#trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție

[leontiucmarius]

Șefi de la Ambulanța Maramureș, trimiși în judecată pentru corupție. Procurorii DNA arată cum și-a angajat directoarea generală soțul în unitatea medicală

Managerul general Ligia Sanda Marinela Micle, directorul economic Simona Carmen Miclea, economistul Nicoleta Bianca Ploscar și consilierul juridic Florin Mihai Dan, din cadrul Ambulanței Maramureș au fost trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție.

[acumtv]

Doi foști angajați ai Primăriei Bacău, trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție

Doi foști angajați ai Primăriei Bacău, trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi foşti angajaţi ai Primăriei Bacău, aceştia fiind acuzaţi de mai multe fapte de corupţie. Potrivit comunicatului DNA: ..BARBU ION, la data faptelor consilier în cadrul Compartimentului Corp Control din Primăria Municipiului Bacău (funcționar cu funcție…

[news24hrou]

Liga Studenților din Iași îi solicită lui Tudorel Toader să își depună urgent demisia

Liga Studenților (LS IAȘI) îi solicită lui Tudorel Toader să își depună urgent demisia din funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având în vedere ”prejudiciile imense de imagine aduse de acesta comunității academice”, și anunță că se pregătesc acțiuni de boicotare a admiterii la universitate, mulți elevi și părinți fiind determinați să nu mai aleagă cea mai veche universitate din țară, atât timp cât Tudorel Toader va rămâne rector.

”Nu poți să susții lupta anticorupție, să mergi la referendum și să votezi DA, dar să fii de acord cu menținerea lui Tudorel Toader în funcția de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. De aceea facem apel la toți studenții și profesorii, care au votat DA la referendumul de duminică, precum și la toți cei care au susținut lupta anticorupție în general, să susțină demersurile de îndepărtare a lui Tudorel Toader din funcția de rector și să îi ceară în mod public demisia. Ministerul Educației Naționale a respins Carta Universității Cuza, în care se adoptase posibilitatea demiterii rectorului pentru afectarea imaginii instituției sau pentru încălcarea normelor de etică academică, deși acest lucru apare în cartele altor universități. Prin intervenție politică, Toader s-a asigurat că nu poate fi demis de Senat.

De aceea este imperios să îi cerem cu toții demisia pentru că în fiecare zi în care el rămâne în scaunul de rector se surpă tot mai adânc edificiul moral și imaginea publică a universității ieșene.

Toader a girat moral corupția „gulerelor albe” și dezbinarea națiunii, în loc să fie un reper moral și universitar. În cazul în care comunitatea academică ieșeană va tăcea în continuare, înseamnă că spiritul universitar a murit. Autonomia universitară, dincolo de garanțiile constituționale, este garantată de facto exclusiv de libertatea de conștiință și de exprimare a fiecărui membru al comunității academice. Tăcerea sub scuza unei false moralități (să nu supărăm, este șeful nostru) este cel mai subtil atac la adresa autonomiei universitare.

În misiunea ei, Universitatea „Cuza” își propune să slujească Binele și Adevărul. Prin tăcere, nu ajunge decât să se închine în fața corupției morale și minciunii. Credem că destinul omului este incoruptibilitatea și că avem cu toții responsabilitatea de a înlătura corupția morală din toate instituțiile academice!”, a declarat Silvian-Emanuel Man, președinte Liga Studenților (LS IAȘI).

”Demisia sa este mai mult decât necesară, fiind o continuare firească a dispariției de pe scena publică a lui Călin Popescu Tăriceanu (prieten intim cu Toader) și a lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 3 ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, două personaje toxice care l-au propulsat în politică pe Tudorel Toader și pe care acesta le-a apărat în mod public, tulburând pentru membrii cu probleme penale ai partidelor PSD-ALDE stabilitatea sistemului de justiție și bunul mers al societății, din obligație personală.

Începând cu data de 25 aprilie, Tudorel Toader a revenit în poziția de rector al Universității „Cuza”, după ce se suspendase din funcție pentru a deveni ministru al Justiției în guvernele coaliției PSD-ALDE. Din totalul de 48 de luni de mandatul de rector, două treimi le-a dedicat strict intereselor politice și financiare, nu comunității academice, care l-a ales în funcție pentru a reprezenta interesele universității, nu pentru a avea o rampă de lansare în politică.

De la întoarcere, Tudorel Toader pretinde că a fost adevăratul manager al Universității, asumându-și meritele din „raportul rectorului” pentru anii 2017 și 2018, deși în această perioadă a fost suspendat, fiind ministru al Justiției. Cu anumite ocazii, evită chiar să amintească faptul că în această perioadă Universitatea a fost condusă de către doamna Mihaela Onofrei, în calitate de ordonator de credite (rector interimar) și de către restul conducerii executive a instituției, căreia i se cuvin meritele pentru buna administrare a celei mai vechi universități din țară.

Totodată, acesta urmărește instituirea unui regim de cenzură și de cosmetizare a imaginii sale ca fost ministru, prin care membrii comunității academice să fie reduși la tăcere, iar acțiunile sale ca ministru să fie justificare public. Astfel, a ajuns să invite la diverse evenimente publice personaje precum președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, dar și alți membri ai Consiliului precum magistrații Evelina Oprina și Gabriela Baltag, a căror revocare a fost cerută de adunările generale ale judecătorilor din țară, dar și Victor Alistar, pseudo-reprezentantul societății civile. Toți aceștia au susținut modificările propuse legilor justiției și au fost criticați permanent de opinia publică.

Tudorel Toader a amenințat pe facebook că va „consulta” un avocat, urmând să acționeze în instanță jurnaliștii care l-au criticat pentru activitatea sa ca ministru. Aceeași amenințare au primit-o și studenți sau profesori care l-au criticat, fiind „salutați” de Toader cu formula „voi consulta un avocat”. Sunt cazuri suficiente de studenți care au fost luați la rost de cadre didactice loiale lui Toader, pe motiv că nu îi dau acestuia „like” la postările de pe facebook, iar alții au fost criticați că afectează imaginea Facultății de Drept prin distribuirea de opinii contrare lui Toader.

De asemenea, Toader a cerut unor membri și voluntari ai departamentului MEDIA al Universității să șteargă comentariile negative la adresa lui de pe pagina de facebook a instituției. Fiindu-i frică să nu fie apostrofat în public, lipsește în mod intenționat de la anumite evenimente, inclusiv de natură științifică. La „Marșul absolventului”, organizat de Primăria Municipiului Iași și universitățile ieșene săptămâna trecută, nu a fost prezent de frică să nu fie huiduit de studenți la scenă deschisă, fiindu-i cunoscută atitudinea tinerilor față de el.

Toader pretinde să fie văzut ca un „apărător al statului de drept”, pentru faptul că nu a dat ordonanță de urgență pentru modificarea codurilor penale, încercând să ascundă că a ticluit nenumărate metode prin care politicienii corupți, în frunte cu Liviu Dragnea, să scape de răspunderea penală, metode mult mai subtile și mai complicate din punct de vedere juridic, care să nu atragă atenția opiniei publice la fel ca OUG-urile.

Toate aceste acțiuni au ca scop depunerea unei noi candidaturi pentru funcția de rector, la alegerile din ianuarie-februarie 2020.

În cei doi ani și jumătate cât a fost ministru, Tudorel Toader:

1. A contribuit la destabilizarea sistemului de justiție românesc, alături de majoritatea parlamentară, prin emiterea unor ordonanțe de urgență și susținerea unor inițiative legislative, care au provocat proteste puternice din partea judecătorilor și procurorilor, a sindicatelor din penitenciare, avocaților, notarilor, în special, și a societății civile, în general. Numai în Universitatea „Cuza” au fost cel puțin patru proteste organizate de studenți și de cadre didactice. Sute de absolvenți i-au cerut demisia din funcția de rector.

2. A susținut recursul compensatoriu, prin care 16.000 de deținuți au ieșit din penitenciare, dintre care 779 pentru omor, 167 pentru trafic cu minori, 471 pentru viol, 1801 pentru fapte de tâlhărie, 2956 pentru furt ș.a.m.d.. O parte dintre ei deja au recidivat.

3. Nu a realizat nimic substanțial pentru justiția civilă. S-a concentrat exclusiv pe chestiunile legate de justiția penală, iar instanțele civile și justițiabilii au aceleași probleme. Totodată, nu a investit deloc în infrastructura sistemului judiciar.

4. Nu a făcut nimic pentru aducerea în țară a marilor fugari și nici pentru recuperarea prejudiciilor de circa un miliard de euro din marile dosare penale.

5. A afectat stabilitatea funcțiilor deținute de înalții procurori (DNA și Parchetul General) și independența sistemului de justiție, încercând o perpetuă subordonare a Ministerului Public față de Guvern, numind ca procurori persoane de încredere, care veneau pe filieră politică. Sunt de notorietate publică susținerea pentru Secția de Investigare a Magistraților, o adevărată poliție politică îndreptată de puterea executivă împotriva oamenilor legii, dar și numirile la Inspecția Judiciară, supranumită ulterior „brațul armat al lui Toader”.

6. A slăbit încrederea românilor în sistemul judiciar, dar și a Uniunii Europene, țara noastră având cel mai slab raport MCV, în timp ce Bulgaria a început procedura de ridicare a mecanismului.

7. S-a preocupat constant, în mod indubitabil, să ajute oamenii politici cu dosare penale, condamnați, trimiși în judecată sau aflați în faza umăririi penale, în baza directivelor venite de la coaliția de guvernare. Între timp, a făcut insuficient pentru transpunerea directivei europene privitoare la protejarea victimelor infracțiunilor și nu a întreprins demersuri concrete pentru aplicarea directivei privind confiscarea extinsă (care ar fi ajutat la recuperarea prejudiciilor din infracțiuni).

8. NU s-a întâlnit niciodată cu studenții și profesorii Facultății de Drept să dezbată aceste modificări ale sistemului juridic și a refuzat în mod constant orice invitație, preferând să dezbată aceste probleme cu nespecialiști sau juriști formați la universități fantomă, în prime-time, la televiziunile unor moguli.

Nu în ultimul rând, a lăsat să se înțeleagă faptul că membrii comunității academice îl susțin și sunt de acord cu politica dusă de alianța de guvernare PSD-ALDE, pătând astfel imaginea universității.

Amintim și faptul că Toader este coordonatorul tezei de doctorat în drept a lui Codruț Olaru, vicepreședinte CSM, care s-a dovedit a fi plagiată cel puțin în proporție de 45%, în urma unei analize a jurnalistei Emilia Șercan. În urma sesizării CNATDCU, în premieră, Comisia de Etică a Universității „Cuza” a refuzat să constate plagiatul, deși avea această competență. În spațiul public au apărut informații cu privire la strategia unor cadre didactice de a-l proteja pe Toader, de teama că acesta și-ar pierde dreptul de a coordona lucrări de doctorat.

Aducem aminte și faptul că venitul unui asistent universitar este de circa 20 de ori mai mic, iar venitul mediu al unui student care își critică rectorul și care învață zilnic la bibliotecă este de circa 55 de ori mai mic decât veniturile lunare cumulate ale lui Tudorel Toader, din salarii și pensii speciale”, se arată în comunicatul organizației studențești.

http://bit.ly/2EKZoet http://bit.ly/30YcOMf

[oderoil]

Ponta nu mai e penal! #Anticorupția Altfel de care avem nevoie

Alina Mungiu Pippidi reacționează după achitarea fostului premier Victor Ponta, spunând într-un editorial publicat în România Curată că decizia era una previzibilă.

Așa cum era de prevăzut, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea fostului premier Victor Ponta, acuzat de infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari în care era plătit de asociatul său, Dan Șova, care avea contract de asistență juridică cu combinate energetice de stat. Fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

Cazul a fost principalul motiv juridic de demisie a lui Victor Ponta, și după cum am scris din 2015, nu avea nici un merit, această însăilare de acuzații e hilară și achitarea arată că înseamnă avem o justiție independentă, deși cu procurori activiști, cu scrupule puține și prost pregătiți. Că era ridicol să pretinzi că a făcut Ponta evaziune fiscală și spălare de bani că a primit o remunerație pe care a plătit impozit, și era clar că nu va ține în instanță. Numai eu însă am avut de răspuns la Guardian și New York Times pe chestia asta atunci și scopul a fost atins, Ponta a fost distrus politic intern și extern, probabil iremediabil.

Paguba nu știu cît e de mare la capitolul lideri pierduți, indiferent că Ponta avea calități indiscutabile, era tînăr, flexibil, prindea din zbor, era bun comunicator și cu miză să avanseze în Europa, toate, ingrediente bune pentru un reformator, a cărui guvernare a fost de altfel bine apreciată în sondaje. Dar cineva care îl face pe Dan Șova ministrul marilor proiecte și care atunci cînd se ajunge la bătălia decisivă cu aranjorii politici din servicii trece, din rivalitate față de Dragnea, curat de partea cealalată, cineva, pe scurt, care are caracterul pe care l-a arătat el și sub Geoană, și sub Dragnea, nu va fi regretat de nimeni.

Important e că Ponta nu mai e „penal”, cum ar fi putut fi dacă nu îl oprea Coldea să facă autostrada Comarnic-Brașov (în același timp, dar evident separat, eu prevenisem Banca Mondială că fac eu plîngere dacă vor susține proiectul, care era o rentă grosieră camuflată în parteneriat public-privat, sau dacă ar fi fost urmărit pentru ștergerea datoriei Rompetrol. Dar, așa a decis DNA, să nu îl caute pe fond, ci pe o prostie unde, cum am arătat aici, nu aveau nici jurisdicția, dar unde și-au atins scopul, un scop politic, și ne-au arătat și nouă că am avut iluzii și că la final a devenit adevărat ceea la început a fost doar propaganda lui Adrian Năstase. Anticorupția e folosită politic, chiar de procurori.

Din protocoalele cu SRI vedem că și ei puteau fi și au fost, în unele situații, manipulați de SRI, prin simplul fapt că sereiștii hotărau pe cine le dau și pe cine nu – protocoalele nu arată nimic anormal decât existența unei situații de informație asimetrică, dar asta e destul în cazul de față. Nu e anormal că existau protocoale, ci e anormal că SRI decidea pe cine bagă și pe cine scoate iar DNA nici nu știa. Acceptase să nu știe, prin protocolul semnat de șefii săi. Sigur că e normal ca SRI să ajute la investigații, dar nu e normal să manipuleze rezultatul, ocrotind-o pe Udrea, de exemplu.

Ponta nu mai e penal! Cum nu vor mai fi nici Sevil, nici Rovana, după ce – și dacă- va ajunge în judecată cazul lor de mutare a bălții Belina din proprietatea guvernului central în cea județeană. Poate șeful CJ să se aleagă cu vreo condamnare pentru concesiunea către o firmă privată, dacă nu a făcut-o cu acte în regulă. Altfel, întreaga poveste ar trebui să fie pur administrativă și supusă sancțiunilor administrative, nici într-un caz penală (există cretini care susțin că e penală pentru că e anticonstituțională). Există măcar prejudiciul ăla supraestimat (valoarea bălții) de trei milioane de lei, sau se va evapora ca și evaziunea fiscală a lui Ponta, deoarece, contrar a ceea ce susțin procurorii, „Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului”, statul are încă proprietatea, ca la orice concesiune, și nici nu exploata balta direct, ca să zici că a pierdut venituri sub formă de pești poluați.

Povestea se repetă deci, încadrări incompetente și politice au în continuare loc pe față, chiar în timp ce se dau achitări în cele vechi. Ca să citez din același articol al meu din 2015, în care îl citam pe Daniel Morar, care avertiza la vreme: intervievat de Adevărul „… În acest moment, ca şi în anii anteriori, DNA-ul a început şi s-a bucurat de atâta credibilitate încât orice acţiune a DNA-ului pare dorită, pare corectă, pare justificată ş.a.m.d. Trebuie foarte mare atenţie pentru ca la adăpostul acestei credibilităţi să nu se comită greşeli şi mai ales abuzuri.” Ce să mai vorbim, acum că luptătorii pentru integritate de ieri, gen Sebi Ghiță, Horia Georgescu, sau Emilian Eva, să fie urmăriți pentru corupție azi. Chiar nu cade nimeni pe gînduri?

Cum s-a ajuns la folosirea politică a DNA contra rivalilor lui Klaus Iohannis, întîi Ponta, pe urmă Dragnea, una așa de boantă și de evidentă (că ar putea fi anchetați și pe chestii serioase, iar dacă acolo nu se găsește nimic, să nu mai fie trimiși în judecată aiurea!). Păi, cum avertizam din 2015, pentru că asemenea atacuri politice la vîrf în afara alegerilor sunt profitabile, scutesc pe rivalii celor atacați să mai convingă pe cineva că au vreun merit (destul că ăia pe care vor să îi dea jos sunt „penali”) și deci țin loc de merit și de idei alternative.

Dacă e așa profitabilă, sigur că anticorupția e abuzată și va mai fi. Pentru noi însă, restul societății, se pune întrebarea: chiar vrem să avem prim miniștri și președinți înlocuiți nu prin alegeri, ci prin hărțuiri judiciare; crede cineva că asta e calea pentru statul de drept și democrație? Iată, avem o mare intensitate a anticorupției judiciare, din ianuarie 2010 până în decembrie 2017 au fost adoptate 4.720 de decizii penale definitive (atât împotriva persoanelor private, cât și juridice) în urma dosarelor instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), adică o medie de aproape 600 de condamnări pe an. Cu toate astea, corupția nu scade semnificativ, ba chiar vedem că bulgarii, care nu arestează pe nimeni, construiesc kilometrul de șosea mai repede și mai ieftin decît noi.

Vă întrebați de ce? Pentru că o anticorupție politizată devine ineficientă. Întîi, pentru că se orientează spre cazuri de maxim impact politic, mai degrabă decît material sau strategic, doi, că distruge și competiția, și cooperarea între partide, și, trei, că duce la neglijarea măsurilor de prevenire a corupției, adică cele care elimină resursele pentru corupție.

Poate fi Anticorupția Altfel? La asta încercăm să răspundem în raportul anual SAR pe anul 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?, în care arătăm efortul de reformare a guvernanței pe 12 ani și pentru prima oară și niște cifre concrete – cît ne-au adus ele. Urmăriți-ne online în dimineața zilei de 15 mai de la Reprezentanța UE (sau alăturați-vă nouă), începînd cu ora 10, citiți rapoartele și stirile de la eveniment și trimiteți-ne și voi alte dovezi despre evoluție sau involuție, și alte sugestii. Trebuie să ne deplasăm spre o anticorupție mai imparțială și mai ales mai eficientă, să vedem dacă avem și cu cine! (Irinel I.).

 Articolul Ponta nu mai e penal! #Anticorupția Altfel de care avem nevoie apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

vezi sursa: https://www.incisivdeprahova.ro/2018/05/14/ponta-nu-mai-e-penal-anticoruptia-altfel-de-care-avem-nevoie/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica astazi http://bit.ly/2wOTYvQ via IFTTT

[us89894]

Ponta nu mai e penal! #Anticorupția Altfel de care avem nevoie

Alina Mungiu Pippidi reacționează după achitarea fostului premier Victor Ponta, spunând într-un editorial publicat în România Curată că decizia era una previzibilă.

Așa cum era de prevăzut, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea fostului premier Victor Ponta, acuzat de infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari în care era plătit de asociatul său, Dan Șova, care avea contract de asistență juridică cu combinate energetice de stat. Fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

Cazul a fost principalul motiv juridic de demisie a lui Victor Ponta, și după cum am scris din 2015, nu avea nici un merit, această însăilare de acuzații e hilară și achitarea arată că înseamnă avem o justiție independentă, deși cu procurori activiști, cu scrupule puține și prost pregătiți. Că era ridicol să pretinzi că a făcut Ponta evaziune fiscală și spălare de bani că a primit o remunerație pe care a plătit impozit, și era clar că nu va ține în instanță. Numai eu însă am avut de răspuns la Guardian și New York Times pe chestia asta atunci și scopul a fost atins, Ponta a fost distrus politic intern și extern, probabil iremediabil.

Paguba nu știu cît e de mare la capitolul lideri pierduți, indiferent că Ponta avea calități indiscutabile, era tînăr, flexibil, prindea din zbor, era bun comunicator și cu miză să avanseze în Europa, toate, ingrediente bune pentru un reformator, a cărui guvernare a fost de altfel bine apreciată în sondaje. Dar cineva care îl face pe Dan Șova ministrul marilor proiecte și care atunci cînd se ajunge la bătălia decisivă cu aranjorii politici din servicii trece, din rivalitate față de Dragnea, curat de partea cealalată, cineva, pe scurt, care are caracterul pe care l-a arătat el și sub Geoană, și sub Dragnea, nu va fi regretat de nimeni.

Important e că Ponta nu mai e „penal”, cum ar fi putut fi dacă nu îl oprea Coldea să facă autostrada Comarnic-Brașov (în același timp, dar evident separat, eu prevenisem Banca Mondială că fac eu plîngere dacă vor susține proiectul, care era o rentă grosieră camuflată în parteneriat public-privat, sau dacă ar fi fost urmărit pentru ștergerea datoriei Rompetrol. Dar, așa a decis DNA, să nu îl caute pe fond, ci pe o prostie unde, cum am arătat aici, nu aveau nici jurisdicția, dar unde și-au atins scopul, un scop politic, și ne-au arătat și nouă că am avut iluzii și că la final a devenit adevărat ceea la început a fost doar propaganda lui Adrian Năstase. Anticorupția e folosită politic, chiar de procurori.

Din protocoalele cu SRI vedem că și ei puteau fi și au fost, în unele situații, manipulați de SRI, prin simplul fapt că sereiștii hotărau pe cine le dau și pe cine nu – protocoalele nu arată nimic anormal decât existența unei situații de informație asimetrică, dar asta e destul în cazul de față. Nu e anormal că existau protocoale, ci e anormal că SRI decidea pe cine bagă și pe cine scoate iar DNA nici nu știa. Acceptase să nu știe, prin protocolul semnat de șefii săi. Sigur că e normal ca SRI să ajute la investigații, dar nu e normal să manipuleze rezultatul, ocrotind-o pe Udrea, de exemplu.

Ponta nu mai e penal! Cum nu vor mai fi nici Sevil, nici Rovana, după ce – și dacă- va ajunge în judecată cazul lor de mutare a bălții Belina din proprietatea guvernului central în cea județeană. Poate șeful CJ să se aleagă cu vreo condamnare pentru concesiunea către o firmă privată, dacă nu a făcut-o cu acte în regulă. Altfel, întreaga poveste ar trebui să fie pur administrativă și supusă sancțiunilor administrative, nici într-un caz penală (există cretini care susțin că e penală pentru că e anticonstituțională). Există măcar prejudiciul ăla supraestimat (valoarea bălții) de trei milioane de lei, sau se va evapora ca și evaziunea fiscală a lui Ponta, deoarece, contrar a ceea ce susțin procurorii, „Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului”, statul are încă proprietatea, ca la orice concesiune, și nici nu exploata balta direct, ca să zici că a pierdut venituri sub formă de pești poluați.

Povestea se repetă deci, încadrări incompetente și politice au în continuare loc pe față, chiar în timp ce se dau achitări în cele vechi. Ca să citez din același articol al meu din 2015, în care îl citam pe Daniel Morar, care avertiza la vreme: intervievat de Adevărul „… În acest moment, ca şi în anii anteriori, DNA-ul a început şi s-a bucurat de atâta credibilitate încât orice acţiune a DNA-ului pare dorită, pare corectă, pare justificată ş.a.m.d. Trebuie foarte mare atenţie pentru ca la adăpostul acestei credibilităţi să nu se comită greşeli şi mai ales abuzuri.” Ce să mai vorbim, acum că luptătorii pentru integritate de ieri, gen Sebi Ghiță, Horia Georgescu, sau Emilian Eva, să fie urmăriți pentru corupție azi. Chiar nu cade nimeni pe gînduri?

Cum s-a ajuns la folosirea politică a DNA contra rivalilor lui Klaus Iohannis, întîi Ponta, pe urmă Dragnea, una așa de boantă și de evidentă (că ar putea fi anchetați și pe chestii serioase, iar dacă acolo nu se găsește nimic, să nu mai fie trimiși în judecată aiurea!). Păi, cum avertizam din 2015, pentru că asemenea atacuri politice la vîrf în afara alegerilor sunt profitabile, scutesc pe rivalii celor atacați să mai convingă pe cineva că au vreun merit (destul că ăia pe care vor să îi dea jos sunt „penali”) și deci țin loc de merit și de idei alternative.

Dacă e așa profitabilă, sigur că anticorupția e abuzată și va mai fi. Pentru noi însă, restul societății, se pune întrebarea: chiar vrem să avem prim miniștri și președinți înlocuiți nu prin alegeri, ci prin hărțuiri judiciare; crede cineva că asta e calea pentru statul de drept și democrație? Iată, avem o mare intensitate a anticorupției judiciare, din ianuarie 2010 până în decembrie 2017 au fost adoptate 4.720 de decizii penale definitive (atât împotriva persoanelor private, cât și juridice) în urma dosarelor instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), adică o medie de aproape 600 de condamnări pe an. Cu toate astea, corupția nu scade semnificativ, ba chiar vedem că bulgarii, care nu arestează pe nimeni, construiesc kilometrul de șosea mai repede și mai ieftin decît noi.

Vă întrebați de ce? Pentru că o anticorupție politizată devine ineficientă. Întîi, pentru că se orientează spre cazuri de maxim impact politic, mai degrabă decît material sau strategic, doi, că distruge și competiția, și cooperarea între partide, și, trei, că duce la neglijarea măsurilor de prevenire a corupției, adică cele care elimină resursele pentru corupție.

Poate fi Anticorupția Altfel? La asta încercăm să răspundem în raportul anual SAR pe anul 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?, în care arătăm efortul de reformare a guvernanței pe 12 ani și pentru prima oară și niște cifre concrete – cît ne-au adus ele. Urmăriți-ne online în dimineața zilei de 15 mai de la Reprezentanța UE (sau alăturați-vă nouă), începînd cu ora 10, citiți rapoartele și stirile de la eveniment și trimiteți-ne și voi alte dovezi despre evoluție sau involuție, și alte sugestii. Trebuie să ne deplasăm spre o anticorupție mai imparțială și mai ales mai eficientă, să vedem dacă avem și cu cine! (Irinel I.).

 Articolul Ponta nu mai e penal! #Anticorupția Altfel de care avem nevoie apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

vezi sursa: https://www.incisivdeprahova.ro/2018/05/14/ponta-nu-mai-e-penal-anticoruptia-altfel-de-care-avem-nevoie/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica astazi https://ift.tt/2wQBDib via IFTTT

[politicaastazi]

Politicienilor corupți au început să li se scufunde corăbiile

Ceea ce se petrece în țara noastră în plan politic exprimă, fără îndoială, eșecul unei clase politice care a văzut doar interesul propriu, fără a-I interesa deloc de cei care-I aleg, adică de noi. Adică cei care îi trimit în Parlament pentru a lucra pentru interesul public, să ne facă viața mai ușoară, să ne aducă dezvoltare, liniște, echilibru. O clasă politică incapabilă de reformare, care are ca singură sursa de inspirație scandalul. Scandalul permanent, care să le aducă voturi. Dar dacă clasa politica nu evoluează, noi, alegătorii am evoluat. Iar unii dintre politicieni au observat acest lucru și încearcă să schimba ceva, măcar de ochii lumii. Am privit cu atenție ceea ce se întâmplă zilele acestea în țară. Mișcarea din guvern, prin plecarea unor miniștrii penali, după un scandal imens, poate fi un semnal bun pentru noi, cei de jos. Dar e un semnal lipsit de consistență, atâta timp cât unii precum Tăriceanu, marele prieten al UDMR, nu este de acord cu cedarea penalilor în fața DNA. Tăriceanu își apără pielea, pentru că, altfel, ar trebui să plece și el și Dragnea. Și ar fi un semnal major. Pentru că atunci, ar trebui să plece toți penalii din funcțiile publice pe care le ocupă. Iar în Harghita, ar însemna să plece mulți, începând cu președintele CJ Harghita, primarul din Miercurea Ciuc, cel din Gheorgheni, consilieri județeni și mulți alții care sunt cercetați sau trimiși în judecată pentru corupție sau fapte de conflict de interese. Se mișcă ceva în societate, e clar. Și acest lucru nu va rămâne fără urmări. Sunt mișcări care pot aduce, în sfârșit, o nouă viziune, curată, și care pot trimite la lada de gunoi a istoriei partide clădite doar pe scandal, precum PSD, UDMR, ALDE etc. și care nu au oferit nimic țării și cetățenilor ei decât dispreț, corupție și hoție. Noi, cetățenii știm asta. Oare politicienii știu asta?

D.E.

Post-ul Politicienilor corupți au început să li se scufunde corăbiile apare prima dată în Ziar Harghita.

vezi sursa: http://ift.tt/2gnWkXy from Blogger http://ift.tt/2gwoW4u via IFTTT Like: My Library

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sb3FSf

jurnalul.ro : DNA a trimis în judecată un jandarm pentru ce face Kovesi

Autor: Ion Alexandru

În plin scandal al dezvăluirilor legate de prezența Laurei Codruța Kovesi, în calitatea de atunci de procuror general al României, acasă la Gabriel Oprea, în noaptea alegerilor prezidențiale din anul 2009, șefa DNA a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor adresate pe acest subiect, motivând că se află “în timpul ei liber” și “în spațiul ei privat”. Afirmația a fost făcută pe o stradă din Pitești, după ce Kovesi participase la o ședință de judecată, într-un proces privat pe care l-a intentat unor ziariști. Și atunci, dar și cu ocazia unor alte deplasări în interes privat, Laura Kovesi a utilizat ca mijloc de transport o limuzină Audi A6, proprietatea instituți­ei publice pe care o conduce. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care, în 2013, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, un ofițer superior de jandarmerie acuzat, printre altele, că a utilizat în interes personal mașina instituției. 

Aceste informații ies la lumină cu ocazia sesizării de către Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție săvârșite de Militari, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a unei excepții de neconstituționalitate a unui articol din Codul de Procedură Penală, invocată la Curtea Militară de Apel București chiar în dosarul în care se judecă speța privind ofițerii jandarmi în cauză.

Dosarul creditelor cu adeverinţe false 

Astfel, în 24 decembrie 2013, DNA – Secția Militară a timis în judecată 37 de ofițeri și subofițeri din cadrul Inspectora­tului Județean de Jandarmi Alba, printre aceștia numărându-se fostul comandant al unității, colonelul Ioan Onac Herța, și căpitanul Liviu Valentin Rusu, acesta din urmă fiind comandant de grupă. Cei 37 de ofițeri şi subfițeri sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de fals material, uz de fals, abuz în serviciu, înșelăciune, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare și șantaj, toate în formă continuată, precum și de compli­citate sau de instigare la săvârșirea acestor infracțiuni, în formă continuată.

Mai exact, procurorii Secției Militare a DNA susțin în rechizitoriul întocmit faptul că în anul 2006, la nivelul Inspectoratului Județean de Jandarmi Alba a fost constituită o asociere de tip infracțional, inițiată de către comandantul de atunci al inspectoratului, colonelul Ioan Onac Herța, și de către conta­bilul-șef Virgil Moșneag, asociere la care au aderat alți trei angajați ai biroului financiar. Scopul respectivei asocieri a fost acela de a elibera pentru anumite cadre militare adeverințe false, în care erau trecute sume mult mai mari decât cele obţinute în mod real, pentru ca titularii acestor adeverințe să le depună la bănci, în vederea luării în mod fraudulos a unor împrumuturi în cuantu­muri mult mai mari decât cele la care aveau dreptul în mod legal.

După tăierile de salarii din 2010, au început problemele 

Cei cinci inițiatori ai grupării amintite mai sus și-ar fi eliberat chiar lor înşiși astfel de adeverinţe falsificate, pe care le-au utilizat pentru a obține credite în mod ilegal.

Conform procurorilor DNA, începând cu anul 2010, nivelul veniturilor salariale a fost redus substanțial. Asta, ca urmare a tăierilor de salarii operate de Guvernul Boc și anunțate cu emfază, de la Palatul Controceni, de Traian Băsescu.

În aceste împrejurări, cadrele militare de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Alba care contractaseră credite bancare mai mari decât cele pe care le puteau obține pe cale legală au început să aibă dificul­tăți serioase în a-și achita ratele lunare bancare. Din acest motiv, ei au obținut, pe aceeași filieră, alte adeverințe de salari­zare, tot falsificate, completate și semnate de aceleași persoane, cu scopul eșalonării ratelor bancare și a obținerii unui nivel cât mai mic al ratei lunare, care să fie direct proporțional cu veniturile din adeverințele falsificate.

Aceste fapte reprezintă, practic, jumă­tate din acuzațiile pentru care cei 37 de ofițeri au fost trimiși în judecată, la sfârșitul anului 2013. Însă, așa cum se va vedea în continuare, rechizitoriul conține și niște acuzații care ar trebui să-i dea fiori Laurei Codruța Kovesi. Comandant de grupă, judecat pentru că folosea mașina de serviciu în scop privat

Aspectul spectaculos al acestui dosar îl reprezintă acuzaţiile DNA aduse căpitanului Liviu Valentin Rusu. În anul 2007, împotriva acestuia, propria mamă a depus o plângere penală la IPJ Alba, plângere în care se afirmă că acesta s-a deplasat la un spital din localitate cu mașina Jandarmeriei, în timpul progra­mului de lucru, pentru a-și rezolva unele probleme personale. În rechizitoriu se arată că, în scopul obținerii de probe în vederea disculpării sale, Liviu Valentin Rusu a provocat o stare conflictuală. După conflictul de la spital și după ce mama ofițerului a făcut plângere la Poliție, asupra acestor evenimente a fost notificat însuși șeful IJJ Alba, colonelul Ioan Onac Herța. În ciuda probelor și a faptului că Liviu Valentin Rusu a omis să spună adevărul cu privire la desfășurarea conflictului, expunând o situație necon­formă cu realitatea, colonelul Herța a pus batista pe țambal.

Mai exact, el nu a cerut niciun fel de relații la IPJ Alba, nu a efectuat niciun fel de investigații, dar a întocmit și semnat o adresă în care a prezentat în fals faptul că, în ziua cu pricina, căpitanul Rusu ar fi pătruns în spital la solicitarea organelor de poliție și că, de altfel, spitalul respectiv se afla în zona de patrulare a subordonatului său.

De altfel, la dosarul DNA se afirmă că, în perioada 2006.-2013, profitând de funcția de comandant de grupă, căpitanul Liviu Valentin Rusu „și-a încălcat atribuțiile de serviciu, pe timpul misiunilor de pază și patrulare de pe raza Municipiului Alba Iulia, în sensul că acesta îi dădea ordin conducătorului auto al echipajului mobil de patrulare să staționeze în mod repetat și nelegal în diferite locații, pentru ca el să își poată rezolva probleme personale”.

În iulie 2011, opt subofițeri care făceau parte din grupa lui Rusu au depus rapoarte personale pe masa colonelului Herța cu privire la aceste aspecte. Șeful lui Rusu, spune DNA, a omis să sesizeze organul judiciar competent pentru a efectua o anchetă penală. Șefa DNA se plimbă cu limuzina instituţiei în „timpul liber”

Înțelegem, fără echivoc, din acest rechizitoriu întocmit chiar de DNA, că reprezintă faptă penală utilizarea auto­vehiculelor instituției de stat în interes personal. Reamintim faptul că șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost filmată, în mod repetat, în timp ce cobora dintr-un autoturism Audi A6, proprietate a insti­tuției, cu ocazia unor deplasări private. Fie la CSM, când mergea în calitate de susținătoare a unei magistrate audiate, fie la Ploiești sau Pitești, când s-a deplasat în interes personal pentru a participa la procesul civil pe care l-a intentat, în cali­tate de persoană fizică, unor jurnaliști de la Antena 3 sau Lumea Justiției.

Ultima dată când Kovesi a fost filmată în spațiu public a fost cu ocazia unei înfățișări la procesul respectiv, ea fiind interpelată de presă pentru a răspunde unor întrebări legate de prezența ei, în seara zilei de 6 decembrie 2009, în locuința politicianului Gabriel Oprea. Șefa DNA a refuzat să răspundă, cerând să fie lăsată în pace, întrucât se află în timpul liber și în spațiul ei privat.

Procurorii se fac că nu văd. În schimb, atacă la CCR aplicarea legii penale mai favorabile 

Procurorii nu s-au sesizat în legătură cu aceste aspecte. Însă, dosarul ofițerilor de jandarmi de la Alba face obiectul ridicării unei excepții de neconstituționalitate cu privire la un articol din Curtea Constituțională are, în fază de raport, pe rolul său de soluționat două dosare prin care Secția pentru Combaterea Infracțiunilor Săvârșite de Militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a ridicat excepții de neconstituționalitate cu privire la prevederile unui articol din Codul Penal referitor la aplicarea, în timp, a legii penale mai favorabile. Prima sesizare a fost apro-bată, în dosarul IJJ Aba, de către Curtea Militară de Apel București și a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 4 mai 2017 și vizează articolul 5, alineat 2 din Codul Penal. Este vorba despre articolul care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei și care arată, în cuprinsul alineatului ­1, că, ”în cazul în care de ­la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă”. DNA – Secția Militară a atacat alineatul al doilea al acestui articol, care stipulează faptul că „aceste dispoziții se ­prevederilor din acestea decla-rate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență apro-bate de Parlament cu modificări sau completări, ori respinse, dacă ­în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile”.

Articolul 5, alineat 2 Cod Penal face, de asemenea, obiectul unei excepții de neconstituționa-­-rorii Secției Militare a Direcției Naționale Anticorupție, într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribuna­lului Militar București, excepție aprobată cu sesizarea Curții Constituționale ce face obiectul unui alt dosar, înregistrat la data de 6 februarie 2017, dosar aflat, ­­de asemenea, în fază de filtru.

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Magistrați cu „bube” plasați în câmpul tactic

Marian Oprea a fost în echipa celor trei istorici trimiși la lectură în arhiva SIPA în urma desființării structurii. Monica Macovei era cu siguranță printre filele cu informări. El declara că între documente erau și cele privind persoanele care au avut acces la informații clasificate și care au fost predate, conform legii, Serviciului Român de Informații. Deci SRI are la dispoziție tot materialul documentar privind magistrații cei mai ,,siguri” din sistem. Aceștia au judecat și mai judecă încă, serviciile știindu-le secretele și punctele ,,moi”. Alte documente erau, potrivit lui Oprea, ,,informații compromițătoare la adresa magistraților și alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse”. Gârbovan reține însă în articolul citat că ,,surse autorizate afirmă că există duplicate în format electronic, iar foști lucrători din SIPA pot folosi conținutul pentru a șantaja sau intimida” personalul din magistratură.

SIPA n-a murit, SIPA trăiește!

Metodele de șantaj, de folosire a unor magistrați corupți pentru a rezolva procesele sensibile declanșate la ordin și conduse de binom se regăsesc condensate în cazul Telepatia. Un procuror ,,ștampilat” de fapte reprobabile – Emilian Eva – este adus de la Iași în structura centrală a DNA să facă cercetarea și rechizitoriul cu probe inventate și expertize realizate sub presiune. Judecătorul Stan Mustață de la Curtea de Apel, care nu era ,,sigur”, este arestat în momentul când trebuia să intre în sala de judecată. Șefa C.A. plasează dosarul, fără a respecta repartizarea aleatorie, unui complet dedicat, condus de Camelia Bogdan. Era ,,sigură”, colegă la Universitatea Șaguna cu scafandrul Onaca, ajuns consilierul lui Băsescu la Cotroceni. Băsescu povestește hăhăind cum îi povesteau Coldea și Kovesi, lăudându-se, cum l-au împachetat pe Mustață și l-au condamnat pe Dan Voiculescu. Eva a fost arestat și este suspendat din magistratură; Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură prin votul unanim al CSM; Coldea și-a pierdut postul din SRI. Kovesi este în așteptarea convocării la Comisia de anchetă a Parlamentului și a unui audit extern la DNA.

Sunt multe persoane cărora în aceşti 10 ani li s-au făcut mari nedreptăți. Cazurile pe care le cunosc îndeaproape cu amănunte şi ştiu cât de nedrept, incorect au fost aranjate şi măsluite sunt cel al lui Adrian Năstase, al lui Şereş, felul în care lui Geoană i s-au furat alegerile, felul în care au fost păcăliți milioane de români la suspendarea lui Băsescu, felul în care a fost deturnată voința Monei Pivniceru la numirea lui Kovesi, cazul lui Voiculescu cu Camelia Bogdan şi judecătorul Mustață, felul în care s-a măsluit dosarul Voiculescu-Bendei, felul în care s-a aranjat dosarul Sârbu pe adresa secretă a lui Florian Coldea. Sebastian Ghiţă

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/magistrati-cu-bube-plasati-in-campul-tactic/

[news247worldpress-blog]

Breaking News: DNA-Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

Breaking News: DNA-Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

Bilantul si concluziile sfarsitului de an 2016 pentru societatea romaneasca in asambul sau este inca cutremurator. Cifrele statistice ale Directiei Nationale Anticoruptie sunt de de parte de a fi normalitate… ,,Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21…

[7estiasi]

@ O suprafață importantă din pădurea statului a fost tăiată ilegal de unul din oamenii de încredere al lui Corneliu Parascan, directorul Direcției Silvice @ Garda Forestieră Suceava a depus plângere penală împotriva celui vinovat, respecticv maistrul de vânătoare Călinel Rugină, dar Corneliu Parascan continuă să-și apere protejatul @ Garda Forestieră a calculat un prejudiciu de 10.000 euro

GALERIE FOTO

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Încă de anul trecut, de când procurorii anticorupție au descins la Ocolul Silvic Hârlău, se vorbea că denunțătorul a anunțat DNA doar pentru a-i elimina pe cei care îi deranjau afacerile ilegale. Acum, la nici un an de la finalizarea anchetei DNA, ceea ce se vorbea pe la colțuri s-a adeverit. Este vorba despre Călinel Rugină, maistru silvic la Ocolul Silvic Hârlău, cel care a depus la DNA denunțul care a declanșat o anchetă de corupție ce a decapitat administrația locală din Hârlău, și asta deoarece au fost anchetați și trimiși în judecată primarul Constantin Cernescu, șeful Poliției, Dumitru Simionescu dar și șeful Ocolului Silvic, Ioan Amariei. La sfârșitul anului trecut, după ce magistrații ieșeni au început judecarea dosarului de corupție și au dat și o primă condamnare, Călinel Rugină s-a gândit că a scăpat definitiv de cei care îl încurcau și în concesință și-a reluat “afacerile”. Călinel Rugină a tăiat ilegal o suprafață importantă din pădurea statului, abuzul său vizând o pădure de stejar de cea mai bună calitate. La urechile reprezentanților ieșeni ai Gărzii Forestiere au ajuns informații legate de această ilegalitate. Aceștia au solicitat sprijinul unei echipe de la Garda Forestieră Suceava, instituția regională care protejează și pădurile județului Iași.

“Am fost informați cu privire la cele petrecute către sfârșitul anului trecut. Am demarat un control pe data de 28 decembrie și zilele acestea am și depus plângerea penală. Noi am estimate un prejudiciu adus statului de 44.215 lei”, a declarat Mihai Gășpărel, șeful Gărzii Forestire Suceava.

Parascan îl ține în brațe

Deși lucrurile sunt destul de grave, directorul Direcției Silvice Iași, Corneliu Parascan, îl ține în brațe pe Călinel Rugină. Acestă afirmație nu este o speculație, ci un fapt evident. Astfel, legislația din domeniu prevede că pădurarilor care sunt prinși exploatând ilegal pădurile statului trebuie să li se desfacă contractual de muncă. Decizia trebuie luată în cadrul consiliului de disciplină coordonat de directorul Direcției Silvice și se aplică numai în cazurile în care cantitatea de lemn tăiată illegal depășește 20 metri cubi. Ori, în cazul lui Rugină, cantitatea de lemn exploatată ilegal este de 5 ori mai mare decât pragul legal adică de 100 metri cubi. Cu toate acestea Parascan nu vrea să sesizeze consiliul de disciplină. Mai mult decât atât Parascan îl apără pe Rugină.

“E cu totul altă situație decât în celalte cazuri în care s-a procedat la desfacerea contractului de muncă. În cazul lui Rugină prejudiciul a fost recuperat. Nu este cazul să luăm măsuri disciplinare”, a spus Corneliu Parscan.

Pentru unii mumă pentru alții ciumă

Prin urmare, la Direcția Silvică Iași se aplică legea numai după cum crede de cuviință Corneliu Parascan. În cursul anului trecut, nici mai mult nici mai puțin decât trei pădurari și-au pierdut locurile de muncă deoarece au tăiat ilegal arbori din pădurile pe care le aveau în pază. Astfel, începem prezentarea cu cazul lui Petrică Sandu din Poieni. Din pădurea acestuia s-au tăiat ilegal 24 metri cubi de arbori.  Prejudiciul calculat în acest caz a fost în valoare de 17.000 lei. Un alt pădurar a fost concediat anul trecut pentru tăieri ilegale de pădure. Acesta este Gheorghe Ungureanu de la Ocolul Silvic Iași. Și acestuia i-a fost imputată o cantitate de 21 metri cubi de arbori tăiați ilegal în pădurea din localitatea Borșa, comuna Vlădeni.

“Având în vedere sesizările înregistrate la Direcția Silvică Iași, cu referire la aspectele de tăieri și sustrageri ilegale de arbori din cantonul silvic nr. 10 Borșa din cadrul Ocolului Silvic Iași, în perioada 2015 – 2016 au fost efectuate mai multe controale inițiate de către Direcția Silvică Iași. Contravaloarea materialului lemnos nejustificată de către pădurarul titular de canton a fost imputată acestuia, iar ca măsură disciplinară, în baza prevederilor contractului colectiv de muncă în vigoare, precum și a prevederilor regulamentului de pază a fondului forestier, s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă a pădurarului Gheorghe Ungureanu”,  se arată într-un comunicat remis presei de Direcția Silvică Iași în cazul lui Gheorghe Ungureanu. Comunicatul respectiv a fost semnat de Parascan.

De asemenea, un coleg de serviciu de-al lui Călinel Rugină de la cantonul Pârcovaci-Ocolul Silvic Hârlău a rămas fără serviciu după ce i s-au imputat 31 metri cubi de arbori tăiați ilegal. În cazul lui Rugină însă Parscan tace mâlc. Asta deoarece Rugină este unul dintre protejații lui Parascan. De precizat că Rugină este singurul maistru silvic de la Iași care a primit mașină de serviciu de la Direcția Silvică.

Cică a confundat pădurea

Ocolul Silvic Hârlău dar și Direcția Silvică Iași au pregătit și o strategie pentru a-l apăra pe Rugină. Aceștia vor susține că Rugină avea autorizație să taie o suprafață de pădure, dar a greșit locația, punând drujbele la treabă într-o zonă din vecinătatea celeia pentru care s-a dat aviz. Aceștia susțin că pentru ambele suprafețe s-au dat avize de tăiere dar una era programată pentru exploatare în 2016 iar cealaltă în 2017. Aceste explicații nu pot fi decât puerile. Atât pădurarul de la cantonul cu pricina dar și brigadierul s-au deplasat personal în locul respectiv pentru a-i preda lui Rugină amplasamentul pădurii ce urma să fie tăiată. Ori, Rugină a preferat să taie ilegal deoarece în suprafața respectivă se aflau stejari mai groși pe care se pot încasa mai mulți bani. “Eu nu vă spun nimic pentru că nu sunt purtător de cuvânt la Direcția Silvică. Veniți aici la Hârlău și o să vă dau explicații”, a spus Călinel Rugină.

Și actualul șef al Ocolul Silvic Hârlău, Florin Călinescu a refuzat să comenteze situația. “Vă rog să vă adresați Direcției Silvice”, a spus Florin Călinescu.

Un prejudiciu mai mic

În urma denunțului făcut de Călinel Rugină, fostul șef al Ocolului Silvic Hârlău dar și alți angajați de la Ocolul Silvic au fost trimiși în judecată după care și-au pierdut locurile de muncă. Prejudiciul calculat de DNA în cazul lor este mult mai mic decât cel care i se impută acum lui Rugină. Astfel, DNA a calculat în 2016 la Ocolul Silvic Hârlău un prejudiciu de  15.600 lei cu TVA în timp ce acum lui Rugină i se impută 44.215 lei. Asta în condițiile în care, pentru realizarea acestei anchete, DNA a cheltuit resurse condiderabile, dispunând interceptări telefonice pe parcursul unui an de zile.

Constantin MAZILU

Turnătorul DNA, prins la furat. Tartorul pădurilor îl protejează @ O suprafață importantă din pădurea statului a fost tăiată ilegal de unul din oamenii de încredere al lui Corneliu Parascan, directorul Direcției Silvice @ Garda Forestieră Suceava a depus plângere penală împotriva celui vinovat, respecticv maistrul de vânătoare Călinel Rugină, dar Corneliu Parascan continuă să-și apere protejatul @ Garda Forestieră a calculat un prejudiciu de 10.000 euro…

[vrajitorul]

DNA ia cu asalt orașul Bihor: Șefi de poliție, viceprimari și un judecător, trimiși în judecată

DNA ia cu asalt orașul Bihor: Șefi de poliție, viceprimari și un judecător, trimiși în judecată

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterrea în judecată, sub control judiciar, față de Liviu Popa, chestor de poliție, la data faptelor inspector șef al IPJ Bihor, și față de alți agenți șefi, pentru sâvârșire unor fapte de corupție. Mai exact, alături de Liviu Popa, acuzat de luare de mită (3 fapte din care 2 în formă continuată) și fals în declarații în…

[news24hrou]

VERIFICAT DE EUROPA FM | Au sau nu dosare penale 60% dintre magistrați, cum a reclamat Viorica Dăncilă la Bruxelles?

Repetiție tensionată în Parlamentul European înainte de dezbaterea programată săptămâna viitoare despre Justiția din România. Premierul Viorica Dăncilă a trebuit să răspundă la întrebările deputaților din grupul politic al socialiștilor europeni, din care face parte și PSD.

În spatele ușilor închise, prim-ministrul a reclamat imixtiuni ale serviciilor de informații în Justiție. Le-a pus pe seama protocoalelor cu SRI. Mai mult, Viorica Dăncilă a sugerat că mai mult de jumătate dintre magistrați ar fi presați cu dosare deschise pe numele lor.

„Vreau să dau un exemplu care vă va ajuta să vă faceți o imagine asupra acestor protocoale și a lucrurilor pe care eu, ca prim-ministru, și toți cetățenii de bună credință au obligația să le îndrepte în România. Peste 60% din judecători și procurori au dosare în diferite etape de analiză. Asta, oare, înseamnă independența Justiției?”, a spus Viorica Dăncilă, așa cum apare într-o înregistrare obținută de G4Media.

26sept-18 voce VERIFICAT Dancila magistrati cu dosare

Am verificat la Europa FM dacă într-adevăr 60% dintre magistrați au azi dosare penale.

Altfel spus, a distorsionat sau nu premierul Viorica Dăncilă realitatea din România în discursul său de la Bruxelles? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să recurgem la cifre, dar și să ne întoarcem cu trei – patru săptămâni în timp, în disputa de la București a politicienilor cu procurorii.

Tema magistraților cu dosare penale a fost lansată în august de Inspecția Judiciară. În timpul unui control la DNA care se va încheia abia pe 1 octombrie, inspectorii au făcut publică o statistică. Cifrele – date atunci fără prea multe explicații – au stârnit controverse între politicieni și magistrați. Astăzi le vedem preluate într-un discurs alarmant rostit în fața grupului care ar trebui să pareze criticile popularilor europeni, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Ce indicau aceste cifre? Că în prezent la DNA sunt „în curs de soluţionare” 415 dosare în care apar numele a 820 de magistrați (474 de judecători şi 346 de procurori). Explicația care lipsește este aceea că cele 415 de dosare înseamnă și investigații în curs, dar și reclamații care stau deocamdată la sertar până când vor fi analizate. Așadar, nu sunt automat și 415 de anchete penale în care magistraților vizați să li se ceară vreo explicație.

Dincolo de acestea, procurorii DNA au soluționat – anunță Inspecția Judiciară – alte 3.420 de dosare în ultimii patru ani. Erau deschise pe numele tot atâtor magistrați. Doamna Viorica Dăncilă ia aceste date și le prezintă europralamentarilor drept „dosare în diferite etape de analiză”.

Așa că am verificat câte dintre acestea au ajuns în instanță și câte s-au clasat – așadar, nu mai există. Rapoartele de activitate ale Parchetului General arată că din 2014 până la finalul anului trecut au fost trimiși în judecată 71 de procurori și judecători pentru infracțiuni de corupție. Mulți dintre ei și-au recunoscut vinovăția înainte de a ajunge în sala de judecată. Există și dosare anchetate la parchetele de pe lângă Curțile de Apel, pentru accidente rutiere sau pentru fapte de violență, de pildă. Magistrații care ajung să fie judecați sunt automat suspendați de CSM. Or, numărul suspendărilor nu a depășit, în ultimii patru ani, 90.

Pe de altă parte, în România sunt azi 7077 de magistrați – o arată cele mai recente date ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Și în ipoteza în care toate reclamațiile care stau azi în sertarele DNA s-ar transforma peste noapte în dosare în instanță am avea, ipotetic, 900 de magistrați cu dosare penale. Înseamnă 12% dintre judedcătorii și procurorii din România.

În realitate, sunt însă sub 100  de dosare în instanță, adică mai puțin de 2% dintre magistrați au dosar.

Prin urmare, afirmația doamnei Viorica Dăncilă că „peste 60% dintre judecătorii și procurorii din România au dosare în diferite etape de analiză” este FALSĂ.

  https://ift.tt/2xEGWPp https://ift.tt/2Dzxcvh

[news24hrou]

7 foști miniștri scapă de acuzații în cel mai mare dosar de corupție, Microsoft

Noul procuror care a preluat dosarul de la Mihaela Moraru Iorga (ulterior dată afară din DNA) a descoperit că suspecţii au fost puşi sub acuzare după ce infracţiunile s-au prescris.

Data săvârșirii ultimei infracțiuni era octombrie 2004 iar termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu este de 10 ani.

Procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să verifice daca au fost respectate normele de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare.

Cei 7 miniștri care au scăpat astfel de acuzații sunt Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu și Daniel Funeriu, foști miniștri ai educației, Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor, Șerban Mihăilescu, Dan Nica și Adriana Țicău, foști miniștri ai Comunicațiilor.

Nu au scăpat însă oamenii de afaceri Dinu Pescariu și Claudiu Florică. Aceștia au fost trimiși în judecată în dosarul Microsoft, pentru spălare de bani. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.

Inițial, procurorii ii acuzau pe ministri menționați de săvârsirea mai multor fapte de coruptie. Acestia au achizițonat mai multe contracte de licențe Microsoft pentru calculatoarele din administratia publica, în valoare de sute de milioane de euro. Conform DNA, persoanele anchetate ar fi pretins ca mită 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Guvern în cadrul contractului.

Din toată afacerea Microsoft s-au desprins 3 dosare. In primul, oamenii de afaceri Dumitru Nicolae, Dorin Cocoș, Gabriel Sandu și Gheorghe Ștefan au fost condamnați la inchisoare de la 2 la 6 ani. Celelalte două, în care sunt acuzați Claudia Florică , Dinu Pescariu, Tatomir Călin și Vreme Valerian, încă se judecă.

http://ift.tt/2GuTBrb http://ift.tt/2FBeIH9

[news24hrou]

Elena Udrea și Ioana Băsescu, trimise în judecată în dosarul privind finanțarea campaniei din 2009

Elena Udrea, Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, dar și fostul jurnalist Dan Andronic au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în dosarul vizând finanţarea campaniei electorale din 2009.

Elena Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării și Turismului, este acuzată de instigarea la luare de mită – 2 fapte și de spălare de bani – 5 fapte.

Ioana Băsescu, notar public, este trimisă în judecată pentru instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor (2 fapte)

Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

În același dosar mai sunt trimiși în judecată Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru luare de mită,  Victor Tarhon, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, pentru luare de mită și Silviu Ioan Wagner, fost director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare,

Comunicatul DNA

În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare. Remiterea foloaselor infracționale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță. Concret, 1.În perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata Udrea Elena Gabriela, care îndeplinea funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, l-a determinat pe inculpatul Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului, să ceară și să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăți comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului “Schi in România”. În cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societățile comerciale depindea de deciziile ministrului care stabilea prioritatea plăților. În condițiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare și existau diferenţe semnificative între finanţarea unor proiecte similare, societățile care executau lucrări depindeau de deciziile inculpatei Udrea Elena Gabriela. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăților, în condiţiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare. Astfel, Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societății comerciale în schimbul asigurării finanțării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât și denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați. 2.În aceeași perioadă (octombrie – noiembrie 2009), inculpata Udrea Elena Gabriela l-a determinat pe inculpatul Tarhon Victor, președintele Consiliului Județean Tulcea, să pretindă și să primească de la reprezentantul unei alte societăți comerciale (om de afaceri) suma de 691.029,63 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte și efectuarea la timp a plăților. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea mai multe contracte finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei. Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat. 3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an. În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a și intermediat încheierea tranzacției. În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans. Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare). Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității. La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu. Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan. În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării. 4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video. Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei). La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor. În perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana l-a determinat pe inculpatul Francesco Giovanni – Mario să realizeze operațiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea unui candidat la alegerile prezidențiale. Transferurile au fost intermediate de către Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana, care i-au comunicat lui Francesco Giovanni – Mario datele societăților către care urmau să fie efectuate plățile. 5. În plus, în perioada octombrie – noiembrie 2009, inculpata UDREA Elena Gabriela a folosit suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracțiuni de corupție, pentru plata unor servicii de publicitate electorală, prin intermediul unor contracte fictive încheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat în realitate de serviciile prestate. 6. La data de 22.09.2016, fiind audiat ca martor în prezentul dosar, inculpatul ANDRONIC Dan Cătălin a făcut mai multe afirmații nereale cu privire la împrejurările esențiale ale cauzei, prin care a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana. Astfel, inculpatul a susținut că suma de 668.304 lei primită în lunile noiembrie – decembrie 2009 de la două societăți administrate de Francesco Giovanni – Mario reprezintă prețul unor servicii de consultanță fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reușit să îl mai contacteze pe Francesco Giovanni – Mario. De asemenea, a susținut că Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăți și că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuție cu acestea. Din probele administrate rezultă însă că cele două contracte au un caracter fictiv, iar transferurile au fost realizate la cererea lui Udrea Elena Gabriela și Băsescu Ioana pentru plata serviciilor de consultanță politică prestate candidatului de către Andronic Dan Cătălin și de o societate străină, iar după declanșarea cercetărilor Andronic Dan Cătălin a transmis copia unui contract către Băsescu Ioana, prin intermediul lui Udrea Elena Gabriela, pentru a fi folosit în fața autorităților. Societățile administrate de Francesco Giovanni – Mario nu aveau angajați, cifra de afaceri și obiectul de activitate nu implicau achiziția de servicii de consultanță, iar asociații și administratorul nu îl cunoșteau pe Andronic Dan Cătălin. Totodată, după încasarea banilor, Andronic Dan Cătălin a transferat către societatea străină de consultanță suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câștigarea alegerilor.

În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra: – bunurilor aflate în proprietatea inculpatei Udrea Elena Gabriela, până la concurența sumei de 1.609.893,63 lei – asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei Băsescu Ioana, până la concurența sumei de 119.000 lei. – asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului Francesco Giovanni – Mario, până la concurența sumei de 100.000 lei în vederea confiscării speciale raportat la infracțiunea de spălarea banilor și până la concurența sumei de 735.098 lei, raportat la evaziune fiscală, în vederea reparării pagubei

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2rPq6ce

[news24hrou]

Foști directori din CFR, trimiși în judecată în dosarul hotelului Astoria

Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe fostul director adjunct al Societății Feroviare de Turism (SFT) CFR SA, Cosmin Adrian Udor, și fostul director general al SFT CFR SA, Luminița Laura Gliga, precum și pe executorul judecătoresc Bogdan Dumitrache, pentru împrejurările în care fostul Hotel Restaurant Astoria din București, care a aparținut SFT CFR SA, a trecut în proprietatea unei societăți private, la un preț modic, prin procedură de executare silită inițiată ca urmare a neachitării unor datorii.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților

UDOR COSMIN ADRIAN, la data faptei director adjunct al Societății Feroviare de Turism (S.F.T.) – C.F.R. S.A., cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

GLIGA LUMINIȚA LAURA, la data faptelor director general al Societății Feroviare de Turism (S.F.T.) – C.F.R. S.A., cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: – abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, – abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

DUMITRACHE BOGDAN, la data faptei executor judecătoresc, cu privire la săvârșirea infracțiunii de stabilire a unei valori diminuate cu ocazia executării silite.

În rechizitoriu sunt descrise împrejurările în care fostul Hotel Restaurant Astoria din București, care a aparținut Societății Feroviare de Turism SFT CFR SA, a trecut în proprietatea unei societăți private, la un preț modic, prin procedură de executare silită inițiată ca urmare a neachitării unor datorii.

Concret, în rechizitoriu, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: Societatea Feroviară de Turism SFT CFR SA este o societate comercială pe acțiuni care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și gestionează active aflate în proprietatea statului. Societatea are ca obiect de activitate, printre altele, transportul feroviar de călători cu specific de turism feroviar, înființarea, organizarea și întreținerea de muzee cu specific feroviar, hoteluri și alte mijloace de cazare. În prezent, societatea se află în reorganizare judiciară

Inculpatul Udor Cosmin Aurelian, în calitate de director general delegat al Societății Feroviare de Turism SFT CFR SA, cu încălcarea legislației primare și fără a avea aprobările necesare (ale Consiliului de Administrație ale compartimentului financiar și ale celui juridic), a semnat, la data de 6 iulie 2007, două contracte de asistență juridică cu o societate profesională de avocați, pentru reprezentare legală în litigii, deși în cadrul societății funcționa un compartiment juridic : – Un contract de asistență juridică având ca onorariu suma de 3500 euro lunar plus TVA și un onorariu de succes de 10% la sumele recuperate; – Un contract de asistență juridică având ca onorariu suma de 3000 euro lunar plus TVA și un onorariu de succes de 10% la sumele recuperate;

Ambele contracte prevedeau că întârzierea la plata onorariului cu mai mult de 30 de zile atrage penalități de 0,3% pe zi întârziere și conțineau clauze potrivit cărora toate litigiile în legătură cu executarea contractelor sunt de competența unei instanțe arbitrale.

Pe baza celor două contracte, în perioada 6 iulie – 6 septembrie 2007 și în perioada 15 octombrie – 6 decembrie 2007, societatea de avocați a emis facturi către Societatea Feroviară de Turism SFT CFR SA, reprezentând servicii de asistență juridică, deși unele servicii de asistență juridică au fost prestate, altele nu au fost prestate.

Pentru facturile emise pentru perioada 6 iulie – 6 septembrie 2007, inculpatul Udor Cosmin Aurelian a aprobat plata, către societatea de avocați, a sumei de 34.752 lei, pentru servicii de asistență juridică, deși acestea nu au fost prestate de către societatea de avocatură.

Ulterior, pentru facturile emise pentru perioada 15 octombrie – 6 decembrie 2007, inculpata Gliga Luminița Laura, în calitate de director general al Societății Feroviare de Turism ”SFT – CFR” SA, nu a aprobat plata, către societatea profesională de avocați, deși în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2008 Societatea Feroviară de Turism SFT CFR SA avea pentru acest capitol bani la dispoziție, iar serviciile fuseseră prestate.

În aceste condiții, societatea de avocatură a procedat la executarea silită pentru suma de 199.217 lei și, în acest scop, s-a adresat unui birou de executare judecătorească.

Din partea acelui birou a fost desemnat inculpatul Dumitrache Bogdan, în calitate de executor judecătoresc, să realizeze executarea silită. În acest context a fost scos la licitație publică principalul activ al Societății Feroviare de Turism SFT CFR SA, respectiv Hotel Restaurant Astoria din București.

În cadrul executării silite, fără a solicita efectuarea unei expertize, inculpatul Dumitrache Bogdan, în calitate de executor judecătoresc, a stabilit că valoarea imobilului Hotel Restaurant Astoria (construcție și teren) este de 9 milioane lei. Aceasta, în condițiile în care SFT CFR SA era numai proprietara hotelului, iar asupra terenului aferent deținea doar un drept de folosință, proprietar asupra acestui teren fiind CNCFR SA.

Vânzarea la licitație a avut loc la data de 10 iunie 2008, iar o societate privată, singura participantă la licitație, a oferit suma de 9 milioane lei, adică prețul de pornire a licitației, acesta fiind și prețul la care a fost adjudecat hotelul Astoria și terenul aferent.

Valoarea stabilită de inculpatul Dumitrache Bogdan, de 9 milioane lei a fost diminuată, cu intenție, față de valoarea comercială reală a imobilului, respectiv 16.196.400 lei (hotel și terenul aferent).

Prin procesul-verbal din data de 17.07.2008, executorul judecătoresc a procedat la distribuirea sumelor rezultate din vânzarea prin licitație publică.

După achitarea, din banii obținuți prin vânzarea Hotelului Astoria București, a datoriilor către societatea de avocați, către direcția de impozite și ANAF, diferența de 7.015.408,25 lei a fost virată, prin ordin de plată, în contul Societății Feroviare de Turism SFT-CFR SA.

La data de 17 septembrie 2008, inculpata Gliga Luminița a dispus plata sumei de 7.015.408,25 lei către societatea privată care obținuse hotelul, fără ca această sumă să fi fost datorată. Aceasta, deși între Societatea Feroviară de Turism SFT-CFR SA și societatea privată care și-a adjudecat Hotelul Astoria nu existau relații contractuale,

Prejudiciul total în dauna Societății Feroviare de Turism S.F.T.- C.F.R. S.A. se ridică la 9.840.826 lei (aproximativ 2.675.000 euro), sumă cu care societatea respectivă a comunicat că se constituie parte civilă, ea reprezentând prejudiciul produs prin diminuarea, cu intenție, a valorii hotelului în procedura executării silite și suma obținută din vânzarea imobilului, pusă la dispoziția societății private, fără ca aceasta să fi fost datorată.

În cauză s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților Gliga Luminița Laura și Dumitrache Bogdan. De asemenea, în cauză, s-a mai dispus instituirea măsurii asiguratorii a popririi, asupra sumelor aflate în prezent sau care vor intra în mai multe conturi ce aparțin inculpatei Gliga Luminița Laura.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2nRLhdC

[news24hrou]

Kovesi: O treime dintre cei trimiși în judecată anul trecut aveau funcții de conducere

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, astăzi, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că valoarea sechestrelor puse în anul 2016 este de 667 milioane de euro, menționând că o treime dintre persoanele trimis în judecată au avut funcții de conducere. "În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante", a declarat Laura Codruța Kovesi. Procurorul șef al DNA anunță că anul trecut au fost puse sechestre în valoare de 667 milioane de euro. "Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creștere substanțială, cu 72 % față de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe care achiziționează bunuri în alte țări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii", a declarat procurorul șef al DNA. Laura Codruța Kovesi a subliniat că DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaționale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. "În acest fel, am reușit să sechestrăm două proprietăți în Franța de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveția și Germania", a precizat șefa DNA. Judecătorii au condamnat definitiv peste 870 inculpați trimiși în judecată de DNA. "Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputați, 1 senator, 1 ministru, 5 președinți de consilii județene și 28 primari. (...) Procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. (...) De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecății. Acest procent de 10 % este sub media europeană și arată că, în România, justiția în România este funcțională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat Kovesi. În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA confiscarea și recuperarea a peste 226 milioane euro, Kovesi precizând că "este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid." http://ift.tt/2lIKkUy http://ift.tt/2lbYJW5