rugaciune-blog

[rugaciune-blog]

“Cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui” Sa ne osarduim sa nu ne indepartam de ceea ce ne sfatuieste vesnic Biserica, ca Biserica are temelie titanica – cele sapte Sfinte Soboare Ecumenice, care au scos afara tot ce a fost rau si a ramas Adevarul. Prin zeci de minuni dumnezeiesti s-au incredintat Sfintele Soboare ca vesnic asta-i adevarul. Acuma, noi sa le respectam cat putem, ca o sa fie timpuri grele! Sa respectam ce ne porunceste si ne sfatuieste Biserica si cu Dumnezeu inainte! Trebuie sa suferim. Daca suferim, “cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui” (Matei 10:22), scrie Sfanta Scriptura. Ca vedeti, ca sa spunem adevarul, cei mai mari sfinti ai Ortodoxiei au suferit cele mai mari schingiuiri. Dar asa-I voia lui Dumnezeu – ca, prin greutatile prin care treci in viata asta sa ne rasplateasca Dumnezeu in Imparatia Cerurilor. Cei mai mari Apostoli ai Mantuitorului, Petru si Pavel, si toti ceilalti care au raspandit Ortodoxia in toata lumea, care L-au propovaduit pe Iisus Hristos, au suferit mai mult decat ceilalti. Dar toate acestea se petrec cu slobozirea lui Dumnezeu, sunt lucruri pe care mintea omului nu poate sa le judece; de aceea spune Sfanta Scriptura: “cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui”. Sfintii astia au fost rapiti pana la al treilea cer, asa de sfinti erau – si, uite, a ingaduit Dumnezeu sa aiba niste morti ca ale celor mai rai oameni de pe pamant. Ingaduinta lui Dumnezeu. De aceea trebuie sa facem rabdare, orice ne-ar da Dumnezeu, ca adevarul acesta este – Ortodoxia, Biserica, credinta, Iisus Hristos. Si, cu Dumnezeu inainte!” Statețul Dionisie de la Colciu

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

Deisis

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

Don’t fear sicknesses, even when you suffer up to the edge of death. As God is constantly present , why do you worry? “ In Him we live and move.” Our struggle is in His embrace. We breathe God, we are surrounded by God, we touch God, we mystically eat God. Wherever we turn, wherever we look, God is everywhere: in Heaven, on earth, in the abyss, in wood, in rocks, in your mind, in your heart. So doesn’t He see what you bear? That you suffer? Tell Him your complaints and you will see… healing both in your soul and in your body.

Elder Joseph the Hesychast

[rugaciune-blog]

If the Son of God is within you, then His Kingdom is also within you. Thus, the Kingdom of God is within you, a sinner. Enter into yourself, search diligently and without toil you shall find it. Outside of you is death, and the door to it is sin. Enter into yourself, dwell within your heart, for God is there.

Saint Ephraim the Syrian

[rugaciune-blog]

Lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus.

Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie daca nu avem smerenie, va urma a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur. Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor. Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale. Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţile noastre. Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune, orice tinere de minte a răului, orice lipsa de mila, orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si gingasiei unui menuet de Mozart… este un pacat si o spurcaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea, injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice cautatura rea, orice dispret, orice rea dispozitie este de la diavol si strica totul. Acum stiu, am aflat si eu…”

Parintele Nicolae Steinhardt

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]

[rugaciune-blog]