat al Municipiului Bucuresti a bunului imobil ce face obiectul Certificatului de mostenitor nr. 5/30.01.2018, situat in Bucuresti, Calea Dorobanti nr. 91, bl. 12B, sc. C, et. 2, ap. 69, sector 1 si transmiterea acestuia in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar

49. Proiect de hotarare privind inscrierea in domeniul privat al Municipiului Bucuresti a bunului imobil ce face obiectul Certificatului de vacanta succesorala nr. 11/20.11.2017, situat in Bucuresti, Bd. Unirii nr. 57, bl. E4, sc. 2, et. 3, ap. 44, sector 3 si transmiterea acestuia in administrarea Administratiei Fondului Imobiliar

50. Proiect de hotarare privind transmiterea unor terenuri cu destinatia de spatii verzi din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti prin Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti in administrarea Consiliului Local al Sectorului 5

51. Proiect de hotarare pentru modificarea si completarea Hotararii C.G.M.B. nr. 607/2017 privind punerea in aplicare a OUG nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, republicata, in vederea finantarii de la bugetul local, in limita fondurilor alocate anual cu aceasta destinatie, a cheltuielilor privind proiectarea si executia lucrarilor de interventie la constructiile cu destinatia de locuinta multietajate precum si la spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta, incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si implementarea unor modalitati de facilitare la rambursare

52. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare al aparatului de specialitate al Primarului General

53. Proiect de hotarare privind aprobarea organigramei, numarului total de posturi, statului de functii si regulamentului de organizare si functionare ale Administratiei Fondului Imobiliar

54. Proiect de hotarare privind aprobarea organigramei, numarului total de posture, statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare ale Administratiei Monumentelor si Patrimoniului Turistic, precum si pentru reducerea numarului total de posture la unele servicii publice de interes local

55. Proiect de hotarare privind aprobarea organigramei, numarului total de posturi, statului de functii si regulamentului de organizare si functionare ale Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucuresti

56. Proiect de hotarare privind aprobarea organigramei, numarului total de posturi si statului de functii ale Centrului de Proiecte Culturale ale Municipiului Bucuresti – ARCUB

57. Proiect de hotarare privind aprobarea modificarii Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 488/2017 privind aprobarea Planului de ocupare a functiilor publice din cadrul Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti pentru anul 2018

58. Proiect de hotarare privind adoptarea la nivelul Municipiului Bucuresti a Declaratiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele si mecanismul de monitorizare al Strategiei Nationale Anticoruptie 2016-2020

59. Proiect de hotarare privind aprobarea cuantumului Taxei Municipale pentru Apa Uzata, pentru anul 2018, calculata conform Anexei nr. 2 la Hotararea C.G.M.B. nr. 318/2008

60. Proiect de hotarare privind schimbarea denumirii segmentului din Soseaua Virtutii cuprins intre Calea Crangasi si Soseaua Ciurel, sector 6, Bucuresti in Soseaua Neagu Djuvara

61. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului pentru serviciul public de administrare a domeniului public aferent activitatilor de amenajare, exploatare, reparare, protejare si intretinere a lacurilor, strandurilor si caselor de odihna si tratament din Municipiul Bucuresti

62. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului amenajarea, exploatarea si intretinerea lacurilor, strandurilor, bailor, bazelor de odihna si de agrement din Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini pentru serviciul public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de amenajare, exploatare, reparare, protejare si intretinere a lacurilor, strandurilor, complexelor de sanatate si bailor publice din Municipiul Bucuresti

63. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului serviciului public de administrare a parcajelor apartinand domeniului public si privat al Municipiului Bucuresti

64. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de gestiune a serviciului de administrare si exploatare a parcarilor din Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrare al parcajelor apartinand domeniului public si privat al Municipiului Bucuresti

65. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului serviciului public de administrare a domeniului public si privat pentru asigurarea Managementului Traficului in Municipiul Bucuresti

66. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului de management al traficului in Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrare a domeniului public si privat pentru asigurarea Managementului Traficului in Municipiul Bucuresti

67. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului privind modalitatea de delegare a serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de publicitate stradala si afisaj din Municipiul Bucuresti

68. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului public si privat privind activitatile de publicitate stradala si afisaj din Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrarea a domeniului public si privat privind activitatile de publicitate stradala si afisaj in Municipiul Bucuresti

69. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului serviciului public de administrare a fondului imobiliar aflat in domeniul public si privat al Municipiului Bucuresti si in domeniul privat al statului

70. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind serviciul de administrare a fondului imobiliar aflat in domeniul public si privat al Municipiului Bucuresti si in domeniul privat al statului si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrare a fondului imobiliar aflat in domeniul public si privat al Municipiului Bucuresti si in domeniul privat al statului

71. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului privind modalitatea de delegare a serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de construire, modernizare, reparare si intretinere a retelei stradale si lucrarilor de arta din Municipiul Bucuresti, inclusiv echiparea tramei stradale cu elemente de mobilier urban

72. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului public de construire, modernizare, reparare si intretinere a retelei stradale , lucrarilor de arta aflate in patrimoniul public si privat al Municipiului Bucuresti si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrare a domeniului public si privat privind activitatile de construire, modernizare, reparare si intretinere a retelei stradale si lucrarilor de arta din Municipiul Bucuresti, inclusiv echiparea tramei stradale cu elemente de mobilier urban

73. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului serviciului de administrare a parcurilor si gradinilor din Municipiul Bucuresti

74. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului de administrare a parcurilor si gradinilor din Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini pentru serviciul de administrare a parcurilor si gradinilor

75. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare pentru serviciul de intretinere a arborilor si spatiilor verzi de pe domeniul public al Municipiului Bucuresti

76. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a serviciului de intretinere arbori si spatii verzi in Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini pentru serviciul public de administrare a domeniului public si privat al Municipiului Bucuresti privind activitatile de intretinere a arborilor si a spatiilor verzi

77. Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului serviciului public de administrare a cimitirelor si crematoriilor umane din domeniul public si privat al Municipiului Bucuresti

78. Proiect de hotarare privind aprobarea Studiului de Oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului public de organizare, functionare si administrare a cimitirelor si crematoriilor umane din Municipiul Bucuresti si a Caietului de Sarcini al serviciului public de administrare a cimitirelor si crematoriilor umane din domeniul public

79. Proiect de hotarare privind imputernicirea expresa a Consiliului Local Sector 5 de a hotari cu privire la infiintarea Centrului Medico Social „Sf. Andrei” – unitate sanitara cu personalitate juridica in subordinea Consiliului Local Sector 5

80. Proiect de hotarare privind imputernicirea expresa a Consiliului Local al Sectorului 1 sa hotarasca cu privire la incheierea intelegerii de cooperare cu Sectorul Çankaya al Municipiului Ankara din Republica Turcia

81. Proiect de hotarare privind imputernicirea expresa a Consiliului Local al Sectorului 1 sa hotarasca cu privire la incheierea intelegerii de cooperare cu Raionul Orhei din Republica Moldova

82. Proiect de hotarare privind imputernicirea expresa a Consiliului Local al Sectorului 1 sa hotarasca cu privire la incheierea intelegerii de cooperare cu Municipiul Nazaret – Illit din Statul Israel

83. Proiect de hotarare privind schimbarea denumirii Parcului Giulesti situat pe raza administrativ teritoriala a Sectorului 6, Bucuresti in Parcul Marin Preda

84. Proiect de hotarare privind schimbarea denumirii Parcului Fabricii situat pe raza administrativ teritoriala a Sectorului 6, Bucuresti in Parcul Tudor

  http://ift.tt/2EUCwsO http://ift.tt/2sIFI5V

[turistprinro]

O plimbare de dimineață în parc, o dimineață caldă de decembrie poate aduce istoria în prezent. O rază de soare printre norii lui decembrie au făcut ca ultimele frunze să primească o strălucire aurie în timp ce contururile copacilor să fie învăluite într-o stranie ceață.

Parcul Carol – București

    Parcul Carol, numit Parcul Libertății în anii 1948-1991, este un parc amplasat în sectorul 4 al Bucureștilor, pe Dealul Filaretului. Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie glorioasă a Majestății Sale Regele Carol I, Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în guvernul George Cantacuzino a propus amenajarea Parcului Carol I pentru a fi folosit ca loc principal de organizare a Expoziției Generale Române.

Planurile parcului sunt semnate de arhitectul peisagist elvețiano-francez Eduard Redont. Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 și a fost inaugurat în 1906. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de știință Constantin I. Istrati (1850 – 1918), profesor universitar și academician.

Parcul Carol – București

La 15 iunie 1905 a fost făcută prima săpătură la terasamente. Au fost dislocați circa 575.000 metri cubi de pământ, pentru săparea lacului, pentru arene, pentru modelarea terenului după plan. Suprafața inițială a parcului a fost de 36 ha, cea totală atingând în final 41 hectare. Pe 2 hectare din suprafața totală a fost amenajat un mic lac de agrement. Parcul era amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale, construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori.

Parcul Carol – București

Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ștefan Burcuș, Victor G. Ștefănescu, Ion D. Berindey a fost construit un castel de apă, denumit Cetatea lui Vlad Țepeș. În fața Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar până în 1938, an în care palatul a luat foc și a fost demolat după cutremurul din 1940, a fost construită o cascadă mare după planurile arhitecților Petculescu și Schindl. Cascada era străjuită de trei sculpturi efectuate de Filip Marin, Dimitrie Paciurea și Karl Storck. Cele trei sculpturi sunt Frumoasa adormită și două sculpturi care reprezintă doi tineri nud, cunoscute sub denumirea de Giganții. După construirea Mausoleului, Giganții au fost mutați pe marginea Aleii Centrale a parcului, aproape de intrarea dinspre Piața 11 iunie, iar Frumoasa Adormită a fost mutată în Parcul Herăstrău.

Fântâna 1906 – Parcul Carol, București

În interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor în aer liber, și o moschee în apropierea lacului de agrement.

În perioada comunistă, între anii 1960-1963, Parcul Carol, care imediat după 1947 fusese redenumit «Parcul Libertății», a suferit schimbări importante. Majoritatea monumentelor au fost demolate iar unele au fost mutate cum a fost cazul moscheii «Hunchiar-Regele Carol I», aflată astăzi în Piața Pieptănari. Esplanada a fost lărgită, devenind monumentală. La capătul ei, pe locul Muzeului Militar (fostul Palat al Artelor), a fost construit sub coordonarea arhitectului Ovidiu Maitek, Mausoleul din Parcul Carol, care s-a numit pe vremea aceea „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”.

În prezent, fostul castel de apă, denumit Castelul lui Țepeș Vodă, deoarece se intenționa a fi o reconstituire a Cetății Poenari, este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Parcul Carol – București

Un adevărat muzeu în aer liber, Parcul Carol prezintă vizitatorilor săi obiective turistice care reprezintă file din istoria noastră. Iată ce poți vedea în Parcul Carol

Mausoleul din Parcul Carol (1962), opera arhitecților Horia Maicu și Vasile Cucu;

Fântâna George Grigorie Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870;

Statuile Giganții

Monumentul Eroului Necunoscut, adus de la Mărășești în 1991;

Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909;

Fântâna Zodiac

Fântâna 1906

Institutul Astronomic al Academiei Române

Arenele Romane, cu o capacitate de 5000 de locuri

Statuia doctorului Constantin I. Istrati

Castelul Vlad Țepeș

Toate acestea vor face obiectul unor viitoare articole incluzând și marele dispărut Palatul Artelor.

hdr

Parcul Carol, București O plimbare de dimineață în parc, o dimineață caldă de decembrie poate aduce istoria în prezent. O rază de soare printre norii lui decembrie au făcut ca ultimele frunze să primească o strălucire aurie în timp ce contururile copacilor să fie învăluite într-o stranie ceață.

[stiriarges]

Zeci de coroane și jerbe de flori au fost depuse, vineri, la monumentele eroilor din Mioveni, cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

De la ora 13.00, depunerea de coroane, care a marcat cinstirea eroilor neamului românesc, a fost precedată de intonarea imnului de stat și de o slujbă religioasă oficiată în fața monumentului din centrul civic, ținută de un sobor de preoți.

La eveniment au participat oficialităţi locale, judeţene, cadre militare aparţinând M.A.I., M.A.p.N, A.N.P, reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, ai Asociaţiei Cultul Eroilor “Regina Maria”, veterani de război şi cetăţeni.

Seniorii, premiaţi la 50 de ani de căsnicie

Manifestarea s-a încheiat cu pasul de defilare al militarilor şi cu programul artistic susținut de elevii Școlii Gimnaziale “George Topârceanu” și ai Liceului Teoretic “Iulia Zamfirescu” Mioveni.

Defilare și depuneri de coroane de Ziua Națională, în Mioveni Zeci de coroane și jerbe de flori au fost depuse, vineri, la monumentele eroilor din Mioveni, cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

[acumtv]

ȘTIRILE ACUM TV | 19-20.05.2022

ȘTIRILE ACUM TV | 19-20.05.2022

[robertcodescu]

PRAHOVA EROICĂ

PRAHOVA EROICĂ este o revistă de cultură, editată de Asociația Națională „CULTUL EROILOR” – Filiala Prahova și de Editura KARTA – GRAPHIC, în colaborare cu : – Societatea Culturală „Ploiești-Mileniul III”; – Inspectoratul Școlar al Județului Prahova; – Filiala Prahova a Societății de Științe Istorice din România; – Asociația Națională a Veteranilor de Război; – Asociația Națională a Cadrelor…

[alexsavescu]

Expoziția “România – N.A.T.O.” de la parteneriat la alianță prezentată publicului din Fălticeni

Expoziția “România – N.A.T.O.” de la parteneriat la alianță prezentată publicului din Fălticeni

În perioada 7-16 decembrie 2022, Biblioteca Municipală “Eugen Lovinescu” din Fălticeni găzduiește expoziția itinerantă “România – N.A.T.O.” de la parteneriat la alianță, a Muzeului Militar Național “Regele Ferdinand I”. În organizarea evenimentului sunt implicate Asociația Cultul Eroilor “Regina Maria”- Filiala Județului Suceava și Asociația Militarilor Veterani, Veterani cu dizabilități…

[point-md-blog]

Mormintele de război, la evidența unei structuri nou create

Agenția Națională pentru Cultul Eroilor va fi autoritatea responsabilă de organizarea și coordonarea activităților de evidență, identificare și documentare a mormintelor și a operelor comemorative de război.https://point.md/ro/noutati/social/mormintele-de-razboi-vor-fi-la-evidenta-unei-structuri-nou-create

[mesagerulneamt]

Cine vrea să afle povestea Eroului necunoscut, un simbol național de mare importanță după Primul Război Mondial, poate vizita expoziția deschisă la Muzeul de istorie și arheologie din Piatra Neamț. Meritul este al muzeografului Valeria Bălescu, de la Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”.

Debutul acestui proiect al expoziției itinerante a fost în anul 2012, organizatorul propunându-și să ajungă în toate reședințele de județ din țară. Piatra Neamț este al 38-lea oraș în care ajunge expoziția. Vernisajul a avut loc pe 20 iunie, iar povestea eroului necunoscut, exemplificată prin fotografiile vremii, este la îndemâna vizitatorilor până pe 30 iunie.

Eroul necunoscut a fost ales de elevul Amilcar C. Săndulescu, un copil de trupă, purtat de mână de ministrul Războiului, printre 10 sicrie cu oseminte, aduse din toată țara în Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Mărășești. Se întâmpla pe 14 mai 1923, când mausoleul nu era construit. Elevul, al cărui tată pierise în război, în 1917, a ales al patrulea sicriu. Toate celelalte au fost îngropate, cu onoruri, la Mărășești, iar cel ales a fost urcat într-un tren special și transportat la București, pe un traseu cu opriri, onoruri și flori în fiecare gară. Primul Război Mondial a însemnat, pentru România, peste 800.000 de jertfe. Practic, nu exista familie care să nu fi suferit o pierdere mai apropiată sau mai îndepărtată și, din acest motiv, foarte mulți oameni și-au imaginat că acel erou, ales dintre atâția, ar putea fi ruda lor sau camaradul lor. Exista un adevărat cult, iar eroului necunoscut – devenit simbol național – i s-a pregătit o ceremonie de înhumare după regulile înmormântării monahului. Sicriul a fost depus la Biserica Mircea-Vodă din București, pe 15 mai, iar pe 17 mai a fost înhumat în Parcul Carol. Mormântul a devenit loc de pelerinaj pentru personalitățile țării, dar și pentru generali și miniștri din statele aliate.

Instaurarea comunismului a însemnat surghiun pentru osemintele eroului necunoscut, care a fost exhumat și dus la Mărășești. Abia în 1991, prin decret semnat de Petre Roman, ca premier, eroul a fost exhumat, depus în mausoleu vreme de o lună, iar de Ziua Armatei, pe 26 octombrie, înhumat în Parcul Carol, dar nu în locul inițial. În 2006, după mutarea la locul inițial, un alt copil de trupă, al cărui tată a murit la revoluția din ’89, a fost desemnat să aprindă flacăra la mormântul eroului necunoscut. Toată povestea zbuciumată a unui simbol național poate fi văzută în fotografiile aduse de la Muzeul Militar ”Ferdinand I”, zilnic, până pe 30 iunie inclusiv, între orele 10 și 17. Expoziția s-a organizat în colaborare cu Cercul Militar Piatra Neamț, Complexul Muzeal Județean Neamț și Asociația Cultul Eroilor ”Regina Maria” filiala Neamț. (C.M.)

GALERIE FOTO:

This slideshow requires JavaScript.

  Lecție de istorie: Eroul necunoscut Cine vrea să afle povestea Eroului necunoscut, un simbol național de mare importanță după Primul Război Mondial, poate vizita expoziția deschisă la Muzeul de istorie și arheologie din Piatra Neamț.

[news247worldpress-blog]

Romania:NOAPTEA MUZEELOR ÎN INSTITUȚIILE DE PROFIL ALE M.Ap.N.

Romania:NOAPTEA MUZEELOR ÎN INSTITUȚIILE DE PROFIL ALE M.Ap.N.

PORŢI DESCHISE LA CASTELUL ŢEPEŞ DIN PARCUL CAROL I Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va organiza sâmbătă, 20 mai, începând cu ora 18.00, evenimentul Porți Deschise la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I. Activitatea are loc în contextul sărbătoririi Zilei Eroilor și se desfășoară anul acesta în cadrul programului Noaptea Muzeelor, patronat de Consiliul Europei şi UNESCO. În cadrul…

[barsand]

trofeul Cerbul de Aur Brasov

“Cerbul de Aur” pentru România este marca unui festival, este un brand, pe care Braşovul ca şi oraş gazdă l-a promovat pe parcursul timpului cu vârf şi îndesat. Cu toate acestea Bucureștiul, sau mai precis Televiziunea Română cunoscută ca şi TVR deţine toate drepturile, cu privire la acest festival. Propuneri de relansare şi finanţare au tot fost prezentate celor de la TVR însă ceva acolo nu funcţionează, şi nimeni nu mişcă un deget fără acceptul acestora. Pentru cei care nu ştiu, „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmărește promovarea talentelor din România și de peste hotare. Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții. Ce păcat şi ce ruşine în acelaş timp!

Nu ştiu cum să numesc acest comportament al TVR dacă nu egoism. Încercând să aflu despre poziţia oficială a autorităţilor am căutat informaţia pe siteul oficial cerbuldeaur.ro. Din păcate acesta nu poate fi accesat. Mesajul pe care-l citesc pe pagina de web este: “Pagina web http://cerbuldeaur.ro/ este temporar indisponibilă sau posibil mutată permanent la o nouă adresă.” Aşadar pe lângă egoismul de a nu lăsa pe altcineva să organizeze festivalul mai avem şi nepăsarea, indiferenţa celor care ar trebui să se ocupe de o simplă pagină de web ca să fie funcţională.

Citind câte ceva din mitologie despre “Cerbul de Aur” am încercat să aflu totuşi în ce fel este valorificat acest tezaur naţional. Din păcate nu am găsit nimic substanţial. Măcar o referinţă sau o trimitere către legendă, basm sau fie şi o notă referitoare la importanţa acestui simbol ancestral. M-am gândit atunci că poate cei de la TVR nici măcar nu şi-au pus problema să cultive acest simbol sub multiplele lui valenţe. Probabil că ignoranţa aceasta este o binecuvântare pentru TVR căci ceea ce nu cunosc nu are cum să-i afecteze. Pentru ţară însă acest comportament al televiziunii naţionale este catastrofal. Asemeni industriei Braşovene pusă pe butuci, festivalul “Cerbul de Aur” este încet, încet scos din conştiinţa publică, marginalizat şi împins către uitare.

Constantin Brâncuși făcea următoarea remarcă: „Există un scop în toate lucrurile. Pentru a ajunge acolo, trebuie să te desparți de egoism.” TVR trebuie să înţeleagă un lucru elementar şi anume că acest festival nu este un bun propriu pe care are dreptul să-l bastardizeze sau să-l ucidă. Ei nu au voie să dispună de acest festival după bunul lor plac sau să-l izoleze din prea multă “dragoste” sau supra-protecţie. “Cerbul de Aur” asemenea coloanei infinitului este un simbol naţional este o încununare a efortului mai multor generaţii de buni români în promovarea culturii şi valorile noastre naţionale. Festivalul trebuie să producă punţi de legătură culturale, să atragă participanţi din cât mai multe ţări şi să ne reprezinte în lume prin valoare, profesionalism şi prestigiu.

Pentru mine acest comportament al TVR este anti-naţional iar autorităţiile române ar trebui să se autosesizeze. Nu ştiu dacă există o lege împotriva vandalizării bunului naţional, dar dacă există, TVR ar trebui cât mai urgent amendată şi obligată să cedeze drepturile de organizare celor în măsură să le pună în practică şi să le ducă la împlinire cu succes.

Pentru a înţelege mai bine bogăţia folclorică şi culturală pe care o reprezintă “Cerbul de Aur”, am extras din mitologia noastră şi a mai multor alte popoare pasaje referitoare la semnificaţia mitului cerbului. Totodată am încercat să localizez arealul în care acest mit este identificat şi felul în care el este perceput de către diferite culturi.

Galerie de imaginie:

Copacul vietii si cei patru cerbi

Actaeon din mitologia Elenă

Acteon ucis de Artemis

pocalul de la Agighiol şi cerbul saraba

Apollo Artmeis si caprioara 490 îH

Artemis si ciuta

cerbul Sarabha cu opt picioare si coarnele sub forma de cosoroaba

cernunnos regele cerb de aur

Cernunnos simbol Celtic zeu al fertilitati

Cernunnos

Chateau d Anet Fontaine de Diane

Ciuta capturat din muncile lui Herakles

Dain Duneyr Durathror Dvalin cei patru cerbi mitici

Dain Duneyr Durathror Dvalin Yggdrasil

Diana expusa la Versialles

Placă aurita cerb Scitic sec 6-5 î.H

Herakles capturarea ciutei Cerynitiană

Herakles capturarea ciutei albe Cerynitiană

Hittite dKAL bronze 2200 iH Museul Anatolian al Civilizatilor din Ankara

Hunor şi Magor vânează cerbul mitic

Legenda sfântului Eustache

motivul cerbului de pe coiful dacic

Naphtali căprioara din biblie

Pazyryk caprioara Scită

riton de aur tezaurul de la panaghiuriste

Riton Hitit de argint cu incrustari de aur

royal hart sceptre Sutton Hoo

sigiliul orasului Baia sec xiv

Statue Hercules Telephus si caprioara

fibula aurită – szkita aranyszarvas kisebb

Telephus fiul lui Hercules sugând lapte de la caprioara

zeita Diana si cerbul

Elada şi Roma antică

Diana de la Versailles, Heracles, Telephus şi căprioara (Muzeul Luvru)

În mitologia ateniană, căprioara este asociată cu Artemis în rolul său de fecioară, virgina vânătoriţă. Acteon, după ce a surpins imaginea nudă a lui Artemis care se îmbăia, a fost transformat de aceasta într-un cerb pe care însăşi câinii ei l-au sfâşiat în bucăţi. Callimachus, în lucrarea sa atotcuprinzătoare “Al treilea imn dedicat zeiţei Artemis”, menţionează de asemenea căprioara cu coarne care trăgea carul de luptă a lui Artemis.

Una din muncile lui Heracles (Hercules la romani) a fost aceea de a captura ciuta Ceryniană, sacră pentru Artemis, să o predea pentru scurt timp stăpânului său după care să o restituie lui Artemis. Deoarece o cuită cu coarne era necunoscută până atunci în Grecia antică, povestea sugerează că ar fi fost vorba despre o căprioră cu coarne care ar fi trăit în ţinuturile nordice, în Hyperborea care reprezenta habitatul natural pentru căprioarele cu coarne. De asemenea în mitologie fiul lui Heracles a fost abandonat copil fiind în văile din Tegea, acesta fiind îngrijit de o ciută.

Egypt Satet, zeiţa vânătorii, a fost ilustrată purtând coarnele unei căprioare uneori având chiar trăsăturile feţei pictate în chip de caprioară.

Germanic Pe un sceptru regal Anglo-Saxon găsit în necropola de la Sutton Hoo din Anglia, este reprezentat un cerb stând în picioare. În vechiul poemul englezesc Beowulf, o bună parte din prima porţiune a povestirii este axată pe hala mare a eroilor numită Heorot, însemnând “Hala Cerbului”.

În poemul “Grímnismál” din colecţia de mituri nordice “Poetic Edda” cei patru cerbi (Dain, Duneyr, Durathror şi Dvalin) din Yggdrasil sunt descrişi ca mâncând din copacul vieţii. Poemul Yggdrasil de asemenea menţionează că cerbul Eikþyrnir locuieşte în Valhala. În proza Edda cartea Gylfaginning, zeul Freyr îl ucide pe Beli cu un corn de cerb. În Þiðrekssaga sau Thidreksaga, Sigurd este prezentat ca fiind îngrijit de o căprioară.

Andy Orchard propune o conexiune între cerbul Eikþyrnir din Valhalla, ca imagine a cerbului ce este asociat cu hala (eroilor) Heorot, şi sceptrul Sutton Hoo. Sam Newton identifică ambele simboluri sceptrul Sutton Hoo şi hala Heorot ca şi simboluri timpurii ale regalităţii Englezeşti. Rudolf Simek spune că “nu este foarte clar ce rol a jucat cerbul în religia germanică insă teoretizează că, “cultul cerbului este pus în legătură întronarea lui Odin în deminitatea de rege al regilor”.

Hitiţi Cerbul a fost identificat alături de taur la Alaca Höyük şi conţinut în mitologia Hitită ca şi zeitate protectoare al cărui nume este înregistrat ca şi dKAL. Alţi zei Hitiţi au fost adesea zugrăviţi ca şi călărind pe spatele unui cerb.

Ungaria În mitologia ungară, Hunor şi Magor, fondatorii poporului Maghiar, au urmărit un cerb alb într-o vânătoare. Cerbul i-a condus într-o ţară necunoscută pe care au numit-o Scitia. Hunor şi Magor au populat Scitia cu descendenţii lor Hunii şi Maghiarii. Până în prezent, o emblemă importantă în Ungaria este cerbul cu multe coarne cu capul întors privind peste umăr.

Posibil în secolul al 11-lea, potrivit unei legende, o căprioară cu coarne apare din nou în legendele creştine. Chronicon Pictum conţine o povestire unde viitorul rege Sfântul Ladislaus I al ungariei şi fratele său Regele Géza I al ungariei vânau într-o pădure, şi o căprioară cu numeroase lumânări aprinse în coarnele ei le-a apărut. Sfântul Ladislaus ia spus atunci fratelui său ca nu este o căprioară ci un înger a li Dumnezeu, iar coarnele sale erau aripi iar lumânările erau pene strălucitoare. El a afirmat atunci intenţia de a construi o catedrală în cinstea Maicii Domnului în locul în care le-a apărut căprioara.

Iudaism Tribul Naftali are încrustat un cerb pe stindardul lor tribal, şi a fost descris poetic ca şi o ciută binecuvântată de Jacob. În vechiul testament apar următoarele: “49:1 Apoi a chemat Iacov pe fiii săi şi le-a zis: Adunaţi-vă, ca să vă spun ce are să fie cu voi în zilele cele de apoi. … 49:21 Neftali, cerboaică slobodă: el rosteşte graiuri minunate.”

În mitologia Evreiască – aşa cum este discutat în talmud (חולין נט ע”ב) – există un fel de cerb uriaş pe nume “Keresh”. El se povesteşte că trăieşte în pădurea mitică numită “Bei Ilai”.

Celţi Cernunnos este o figură mitologică în cultul mitologic continental celtic şi posibil una dintre figurile ilustrate pe “Gundestrup cauldron”. Acesta are coarne de cerb deasupra capului. Rolul sau în mitologie este neclar neregăsind poveşti specifice despre acesta.

Mitologia românească Motivul cerbului de pe coiful dacic de la Agighiol, Ritonul de aur de la Poroina Mare sau sigiliul oraşului Baia de secol XIV, prima capitală a Moldovei, sunt doar câteva repere de foarte mare valoare şi importanţă care atestă fără putere de tăgadă autenticitatea acestui simbol ancestral.

După cum arată Romulus Vulcănescu, şi în tradiţiile noastre „cerbul poartă în coarne un brad, simbol carpatic al Arborelui Cosmic. Din scrierile lui Romulus Vulcănescu despre mitologia pre-dacică, extragem cateva idei. Cercetătorul susţine că: „În seria presupuselor zoototemuri sălbatice trebuie să menţionăm şi pe cel al cerbului. S-au descoperit pe teritoriul României figurile zoomorfe care închipuie imaginea cerbului. Dintre legendele consemnate de scriitorii greci antici, poeţii Pisandru şi Pindar, istoricul Pherechidis, toţi se referă la o cerboaică de aur care apăra gurile Dunării. După această legendă, socotită geto-scitică, nimfa Taigeta, iubita lui Zeus, închinase zeiţei Ortaisa (un fel de Artemidă), în oraşul Istria de la gurile Dunării, o cerboaică cu coarnele de aur ca să apere Delta. Cerboaica cu coarnele de aur avea calităţi excepţionale, fapt care îl determină pe regele Teseu al Atenei să pornească la vânătoare. Cerboaica aceasta din descrierile mitografilor antici era probabil reprezentarea totemică a regelui faunei deltei străvechi.”

Cristina Pănculescu în lucrarea “Taina Kogaionului” face următoarele asocieri: “În unele tradiţii cerbul apare ca „vestitor al luminii […] iar în alte tradiţii acest simbolism îşi dobândeşte întreaga sa valoare cosmică şi spirituală. Cerbul apare ca mediator între Cer şi Pământ, ca simbol al Soarelui în ascensiune. Ulterior o cruce va apărea între coarnele sale şi el va deveni imagine a lui Christos, simbol al harului revelaţiei salvifice. Mesager al divinului, cerbul aparţine unui lanţ de simboluri, asociat fiind: Arborelui Vieţii, coarnelor şi crucii […].”

Un colind de Anul Nou reflectă, într-o formă inedită, imaginea cerbului purtând un brad între coarne:

«Leru-i Ler de Domn, cerbuţul păştea, în ramuri purta un mic de brăduţ, cu stea în creştet. Cerbuţul păştea, brăduţul creştea, mare şi fălos într-un brad frumos. Pe unde călca, noaptea lumina ceru-ntunecat, cerbul îmbrădat.»

Amintind de colinde nu putem să nu ne referim la Moş Crăciun, care după cum arată Nicolae Densuşianu, îl reactualizează pe Bătrânul Saturn, regentul Vârstei de Aur când Arborele Vieţii îşi dăruia oamenilor fructele miraculoase. De aceea, în amintirea acelui Timp fericit, şi ca o promisiune a celui ce va să vină, în noaptea naşterii Pruncului Iisus – Promisiunea întrupată – Bătrânul Saturn, sub chipul lui Moş Crăciun, vine în sania trasă de cerbi, aducând bradul încărcat de daruri şi lumini – imagine a Arborelui Vieţii.

Revenind oarecum cu “picioarele pe pământ” şi colindând munţii Bucegii, valea adâncă ce coboară de la Vârful Ocolit (Bucura Dumbravă) şi vârful Omu – mărginită la nord de Colţii Morarului şi la sud de muntele Coştila – este numită Valea Cerbului. Această denumire spune multe, căci nu despre valea unui cerb oarecare este vorba, ci chiar despre valea Cerbului fermecat ce poartă în frunte nemaivăzuta piatră preţioasă pe care Harap-Alb o cucereşte – la porunca Spânului – pentru Verde-împărat. Exista o carte de poveşti intitulată chiar Zânele din Valea Cerbului, poveşti culese din zona Bucegilor de Nestor Urechia. Din folclorul românesc redăm versurile de mai jos:

Pe platou în nopţi cu lună plină, Şi pe culmile Bucşoiului, Vin scăldate parcă în lumină Zânele din Valea Cerbului. Au pe cap cununi de campanula Şi în plete flori de colţ de argint, Capre negre în vârf de piatră sură Străjuiesc în taină locul sfânt.

Un arhicunoscut colind românesc ne vorbeşte despre cerbul fermecat transformat în vătaf al oilor, probabil al caprelor negre, din vârful munţilor care este înzestrat cu darul vorbiri şi care-l înduplecă pe vânător ca să-i cruţe viaţa.

Colindul Cerbului

Mândru-şi cântă-un cerb în codru Haida ler, leru-i ler Mândru-şi cântă de nu-i modru

Vânătoru s-o sculatu’ Haida ler, leru-i ler Puşca-n mână şi-o luatu’

După cerb o alergatu’ Haida ler, leru-i ler Sus în munte l-o aflatu’

Stai, fârtat, nu mă-mpuşca Haida ler, leru-i ler Las��-mi mie viaţa

Că nu-s fiara fiarelor Haida ler, leru-i ler Ci-s vătafu’ oilor

Oilor, cornutelor Haida ler, leru-i ler Din vârfuţu’ munţâlor

Munţâlor, cărunţâlor Haida ler, leru-i ler Munţâlor, cărunţâlor

Colind popular

Cerbul de aur – Basme, culese din popor de Dumitru Stăncescu

Dumitru Stancescu

Acest portret a lui Dumitru Stăncescu a fost publicat în volumul La Gura Sobei – Snoave și Basme, culese din popor, colecția BPT – Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1908. Dumitru Stăncescu, născut la 20 decembrie 1866 , București şi decedat la 12 iulie 1899 la Brunnen Elveția, la doar 32 de ani, a fost un folclorist și publicist român. Părinții săi erau intelectuali, tatăl său fiind C.I. Stăncescu, fost director al Teatrului Național.

Studiile primare le-a absolvit la colegiul Sf. Sava, unde l-a avut ca profesor pe Gheorghe Dem Theodorescu. Dumitru Stăncescu și-a urmat studiile universitare în țară, iar doctoratul în științe sociale, științe politice și administrative, l-a obținut în 1890 la Liège, în Belgia.

În perioada 1885-1895 a cules și a prelucrat folclor muntenesc după metoda numită „a lui Petre Ispirescu“. S-a preocupat să adune texte de mare expresivitate și să păstreze oralitatea poveștilor, conciziunea și claritatea lor, precum și modul alert de expunere specific povestitorilor din Muntenia.

Dumitru Stăncescu a publicat folclor cules de el în “Revista Nouă”, înființată de Bogdan Petriceicu Haşdeu. A colaborat și la revista Literatorul. În 1892 a inițiat colecția „Biblioteca pentru toți”, în care s-au tipărit operele a numeroși scriitori români și străini, al cărei director a fost în perioada 1896-1899. A tradus din Hans Christian Andersen, F. Coppée, Bernardin de Saint-Pierre și Herbert Spencer.

Cerbul de aur – Basme, culese din popor de Dumitru Stăncescu

A fost odată un unchiaş ş-o mătuşă. Unchiaşul avea de la nevasta dintâi doi copii:un băiat ş-o fată; şi p-ăştia copii mătuşa, muma a vitregă, nu-i putea suferi, îi ţinea nemâncaţi, îi bătea de le învineţea carnea pe ei – bătaie de mumă vitregă, când e vorba. În sfârşit, vai de mămuşoara lor ce viaţă duceau bieţii copii, c-avea zgripţuroaica o inimă neagră de o ştiau şapte sate primprejur, şi era şi prefăcută.

Într-o zi, ce i se năzări ei, nu, că ea nu mai mănâncă pâine şi sare cu moşul, de n-o prăpădi copiii; să-i ducă în ce pădure o şti şi să-i omoare, or să se piarză de ei, or ce le-o lumina Dumnezeu să facă, numai cu ochii de ei să nu mai dea, că s-a isprăvit.

Încercă unchieşul s-o înduplece, o întoarse, o mai suci c-aşa, că pe dincolo… aş! Baba o ţinea întruna pe-a ei.

N-a putut ieşi cu ea la căpătâi. Deci, fiindcă era slab de inimă şi o iubea prea mult (vezi cum îl orbise pe el Dumnezeu la bătrâneţe), se hotărî moşul să-i facă pe voie.

Într-o zi zise el copiilor:

– Hai, taică, hai cu mine la pădure să aducem niscai crăci să avem cu ce momi ăl foc.

Copii taman se jucau prin bătătură. Cum auziră că trebuie să meargă la pădure, se bucurară şi porniră.

Dar vezi dumneata, când vrea Cel-de-Sus cu omul: copii se jucaseră cu nişte cenuşă, iar sânul băiatului era plin; pe drum a tot curs cenuşă pe toate potecile pe unde trecuseră.

Şi când se piti moşul de ei, ca să se piarză, bieţii copii se aşeză pe o buturugă şi începură să plângă că se vedeau singuri în desiş. Deodată, fata dădu cu ochii de urma de cenuşă şi tot într-o fugă se duseră după ea până acasă.

Ajunseră, dar nu îndrăzni să intre în bordei, c-o ştiau pe mama vitregă rea şi se temeau să nu-i ia la bătaie învinuindu-i că s-au pierdut de tatăl lor.

Se lăsase frig, căci era cam pe înnoptate. Se urcară atunci pe din dosul bordeiului – că era bordei făcut în pământ – şi şedeau acolo, lipiţi de coşul vetrei.

Unchieşul şi baba se aşezaseră să mănânce; se auzeau lingurile cum se loveau de bliduri.

După ce sfârşiră de mâncat, baba, de-a dracului, ca să-l amărască şi mai mult pe unchiaş, zise cu glas prefăcut:

– Aoleo, unchiaşule, unde sunt bieţii copilaşii tăi, să ronţăie şi ei aste uscături?

Copiii, de sus, auzind glasul ei mieros, strigară pe coş:

– Aici suntem, mamă.

Şi dădură fuga în bordei.

Baba să crape de necaz şi mai multe nu! După ce adormiră copiii, îl ocărî pe moş şi-l batjocori cum îi veni la gură, că n-a putut nici atâta lucru să facă şi el!

Aşadar, se văzu silit a-i făgădui că i-o duce a doua zi la pădure şi acum i-o duce aşa departe, că n-or şti să mai vină înapoi.

Şi aşa, a doua zi, băgă moşul de seamă, deschise ochii în patru, şi cum îi pierdu pe copii, îi pierdu de-a binelea, că n-au mai ştiut să se întoarcă. Au rămas în pădure.

Au stat ei, bieţii, cât au stat, cu frică, tremurând vargă că urlau şi răgeau fiarele de ţi se făcea părul măciucă pe cap, plângând de să fi muiat inima cuiva, de cremene să fi fost. Dar ce să facă? Ei au plâns, ei au tăcut. Porniră şi ei, cu inima în dinţi, când i-a răzbit foamea, să caute ceva d-ale mâncării. Ce să găsească? Rădăcini, altceva ce? După foame îi apăci şi setea, apă nicăieri… Se stingeau bieţii copilaşi, săracii, şi mai ales băiatul, că lui îi era mai sete, fetei nu prea îi era aşa mult.

Taman într-un târziu, dădură de o urmă de vulpe, plină cu apă de ploaie.Băiatul se repezi atunci să-şi mai potolească setea niţel. Dar când să-şi atingă buzele de apă, fata îl opri:

– Nu bea, frăţiorule, că te faci vulpe şi nu mai are cine mă păzi!

Bietul băiat îşi iubea sora mult. Se gândi niţel şi nu bău, deşi murea de sete.

Mai încolo dădură de o urmă de urs, tot cu apă de ploaie.

– Nu bea, frăţiorule, zise fata, că te faci urs şi mă omori…

Nu bău băiatul nici de astă dată, dar se pârpălea de sete să moară şi mai multe nu.

Tocmai spre seară iaca şi o urmă de cerb.

Îl rugă să nu bea, că se face cerb şi o împunge, ci să mai aştepte c-or da de vreun izvor, dar el nu mai putu răbda şi bău.

Dacă bău, se făcu cerb, dar aşa frumuseţe de cerb, că s-ar fi oprit vântul din adiere, ar fi încetat păsările să ciripească şi s-ar fi oprit norii pe cer ca să se minuneze cu toţii şi cu toatele de aşa nemaipomenit de cerb.

Trupul lui, cât era de mare, era numai şi numai de aur şi strălucea de-ţi lua vederea. Soarele rămase pe lângă el ca stelele cele mici pe lângă soare, iar coarnele cică i-ar fi fost lungi şi pline de ramuri, şi pe ele erau semănate pietre nestemate ce scânteiau; iar de la vârful unui corn la celălalt s-ar fi cumpănit încetişor de colo până colo un leagăn împletit numai din fire de mătase.

Se uită cerbul, când se pomeni aşa, la soră-sa care rămase încremenită, şi din ochii lui mari şi vorbitori începură a se rostogoli lacrimi din belşug. Apoi îngenunche în faţa fetei şi o îndemnă să se urce sus, în leagănul dintre coarne. Fata se sui şi cerbul plecă prin desiş. La fiecare pas ce-l făcea, leagănul se mişca uşurel când înainte, când înapoi lin şi, când i se făcea fetei somn, ea adormea copilăreşte, legănată încetişor.

Şi trăiră ei aşa în pădure, multă vreme. Fata îşi făcuse un culcuş într-un copac înalt, şi aşa-l făcuse de bine, că nu era cu putinţă omului or vreunei fiare să-i facă vreun rău.

Într-o zi, după ce trecuseră ani la mijloc, de se făcuse fata mare, iaca se întâmplă de trecu un fecior de împărat prin pădure, umblând la vânătoare. Uitându-se pe sus după păsări, numai ce dădu cu ochii de fată în copac. Cum o văzu, îi căzu dragă, că nici nu mai ştia pe ce lume e.

Într-adevăr, se şi făcuse fată frumoasă de pica; avea nişte ochi mari, mari şi negri, un trup subţirel şi o gură… arăta ca o zână, ce mai încoa’ şi încolo; zână ca zâna a mai frumoasă ş-a mai fără cusur, ca zâna zânelor.

Lăsă feciorul de împărat pustiului şi vânătoare şi tot şi se întoarse acasă. Trimise apoi sfetnici la toate peţitoarele din împărăţie cu vorbă că cine i-o aduce la palat pe fata de stă într-un copac în pădurea cutare, se pricopseşte pe vecie, ea şi tot neamul ei.

Una, bătrână, dibace, se prinse că o aduce ea. Se duse în pădure, căută până dădu cu ochii de fată şi se ascunse în apropiere să vază cum şi în ce fel merg lucrurile.

Văzu şi se cruci. Văzu cum veni cerbul de aur cu rădăcini de da fetei să mănânce, cum o ajuta să se dea jos şi o însoţea să se plimbe, cum o îngrijea, în sfârşit, şi cum îl săruta ea şi cum pe urmă, când era să plece cerbul, ea se suia în copac spre a nu întâmpina vreo primejdie.

Cugetă baba bine. De peţitorie nici nu putea fi vorba; cui s-o ceară? Cerbului? Cum era să se înţeleagă cu el? Ce, ştia ea limba cerbilor? „Mai nimerit ar fi, îşi spuse ea, s-o ademenesc pe fată cu ceva şi s-o răpesc; altminteri nu e nimic de făcut.”

Se întoarse acasă, ceru împăratului doi cai buni de-i puse la o căruţă, luă în căruţă ce-i trebuia şi porni în pădure. Intră şi lăsă căruţa într-un loc în seama unui argat de la curtea împărătească. Pe urmă, în mână cu nişte pirostii, cu o căldare şi cu o donicioară cu apă, se duse tocmai sub copacul unde era fata.

Făcu un focşor şi puse pirostiile pe foc d-a-ndoaselea.

Fata de sus vedea. Îi strigă de acolo:

– Nu aşa, mătuşică, nu se pun aşa pirostiile pe foc.

– Dar cum, măiculiţă? întrebă baba uitându-se în sus şi prefăcându-se mirată că o vede acolo.

– Întoarce-le altminteri.

– Iaca le întorc.

– Nici aşa.

– Dar cum, fata mamii?

– Cu picioarele pe cărbuni, cum?

Le puse baba.

Când să puie căldarea, o puse cu gura în jos şi turnă niţică apă pe fund, de curse pe foc.

– Nu aşa, mătuşică, zise fata iar.

Baba o puse pe o lature.

– Nici aşa; măre, femeie bătrână să nu ştie ea să puie o căldare pe foc!

– Nu ştiu, măiculiţă, nu ştiu, vai de păcatele mele, că uite, am stat şi eu bine, am avut slugi, n-am pus căldare pe pirostii de când mama m-a născut, dar acum m-a ars focul, măiculiţă, şi iaca sunt nevoită să stau în pădure, că nu mi se mai vede din case şi din acareturi nici cenuşa, şi pe ea a luat-o vântul…

Şi începu baba a se văita şi a plânge, că era prefăcută… ca o peţitoare, de!…

Fata, înduioşată. zise:

– Lasă, mătuşică, nu mai plânge! Uite, mă dau eu jos să-ţi aşez căldarea.

Şi se dădu.

Doar ce ajunsese fata pe pământ, că afurisita de babă îi puse un căluş în gură, îl strigă pe argat şi, urcând-o amândoi în căruţă, dădu bice şi intrară în goana cailor cu ea în curtea palatului împărătesc.

Feciorul de împărat, când o văzu, doar că nu sărea ca nebunii în sus, de părere de bine.

Făcură logodna chiar în seara aceea şi plănuiră şi nunta curând.

În vremea asta răsuna şi urla pădurea de zbieretele cerbului, şi aşa îi era de mare jalea că pierduse pe soră-sa, încât le era milă tuturor vietăţilor pădurii de el:

Be-a, be-a!

Surioara mea,

Be-a!

Tot aşa se tânguia.

Tocmai într-un târziu îi veni în minte să se uite pe jos şi, cum se uită, dădu de urmele de paşi care mergeau până unde poposise căruţa, şi de aci se vedeau urmele roţilor, că se-n-tâmplase de plouase şi era pământul moale.

Se duse după urmele lăsate de roţi până la poarta palatului şi acolo începu să zbiere:

Be-a, be-a!

Surioara mea,

Be-a!

Soră-sa, cum îl auzi, cum îi spuse feciorului de împărat că acel cerb este fratele ei, şi-l rugă să-l primească.

Feciorul de împărat îl primi cu dragă inimă, puse de-i auri un grajd de o minune de frumos şi dădu poruncă să-i dea de mâncare iarba cea mai bună din împărăţie.

Mergeau lucrurile strună; feciorul de împărat era fericit, fata la fel, că se iubeau, cerbul, şi el, nu mai putea de bucurie… Numai o ţigancă roabă, ce-l iubea pe feciorul de împărat, mocnea în ea, vrând s-o prăpădească pe biata fată, sora cerbului, de necaz că din pricina ei nici nu se mai uita feciorul de împărat la dânsa.

Într-o zi, cerbul plecase să se plimbe prin pădure, iar feciorul de împărat nu era nici el acasă.

Hoaţa de roabă nu scăpă prilejul, se duse la sora cerbului şi o întrebă dacă nu merge cu ea la pădure să culeagă flori? Că „taman e o vreme, de mai rar aşa frumuseţe”, zise ţiganca.

Ea vru şi plecară. Culese ele flori ce culeseră şi nevestei feciorului de împărat i se făcu sete; atunci îi ceru ţigăncii apă, iar aceasta, care era pregătită cu de toate, puse pe furiş în cană nişte prafuri şi, îndată ce bău, sora cerbului căzu pe spate galbenă ca şofranul la faţă.

Pasămite, prafurile acelea aduceau somnul şi ţiganca se gândi că, lăsând-o pe fată în pădure, aşa adormită cum era, repede o vor sfâşia fiarele.

O dezbrăcă pe urmă de hainele ei frumoase, se îmbrăcă ea cu ele, se boi la obraz şi se duse la palat ca şi cum ar fi fost nevasta feciorului de împărat.

Se boise cu aşa meşteşug şi-şi schimbase glasul într-atăt de bine, că feciorul de împărat nici nu bănui ce se întâmplase: putea ţiganca să se bucure mult şi bine de nelegiurea ce săvârşise.

Dar cerbul simţi îndată. Începu a se tângui şi a zbiera:

Be-a, be-a!

Surioara mea,

Be-a!

[contextly_auto_sidebar]

Şi bătea din picioare, şi văzând-o pe ţigancă, se repezea s-o împungă. Ţiganca, nu, că are ceva cerbul, e bolnav de boală rea, dacă dă el s-o împungă pe ea şi sfătui pe feciorul de împărat să-l omoare.

Până să se hotărască el să-l omoare, că nu-i venea, îi era milă de aşa frumuseţe de cerb, cerbul pieri, nu se mai văzu vreo două zile, iar a treia zi numai se pomeni feciorul de împărat cu el că intră în curte tot într-o fugă şi iar pleacă şi iar se întoarce şi iar se duce mugind şi dând din picioare şi uitându-se cu ochii de parcă l-ar fi rugat să meargă cu el unde l-o duce.

Se luă feciorul de împărat după el, însoţit de câţiva slujitori, şi ajunse în pădurea unde sta întinsă biata fată adormită.

Să-i vie nebunie feciorului de împărat când o văzu, să se omoare singur de jale şi mai multe nu… Făcură slujitorii o targă de crăci, puseră cu grijă fata pe targă, apoi o luară spre palat.

Cum ajunseră, feciorul de împărat chemă pe toţi doftorii şi pe toţi vracii din împărăţie, să vie să vază dacă nu e chip s-o deştepte.

Veniră toţi, şi unul băgă de seamă că nu era moartă, iar după ce văzu aşa, lesne îi fu să o deştepte.

Când se deşteptă, spuse sora cerbului cum şi ce fel se întâmplase, iar feciorul de împărat porunci ca ţiganca să fie omorâtă în bătaie.

De atunci au trăit în pace şi fericire, iar cerbul de aur a rămas pentru totdeauna la palatul lor.

Text cules şi îngrijit de Dan Bârsan

Cerbul de Aur un simbol autentic naţional "Cerbul de Aur" pentru România este marca unui festival, este un brand, pe care Braşovul ca şi oraş gazdă l-a promovat pe parcursul timpului cu vârf şi îndesat.

[buchirdaniel-blog]

Ingratitudine, dispreț și ignoranță - de Mihail Neamtu - preluare www.nouarepublica.ro

În drum spre Piatra-Neamț, am trecut pe lângă închisoarea lui Corneliu Coposu de la Râmnicu-Sărat……

View Post

[stiriarges]

A fost înfiinţat Cercul Cultul Eroilor al Școlii Gimnaziale “George Topârceanu” Școala Gimnazială “George Topârceanu”din Mioveni, a găzduit luni, 22 mai 2017, ședința festivă de înființare a Cercului Cultul Eroilor, în