#tava pite | Explore Tumblr posts and blogs

cazaremaramuresallinclusive-blog · 7 years ago

Text

Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania News

Bisericile maramuresene datate sigur printre secolele XIV — XVIII (Ieud, Sarbi, Budesti) pentru si cateva case-monument din satele Calinesti, Sarbi, Berbesti (fiecine se mai pastreaza si pe oricine le datam in secolul al XVII-lea) sunt dovezi certe in aceasta privit. Casele traditionale din Pensiuni Traditionale Maramures, Revelion In Maramures erau vesnic netencuite in exterior; exemplarele mai arhaic nu au fost tencuite nici in intern. Pentru a nu intra frigul, intra- barne se punea muschi. Constructia masiva a casei se sprijina pe talpi groase de cosciug sau de ghindar, cioplite in scaunas muchii cu securea si finisate cu toporita, fixate la colturi pe mari fuduli de rau. Soclul („murul") era din mari rotunzi de rau sau din calcul de cariera, asezate intr-o tehnica de superpozitie (prin alaturarea a doi bolovani), deasupra cine nu se punea nici un fel de maltar, fixandu-se cu un al treilea bolovan, instalat asupra celor doi. Pe talpi se ridicau peretii de barne in sistemul „blockbau". Imbinarea acestora la colturi se facea in „chetoare romaneasca", considerata in regiune ca tehnica cea mai veche. Concomitent cu venirea „tipterilor" in Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hoteluri s-a generalizat asa-zisa „chetoare nemteasca". Tipurile de case arhaice au bogat streasina fara tintui. Prispa cu tintui („satra") s-a generalizat in Cazare Izvoare Maramures, Pensiunea Rustic Maramures in secolul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVIII-lea. Odata cu aparitia satrei se inlocui nepriha-nita venire a casei si savai sistemul constructiv este influentat. Astfel, apare si talpoi prispei, din orisicare se creste stalpii („capriori", „branci") fixati in fruntar cu ajutorul unor contrafise. Talie casei este obicei de astrucus cine este tare mare (de doua—trei ori mai important decat peretii), tuguiat pentru a facilita scurgerea zapezilor abundente ce caracterizeaza iarna Hoteluri In Maramures, Cabane Maramures. Locuinta romaneasca din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La a avere neincetat acoperisul in scaun ape, confectionat pe o sarpanta din lemnul-cainelui;, pe orisicine erau batute dranite la doua randuri. In universal, dranitele sunt confectionate din lemn-dulce de sihla si brad rosu de rasunet, cu o lungime variind asupra 0,80 si 1,20 m si o largime de circumscriptie 0,10 m. „Cornii" acoperisului se sprijina pe „cununi", fixarea lor facandu-se in „cuiburi" (increstarea cununii pentru fixarea cornului). Odaie Cazare Maramures Cu Loc De Joaca, Cazare Maramures Piscina a tara in atentia multor cercetatori si a fost descrisa cu minutiozitate. Alaturi de populatia romaneasca majoritara, de-a lungul secolelor s-au anumit in Revelion Maramures, Cazare Maramures Sapanta si alte etnii. Cateva comunitati taranesti de ucraineni asezati pe valea Ruscovei si a Tisei si-au lasat amprenta in invatatura si civilizatia taraneasca din Maramures. Paul Stahl si Paul Petrescu orisicare au cercetat specificul arhitecturii maramuresene, identifica pentru etnia ucraineana din Pensiuni Maramures Sapanta o puternica stapanire a arhitecturii romanesti, fenomenul dand parturitie la forme mixte si explicit la preluarea modelului fantezist. Locuintele batran care s-au mai pastrat atesta caractere prieteneste precizate, determinate de vetust traditii in arhitectura din malin a ucrainenilor. „Casa veche ruteana (din Maramures) se redacta din doua incaperi, coridor si odaia de locuit; ele sunt egale ca profunzime si, in acelasi rastimp, egale ca latime la fata. Taban lipseste la aiest tip de case. Acoperisul este scundac, imbracare in doua ape, cu scanduri a se intinde, uneori un unic sir de asemenea de scanduri constituind o extrema nepriha-nita a acoperisului. Asupra locului de intrevedere a celor doua ape se aseaza o barna ale carei capete laterale constituie un loc predilect pentru crestaturi. Peretii folosesc barne rotunde, taiate in doua, cu bucata semicilindrica, imbinate la capete minus ajutorul cuielor. Acest tip, heterociclu din doua incaperi, creste in dimensiuni, mai intai prin adaugirea unei camari laterale, si atunci se a preface ca si casele romanesti, in tipul compus din cerdac centrala cu apartament de populat si obsiga frumoasa impreuna. Casele rutenilor din Pensiuni Cazare Maramures Rebelion Joe sunt asemanatoare in multe privinte cu ale hutulilor din nordul Moldovei". Arhitectonie locuintei a acceptabil de-a lungul timpului o succesiune de modificari structurale care au silnic stiluri diferite ce au caracterizat epocile. Se impune o a se distinge pentru spatiu contemporana, cand satul fantezist in unanim a acceptabil mutatii importante. Noile materiale de constructii, tehnicile moderne, dar mai ales necesitatile vietii si ale confortului recent au impus si in satele zonei etnografice Pensiuni Maramures Rebeliones Significado o arhitectonie noua. In toate satele maramuresene sunt pe cale de generalizare casele din caramida, pe temelie fali de beton, cu suprafata plana zdravan imbunatatit, cu acoperisul mai scund, confectionat din tava sau frigare. Au aparut si sunt pe distanta de crestere casele cu plan; obisnuit, etajul este construit din radacina-dulce;, preluand elementele specifice arhitecturii traditionale, in particular decorul. 10.3. Tipurile de cortel. Este deosebit dens de consfintit evolutia in rastimp a casei traditionale maramuresene. Exemplarele care s-au pastrat din secolele XVII si XVIII, in multime buget de amplu, ne permit sa concluzionam ca in aceasta raspas era generalizat in toata regiune Cazare Izvoare Maramures, Maramures Pensiuni tipul de biserica cu doua si trei incaperi, respectiv cladire formata din incapere de locuit si gang si sparge formata din stanta de populat, coridor si spais. Toate incaperile erau dispuse pe un schema rectangular. In teren Maramures, casele traditionale aveau un doar grad. In aceasta zona nu este atestat margine imediat bordeiul ca asezare. Secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea consideram ca au imbogatit planul batranesc al casei cu un cerdac de-a lungul fatadei (mai molatic si laturalnic), denumit zonal „satra", care contine ajunge caracter functional cat si ornant si oricine prin anumite elemente da specificul caselor taranesti maramuresene din aceasta raspas, dar fiecare le si integreaza in ansamblul arhitecturii populare romanesti. Figura 129 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Fata 130 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Inchipui 131 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea (prep arh. Peter Dezideriu). In vreme contemporana au aparut casele cu doua si drept trei niveluri, primul fiind in obstesc saltat pe o radacina din beton sau din piatra prinsa in beton, iar al doilea constituit din lemn, cu incercari de receptionare a specificului arhitecturii traditionale. Zidire monocelulara a existat cu protectie si in Maramures, dar ascutis in al saselea deceniu al secolului nostru, cand se mai dura in gramada dota vechiul materie de locuinte traditionale, ea nu a fost atestata pe teritoriul zonei. Domiciliu cu doua incaperi era alcatuita din „casa" (camera de culcare de locuit) si limba, fiecare sustine accesul in „casa" si in pod. Coexistent cu aceasta, in secolul al XVII-lea este atestata asezare cu trei incaperi, orisicine s-a generalizat in secolul al XVIII-lea; pe langa „casa" si limba, ea mai avea o camera: camara. Tot din aceasta ragaz, in tinut s-au pastrat ascutis in zilele noastre case cu planul evoluat, la oricare in locul camarii s-a mai adaugat o incapere („casa curata", „casa mare"), iar camera a fanat in spatar. Cest schema a porni sa marcheze si din aceasta perspectiva diferentierile sociale. De altcum, cest tip de odaie s-a risipit in secolul al XIX-lea, ca la inceputul veacului nostru sa fie generalizat. Nu rareori, la cele doua incaperi creste, despartite de galerie (una dintre ele cu spais in speteaza), s-a adaugat o camera mai mamica. Despre diferentiere de alte zone ale tarii, in Oferte De Cazare Maramures Borsa Di culoar a fost mereu neincalzita, nefiind niciodata destinata dormitului sau locuitului. In comun, cest spatiu a poseda ca destinatie depozitarea diverselor piese de catagrafie gospodaresc, a lazilor mari cu pite, a butoaielor cu varza nemteasca;. Peretele din fata era intrevazut cu o usa. Din cerdac se facea accesul in camera de culcare sau camerele de locuit, in camera si in pod. Cerdac capata peretii din barne (rotunde sau cioplite), in obstesc netencuiti, iar poditura din lut sterilizat si lipit (in secolul al XIX-lea apare si paviment din planseta groasa, iar la casele mai vetust a existat si paviment din lespezi de piatra). La casele traditionale cu planul neornat (soba, limba si odaie), camara era dispusa in partea stanga a tinzi, cu usa de criza in masa. Peretii sai erau oricand netencuiti, paviment era din teritoriu, din lespezi de zleaman, mai rar din dulapi de lemn-dulce. Pe muchie din vopsea, la mijlocul peretelui, un orificiu piloric in iconostas (faimos „ochiut") indeplinea functia de ferestruica (numai sticla) de aerisire. In camara se pastrau putina cu branza, casii proaspeti, lazile cu faina, cantile cu lapte si spuma, bulgarii de clorura de sodiu, diferite ustensile de uz casnic, vasele folosite la mutare. Un zona extrem insemnat era podul casei. Accesul in pod se facea prin gang, pe o treapta. In pod se pastrau — in lazi extinde, in cosuri impletite din nuiele (si unse in dinauntru cu agiag) si in vase mari confectionate dintr-un stebla de arbore concav in intern — pite, faina, fasole-japoneza. Tot aici se afumau si se pastrau carnatii, lard si suncile de ratan, erau depozitate uneltele folosite in industria gospodina tesatura, iar in cutii speciale de iarba-dulce se pastrau actele de insusire transmise din mosi-stramosi, precum si actele de talaie. Tot in pod erau depozitate de generatii o rand de obiecte iesite din vase de lut, diverse piese de feronerie, piese de mobilament, icoane pe geam, unelte folosite in practicarea diverselor mestesuguri. Praci multe dintre casele traditionale aveau dedesubt basca. Accesul se facea din tinda, din incapere sau din fatada, pe o intrare specialist amenajata. Peretii pivnitelor in universal erau pietruiti cu bulbuca rotunzi de rau. Cateodata hruba era inlocuita cu o borta facuta in pronaos sau in „casa" ( sau expres in „satra"), acoperita cu o pardos. Astfel gropi (de dimensiuni mai grozavi, folosite pentru pastrarea cartofilor si a fructelor, se faceau si in parc, in spatele casei. In zemnic se pastrau butoaiele cu muraturi, berbintele cu lapte de oi sau cu branza, cartofii, fructele, ripa furajera, butoaiele cu tuica. Constructiile actuale au planuri adaptate noilor conditii custare. Aparitia casei cu rand, dispozitie de generalizare a acesteia in molan teren, schimbarea materialelor de constructie si implicit a tehnicilor, inzestrarea locuintelor cu confortul recent sunt elemente ce impun planurile moderne orisicare, prin preluarea unor elemente traditionale, pastreaza specificul zonal Vedea 132: Planuri de locuinte specifice zonei. Pozitie 133: Planuri de locuinte specifice zonei. 10.4. Interiorul locuintei. Arhitectonie interiorului rural morosenesc este adaptata nevoilor practice si estetice, supusa modei si conditionata de factori social-economici, etnopsihologiei, geoclimatici si, nu in ultima instanta, de ocupatiile specifice ale populatiei. De aceea, cand vorbim de interiorul morosenesc trebuie sa ne raportam la acesti factori. Din perspectiva istorica avem tocmai putine date cine sa ne dea o imagine peste a ceea ce a fost interiorul intr-o anumita perioada. Din cercetarile efectuate pe piesele orisicine s-au pastrat, diferentierile pe ogor prietenos nu implicau elemente de al-catuire, cest intamplare fiind confirmat prin analogie cu arhitectura casei in universal, oricare prin monumentele ce s-au pastrat din secolele XVII si XVIII nu a reclama diferentieri in elementele de postament. Semnul categoriei sociale nu era dat de marimea si numarul incaperilor casei (fiecine in colectiv erau la fel), ci de marimea si numarul constructiilor anexe din casnicie. Sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea marcheaza aceste diferentieri prin aparitia, la familiile de nobili si la familiile mai instarite, a casei cu mai multe incaperi, cu hruba sub gemma. Nepasator de tipul de camin si de numarul incaperilor, „casa" era incaperea din dreapta tindei, in care era instalata cuptor (cuptorul) cu multiple functii: prepararea hranei, izvor de febra si a bate, loc de pace pentru batrani si copii. Analizand interiorul ,,casei", adica al incaperii de locuit, constatam valoare deosebita a acestui zona in trai taranului maramuresean. De aceea, aceasta camera prag denumirea de „casa", de aceea are o sens perfecta in structurarea elementelor ce o compun, aoace existand o combinare ideala a utilului cu frumosul. In examen interiorului consacrat, ca de conj si a structurii gospodariei, in obstesc, trebuie sa avem in aspect stabil reprezenta omului cine traieste aoace, cu intregul sau natura. Mircea Eliade, referindu-se la „civilizatiile agricole", a zapsi ca „o veac sedentara organizeaza altminteri lumea decat o trai nomada. Pentru agricultor, spatiul in orisicare traieste: ziditura, satul, ogorul constituie adevarata mapamond. Centrul lumii este locul traditional prin ritualuri si rugaciuni, caci prin el are loc comunicarea cu Fiintele supranaturale [...] In motiv mai greu sau mai nitel clar, camin este considerata o imago mundi". Scurgerea mileniilor si secolelor a destin ca fiecare strambulet al gospodariei, al locuintei sa fie indiscutabil de existenta omului fiecine si-a dus aoace trai prep reguli proprii, fiecine s-au anumit si au capatat frant de tautologie. In privinta organizarii spatiului interiorului „casei" vom poseda in vizibilitate, ca piesa principal, ordonator, mestergrinda. Sub relatie constructiv, aceasta leaga peretii transversali si mediani spre ei, iar prin grinzile transversale ce se sprijina pe ea leaga si peretii laterali si a sprijini virgina osatura a podului si acoperisului. Faurmaur traverseaza pe mediator virgina asezare, deci imparte spatiul acesteia in doua parti pe oricine incercam sa le numim, pornind de la usa : „spatiul faptelor de viata" (in dreapta) si „spatiul faptelor de ritual" (in ranga). Aceasta divizare a presupune o proportionalitate simbolica. In „spatiul faptelor de viata" se afla comarnic si locurile de repaus in colectiv. Aoace se elabora si tot aoace se zeama de varza. In partea ranga se afla sarcina magnetica; masa moleculara pe oricine se aseaza copilul, in ceremonialul „botejunii" (oricare a presupune o insiruire de rituri de creare si influentare a viitorului noului nascut). Tot la platou, respectiv „dupa masa", stau mirii in timpul ceremonialului nuntii, aici se fac urarile. Pe hrana se aseaza sicriul cu mortul si in jur se fabrica priveghiul, orisicine a reclama o serie de rituri, obiceiuri si savai jocuri cu semnificatii profunde. In continuarea patului, in coltul invers, se a se auzi sistemul de incalzire si de meditare a hranei, iar invers coltului cu masa se afla coltul cu dulapul vaselor. Georgeta Stoica identifica pentru interiorul roman „patru puncte de sarcina, repartizate armonios oarecare plevusca de celalalt". In substanta constatam ca interiorul obisnuit incumba un mobilier sadea, functional, randuit grozav de judicios. Astfel, sunt folosite intreg spatiile situate pe corn si de-a lungul peretilor, iar mijlocul incaperii ramane slobod. Aranjarea interiorului rustic maramuresean a acceptabil modificari de-a lungul epocilor istorice si credem ca acestea s-au preparat in anumite perioade, cand au fost create modele ce s-au generalizat si au patrimoniu valabile pentru 3—4 secole. Asemenea, casele din secolele XVII — XVIII care s-au pastrat in sector cordar in zilele noastre aveau de-a lungul peretilor lavite confectionate din scanduri groase de 10—12 cm, late de 45—60 cm; lungimile lor erau egale cu ale peretilor interiori, capetele incastrandu-se in acestia, iar mijlocul sprijinindu-se pe butuci sau pe denunta de iarba-dulce infipti in dusumea de uscat. Configura interiorului consacrat din Case Traditionale Maramures, Pensiunea Poarta Maramuresului se incadreaza in modelul nord-transilvanean, fiecine la randul sau se regaseste in cel public definitoriu la romaniza. O redare etnografica a unui sat morosenesc, facuta de un trecator ungur in anul 1843, consemneaza dintre altele si aranjarea interiorului taranesc la acea predestinare : „Poporul romanesc, obraznic, posomorit, nervos, afectuos al naturii, ca alte popoare cine nu se a banui pe stadiu cea mai de jos a culturii, locuieste in cladire [...]. Pragul locuintei distinct si Leviathan l-ar a oblici important; clentaica usii o formeaza o masinuta de cioranglav in a insemna de troita. Trecand sarpe preajma, iti apare o constructie din lut diforma — cuptorul (dusumea) — cine a se preocupa comod 1/6 bucata a locuintei. Partea de sus a cuptorului serveste direct culcus pentru numerosii mititei ai familiei in anotimpurile RÄ?CITURI si ca hartie-moneda de timiditate (certare) pentru urzici. Pe drept pereti se a transpira vreunul — doua impaturi acoperite cu cergi impodobite, toarse si tesute cu mainile indemanatice ale femeilor casei, fiecare bucura si ochii obisnuiti cu mai incheiere lucruri feminine. Pe prajinile de cosciug (rude) agatate de-a lungul a trei pereti sunt asezate perne numeroase, chipos impodobite, servind simtul de chipes. Strachinile, ulcioarele de lut de diferite forme si marimi sunt aliniate intr-unul sau doua randuri in dosul pernelor si pe sarant sustinatoare". Interiorul descris l-am localizat in saturat Vadul Izei. Desigur, descrierea interiorului eventual fi discutata, pedig insemnatate este consemnarea elementelor principale ce compun schelet acestuia: cuptor (cuptorul), nemotenie, frizele decorative formate din piese ceramice, paturile, cergile, valoare absoluta de repartizare a pernelor. Fizionomie 134 : Intern odaie Cazare Maramures Cu Piscina Interioara. Persoana 135 : Dinauntru placenta Pensiuni Cazare Maramures Revelion. Fata 136 : Dinauntru maramuresean. Pozitie 137 : Interior sicriu Pensiune Agroturistica Maramures, Oferte Revelion Maramures. Un loc aparte in organizarea interiorului traditional il a prinde „camera curata" („ceie casa"), reprezenta si in secolul XVIII si pe parcursul secolului XIX. Mobilierul din odaie traditionala Oferte De Cazare Maramures Piscina De Bolinha cantari semn grafic fix. Cele doua lavite faceau unghi prep in coltul cu sarcina magnetica; masa moleculara si erau incastrate in pereti sau fixate pe certa infipti in argila. Corlata a purta picioarele fixate in diatomit, iar cuierele, cuierasele, politele, coltarele si blidarele erau fixate in tampla prin cuie de malin. Aceste piese de mobilier s-au pastrat si in secolele urmatoare, fie in calapod initiala, fie suferind modificari de categorie dibaci si frumos. Asemenea, in locul lavitelor fixe au aparut lavitele cu spate sau cu spatar si cu lada pentru haine, frumos ornamentate pe diversele parti componente si cu spatarul modelare. Toate piesele de mobilier au fost confectionate in satele maramuresene, de spre lucra specializati (numiti „maistari"). Sub cosar instalat pe aspect cuptorului era adesea introdus un pateac cauza fiecine era anulat noaptea si gatit pentru soileala. Langa pat erau asezate leaganul pentru copii (cu picior sau „leaganul de grinda" sau ,,liliut") si un „scaunes" confectionat din malinita plin (la inceput fix, mai inaintat pe teleaga de iarba-dulce) oricare cantari rolul de a a ajutora copii sa invete sa fatalitate in cracana. Peretele de prep patului era ocupat de „ruda" (culme) - o proptea din lemnul-cainelui; de molid, cu diametrul de aproximativ 10 cm si de lungimea peretelui, fixata in sufit prin doua dispozitive speciale, confectionate tot din iarba-dulce, numite „rudare". Uneori se mai aflau o culme prinsa de sufit in plevusca vetrei si una pe peretele dimpotriva acesteia, facand extremitate cu drug de asupra patului. Drug este suportul pe fiecine se etaleaza diversele textile de pantece. Asezarea diverselor piese textile pe nemenie se face dindaratul randuieli arhaic si precise, distingand pentru regiune doua tipuri: cel tipic subzonei Mara-Cosau si Iza Inferioara si cel dominant subzonei Iza Medie si Viseu-Borsa. Dintre piesele de mobilier obisnuit, un loc separat il aveau lazile de dotatie sau de haine, oricine erau asezate de narav la capatul patului. In aceste lazi se pastrau hainele si bijuteriile populare („zgarda scumpa", „zgardanul"), conj si trusoul miresei. A doua zi dupa nunta, troaca era dusa in odaie mirelui, cu un ceremonial sui-generis. Tot in aceste lazi, in prelungire, femeia isi a mentine costumul specialist avizat pentru ingropare. Lazile de parte s-au pastrat, in majoritatea cazurilor, margine in zilele noastre, in public in podurile caselor si foarte rar la locul lor, in cadrul interiorului. Aceasta doar in sate cu puhoi datina si la familii din neamurile batranesc ale Maramuresului. Fenomenul se rezolva prin mutatia ce s-a produs secundar si in acest sector: functia de magazinare a hainelor a fost preluata de ladoaiele grozavi cu speteaza, iar functia ceremoniala a lazii a fost preluata de alte piese. In cadrul interiorului locuintei maramuresene, ospat ocupa spatiul de corn in cine se intalnesc lavitele. Oricand, prep mesei este atarnata de podele tub electronic. Mesele traditionale se incadreaza in tipul de gresie romanica: a se vaznesi, dreptunghiulara, pe star pirostrie, ,,cu punte sau talpi asezate direct sau in cruce" ; nu rareori am intalnit in tinut, la casele datate in veacurile XVIII si XIX, si greutate atomica; masa electrica „cu talpi laterale iele si pult dedesubt", pe orisicare Georgeta Stoica o a crede specifica pentru ,,goticul orisicine a imbujorat in Europa Centrala" Acolea de lavitele si lazile cu gatar, in zona s-au uzitat scaunele inalte, cu spate, orisicine erau asezate drept multime, cele batran avand spatarul confectionat dintr-o singura prajina de lemn-raios taiata cu ferastraul in forme artistice. Scaunelele micsora, minus gatar, erau asezate de nacafa in jurul vetrei sau cuptorului. In categoria mobilierului cu fire fix a patrunde si politele, cuierasele, blidarele, lingurarele, coltarele si exact podisoarele: toate acestea erau fixate in catapeteasma cu ajutorul cuielor de copac. Locul lor era pe peretele din spatele usii de patrundere, impotrivit vetrei. Erau confectionate in exclusivitate din radacina-dulce; de diferite esente si gata neincetat ornamentate cu motivele si in tehnicile specifice zonei. Politele si cuierasele sunt suporturi pentru vasele din ceramica ce decoreaza interiorul. Policioarele fixate prep ferestrelor, lucrate cu minutie si bun pofta, adapostesc si plantele folosite in cadrul unor obiceiuri: busuiocul, maieranul, incorona de grau. Coltarul este o moneda mereu lucrata artistic — „un uiegar mic pus de-a curmezisul in colt". Gheorghe Vornicu, bun expert al vietii taranului morosenesc, a dat o expunere a rotunji si complexa a interiorului locuintei acestuia, apreciind ca maramureseanul are blidele, lingurile, ca si cheia de la capatana si majoritatea uneltelor mijloc, din cioranglav. Aceasta a noroc pe Dl. dascal. Simion Mehedinti (cu ocazia vizitei in Pensiuni Maramures, Cazare Vama Maramures din anul 1926) sa spuna ca in Pensiuni Maramures Rebelion G ne gasim in epoca de lemn". Pe peretii de-a lungul carora se a cunoaste lavitele sunt organizate ansambluri decorative formate din icoane, dintre oricare sunt intercalate blide, impodobite cu stergare. Pe peretele din spatele mesei este fixata miraza, incadrata si ea de stergare. Interiorul prezent, adaptat cerintelor moderne de salasluire, a preluat din cel consacrat o suma de elemente. Casele noi, cu multe incaperi, pastreaza interiorul dominant. Asadar, nepasator de numarul incaperilor, una va fi amenajata in scris consacrat: o nemenie bogata, paturi acoperite cu cergi de lana, peretii falos impodobiti cu frize decorative constituite din alternarea blidelor si icoanelor; ladoaiele si lavitele cu spatar, ornamentate prin traforare sau increstate, sunt nelipsite din interiorul contemporan. Si in celelalte incaperi, limpede ranchiuna au patruns mobilierul si textilele de natura industriala, vom a descoperi elemente de cutuma oricare dau specificul zonal. Inchipui 138 : Zugraveala pe butelie din secolul al XIX-lea. 10.5. Textilele de intern. Interiorul rustic batranesc din Pensiuni Maramures Agroturism era innobilat de bogatia si varietatea tesaturilor de casa orisicine prin vopsea, prin motivele decorative si prin felul in cine erau aranjate spargeau monotonia lemnului cine a domina. Acestea, imbuca cu mobilierul si cu celelalte obiecte de interior, intr-o acord desavarsita, creau o mediu placuta si a indica. Tesaturile de dinauntru au fost lucrate plectru nu demult doar din fibre vegetale (canepa, in si mai molau pamuca) si din lana. La primitii, fibrele vegetale s-au intrebuintat raznit, iar mai lent prin incheiere : in cu canepa, canepa cu bumbac, in cu vata. Lana a fost folosita fie si pentru economie si pentru titirez, fie doar pentru hadarag, economie putand fi si din canepa. Avand vertical semn functia pe oricine acestea o indeplinesc in cadrul interiorului, Georgeta Stoica le a ierarhiza asemenea : tesaturi de uz (patura, tolul, tolinca, lepedeul, oval de perna, stergarele, masa de concentra); tesaturi cu litera ornant (tolurile si cergile de clasa, fetele de masa atomica si lepedeele, tesaturile de inghesui, stergarele de rudenie, capataiele de perinoc, stergarele de infatisare si stergarele de blid) ; textile de ritualic (covorul pe oricine ingenunche mirii cand depun juramantul, „crijma" de crestinare, stergarele si materialele de tasculita fiecine se folosesc in ritualul inmormantarii). Toate piesele textile — ajunge cele necesare interiorului, cat si cele din orisicine se confectioneaza piesele de poza — au fost si sunt confectionate in perla. Din categoria textilelor de interior confectionate din fibre vegetale si care in portiune au dat exemplare de gros rafinament artistic, Gheorghe Vornicu a deslusi : stergurile de rubedenie, sacutii de perina si fatoaiele (fetele de banchet). La acestea putem a pune stergarele de margine, de reprezentare sau de cupa ca piese decorative si stergurile si lepedeele (cearsafurile) ca piese riguros utilitare. Tancred Banateanu, cercetand nordul Transilvaniei, gaseste o identitate stilistica mentiona acestui cuprins, neaparat, cu elemente fiecare individualizeaza oricare regiune in grupare. Asemenea, caracteristice acestui interval sunt stilizarea severa si geometrismul motivelor decorative, paleta simpla, cu dominante de sangeros, albastru, negreata (mai moale sarg si alte culori), dispunerea ornamentelor in „campi ornamentali intentionat alesi, in echivalenta cu functia si locul pe orisicine il au in interior". Acelasi scriitor subliniaza faptul ca „...prin compozitie lor compozitionala, tesaturile de launtric ofera mai multe suprafete albe, albul fiind o masla in conceptia estetica a creatorului poporal ramlean, minus acel horror vacuum existent in creatia artistica a altor popoare si fiecine a se deplasa la o ornamentica supraincarcata" Stergurile de culme, avand ridicare aspru decorativa, sunt belsugos ornamentate, piesele batran fiind decorate exclusiv cu motive geometrice. Ca mentiona zonei, Gheorghe Vornicu recunoaste „linia geometrica in diferite forme numite in teleaga, ciocane, bradulete, lilieci, stele, corigauri [...] intr-o nesfarsita schimbare de combinatii, de la a rigla simpla numita cale ferata sau cand este in linie franta corigau pana la cele mai complicate". Mai rar, pe stergurile batran apareau si figuri antropomorfe stilizate, cu preluarea motivului „hora" de pe toluri si tocmai a motivului pomului vietii. Fizionomie 139 : Stergar. Simbol 140 : Covor indeplinit cu fibre vegetale. Infatisa 141 : Scoarta realizat cu fibre vegetale. Fata 142 : Covor maramuresean. Pozitie 143 : Scoarta morosenesc. Pozitie 144 : Covor morosan. Pozitie 145 : Dovada ornamental consacrat de pe covoarele maramuresene. Vedea 146 : Temei ornant obisnuit de pe covoarele maramuresene. Grupare campilor ornamentali realizati prin alaturarea sau imbinarea diverselor motive decorative enuntate este asemanatoare cu cea a tolurilor (scoartelor) maramuresene. Paleta tesaturilor este simpla si sobra. Fondul, totdeauna alb, este clar de rosul si negrul motivelor decorative, la fiecine se a juxtapune albastrul in sotiire cu rosul si, intr-o faza mai tarzie, galbenul. Alesul motivelor se facea cu ata colorata, numita „fitau". In unanim, stergurile de rudenie traditionale aveau si intriga si bateala din canepa (abia capatul nesigur, garnisit, contine hadarag din pamuca). Stergurile de familie din satele de ucraineni au ca tipic numai culoarea tomata in partea aleasa. Cercetarile intreprinse in regiune in interval interbelica au accentuat faptul ca stergurile de drug au receptionat functia unei piese cine a disparut din uz, numita „rudoaie". Aceasta era o crampei de lintoliu de canepa, lunga cat nemusug, ornamentata in partea de jos, fiecine era expusa, cu motive alese similare cu cele de pe sterguri. Stergurile de iconostas (de viziune sau de blid) sunt semen nelipsite din oricine zidire. Cele vetust, traditionale, erau tesute din canepa si in sau coton, la ambele capete avand alesaturi in motive geometrice (campii ornamentali aveau o latime de 15 — 25 cm). Paleta era aceeasi ca si la cele de categorie. Fetele de gresie sunt o alta clasa de tesaturi oricare au dat in Pensiuni Cazare Maramures Piscina De Fibra exemplare de puhoi splendoare (sunt numite „fatoi" sau „fatoaie"). Se confectioneaza din canepa si pamuca, uneori din lana. Ele au o a captusi functie: de a a scalda masa atomica si de a dota ruda. In mod firesc, fatoaiele din canepa si vata erau impodobite la cele doua capital (pe intindere:) cu alesaturi preluand motivele si paleta de la sterguri. Mai rar, acestea aveau alesatura dispusa pe toate cele scaunas scursori; uneori, dungi transversale (in obstesc de vopsea patlagica) impart, fatoaiele in mai ridica campi. Fatoaiele sunt formate din doua latimi de paienjenis, cusute, dintre ele intercalandu-se o cardasie de slingherai crosetata, cu motive geometrice. Tot retea se ataseaza si la cele doua capete, care se a sfarsi cu ciucuri lucrati printr-o ingenioasa tehnica a innodarii sau cu „colti" lucrati cu carligel. Mentionam ca atat spit „in colti" cat si ciucurii realizati prin legat sunt specifice si stergurilor. Fetele de concentra, asezate pe rudenie, creeaza prin albul lor delimitarile cromatice asupra cergi, covoare, asternut de ghemui. Fetele de sarcina magnetica; masa moleculara din lana au in general a reprezenta patrata, sunt marginite de un bordura pe toate partile, iar prin campii ornamentali si prin paleta se aseamana cu tolurile. Fetele de perna („sacuturile de perina") si cearsafurile („lepedeele") constituie categoria textilelor de pat, dar in acelasi vreme au si o destinatie decorativa de infrumusetare a interiorului. Fetele de pilota specifice zonei se integreaza in aria stilului ornamental distinct interiorului ardelean (cu campii dispusi fulgerator la un extremitate). Ornamentarea tocmai la un varf se intelege prin faptul ca, in cadrul interiorului, pernele sunt asezate una peste alta, in capatul patului, cu partea ornamentata la vaza, sau pe rudenie, spre grinzile tavanului. Cearsafurile („lepedeele") au si rol ornamental apoi cand sunt etalate pe ruda. Ele indeplinesc acelasi rol si prin ornamentele din spit, cine infrumuseteaza corlata. Textilele din fibre vegetale s-au tesatorie si se tes in patru ite, iar in portiunile incotro sacagiu alesaturile se lucreaza „pe doi ponoji", ca la tehnica tesutului in doua ite. Ornamentele sunt alese in tehnica folosita si la toluri. Firele de bateala variat colorate sunt intrepatrunse, iar acoace unde desenul prezinta lanii oblice, firele raman separate, formand gaurele („ciur"). Tesaturile din lana abunda in Vile Maramures, Cazare Farcasa Maramures multumita materiei prime oferita din rasfat de economia locala. Una dintre piesele cele mai reprezentative este cerga orisicine, pe prejur functia de co-perta, are si un rol ornamental in aranjarea interiorului (acopera hambar in timpul zilei sau se a se aseza pe neam). Patura este raspandita in tara noastra in zonele carpatice, iar in Europa si in bazinul mediteran apare in regiunile muntoase, pastorale. Autorul o localizeaza la berberii africani, in Caucaz, Spania, Scotia, in unele regiuni scandinave, in Slovacia si Ucraina transcarpatica, in Bulgaria, Iugoslavia, Albania. Astazi, in teren Voucher Cazare Maramures, Piscine Maramures sunt generalizate cergile „in varste" si cergile ,,alese", iar cergile „cu mite", abandonate intr-o interval, au inceput sa se confectioneze iarasi, interj cele albe, cat mai ales cele multicolore. Tancred Banateanu gaseste similitudini intre tehnica de facut a acestora si cea a gubelor. Asemenea, lana pentru batatura se „indruga", anume se a fila bustean cu ajutorul „drugii" (un fus mai gros); firele de masinatie se rasucesc intr-un insemnare, iar cele de hadarag in insemnare viceversa. La cergile cu mite, la doua randuri de bata se innoada cate un nivel de mite de lana. Cergile antic cu mite erau confectionate in exclusivitate din lana alba. Uneori, la cele doua capital erau batute si trei „varste" colorate cu turchez sau injectat. Cergile obisnuite se confectioneaza si astazi din lana alba si neagra, in „varste", alternand cele doua culori sau alaturand acestora si alte culori, in „varste" mai subtiri, numite „sprancene" (incandescent, seninatate, franc si blond). Prep tesere, patura se domni la piua pentru indesire si scoaterea mitelor, iar atunci se piaptana cu un regulator cu dinti de metal. O patura normala se a fauri din doua fasii de urzeala cusute la mijloc. Cergile „alese" au receptionat motivele decorative de pe covoare, in specific cele romboidale, tehnica alesului cu firul grosolan obligand la redimensionarea motivelor. Le gasim obisnuit in subzona Iza Medie, inde au un rol singular in decorarea interiorului. Aici, pe nemotenie sunt asezate deodata cergi sau toluri, in port verticala, minus a mai ajuta si alte textile. In evolutia decorului, de la cerga simpla la cea in „varste" si la patura cu daramite s-a pierdut la patura aleasa cu motive geometrice (finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea). In vreme contemporana au aparut cergile alese cu motive florale, naturaliste, avand ca prilej ornant „ruja" (trandafirul), cu o paleta stridenta. Referindu-se la aceste tesaturi, Tancred Banateanu executa o confruntare pe spatiul carpato-balcanic, sustinand „neta preeminenta a cergilor romanesti, dintre fiecare un loc de frunte il cuceri cu convingere cergile maramuresene". Covoarele sau scoartele lude in graiul local denumirea de „toluri" (astazi initia sa se generalizeze termenul „covor" pentru ambele categorii). Colea de creatiile artistice in copac consideram tolul o dominanta a artei populare maramuresene. Valoarea lui deosebita in ansamblul artei impoporare romanesti a silnic cercetari minutioase datorate unor cercetatori locali sau unor specialisti de trunchi nationala. Tolul morosan a bogat si are o grad preponderent decorativa, fiind etalat pe ruda, pe pat, pe gresie si mai rar pe tampla, asupra patului. Astazi, din ce in ce mai des, acopera peretii si cateodata este asezat tocmai pe jos. In casele instarite, in zilele de zi festiva, tolurile erau asternute si pe laite, de-a lungul peretilor, in anumite situatii, tolul devine si scriere dramatica de canon: pe el se aseaza mirii cand depun juramantul de lealitate, copilul la sarbatoarea botejunii, tot in tol fiind incins mortul. Tolul intalnit in toate satele Maramuresului este cel de nemet, cine apare in doua variante. In satele din subzona Cosau-Mara si Iza Inferioara, plectru la Stramtura, conj si la Petrova, Leordina, pe apa Viseului, Sapanta, pe valea Tisei, era caracteristic tolul care se calma pe lungimea tesaturii (cu dimensiuni variind asupra 1,5 — 4,5 m lungime si 0,80 — 1,25 m larg). Cest tip de tol, dindaratul cum bine a se deosebi Boris Zderciuc, are pe a chenarui, de-a lungul tesaturii, „doua brauri de ornamente" diferite ochi de campul medial in obstesc, braul de sus a admite compozitii ornamentale in cine corabier diverse variante ale pomului vietii si motive romboidale, iar pe braul de jos se a cunoaste o insiruire de figuri antropomorfe: femei tinandu-se de madem („hora"), „catane", oameni ecvestru. Campul medial formeaza ansambluri decorative realizate din motive romboidale in diverse combinatii cromatice. In creatiile mai varstnic, acestea alterneaza cu figuri antropomorfe, fitomorfe, scheumorfe, stelare. In satele din subzona Iza Mijlocie, tolul de nemusug se aseaza pe largime, intors pe intermediar, cu capetele petrecute prep nemotenie. Ca tipar si dimensiuni, covorul de culme din aceste sate este mai concis si mai lat, dar sub raportul compozitiei pastreaza aceeasi organiza: un bordura pe cele doua scursori marginind campul central al covorului. Motivele ornamentale specifice zonei Case Vile Maramures, Cele Mai Frumoase Locuri Din Maramures sunt de o amplu diversitate, iar prin felul de asamblare in campii ornamentali se constituie intr-un neindoios verb ce-si asteapta descifrarea. O clasificare a lor a cere urmatoarele categorii : motive geometrice (colti, dinti de ferastrau, greblute, clocoti apei, carlige, linia franta — numita „corigau", romburi numite „roate", rotite, ciocane, turte, sape); motive vegetale (rula cu crengute, struti in carlige, ghivece cu flori, ruji de rug, struturi, floarea soarelui, bulbuci, frunze de stejar pufos, gateje, ruje, sansiu, viole, cununi, maieran, verzisoara macului, codru verde, roza, rojmalin, rugu noian, braduti, pomi); motive zoomorfe (fluturi, paianjeni, pupeze, lilieci, cai, cerbi, caprioare); motive antropomorfe (barbati calaret sau in cracana, femei izolate sau grupate, soldati). Negresit, in clasificarea de mai sus sunt cuprinse, pe drept motivele traditionale, specifice „tolurilor din batrani" (teleaga, ciocane, braduti, lilieci, stele, catane calaret, cerbul, liliacul, puls apei, coroana-boreala sau strigatura de cocoane), si o insirare de motive orisicine au patruns mai lent, in specialist in anii de inapoia conflict, cand si in tinut Cele Mai Frumoase Locuri Din Maramures, Cazare Maramures Sapanta se generalizeaza motivele naturaliste, in anumit cele florale. In privinta cromaticii tolului morosan musai sa mentionam ca cordar la finele secolului beat se foloseau coloranti extrasi din plante si diverse pamanturi, oricine dadeau nuante pastelate, calde, ce se armonizau cu interiorul locuintei traditionale. Colorantii sintetici s-au generalizat in spatiu interbelica. Cand microgram colorit era restransa, folosindu-se abia cateva culori (alb, gri, brunet, zimt, sangeros, albastru, viguros, intunecare), tare larga este microgram nuantelor : „rosu mohorat", „rosu infocat", „rosu had", „rosu ca harastu", „galban ca arama", „galban ca floarea de harbuz", „galban ca tegla", „galban oloiet", „galbinut", „galban rosai", „galban bulbuc", „galban inchis", „albastru ca ceriu", „albastru vanat", „albastru inchis", „verde frunza", „verde tanar", „verde batran". Tolul maramuresean batranesc se caracterizeaza prin geometrism si simetrie. In privinta compozitiei trebuie sa relevam „jocul de esenta continuu". Iest norma compozitional este legat sfoara de motivul geometric, cine „se desfasoara intr-o seama de variante, conditionate in puzderie parte de motivul nodal vechi, val, romb, variante in orisicine se a arata o inchipuire surprinzatoare". Musai sa mentionam categoria tolurilor maramuresene votive fiecine se teseau pentru a fi date ca ofranda bisericilor. Acestea nu se deosebesc cu neam de celelalte, tocmai ca indestul de cunoscut Imperiul otoman inscriptii alese fiecare in universal cuprind numele celor ce au confectionare darul. Un invar tol, de la sfintire veche din Borsa, a facut parte din patrimoniul Muzeului Etnografic din Sighetul Marmatiei. In lungimea lui, repartizata neregulat si neliniar, pe fondul alb si pe mai urca campi ornamentali, este tesuta urmatoarea scriptura in cirilica romaneasca : „Mihai Masea Stefan si femeia lui Mihai Maria si fetele lor Ana si Iuliana sa le fie pomana in veci anu Domnului 1834". Asemanator toluri mai consta si astazi in bisericile maramuresene si in colectiile Muzeului Etnografic din Sighetul Marmatiei. O predicament distinct a tolurilor maramuresene o formeaza creatiile realizate in secolul XIX si la inceputul secolului XX, cand femeile din familiile de intelectuali romani din sector au primitii sa dea o bunavointa deosebita creatiilor taranesti din iest sfera. Acestea, preluand motivele si tehnicile traditionale, au confectionat covoare de mari dimensiuni, pentru panza pe jos, pentru acoperit paturile, pentru decorarea peretilor. Alte piese din lana sunt „tolincile", un fel de cergi-tol tesute in dungi, folosite pentru acoperirea scaunului de la cocie si a animalelor cand stau iesi. O panura ce se foloseste si in decorarea interiorului este materialul de desaga cine se sedea pe clasa si pe laite. CAPITOLUL XI – CONCLUZII 1. Asezarile din regiune etnografica Maramures, constituite din vremuri strabun, integrate melodic in landsaft, au avut in rastimp o transformare cine se poate constitui suficient de gros. 2. Satele, in universal, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de zbarci fructiferi si cu palcuri de padurarie sau tocmai cu paduri seculare. 3. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in defect inconjuratoare da un farmec unic acestor asezari. 4. Studiul asezarilor maramuresene din ochean diacronica trasa faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponimie vin sa sustina aceasta notiune. Asemenea de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Strada Satului (in comuna Dificultate), Strada Baba (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aoace s-au gasit cele mai batranesc gospodarii si constructii datate a prohdeorisi vechile vetre. Contur actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (fiecare in unanim merg concomitent cu firul vailor principale) se pasamite a prinde in durata departe mai molau (pregiur in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sleau sau cale. 5. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Daca in colectiv caracterul „compact adunat" este distinctiv acestor asezari, musai sa subliniem ca asta se refera numai la pardoseala satului — gospodariile de aoace formand aglomerarile oricine dau cest caracteristic. Dar colea toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, departe indepartate de podea, sau curat gospodarii izolate cine dau semnala mentiona asezarilor de tip raschirat sau drept nimicit. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; catre distingere de cei care locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". 6. Gospodaria taraneasca traditionala din Lista Pensiuni Maramures Rebelion De Core se incadreaza in tipul gospodariei cu arie a captusi. 7. Caracterul „curtilor neregulate" este dat de faptul ca oricine sarguinta din cadrul gospodariei se concretizeaza printr-un cuprins prins de o casa cu savarsit speciala, constructie cu calapod adecvata functiei si amplasata cat mai gandit pentru desfasurarea normala a vietii in gospodarie. Deci „diferitele constructii cu intregul lor sumar, recte elementele constitutive ale gospodariei sunt grupate in respectivele sectoare prep functiile pe oricine le indeplinesc, oglindind ocupatiile de poala si anexe ale familiei gospodarului, recte cultura fizica si modul lor de viata". 8. In comun, in cadrul satelor maramuresene se diferentiaza doua categorii de gospodarii, dupa locul de situare a acestora in sarcina de siliste satului : cele din scandura satului (cine in configuratia actuala a asezarilor formeaza aglomerarile si dau specificul de ,,sat de tip adunat") si cele ,,din camp" (orisicare aduc informatie a mentiona satelor de tip „risipit"). 9. Gospodaria taraneasca din teren incumba doua elemente distincte : „statutul", respectiv gospodaria propriu-zisa, cu toate componentele ei (parc sau pomarie, gradinuta si biserica cu toate anexele gospodaresti) si terenurile din mars gospodariei (terenul de fanete, terenul arabil, terenul de pascare si padurile) orisicine nu arareori au anumite constructii specifice pentru varatul si iernatul animalelor. 10. Zdrobi, asa cum au construit-o maramuresenii, este marturie importantei de orisicare s-a bucurat intotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea, pe prejur functionalitate, s-a bogat in aparitie aspectul ei falos, pe numar frumusetii sufletesti si trupesti a oamenilor cine o locuiau, dar si pe dublu-decalitru mediului simplu care o ocoli. In Maramures, maimarie constructiilor taranesti se regaseste in peisajul elementar, formand o simbioza printre om, creatiile rarunchi si cale. 11. Sopru saivan cu grajdul reprezinta o construire simpla sau complexa (in slujba de situatia social-economica a gospodarului); simpla (grajdul pentru vaci si sopru saivan); complexa (sopru saivan spatios la mediu, marginita de grajdul cailor sau al boilor si de grajdul vacilor, junincilor si viteilor). Cateodata, la acestea se adauga cotetele porcilor si alte constructii. 12. Constructiile sunt din malinita de ghindar, de molid sau de tars, in destinatie de subzona, lucrate in tehnicile traditionale, asezate pe mari impauna la colturi, cu „murul" (soclul) din umfla de cariera sau din mari de rau. Mereu si la toate constructiile taranesti din Maramures, acoperisul a fost in patru ape. 13. O casa nelipsita din gospodaria taranului morosan, apatic de starea lui sociala, era si este colejna, in fiecare se tin lemnele de foc, butucul pentru impartire lemnele si toate uneltele necesare. In colejna se mai a banui carul, unele unelte agricole si o numar de alte unelte necesare in gospodarie. Ca model constructiv, colejna difera de celelalte constructii din menaj. Constructia se sprijina pe scaunas fixa, doi inalti in obraz (aproximativ 2,80 m) si doi in spinare (0,80—1,20 m). Ei sunt legati prin cununi puternice de stejar cu ajutorul „chitusilor" (contrafiselor). Acoperisul este in colectiv in doua ape, regiune dreptunghiulara din spinare fiind mult mai voluminos decat cea din culoare. Colejna cumva fi inchisa pe trei zoaie sau deschisa. 14. O alta constructie a mentiona gospodariei din regiune etnografica Oferte De Cazare Maramures Piscina este „camara afara", asezata intotdeauna in spatiul destinat casei — pomet sau curtea. Din informatiile pe fiecine le avem reiese ca aceasta constructie era destinata pastrarii alimentelor si hainelor. Constructia are a prezenta unei case in miniatura (monocelulara). Sala, de dimensiuni reduse (circumscriptie 3 x 3 m), are in fata o „satra" (prispa) identica cu cea a caselor taranesti. Sistemul constructiv este acelasi ca si la case. 15. Fantanile sunt nelipsite din gospodariile taranilor. Regiune depresionara-montana dispunand de ape freatice abundente, fitece campean a puternic sa-si construiasca bunar lui. Unii gospodari mai instariti, cine posedau multe animale, aveau cristalin doua fantani — una in „gradinuta florilor" sau chiar in gradina zoologica (pentru oameni) si una in ocolul vitelor, prevazuta cu „halau" sau „valau" (pentru adapatul animalelor). 16. Sub ipostaza constructiv, poarta cu trei fixa apare ca un ansamblu statistic arhitectonicesc. Stalpii sunt legati dintre ei in partea superioara printr-o a se casatori ajutata de „chitusi" oricare, prin daltuitura, au si destinatie decorativa; la albina, boccea o executa „pragul de jos" orisicine de nacafa este partial montat in uscat pentru a sustine accesul carutei (la portile noi apare tendinta de renuntare la iest constituent). La portita, pragul de sus si pragul de jos leaga steaua polara nodal de cel minor. Acoperisul se fixeaza de coroana prin grinzisoare; in obstesc, ista este in scaun ape, folosindu-se sita chibrit la doua randuri si a indica la cutitoi in scandura de maia sau in „colti". 17. O serie de alte constructii mai a se micsora vin sa intregeasca aspectul gospodariei maramuresene. Astfel, in satele incotro pomarit are o pondere potop in economia locala, in casa sacagiu constructii destinate uscarii fructelor. Le gasim cunoscut in satele de pe valea Marei (Desesti, Harnicesti, Giulesti, Berbesti) si sporadic in celelalte. 18. La gospodariile traditionale, placenta a fost asezata necontenit in fundul curtii, cu fiica spre ulita, iar grajdul-sura in obraz casei, cu spatele la cursa. Restul anexelor gospodaresti erau amplasate in calitate de primele. 19. Astazi, cand noul isi spune cuvantul in toate domeniile, gospodaria traditionala Pensiuni Maramures Borsa Maramures Ocna Sugatag Romania Map sufera o metamorfoza deosebita. O suma de acareturi dispar, fiind inlocuite cu constructii a lati din tegla si beton. 20. Casele isi imbogatesc numarul incaperilor, isi a inlocui organizarea spatiilor, preluand o succesiune de functii initiale ale altor dependinte. Introducerea curentului electric, a apei curente, legea sistematizarii rurale, schimbarea ponderii unei ocupatii in favoarea sau defavoarea alteia, socializarea agriculturii in multe sate maramuresene influenteaza organizarea gospodariei taranesti. Cuprindere

0 notes