#restaurare sarmizegetusa

[laivinduroriginal]

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, „restaurat” cu tribune metalice

Lucrările de restaurare care cuprind Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se apropie de final, dar proiectul are șanse minime de a fi realizat în termenul prevăzut, decembrie 2023. Monumentul antic este dotat în aceste zile cu tribune metalice. Turiștii care vizitează Ulpia Traiana Sarmizegetusa, rămășițele primului oraș antic înființat de romani pe teritoriul Daciei, aflate în județul…

[leontiucmarius]

O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB?

Arheologii care efectuează lucrări de restaurare și cercetare la Sarmizegetusa Regia au anunțat recent o nouă descoperire uimitoare. Conform unui anunț al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), „pe parcursul cercetărilor […] Articolul O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB? apare prima dată în Descopera. Această…

[bartholomaus]

detectorism

Recompensele sunt pentru descoperiri întâmplătoare. Obiectele descoprite cu detectorul nu-s descoperiri întâmplătoare. Oricum obiectele arheologice descoprite în pâmânt sunt - legal - ale statului. Iar detectoriștii (nu toți, dar majoritatea) În căutare de artefacte metalice, disctug o gramada de informații arheologice, pe care un ochi neavizat le ignoră. Muzeul nu are nevoaie doar de obiecte frumoase sau valoroase ci si de informații despre trecutul celor ce au trait acolo sau au ascuns acel tezaur. Aceste informații fine și fragile sunt distruse de detectoristii care sapă să colecteze doar obiectele metalice.

sunt frustrat că obiectele descoperite de detectoristi nu-mi spun nimic despre viața si civilizatia celor din trecut. Rămân doar niste antichități oarecare. Care dau satisfacție descoperitorilor, dar nu aduc valoare cercetării trecutului. Nu aduc cunoastere.

Tu crezi ca arheologia se reduce la săpat si adunat obiecte vechi? Ați făcut vreodată planuri topografice locului unde ați descoperiți ceva? Ați citit apoi un metru cub de carti ca sa intelegei ceva despre epoca si cultura din care făcea parte acel obiect? Si apoi te-ai apucat sa scrii un articol despre acel obiect ? După ce vei face acest lucru, vei intelege un pic (doar un pic) din ce face un arheolog.

--

Mulți amatori de detectoristică nu au nici o înțelegerea a ceea ce înseamnă arheologie și la ce este ea utilă. Arheologia nu înseamnă vănătoare de obiecte vechi, frumoase sau mai puțin frumoase. Valoroase sau mai puțin. Arheologia înseamnă colectarea de informații care să te ajute să reconstitui viața și lumea oamenilor din trecut. Nu doar ce obiecte de metal aveau. Monezi, podoabe, unelte. Muzeele  nu sunt nici depozite de ”obiecte vechi”, iar arheologii (cel puțin cei  din ultimii 100 de ani) nu-s colecționari de piese frumoase. Unii se indignează că arheologii nu sar în sus când li se atrage atenția că pe un câmp sunt cioburi. Amatorii își imaginează că arheologii trebuie să se entuziasmeze ori de câte ori sunt găsite niste urme de viață pe undeva și să înceapă imediat să sape. Nici vorbă! Cu excepția săpăturilor de salvare, arheologii aleg să lucreze timp indelungat si cu atenție la un singur sit, până ajung să ințeleagă mai multe despre viața (și/sau moartea) celor ce au lăsat acele urme. Deseori, inainte de săpătură se fac temeinice cercetări neinvazive (lidar, geofizică, poze aeriene etc). Uneori arheologii sapa câțiva metri cubi într-o campanie de o vară. Mai sunt si alte probleme. Nu mai sunt arheologi. Șunt puțini și au multe de făcut în muzeele de care aparțin. Multi lucreaza oricum mult peste vara. Trebuie sa si scrie mult, sa-și publice cerccetarile. Nu sunt bani. Trebuie lucrat cu muncitori. Pe care nu-i gasesti nici plătiți bine. In comentariul urmator va prezint un caz care m-a făcut sa gandesc asa

--

*comentariul urmator*

La Muzeul Național de Istorie am văzut expuse, recent restaurate, un depozit mare de unelte de fierar. Clesti de diverse mărimi, dar si alte piese. Cultură geto-dacică! E clar că fusese descoperit un depozit de fierar. Ceva remarcabil. Asemenea unelte și atat de multe nu mai văzusem descoperite decat la Sarmizegetusa Regia. Astea erau in sud, pe lângă Ploiesti, nu departe de dava de la Tinosu. Un asemenea depozit de scule de fierar se afla intr-o așezare, probabil într-un vechi atelier. Ei bine Muzeul le avea, le recuperase de la dectectoristi (nu stiu daca i-a si recompensat; probabil că da) dar informațiile date de descoperitori erau superficiale si nu aveau nici o valoare arheologică. Pentru ințelegerea si datarea mai exactă a acelui depozit de unelte de fierar ar fi fost necesare săpături extinse. Dar nimeni nu mai stia locul exact. Fără contextul exact acele piese nu mai au nici o valoare. Clești getici? Si ce? S-au mai găsit. Nu vor fi publicate de nimeni, nu vor aduce prea multă cunoastere despre viața geților din zona aia. Fără context sunt niste vechituri mute. Expuse într-o expoziție despre... restaurare. Dar nu despre geți.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2s5LOsx

Mesagerul Hunedorean : Consiliul Judeţean se pregăteşte să preia în administrare toate cetăţile dacice

Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a aprobat în şedinţa de vineri un proiect de hotărâre prin care va cere Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) darea în administrare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, în prezent, doar Sarmizegetusa Regia fiind în administrarea judeţului. „Se solicită transmiterea din administrarea MCIN, în administrarea CJ Hunedoara a următoarelor monumente istorice din Lista patrimoniului mondial UNESCO: cetăţile dacice de la Costeşti Cetăţuia, Costeşti Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa, precum şi punctul Masivul Feţele Albe, parte a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia”, se arată în hotărârea CJ Hunedoara. În acest context, Sorin Vasilescu (foto), vicepreşedinte al CJ Hunedoara, a explicat că această solicitare va fi adresată MCIN după ce proiectul de lege din Parlamentul României de înfiinţare a unei agenţii naţionale pentru administrarea fortăreţelor dacice, inclusiv a Sarmizegetusei Regia, va fi respins. Proiect de lege care a fost criticat de autorităţile judeţului atunci când a fost lansat. „Aşteptăm ca Parlamentul să respingă proiectul de lege prin care se dorea înfiinţarea unei agenţii naţionale care ar fi trebuit să administreze cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. În acel moment, vom iniţia un proiect de hotărâre de guvern prin care vom solicita preluarea cetăţilor dacice din administrarea MCIN, în administrarea CJ Hunedoara”, a precizat Sorin Vasilescu. Motivele pentru care autorităţile judeţene solicită preluarea în administrare a cetăţilor dacice sunt proiectele pe care le au de restaurare şi conservare a monumentelor UNESCO, inclusiv din fonduri accesate prin programe europene. Nu este prima dată când CJ Hunedoara vine cu o astfel de solicitare către MCIN, aceste demersuri fiind iniţiate de mai mulţi ani. (N.Bumbac)