#Bădăranii

[bartholomaus]

---------------------------------------------------------------

"Eu am trăit 18 ani în Germania, am construit casă acolo, am avut pământul meu cumpărat, am avut firmă cu angajați germani, am avansat social în timp, de jos până la un level mai ridicat, mi-a fost extrem de greu, nu-i ușor! Am fost respectat și apreciat cum nu am fost nicio secundă în România (vorbesc de stat, de colegi, de vecini). Prostie, primitivism, răutate, mizerie, mitocănie mai mare ca în România nu am văzut în toată Europa! Știu despre ce vorbesc! Cărtărescu are perfectă dreptate! L-am întrebat la o lansare de carte la Sibiu, de ce nu se implică mai mult elitele. Știți ce a răspuns? Nu mai avem elite, aproape toate elitele sunt mitocani!!! "Dacă traiești numai in România, e posibil sa nu-ți dai seama că e ceva in neregulă cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te miști o data cu el. Ești una cu toți ceilalți.

Dar dacă te întorci, după o vreme îndelungată, în țară e cu neputință să nu fii izbit de cât de anormală e umanitatea de aici. De cât de chinuiți sunt oamenii si de cât de răi devin din cauza asta.

Nu se poate să nu fii uluit de faptul, de pildă, că una dintre cele mai răspândite strategii de supraviețuire este mitocănia agresivă.

În orice țară civilizată oamenii încearcă să-și menajeze nervii cât se poate de mult. Sunt prevenitori unii față de alții în forme duse aproape până la caricatură.

Și-au dezvoltat zâmbete sociale și ritualuri de contact care să elimine, practic, posibilitatea oricaror conflicte.

Când cineva te contrazice, îi zambesti și spui: "We agree to disagree" ("am căzut de acord că nu suntem de acord").

Când cineva te calca pe picior, te grăbești sa-ți ceri tu scuze. O ipocrizie blândă si surăzătoare te întâmpină peste tot, ca un balsam care alină toate rănile si satisface toate susceptibilitățile.

Această ipocrizie poartă numele de politețe si e esentială pentru fluidizarea substanței sociale.

Românul nu este așa pentru că nu poate fi, obiectiv, așa. Pentru ca la noi, daca ești bun, esti călcat în picioare.

Să ne imaginăm o tânără care devine vânzătoare. Îsi iubește meseria și își propune să fie cât mai drăguță și mai serviabilă cu clienții. Zâmbetul profesional, acel zâmbet care vinde marfa, i se va șterge însă curând de pe față dupa ce vreo cinci-șase inși îi vor trânti câte-o bădănărie sau vor începe să urle la ea ca nebunii, chiar din prima zi de lucru.

Sunt toate șansele ca după o lună de zile zâmbetul să-i dispară complet, iar după un an să avem vânzătoarea noastră standard, acră și scârbită, care te repede de nu te vezi.

Bădăranii de care-am vorbit nu sunt nici ei bădărani din naștere. Și ei sunt bieți oameni la care s-a urlat si care-au fost umiliți de cand se știu. Au devenit scârboși pentru ca au simțit pe pielea lor ca nu ține să fii draguț cu ceilalți.

Pentru că, la toate ghișeele, au rezolvat numai urlând. Pentru că doar fiind mitocani au avansat social, călcând peste cei blânzi. În armată, soldații sunt extrem de chinuiți "în perioada" de sergenții lor. Când ajung ei înșiși sergenții, îi chinuiesc pe noii recruți și mai abitir.

Și tot așa, în toate straturile sociale și la toate nivelurile, românii sunt proprii călăi și propriile victime într-o societate profund alienată psihic, o societate isterică.

Cred că asta ne distinge, ca români, în lume, la ora actuală: tensiunea continuă la nivelul vieții cotidiene. Starea continuă de explozie, care ne provoacă ulcere si atacuri cerebrale.

Conflictul generalizat al fiecăruia cu fiecare. Nu vreau să spun prin asta că suntem fundamental răi.

Firește, ne-au împins spre asta sărăcia și lipsa de orizont, carențele de educație, perplexitatea maselor țărănești dezradacinate si aduse în ghetourile marilor orase. Pot fi și alte explicații obiective.

Dar e încă ceva, mai subtil, mai întunecat in tot acest cinism social. Înrăiți de lumea in mijlocul căreia trăim, cu timpul începe să ne placă să fim răi. Sadismul nostru răbufnește atunci în insultă si obscenitate.

Începem să ne mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai moralei, ne dezbracam voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale publicului.

Curând, devenim la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge binele de rău ca tărfele si noii îmbogățiți.

Ascensiunea (sau doar supraviețuirea) noastră socială e marele premiu câștigat cu prețul mitocăniei.

Iar cercul acestei nevroze naționale nu ar putea fi spart decât printr-o lungă terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lungă, scumpă și cu un rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem permite deocamdata." Cărtărescu >>> DE CITIT SI https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/meningita-morala-1510121.html

[rudyroth79]

”O ultimă reverență – Carmen Stănescu” de Tudor Sicomaș

”O ultimă reverență – Carmen Stănescu” de Tudor Sicomaș

Puține nume de artiști din epoca glorioasă a teatrului românesc se mai află încă printre noi. Încetul cu încetul, actorii ce au deschis căile noului teatru (așa cum îl știm și îl apreciem acum) părăsesc marea scenă a vieții, vorba marelui Will. Cu tristețe ne uităm cum, rând pe rând, reprezentanții generației de aur ies pe ușa acestei existențe planetare atât de mici, în fapt.

Luna aprilie a lui…

[clujuldebuzunar]

Cluj Indie Arts

http://clujuldebuzunar.ro/evenimente/cluj-indie-arts/

Călătorii gastronomice și culturale – Turcia

http://clujuldebuzunar.ro/evenimente/calatorii-gastronomice-si-culturale-turcia/

BĂDĂRANII

http://clujuldebuzunar.ro/evenimente/badaranii/

[semnebune]

Găsiți mai jos lista și datele spectacolele produse de UNATC „I.L.Caragiale” (Licență și Master), din luna aprilie.

This slideshow requires JavaScript.

–              spectacol „Ani de pribegie” de Aleksei Arbuzov – 12 aprilie,  ora 19:00, Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (Str. 11 Iunie, nr. 41, Sector 4, București)

–              spectacol commedia dell’arte „Slugă la 5 stăpâni” – 13 și 18 aprilie, ora 19:00, Sala Ileana Berlogea – UNATC

–              spectacol „Lecția” de Eugène Ionesco – 14, 25 și 30 aprilie, ora 19:00, Sala Ileana Berlogea – UNATC

–              spectacol „Aniversarea” de Jeroen van den Berg – 14 și 27 aprilie, ora 19:00, UNATC – Platoul Ion Sava, etaj 3

–              spectacol „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov – 14 și 15 aprilie, ora 19:00, Pod A – UNATC

–              spectacol „Chicago” adaptare după Fred Ebb și Bob Fosse – 15, 20, 21, 24 și 25 aprilie, ora 19:00, Sala Atelier – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”

–              spectacol „Raptus” după o idee de Lynn Nottage – 18 și 22 aprilie, ora 19:00, Sala Atelier – UNATC

–              spectacol „Caii la fereastră” de Matei Vișniec – 18 și 19 aprilie, ora 19:00, Platoul Ion Sava – UNATC

–              spectacol „A fi sau a nu fi Hamlet” după un text de Aldo Nicolaj – 19 aprilie, ora 19:00, Centrul European Cultural si deTineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” (Str. 11 Iunie, nr. 41, Sector 4, București)

–              spectacol păpuși-marionete „La Fantasia. Una storia dei zanni” – 20 aprilie, ora 19:00, Sala Cinema – UNATC

–              Premieră-spectacol „Absinth” de Magda Fertacz – 21 aprilie, ora 19:00, UNATC – Platoul Ion Sava

–              spectacol „Bădăranii” de Carlo Goldoni – 21 și 22 aprilie, ora 20:00, Sala Cinema – UNATC

–              spectacol „Acești îngeri triști” de Dumitru Radu Popescu – 23 aprilie, ora 19:00, UNATC – Platoul Ion Sava

–              Premieră-spectacol „Orchestra Titanic” de Hristo Boicev – 26 aprilie, ora 19:00, UNATC – Platoul Ion Sava

–              Premieră-spectacol „Îngrijitorul” de Harold Pinter – 28 și 29 aprilie, ora 18:00, Sala Cinema – UNATC

Detalii despre spectacole, modalități de rezervare locuri și programul actualizat, aici: http://unatc.ro/evenimente/. La acest link, dând click pe numele spectacolului, găsiți și informațiile despre distribuție.

Programul poate fi modificat pe parcursul lunii, însă îl veți găsi mereu, actualizat, pe site-ul unatc.ro, la Calendar spectacole de teatru (link-ul de mai-sus).

UNATC vă invită la spectacole de teatru Găsiți mai jos lista și datele spectacolele produse de UNATC „I.L.Caragiale” (Licență și Master), din luna aprilie.

[news24hrou]

120 de ani de la nașterea actorului Grigore Vasiliu Birlic

Pe 24 ianuarie se împlinesc 112 ani de la naşterea actorului Grigore Vasiliu Birlic. Unii spun că a fost un actor de geniu și l-au comparat deseori cu Louis de Funes sau cu Charlie Chaplin. A ajuns pe scenă după multă muncă. S-a născut pe 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, în familia unui negustor. A vrut să se facă clovn la circ. Părinţii l-au îndemnat însă să înveţe pentru a face o carieră. A urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, făcând parte din prima promoţie a liceului. A fost comediantul clasei, stârnind des amuzamentul colegilor prin poznele făcute. ” O simplă grimasă în liniştea deplină a orei, şi toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecţia...”- scrie în cartea ”Oraşul Muzelor” scriitorul Eugen Dumitriu. Era atras de scenă, dar a fost împiedicat, iniţial, de familie să urmeze această carieră. Așa că s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuţi. În timp ce îşi pregătea licenţa în Drept, tânărul a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Cernăuţi pentru a-şi câştiga traiul. Accentul său peltic a stârnit ropote de aplauze la Teatrul din Cernăuţi, iar după absolvirea Facultăţii de Drept, s-a angajat la Teatrul Naţional din Cernăuţi, unde a câştigat simpatia publicului. Actorul şi-a încercat mulţi ani la rând norocul la Conservatorul din Cernăuţi. A dat examen şapte ani la rând până a fost, în sfârşit, admis. De şase ori a fost respins din cauza defectului de vorbire. „Eram peltic şi scuipam când vorbeam”, povestea Birlic despre motivul pentru care n-a fost admis la Conservator. Ambiţios, viitorul actor de excepţie nu s-a lăsat până nu a intrat în rândurile studenţilor. Admis într-un final la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuţi, în 1933 s-a mutat la Conservatorul din Bucureşti. La Teatrului Vesel s-a remarcat prin rolul principal în comedia bulevardieră franţuzească ”Birlic”, unde a interpretat rolul funcţionarului Perjoiu. Comedia s-a bucurat de un succes uriaş, iar actorul şi-a căpătat porecla de Birlic după numele piesei. În cariera sa de succes care a urmat numele i-a rămas Birlic sau Grigore Vasiliu-Birlic. ”Avea un fizic împotriva tuturor canoanelor profesionale. Era un om mărunţel, insignifiant, cu o figură caricaturală. Iar în mijlocul acestei feţe ilare se aflau doi ochi de o infinită tristeţe, doi ochi de câine bătut. Acest contrast crea un soi de tensiune care era însăşi esenţa artei lui. El juca precum un echilibrist care merge pe-o sârmă, atent să ţină această cumpănă fragilă între tragic şi comic. ”, spunea Radu Beligan despre Birlic Birlic a interpretat, de-alungul carierei sale nu mai puţin de 13 personaje din opera lui Caragiale. A fost, pe rând, Crăcănel şi Candidatul în ”D-ale carnavalului”, Spiridon şi Rică Venturiano în ”O noapte furtunoasă”, Brânzovenescu şi Dandanache în ”O scrisoare pierdută”, Coana Efimiţa în ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, Lefter Popescu în ”Două loturi”, Costăchel Gudurău în ”Telegrame”. A jucat roluri celebre în filme precum Lefter Popescu din ''Două lozuri'', Crăcănel din ''D'ale carnavalului'', Costăchel Gudurău din ''Telegrame'', Spirache Necşulescu din ''Titanic vals'', Jupân Canciano din ''Bădăranii'', Brânzovenescu din piesa ''O scrisoare pierdută". În 1970, bolnav fiind, Birlic a cerut să mai joace o dată rolul din piesa care i-a dat numele. Cu puţin timp înainte să moară a urcat pentru ultima dată pe scenă interpretând rolul din ”Birlic” în piesa regizată chiar de el. S-a stins din viaţă pe 14 februarie 1970, la Bucureşti. http://ift.tt/2j9HmDx http://ift.tt/2j9CUEU

[stiri-noi]

Drama neștiută a actriței Cesonia Postelnicu, alias Geta din „Liceenii”: a pierdut custodia fiului, după un proces dureros cu fostul soț

Pe Cesonia Postelnicu o știm cu toții din „Liceenii”, mereu enegică, cu zâmbetul pe buze! Din păcate, actrița ascunde o mare suferință, în calitate de mamă: și-a pierdut fiul în instanță, în urma unui proces cu fostul soț!

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!

Cesonia Postelnicu este o femeie puternică, însă ca mamă nu a putut să nu se lase doborâtă de faptul că nu va mai putea fi alături așa cum și-ar dori, de fiul ei. Vedeta s-a aflat mulți ani în scandal cu fostul soț, Emilian Simion, iar cei doi au ajuns în instanță.

Din păcate, sentința nu i-a fost favorabilă, iar custodia fiului lor de 17 ani i-a fost încredințată fostului soț.

Citește și: Irina Loghin a ajuns la spital, după ce soțul ei a fost depistat cu COVID-19:„Îmi vine să ies pe geam, să plec!”. Care este starea de sănătate a artistei de 81 de ani

Potrivit deciziei dictate, actrița va avea dreptul la vizite și să-și petreacă vacanțele în compania fiului ei, însă totul se organizează după un program deja stabilit, potrivit redactia.ro.

Citește și: Carmen Grebenișan se mărită! Cum a fost cerută în căsătorie:„Total neașteptat”

Actrița se poate implica în educația fiului ei

Se poate implica și în educație, fără însă ca decizia finală să fie luată doar de unul dintre părinți: atât ei, cât și adolescentul au un cuvânt de spus.

„Stabileşte locuinţa minorului la tată; părţile vor hotărî împreună, cu consultarea minorului, asupra tuturor aspectelor privind educaţia şcolară a minorului, educaţia extraşcolară a minorului, participarea minorului la excursii şi tabere în care nu este însoţit de părinţi. (…)

Încuviinţează exercitarea dreptului pârâtei de a avea legături personale cu minorul, la domiciliul său, după următorul program: în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni de vineri orele 18,00, până duminică, orele 20,00; în prima jumătate a fiecărei vacanţe şcolare a minorului; reclamantul îşi va executa în natură obligaţia de întreţinere faţă de minor. Obligă pe pârâtă la plata în favoarea minorului a sumei lunare de 380 de lei, cu titlu de pensie de întreţinere (ulterior suma a fost majorată, la aproximativ 800 de lei – n.r.)”, se arată în sentinţa magistraţilor.

Citește și: A murit Traian Bălănescu, membru fondator al trupei Vama Veche!“Îmi vine să urlu la cer!”

Reamintim că Cesonia Postelnicu a mai jucat în filmele „Titanic Vals’ (1994), „Astept provincia’ (1995), „Semne in pustiu’ (1996), „Valsul lebedelor’ (2002) si „Azucena – Ingerul de abanos’ (2005) şi a prezentat emisiunea ‘Curier de ambe sexe’.

De asemenea, ea a urcat şi pe scena Teatrului National, unde din 1994 până astăzi a jucat în piese precum „Ondine’, „Bădăranii’, „Călătorii cu mătuşa mea’, „Femeile savant’, „Egoistul’ şi „Idolul şi Ion Anapoda’.