#Administrației Publice și Fondurilor Europene | Explore Tumblr posts and blogs

smartseo4you · 4 years ago

Text

Guvernul a pus în dezbatere publică Planul Național de Relansare și Redresare în valoare de 30 de miliarde de euro. Vizează peste 21 mld. de euro pentru infrastructură, tranziție verde și schimbări climatice, dar și 6 mld. euro pentru investiții în școli și spitale.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/guvernul-a-pus-in-dezbatere-publica-planul-national-de-relansare-si-redresare-in-valoare-de-30-de-miliarde-de-euro-vizeaza-peste-21-mld-de-euro-pentru-infrastructura-tranzitie-verde-si-schimbari-cl/

youtube

”Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România. Cu un total alocat de 33 de miliarde de euro (prețuri curente). 70% din suma va fi alocată în următorii trei ani, iar restul, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări” potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost cel care a prezentat Planul, în cadrul unui eveniment public organizat la Hotelul Pullman din București. Principalele declarații:

Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică și accelerarea potențialului de creștere în baza documentului lansat azi în dezbatere publică.

Este momentul cel mai bun să ne asumăm reforme ambițioase în legislația achizițiilor publice, administrației publice, fondurilor europene. Sumele trebuie administrate responsabil, transparent, cheltuite în beneficiul real al cetățenilor. Mă refer cu precădere la spitale noi și extinderea celor existente. Propunem investiții suplimentare în școli, dar și în administrația la nivel local.

România trebuie să se conecteze la realitățile zilelor noastre! Este necesar pentru a crea noi locuri de muncă bine plătite. E timpul să răspundem adecvat și în privința tranziției verzi. Planul se lansează azi în dezbatere publică. Rolul transparenței e de a construi împreună România de mâine. E important ca discuțiile pe marginea planului să fie aplicate, fundamentate și să depășească paradigma populismului electoral.

Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii de activitate, potrivit Ministerului Fondurilor Europene:

Pilonul I – Tranziție verde și schimbări climatice, cu un buget de 21,4 miliarde de euro, respectiv 64,9% din totalul bugetului alocat României, este pilonul care are în vedere în special investițiile în infrastructură, pentru a ameliora starea economiei naționale, a crește accesibilitatea populației și a localităților urbane la rețeaua de transport TEN-T Core & Comprehensive, dar și pentru a asigura investiții în infrastructură care respectă cerințele privind tranziția verde și digitalizarea, precum și investiții în creșterea adaptării la schimbările climatice.

Pilonul II – Are în vedere servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului și are un buget alocat în valoare de 6,5 miliarde de euro, respectiv un procent de 19,7% din totalul valorii bugetului. Pilonul II are drept obiectiv specific îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate, mai ales la nivelul marilor servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și a calității serviciilor publice prestate la nivel local, având drept scop final îmbunătățirea standardelor de locuit ale populației, creșterea calității vieții populației. De asemenea, în cadrul pilonului II se urmărește valorificarea patrimoniului cultural și natural al localităților urbane pentru a asigura îmbunătățirea serviciilor prestate populației, inclusiv cu scopul de a asigura ameliorarea stării economice la nivel local.

Pilonul III – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență: are un buget estimat în valoare de 5 miliarde de euro, respectiv un procent de 15,4% din totalul bugetului alocat. Pilonul III are ca obiectiv specific creșterea competitivității mediului de afaceri prin acces la retehnologizare, automatizări industriale, digitalizare, precum și prin îmbunătățirea calității produselor și serviciilor obținute de acestea, creșterea aportului activităților de transfer tehnologic la obținerea de produse și servicii inovative competitive pe piață, digitalizarea activităților pentru marile servicii publice din domeniul sănătății și educației, precum și creșterea capacității de reziliență a României în domeniul sănătății și al crizelor alimentare.

Planul Național de Recuperare și Reziliență, detaliat:

587f2474d66bdf5f222009242d23f292

0 notes

exclusivfm · 5 years ago

Photo

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/4325

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău.

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău. S-au asfaltat 10 kilometri din DJ.243 B Stănișești-Motoșeni

Zilele acestea, la Stănișești se lucrează cu zeci de utilaje și efective crescute, pentru turnarea primului strat de asfalt. Beneficiarii direcți ai acestei investiții a Consiliului Județean Bacău sunt cei peste 7 000 de locuitori care trăiesc în comunele Stănișești și Motoșeni.

Sectorul de drum județean care se modernizează are o lungime totală de 15.5 km și nu a fost asfaltat niciodată. Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 30 de milioane de lei. Zilele acestea a fost turnat primul strat de asfalt pe o lungime de 10 kilometri.

”Doresc pe acestă cale să îl felicit pe primarul Bogdan Teodor Popa pentru implicarea deosebită și pentru tot ce a realizat în comună în ultimii ani. Toate școlile au fost modernizate și o parte din drumurile locale au fost asfaltate și modernizate”, a precizat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău.

Lucrările la DJ 243 B Stănișești-Motoșeni sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Pe 14 martie 2017 au fost depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene documentațiile tehnico-economice aferente unui număr de 9 proiecte de reabilitare și modernizare de drumuri județene propuse spre finanțare.

Obiectivele propuse spre finanțare au fost:

– DJ 241 B Pădureni-Godovana, lungime de 15.43 km;

– DJ 252F, Ungureni-Gârla Anei-Bărtășești, lungime 13.8 km;

– DJ 243B, Vultureni (intersecție cu DJ 241A) – Parincea (intersecție cu DJ 252), lungime de 21.33km;

– DJ 243B, Motoșeni-Stănișești, lungime de 15 km;

– DJ 252A, Horgești-Răcătăul de Jos (DJ 252B), lungime de 7.4 km;

– DJ 119, la Ciucani, lungime 2.25 km;

– DJ 123, limită județ Harghita – Valea Uzului – Dărmănești – DN 12A, lungime 21.10 km;

– DJ 252C, Tătărăști-Corbasca, lungime 15.06km;

– DJ 117, Poduri, lungime 4.18 km.

Pe 11 Aprilie 2019, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru drumul Motoșeni-GuraCrăiești-Benești-Balotești-Stănișești, DJ 243B.

În ziua 22 octombrie 2019 a fost eliberat ordinul de începere a lucrărilor. Profitând de vremea favorabilă, antreprenorul a lucrat și în timpul iernii, ocazie cu care a făcut lucrări de pregătire a asfaltării, a săpat șanțuri pentru rigole și au fost conturate locurile în care sunt realizate podețe. În cadrul acestei investiții vor fi reabilitate 7 poduri existente, vor fi redimensionate 92 podețe și se vor construi șanțuri și rigole.

#consiliul judetean bacau #drumuri asfaltate #presedinte #sorin brasoveanu

0 notes

breakingnewsromania · 5 years ago

Photo

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/4325

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău.

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău. S-au asfaltat 10 kilometri din DJ.243 B Stănișești-Motoșeni

Lucrările la DJ 243 B Stănișești-Motoșeni sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Obiectivele propuse spre finanțare au fost:

– DJ 241 B Pădureni-Godovana, lungime de 15.43 km;

– DJ 252F, Ungureni-Gârla Anei-Bărtășești, lungime 13.8 km;

– DJ 243B, Vultureni (intersecție cu DJ 241A) – Parincea (intersecție cu DJ 252), lungime de 21.33km;

– DJ 243B, Motoșeni-Stănișești, lungime de 15 km;

– DJ 252A, Horgești-Răcătăul de Jos (DJ 252B), lungime de 7.4 km;

– DJ 119, la Ciucani, lungime 2.25 km;

– DJ 123, limită județ Harghita – Valea Uzului – Dărmănești – DN 12A, lungime 21.10 km;

– DJ 252C, Tătărăști-Corbasca, lungime 15.06km;

– DJ 117, Poduri, lungime 4.18 km.

Pe 11 Aprilie 2019, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru drumul Motoșeni-GuraCrăiești-Benești-Balotești-Stănișești, DJ 243B.

#consiliul judetean bacau #drumuri asfaltate #presedinte #sorin brasoveanu

0 notes

electrostar · 5 years ago

Text

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău.

New Post has been published on https://bacaupress.ro/archives/4325

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău.

Continuă modernizarea drumurilor din județul Bacău. S-au asfaltat 10 kilometri din DJ.243 B Stănișești-Motoșeni

Lucrările la DJ 243 B Stănișești-Motoșeni sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Obiectivele propuse spre finanțare au fost:

– DJ 241 B Pădureni-Godovana, lungime de 15.43 km;

– DJ 252F, Ungureni-Gârla Anei-Bărtășești, lungime 13.8 km;

– DJ 243B, Vultureni (intersecție cu DJ 241A) – Parincea (intersecție cu DJ 252), lungime de 21.33km;

– DJ 243B, Motoșeni-Stănișești, lungime de 15 km;

– DJ 252A, Horgești-Răcătăul de Jos (DJ 252B), lungime de 7.4 km;

– DJ 119, la Ciucani, lungime 2.25 km;

– DJ 123, limită județ Harghita – Valea Uzului – Dărmănești – DN 12A, lungime 21.10 km;

– DJ 252C, Tătărăști-Corbasca, lungime 15.06km;

– DJ 117, Poduri, lungime 4.18 km.

Pe 11 Aprilie 2019, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru drumul Motoșeni-GuraCrăiești-Benești-Balotești-Stănișești, DJ 243B.

#consiliul judetean bacau #drumuri asfaltate #presedinte #sorin brasoveanu

0 notes

news24hrou · 6 years ago

Text

Dănuț Cristescu: ” La Consiliul Județean Teleorman nu se face campanie electorală și n-are nicio legătură Ziua Județului Teleorman, care este adresată tuturor teleormănenilor, cu campania electorală.”

MINCIUNĂ: Datele arată că organizarea în premieră de către Consiliul Județean Teleorman a unor manifestări de Ziua Județului, pe parcursul a aproape jumătate din campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare, îl contrazice pe președintele autorității județene, Dănuț Cristescu, cu privire la lipsa unei legături între campania electorală și Ziua Județului Teleorman. Mai mult, nu există o atestare oficială a vechimii județelor, alta decât cea a lui Franco Sivori, care menționează în memoriile sale că Țara Românească avea 17 județe, Teleormanul aflându-se printre ele. Oricum, termenul de județ, ca referință geografic-administrativă începe să fie utilizat abia în secolul al XVII-lea .

Ziua Județului Teleorman, pornind de la o atestare documentară din 1441, are aspectul general al unei “scuze” pentru administrația publică din Teleorman să organizeze din bani publici o campanie electorală mascată în favoarea PSD. Concluzia este susținută și de intensa campanie electorală, realizată chiar de președintele Cosiliului Județean Teleorman, pe pagina sa de socializare.

Context

Dănuț Cristescu, președintele Consiliului Județean Teleorman, a declarat în cadrul unei ședințe extraordinare de Consiliu Județean, desfășurată pe data de 9 mai 2019, faptul că instituția pe care o conduce nu a inventat “Ziua Județului Teleorman” pentru a face o campanie electorală mascată din bani publici. Totul s-a întâmplat după ce consilieri județeni ai opoziției remarcaseră faptul că în ședința respectivă se înființa oficial, prin hotărâre de consiliu județean, Ziua Județului Teleorman, în timp ce manifestările aferente programului evenimentului începuseră cu câteva zile înainte, în afara unui cadru legal.

Potrivit programului oficial, publicat de Consiliul Județean Teleorman, Ziua Județului Teleorman începuse din luna aprilie și se finaliza pe 14 mai. Practic, vorbim despre un eveniment public, care se desfășoară pentru prima dată în județul Teleorman pe parcursul a jumătate din campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare.

Verificare

Pe data de 30 aprilie 2019, pe contul de socializare al președintelui Consiliului Județean Teleorman era publicat programul manifestărilor prilejuite de Ziua Județului Teleorman. La momentul acela, nu exista încă o hotărâre a autoritării județene care să consfințească oficial existența unei zile a județului, aceasta urmând să fie adoptată în ședința extraordinară a Consiliului Județean Teleorman din data de 9 mai. În programul publicat, manifestările încep pe data de 20 aprilie și se finalizează pe data de 12 mai. Evenimentele care apar în acest program sunt unele cu un puternic impact public, încercând să mobilizeze un număr mare de oameni la concerte, spectacole de teatru, concursuri cu premii, toate urmând să aibă loc în plină campanie electorală, din bugetul public al județului Teleorman.

Simultan cu acest anunț, pe același cont de socializare al președintelui Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, încep să apară și primele postări “de campanie”. De pildă, pe data de 2 mai 2019, acesta posteazăfotografii din campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare a PSD, prezentându-l candidatul partidului din Teleorman, Ioan Augustin, cu următorul mesaj: “Start campanie electorală! Candidatul PSD Augustin Ioan a discutat astăzi cu cetățenii din localitatea Nanov. #pe26maivotamPSD”.

Ulterior, se poate observa că întreaga pagină de socializare a președintelui Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, devine o veritabilă compilație de chemări la urne pentru votarea PSD și de promovare a activităților aferente Zilei Județului Teleorman, care durează cât aproximativ jumătate din campania electorală a alegerilor europarlamentare.

Pe data de 9 mai, după mai multe manifestări publice, incluse în Programul Zilei Județului, la Consiliul Județean Teleorman s-a aprobat, cu 5 voturi împotrivă, instituirea oficială a Zilei Județului Teleorman. Maria Stoian, consilier județean liberal s-a exprimat în respectiva ședință în sensul atacării în instanță a hotărârii Consiliului Județean Teleorman, opoziția politică neavând suficienți consilieri pentru a împiedica PSD să ia orice decizie ar dori în forul decizional județean.

Acesta a declarat următoarele: “Ați dat un comunicat de presă în care spuneți: “Sărbătorirea în premieră a zilei județului Teleorman a generat entuziasm și a determinat organizarea unor manifestări festive de anvergură de către Consiliul Județean Teleorman”. Vreau să precizez că și noi suntem în campanie electorală și vă spun cu mâna pe inimă: n-am văzut niciun teleormănean entuziasmat de acest eveniment. Probabil entuziasmul a fost la dumneavoastră în birou. În plus, este civilizat să nu ne folosim de copii pentru a-i păcăli pe părinți. Marea majoritate a ansamblurilor sunt invitate la acest eveniment. Manifestările dedicate zilei județului au început și abia astăzi, 9 mai, ne întâlnim în ședință să aprobăm acest proiect, eu consider că este eludată legea și personal mă voi consulta cu colegii din opoziție să atacăm această hotărâre, pentru că nu vrem să fim părtași la aceste ilegalități.”

Mai mult, startul manifestărilor, dat cu mult timp înaintea luării unei hotărâri de consiliu județean care să oficializeze existența acestei aniversări a județului situează întregul eveniment în afara legii, lucru semnalat de consilierii județeni ai opoziției, care pregătesc în această perioadă o acțiune în instanță împotriva Consiliului Județean Teleorman. Observăm din Programul Zilei Județului Teleorman că data debutului manifestărilor este 20 aprilie 2019, iar data adoptării unei hotărâri oficiale în acest sens este 9 mai.

Mai mult, deși Dănuț Cristescu susține că nu există nicio legătură între Ziua Județului Teleorman și campania electorală a PSD, la evenimentele pregătite de Consiliul Județean pentru teleormăneni au fost invitați numeroși politicieni ai PSD. Ei au ținut discursuri, au mers printre oameni și au postat pe conturile de socializare imagini de la evenimente, însoțite de afirmații privitoare la “guvernarea PSD”. Un exemplu este secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Adrian Gâdea, implicat activ în campania electorală a PSD din județ, care a fost invitat de Dănuț Cristescu la evenimentul de lansare a conceptului “Produs în Teleorman”, parte a manifestărilor aferente Zilei Teleormanului. Acesta a susținut un discurs în fața populației din județ și le-a spus oamenilor cât de eficientă este guvernarea PSD. De altfel, și pe propria sa pagină de Facebook, acesta a precizat, cu referire la eveniment, că “Acele târguri de produse românești, organizate din când în când, cu scopul de a promova producătorul român, îi oferă acestuia puțină vizibilitate și șanse mici de a “ieși in lume”. Practic, micii producători nu își pot permite singuri, fără sprijin , introducerea produselor lor în magazine mai mari. Și acest lucru Guvernarea PSD dorește să îl schimbe atât la nivel local, cât și la nivelul întregii țări.”

La manifestările dedicate Zilei Județului Teleorman a participat și deputatul PSD, Violeta Răduț, la rândul ei cooptată în campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare, după cum o demonstrează postările zilnice de la contul ei de socializare, dar și plimbările electorale prin județ, alături de candidatul PSD, Augustin Ioan. Și aceasta a fost invitată la manifestările dedicate Zilei Teleormanului, având interacțiuni cu oamenii și discursuri în cadrul cărora a susținut eficiența guvernării PSD. De altfel, și în acest caz, fotografiile vorbesc de la sine.

Ziua Județului Teleorman cuprinde concerte, spectacole de teatru și concursuri cu premii, toate din bani publici, implicând o participare vastă a locuitorilor județului. Potrivit deciziei Consiliului Județean, Ziua Județului Teleorman provine dintr-o identificare a numelui acestuia într-un act domnesc medieval din anul 1441, județul împlinind, potrivit retoricii lui Dănuț Cristescu, o vechime de 578 de ani. Desigur, și atestarea documentară este discutabilă, mai ales că nu e clar dacă hrisovul lui Vlad Dracul poate constitui un document de reper în stabilirea vârstei județului.

Potrivit istoriei oficiale, nu există o atestare atestare documentară a vechimii județelor, alta decât cea a lui Franco Sivori, care menționează în memoriile sale că Țara Românească avea 17 județe, Teleormanul aflându-se printre ele. Oricum, termenul de județ, ca referință geografic-administrativă începe să fie utilizat abia în secolul al XVII-lea. Vechimea județelor are, în mod normal, drept punct de referință ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România ce a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea țării pe județe, fiind deci improprie desemnarea unei zile a “județului” Teleorman prin raportare la un hrisov medieval, care nu a fost publicat și recunoscut de nicio autoritate în materie.

Concluzie

MINCIUNĂ – Din analiză rezultă că declarația nu include informații corecte, cât mai degrabă ambigue și manipulatoare. În mod cert, nu se poate discuta despre lipsa unei legături dintre o zi inventată care să celebreze județul pe parcursul a cel puțin două săptămâni din campania electorală și campania aferentă alegerilor europarlamentare a PSD Teleorman, puternic susținută de evenimentele organizate din bani publici de către instituția condusă de Dănuț Cristescu, el însuși fiind extrem de implicat în campania electorală online a partidului. Prezența mai multor reprezentanți ai PSD în cadrul evenimentelor publice, care au vorbit despre “realizările PSD” arată în mod clar că lipsa unei conexiuni între campania electorală și Ziua Județului Teleorman, inventată recent iese din calcul.

http://bit.ly/2M2ET1e http://bit.ly/2WbKoPa

0 notes

oderoil · 7 years ago

Text

Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA

Deputatul PSD Adrian Todor a susţinut în Parlamentul României o declaraţie politică pe tema situaţiei deosebit de grave de la Arad, pe fondul crizei gunoaielor, episod generat de corupţia şi incompetenţa administraţiei locale liberale.

Declaraţie politică

Corupția administrației PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor

Municipiul Arad și mai multe comune și orașe din județul Arad au fost transformate în adevărate gropi de gunoi, în urma implementării defectuoase a unui proiect european privind sistemul integrat de management al deșeurilor solide, în valoare de 112 milioane de lei. Din cauza incompetenței și corupției administrației PNL, care implementează acest proiect gestionat de Consiliul Județean Arad, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor, zeci de mii de arădeni stau de două săptămâni cu gunoiul în fața caselor, blocurilor, în curțile instituțiilor publice, școlilor și spitalelor. Firma RETIM, cea care a câștigat licitația, este tratată cu o îngăduință cel puțin suspectă de către autoritățile Aradului, de conducerea ADI Deșeuri, de șefii liberali ai Consiliului Județean Arad, de conducerea liberală a Primăriei Arad, în timp ce o parte din județul nostru se află în pragul izbucnirii unei epidemii, fiind constituit, prin ordin de prefect, Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii.

În urma unor anchete de presă, au ieșit la iveală gravele deficiențe în implementarea acestui proiect finanțat din fonduri europene, fiind semnalate o serie de nereguli care ne duc spre zona penalului, a corupției.

Firma de salubritate RETIM, apropiată PNL, după cum bine se știe, a contestat nivelul tarifelor propuse prin planul tarifar din proiectul european, dar a pierdut la Curtea de Apel Timișoara. Deși știa că nu se poate încadra în costuri, RETIM a participat la procedura de achiziție, fiind singura firmă care a depus o ofertă. Ulterior, în contract au fost modificate tarifele, aceste modificări fiind votate inclusiv de Consiliul Local Municipal Arad, primarul Gheorghe Falcă forțând trecerea proiectului cu majoritate simplă, după ce nu a reușit, în două rânduri, să obțină cele două treimi prevăzute de lege. Un gest care arată disperarea cu care cei de la PNL încearcă să ducă la îndeplinire solicitările RETIM.

De la semnarea contractului și până în prezent, firma RETIM nu a respectat oferta tehnică, referitoare la dotarea cu utilaje și resursa umană aferentă (un motiv suficient pentru rezilierea contractului), drept urmare, neavând mașinile și nici angajații de care ar fi fost nevoie pentru a gestiona situația deșeurilor în cele 25 de unități administrativ-teritoriale, cetățenii au rămas cu gunoiul în fața caselor, iar orașele și comunele au devenit adevărate focare de infecție.

Nici măcar vizita la Arad a ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a verificat personal situația salubrității din municipiu și județ, nu a avut darul de a sensibiliza firma RETIM sau autoritățile locale, situația rămânând la fel de gravă.

Prin urmare, solicit conducerii Agenției Naționale pentru Aciziții Publice să ne precizeze dacă într-un caiet de sarcini încărcat în SEAP și asumat de ofertanți, se mai pot efectua modificări după semnarea contractului: în acesta s-au modificat mai multe paragrafe din contract, inclusiv cele care se referă la majorarea tarifului, care nu putea fi făcută pe o perioadă de 36 luni.

Solicit președintelui ANRSC un punct de vedere oficial, cu privire la licența emisă de ANRS fără ca operatorul de salubrizare RETIM să dețină autorizație de mediu, un document fără de care nu se poate obține licența.

De asemenea, solicit Ministerului Sănătății să intervină de urgență, prin structurile sale centrale și locale, pentru a preveni izbucnirea unei epidemii în județul Arad. Solicit Ministerului Fondurilor Europene să verifice de urgență modul în care este gestionat proiectul finanțat de Uniunea Europeană și, de asemenea, solicit o verificare amănunțită din partea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, având în vedere gravele modificări ale contractului, după câștigarea licitației.

Știm cu toții că Aradul a fost, în ultimii ani, un subiect tabu pentru reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție. Că primarul Gheorghe Falcă este un protejat al SISTEMULUI, numeroasele sale dosare penale fiind ținute ani de zile în sertarele procurorilor. Este momentul, însă, ca protecția de care se bucură liberalii din fruntea județului și municipiului Arad să înceteze. Este vorba de zeci de mii de arădeni batjocoriți în urma unor înțelegeri corupte între autorități și o firmă privată, oameni care stau cu gunoaiele în stradă, este vorba de mii de copii care se joacă printre gunoaie în curtea școlilor sau sute de bolnavi care inhalează mirosurile pestilențiale emanate de tonele de gunoaie din apropierea spitalelor. Avem de a face cu un atentat la sănătatea arădenilor, generat de o administrație coruptă, care a transformat Aradul într-o imensă groapă de gunoi.

Dacă doamna Kovesi mai are un gram de imparțialitate și urmărește cu adevărat eradicarea corupției în această țară, trebuie să ia măsuri urgente împotriva celor care au încălcat grav legea pentru a satisface interesele economice ale firmei RETIM, în detrimentul sănătății arădenilor.

Adrian Todor, deputat de Arad

The post Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA appeared first on Live Arad - Știri din Arad.

vezi sursa: http://www.livearad.ro/scandalul-gunoiului-a-ajuns-in-parlament-deputatul-todor-cere-interventia-dna/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica astazi http://bit.ly/2IpS5XF via IFTTT

#IFTTT #politica astazi

0 notes

politicaastazi · 7 years ago

Text

Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA

Declaraţie politică

Corupția administrației PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor

Adrian Todor, deputat de Arad

The post Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA appeared first on Live Arad - Știri din Arad.

vezi sursa: http://www.livearad.ro/scandalul-gunoiului-a-ajuns-in-parlament-deputatul-todor-cere-interventia-dna/ from Blogger https://ift.tt/2wDmd0r via IFTTT Like: My Library

#IFTTT #Blogger

0 notes

us89894 · 7 years ago

Text

Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA

Declaraţie politică

Corupția administrației PNL transformă Aradul într-o capitală europeană a gunoaielor

Adrian Todor, deputat de Arad

The post Scandalul gunoiului a ajuns în Parlament! Deputatul Todor cere intervenția DNA appeared first on Live Arad - Știri din Arad.

vezi sursa: http://www.livearad.ro/scandalul-gunoiului-a-ajuns-in-parlament-deputatul-todor-cere-interventia-dna/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica astazi https://ift.tt/2wDmd0r via IFTTT

#IFTTT #politica astazi

0 notes

nicolae · 7 years ago

Text

SetThings - Schela Cladovei, Dudașul Schelei și Gura Văii din Drobeta Turnu Severin, modernizate prin Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL)

https://www.setthings.com/ro/schela-cladovei-dudasul-schelei-si-gura-vaii-din-drobeta-turnu-severin-modernizate-prin-programului-national-de-dezvoltare-locala-pndl/

Schela Cladovei, Dudașul Schelei și Gura Văii din Drobeta Turnu Severin, modernizate prin Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL)

Infrastructura rutieră din două cartiere mărginașe ale municipiului Drobeta Turnu Severin va fi modernizată prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Contractele de finanțare au...

#Dudașul Schelei #Gura Văii #PNDL)#Programul Național de Dezvoltare Locală #Schela Cladovei #Drobeta Turnu Severin

0 notes

stiriarges · 7 years ago

Text

Deputatul Nicolae Velcea, o nouă interpelare pentru ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Deputatul PSD de Argeș Nicolae Velcea a avut o interpelare prin care le cere miniștrilor Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și (more…)

View On WordPress

0 notes

stiri-noi · 4 years ago

Text

Florinel Stancu, candidat PRO România la Președinția Consiliului Județean Dolj: „Noi venim cu o generaţie nouă pentru administrația publică locală, cu oameni profesioniști care detestă corupția”

Președinții de consilii județene și primarii vor avea puteri maxime asupra fondurilor europene de miliarde de euro care vor fi alocate României în perioada de programare 2021-2027 pentru investiții regionale, destinate inclusiv firmelor mici și mijlocii, conform viitoarei arhitecturi instituționale propuse de Ministerul Fondurilor Europene. Din acești bani vor putea fi realizate investiții județene în drumuri, utilități, școli, spitale, eficiență energetică aclădirilor, turism, patrimoniu cultural, digitalizarea serviciilor publice locale/soluții smart city, etc.

Asta înseamnă că autoritățile locale nu vor mai avea nicio scuză dacă nu vor atrage proiecte medii și mari în următorii 4 ani. Vor avea la dispoziție bani pentru dezvoltarea infrastructurii și îndeplinirea obiectivelor indicate în Agenda 2030 a Națiunilor Unite și cele dinNew Green Deal of the Europe Commission, care să asigure neutralitatea climatică până în 2050 și trecerea la energia regenerabilă până în 2035.

Problema rămâne însă aceeași: au actualii conducători ai județului Dolj capacitatea să atragă aceste fonduri?

Președintele PRO România Dolj, Florinel Stancu, candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj, susține că actualii aleși local işi-au spus cuvântul și că administrația județeană are nevoie de oameni pregătiţi pentru viitor, nu pentru trecut.

„Le mulţumim, dar noi mergem mai departe cu oameni noi. Doljenii trebuie să aleagă viitorul, nu trecutul! Noi vrem ca judeţul Dolj, oraşul Craiova, să se îndrepte către un alt nivel. Viziunea noastră constă în repoziţionarea întregii comunităţi regionale la nivelul Uniunii Europene şi al relaţiilor internaţionale, cu demersuri ce vor face din Oltenia, din județul Dolj, un punct de referinţă pentru vecini. Noi venim cu o generaţie nouă pentru administrația publică locală, cu oameni profesioniști care detestă corupția, care pot vorbi argumentat, care pot răzbate, dispun de idei inovatoare şi de o strategie de planificare integrată menită să regândească dezvoltarea județului într-o dimensiune globală şi într-o economie deschisă”, spune Stancu.

Partidul PRO România propune pentru alegerile locale din 27 septembrie oameni cu experiență, majortatea cu activități și cariere impresionante, care nu au mai făcut politică până acum.

În unul din textele sale de pe pagina de Facebook, Florinel Stancu își asumă rolul de coordonator cu experiență politică al cărei misiune este să ofere publicului o noua generație de politicieni locali: „Cu excepția mea, care dețin funcția de deputat și fac politică la nivel înalt de peste 8 ani, restul echipei mele candidează pentru prima dată și au ales PRO România pentru că este singurul partid care are drept obiectiv realizarea unui master plan pentru dezvoltarea ţării şi promovarea unor proiecte de construcţie pentru un viitor european fără a ignora specificul nostru național”.

Lista candidaților PRO România pentru Consiliul Județean Dolj este alcătuită din ingineri, doctori, arhitecți, IT-ști, antreprenori, profesori și foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Toți s-au angajat să implementeze în următorii patru ani un program de guvernare care să asigure o tranziție a județului către o economie „curată”, susținută de o producție tot mai mare de energie regenerabilă, cu o agricultură rezistentă la schimbările climatice și cu fonduri europene îndreptate către dezvoltarea infrastructurii și susținerea unei societăți echitabile.

„Pentru asta nu trebuie să inventăm roata, ci s-o facem să meargă mai repede și în folosul tuturor”, declară candidatul PRO România.

„Putem schimba lucrurile încă din 28 septembrie 2020 prin câțiva pași concreți: vom constitui o echipă formată din cei mai buni funcţionari care s-au ocupat de atragerea fondurilor europene până acum la nivelul administrației județene. În câteva luni o vom complete cu noi consultanți de top de la Comisia Europeană, specializaţi în politici şi proiecte europene. Apoi vom aloca o sumă considerabilă din buget pentru acest departament, dar şi pentru cofinanţare. În câţiva ani, vom avea în derulare 3 proiecte judeţene majore şi zeci de proiecte mijlociicare vor transforma județul în bine. În primii doi ani îmi propun să-l fac mult mai atractiv pentru investitorii mari și puternici pentru ca în ceilalți doi să investim în programe menite să reducă decalajele dintre rural și urban”, a conchis Florinel Stancu.

Comandat de PARTIDUL PRO ROMÂNIA – ORGANIZATIA JUDETEANA DOLJ, executat de S.C. oltenasul press.R.L., CMF 21200010

#Florinel Stancu #candidat PRO România la Președinția Consiliului Județean Dolj: „Noi venim cu o gene

0 notes

pikaluottovertailu · 7 years ago

Text

Finanțări de 477 milioane euro pentru 169 de proiecte România Start Up, prin POCU

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a aprobat 169 proiecte, în valoare de 477 milioane de euro, pentru apelul de proiecte 'România Start Up', Citește mai departe... vezi sursa: http://ift.tt/2geaCgQ from politica astazi http://ift.tt/2gcvbKy via IFTTT

#IFTTT #politica astazi

0 notes

mesagerulneamt · 7 years ago

Text

”Sfânta Mănăstire Văratec”, așa cum este trecută în scriptele Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, este singurul obiectiv din judeul Neamț care a obținut, din start, finanțare europeană prin POR, Axa 5.1, pentru restaurare, în vreme ce alte monumente, unele într-o stare care nu mai permite amânări, au fost respinse. La prima vedere, mecanismul care stă în spatele deciziei pare nu doar netransparent, ci și nedrept. Simpla comparație între starea în care se află biserica de la Văratec și starea deplorabilă a palatului ecumenic de la Mănăstirea Tazlău, de exemplu, este relevantă din punct de vedere al caracterului de urgență al intervenției.

Numai că nu gradul de ruinare este primordial pentru aprobarea unui proiect. Mecanismul este complex, funcționează după reguli stricte și detaliile sunt foarte importante. Însă și complicate de legislație din România, ambiguă și contradictorie pe alocuri. În aceste condiții, șansele de aprobare a unui proiect, indiferent de natura lui, stau în abilitatea și în rigoarea cu care a fost întocmit. Așa se explică faptul că există mănăstiri care au câte două, trei proiecte în derulare, în vreme ce altele nu ”prind” niciunul, deși ar avea mai mare nevoie.

Proiectele pentru monumentele istorice s-au depus în două etape. Prima a fost între 25 martie și 25 iunie 2016. Următoarea s-a încheiat în luna noiembrie, În primele trei luni, nu s-au depus decât vreo 7 proiecte și toate au intrat în etapa de verificare din punct de vedere al conformității și eligibilității.

#gallery-0-7 { margin: auto; } #gallery-0-7 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 14%; } #gallery-0-7 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-7 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Mănăstirea Tazlău, care a avut un lung șir de ghinioane, începând cu ratarea unui proiect întocmit de primărie și terminând cu redirecționarea unor fonduri de la Ministerul Culturii către Mănăstirea Agapia, a ratat din nou. Proiectul a fost respins din cauza unor probleme legate de persoana care, prin semnătură, urma să-și asume derularea lui. Starețul nu mai avea suficientă greutate, pentru că la nivelul BOR se hotărâse ca numai forurile ierahice superioare să răspundă din punct de vedere juridic. Pentru acest detaliu, singura ctitorie a lui Ștefan cel Mare neglijată complet, cu zidurile dărâmate, cu plăcuțe de avertizare peste tot și cu doar doi viețuitori, a pierdut primul tren. Nu, însă, și ultima șansă.

”A fost o problemă, pentru noi, semnătura reprezentantului legal, care putea fi a episcopului sau a arhiepiscopului, dar nu a starețului”, a declarat Vasile Asandei, directorul ADRNE. ”A durat până ce s-a stabilit, la nivelul Bisericii Ortodoxe Române, cine are calitatea de responsabil legal, dar a fost un motiv pentru care proiectele n-au trecut în etapa următoare, pentru că acea semnătură este foarte importantă”.

Un alt aspect, cel puțin la fel de important, pentru că orice neconcordanță înseamnă sancționarea unui proiect muncit, este cel legat de limita de proprietate. Orice suprafață, fie ea și de doar câțiva metri pătrați, are un cuvânt decisiv de spus în cazul proiectelor europene. Or, în condițiile în care, îndeobște, în oricare colț al României există diferențe, aparent nesemnificative, între cadastru, registrul agricol și, uneori, chiar titlul de proprietate, niciun proiect nu are șanse să ajungă în faza de contractare până ce documentele nu sunt în regulă. Lămurirea acestor aspecte a lungit perioada de evaluare timp de un de zile.

”Ghidul solicitantului trebuie respectat ad litteram, noi nu avem libertatea să-l interpretăm”, a adăugat directorul ADRNE. ”În acest ghid, există o grilă, pe care toată lumea o poate vedea, astfel încât să întocmească un proiect conform criteriilor care sunt punctate. Evaluatorii se raportează strict la grilă, stabilesc punctajul, iar proiectele care sunt conforme, eligibile și cu punctaj mai mare de 60 merg spre finanțare. Ulterior, beneficiarul trebuie să-și facă un proiect tehnic și să organizeze o licitație pentru constructor. Toate aceste etape durează, iar eu nu pot aprecia o situație de urgență decât din punct de vedere al concordanței dintre proiect și grila din ghidul solicitantului”.

Derularea proiectelor cu finanțare europeană este în atenția autorităților de audit naționale și europene și, dacă se constată erori, se pot rezilia contractele de finanțare, iar banii deja primiți trebuie returnați. Angajații ADRNE supraveghează fiecare pas, din momentul depunerii, până ce proiectul de pe hârtie devine obiectiv în teren, dar și ulterior, în perioada de garanție.

”Avem foarte mult de lucru, în acest moment derulăm în jur de 800 de proiecte la nivelul regiunii”, a precizat directorul general Vasile Asandei. ”Ne-am concentrat pe activitățile pe care le avem de făcut, poate am neglijat partea de comunicare și, din acest motiv, au apărut unele suspiciuni cu privire la modalitatea în care sunt parcurse etapele de la înregistrare, la contractare. Vă asigur, însă, că nu există niciun alt criteriu în afara celor din ghiduri și nu există nicio influență, de nicio natură, din partea nimănui. Unul dintre obiectivele noastre este să-i încurajăm pe toți cei care vor să întocmească proiecte și să le oferim informațiile necesare. Iar dacă există exemple, cum este Dragomirna, care are două proiecte în derulare, explicația este că lucrează cu cineva care știe să întocmească proiectele după criteriile bine punctate. Nu este nimeni favorizat, așa cum nu este nimeni defavorizat. Lucrăm cât se poate de corect, pentru că orice eroare are consecințe deosebit de grave”.

* Urgențele de grad zero: Mănăstirea Tazlău și Muzeul Bicaz

După ce-au mai prins curaj, proprietarii de monumente s-au adresat ADRNE în număr mult mai mare în a doua etapă de depunere a proiectelor. În paralel, au fost reevaluate și cele respinse în primă fază din cauza unor ”detalii” de genul semnăturii responsabilului legal. În momentul de față, toate proiectele care au primit peste 60 de puncte la evaluare au șanse să beneficieze de finanțare. Banii sunt.

Regiunea Nord-Est are cea mai mare alocare de fonduri și anume 1,49 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Până acum, au fost contractate proiecte în valoare de doar 100 de milioane de euro. Programul Operațional Regional are 12 axe prioritare. Pentru unele, sunt deja depuse proiecte care depășesc cu mult fondurile existente, în timp ce, la alte capitole, există bani, dar nu sunt solicitări. Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este autoritatea care ar putea regla lucrurile, în sensul aprobării transferului unor sume dintr-un buzunar în altul. Soarta celor 11 obiective din județul Neamț – care, dacă nu prind acest tren, nu mai au nicio șansă până după anul 2010 – stă în mâna ministrului Sevil Shhaideh, omul care poate aproba suplimentarea fondurilor, de la 60 la 128 de milioane de euro. Vasile Asandei speră ca, până la sfârșitul lunii septembrie, să aibă un răspuns pozitiv din partea ministrului și să poată contracta toate proiectele.

Mănăstirea Tazlău este prima pe lista monumentelor aflate în mare pericol. Părintele stareț Iosif Chiriac este convins că ruinele casei domnești a lui Ștefan cel Mare nu mai pot rezista mult timp, iar, dacă se vor prăbuși cu totul, construcția nu va mai fi refăcută niciodată. Și se vor pierde și tunelurile de retragere, construite dedesubt. Biserica în sine, pe care multă lume o numește ”sora mai mică” a Mănăstirii Putna, pentru că are aceeași arhitectură, stă încă pe picioarele ei. Este afectată, însă, de umezeală și de igrasie și are nevoie de o restaurare făcută de specialiști. Ocazie cu care ar scăpa și de șinele de cale ferată încastrate în ziduri, cu scopul de a susține cafasul (locul în care cânta corul la slujbe).

#gallery-0-8 { margin: auto; } #gallery-0-8 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-8 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-8 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Dincolo de ineditul situației, totuși, niște șine de cale ferată, fie ele și vopsite, n-au ce căuta într-o mănăstire veche de peste 500 de ani.

Muzeul Bicaz, fostul Teatru Kalinderu, închis de 3 ani, din cauza unei ciuperci de lemn, a obținut, și el, peste 60 de puncte la evaluarea proiectului, dar mai puține decât Mănăstirea Tazlău. Finanțarea europeană este singura șansă pentru construcția afectată foarte serios de spori. Desigur, mai rămâne ca proprietarul să găsească și un constructor pe măsura misiunii dificile pe care o va avea de îndeplinit, iar, în această privință, ADR Nord-Est nu are niciun cuvânt de spus, deși ar fi de preferat ca firmele care execută lucrările la monumente istorice să aibă și specialiști în domeniu. Deocamdată, Muzeul Bicaz are tâmplăria scoasă, tencuiala răzuită parțial, exponatele depozitate la liceul din oraș și aceleași construcții în împrejurimi – un chioșc și un supermarket -, care au contribuit decisiv la menținerea apei pluviale la temelia clădirii și la apariția mediului necesar și suficient pentru dezvoltarea ciupercii.

Lista obiectivelor care așteaptă verdictul ministrului Shhaideh mai cuprinde Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Roman, Complexul monahal de la Mănăstirea Sihăstria, restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Secu, Casa Creangă din Târgu Neamț, Casa Hogaș din Piatra Neamț, Muzeul de istorie și arheologie din Piatra Neamț și Casa Nevruzzi din Roman.

Dintre toate, Casa Hogaș, care n-a avut parte niciodată de o restaurare completă, are fisuri vizibile, în mai toate încăperile, apărute în perioada când s-a lucrat la Curtea Domnească și traficul greu a fost deviat pe străzile la intersecția cărora se află.

Casa Nevruzzi, un edificiu care i-a găzduit pe regina Maria și pe regele Ferdinand în timpul războiului, adăpostește acum Muzeul de Istorie din Roman. Este o clădire impresionantă, cu arhitectură barocă și cu două nivele, care se află în proprietatea statului din 1934. După cel de Al Doilea Război Mondial a fost, rând pe rând, sediu al Comitetului de Partid, școală și casă de copii. Succesiunea de destinații a condus la multiple modificări interioare, pentru a da funcționalitatea necesară clădirii, așa încât restaurarea de acum este mai mult decât necesară.

În stare mult mai gravă se află Casa Celibidache din Roman. Din păcate, proiectul depus nu a întrunit numărul minim de puncte, iar construcția, aflată deja în pericol de prăbușire, nu mai are timp să aștepte până după 2020. A fost respins, de asemenea, proiectul bisericii de la Curtea Domnească din Piatra Neamț, altă ctitorie de-a lui Ștefan cel Mare, care n-a avut niciun fel de probleme până acum câțiva ani, când a început restaurarea ansamblului. Umezeala, care a afectat și pasajul, dar și Muzeul Cucuteni, a început să urce și în zidurile bisericii.

”Eu am încurajat toți proprietarii de monumente interesați să întocmească proiecte europene”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Știu că munca la un astfel de proiect înseamnă bani, înseamnă timp și consum nervos, însă este, cu siguranță, o oportunitate care nu trebuie ratată. Nu știu care sunt motivele pentru care n-a trecut Casa Celibidache, de exemplu, o clădire care se află într-o situație foarte gravă, însă, dacă ar ajunge la faza de contractare celelalte proiecte, m-aș bucura foarte mult. E păcat să ni se acorde niște fonduri și să nu ne pricepem să le folosim”.

Cristina MIRCEA

Soarta a 11 monumente istorice din Neamț este în mâna ministrului Shhaideh ”Sfânta Mănăstire Văratec”, așa cum este trecută în scriptele Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, este singurul obiectiv din judeul Neamț care a obținut, din start, finanțare europeană prin POR, Axa 5.1, pentru restaurare, în vreme ce alte monumente, unele într-o stare care nu mai permite amânări, au fost respinse.

#adr nord-est #Casa celibidache #casa hogas piatra neamt #Direcția pentru Cultură Neamț #Mănăstirea Tazlău #monumente istorice #patrimoniu #Sevil Shhaideh #Vasile Asandei

0 notes