#piese de șah

[nicolae]

Aranjarea inițială a pieselor de șah pe tabla de șah

Șahul este un joc de strategie străvechi, originar din India. Este jucat de două persoane pe o grilă 8×8. Obiectivul este ca fiecare să mute pe rând, câte una, piesele astfel încât să-l prindă în „șah-mat” pe regele oponent. Istoria șahului a început în India în timpul Imperiului Gupta, unde forma sa timpurie din secolul al VI-lea era cunoscută sub numele de chaturanga, care se traduce prin…

[bartholomaus]

Momentul ăla când ai făcut o boacănă atât de mare încât maica-ta se ia cu mâinile de cap iar taica-tu pune mâna pe spada. Piese de șah medievale din fildeș de morsa.

piesele de sah Lewis! Arta vikinga la nivelul ei maxim!

https://en.wikipedia.org/wiki/Lewis_chessmen uite aici.. au fost gasite 78 de piese, iar anul trecut a mai aparut o piesa care a fost vanduta privat cu o suma considerabila.

[turistprinro]

Acolo unde apele repezi ale Buzăului își găsesc liniștea în lacul Siriu, la 92 de kilometri de Buzău și 53 de kilometri de Brașov, pe Valea Buzăului, aflată într-o zonă unde omul și natura au creat peisaje fascinante, se află Cabana Harțagu.

Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Istoria locului

Fondul cinegetic al zonei Carpaților de Curbură a fost dintotdeauna o atracție, astfel, în 1985, au fost construite cabane de vânătoare. După 1989, construcțiile au fost devalizate.

Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

După 2010, acestea au intrat în proprietate privată iar Cabana Harțagu a fost reconstruită și dezvoltată devenind complexul pe care vă invităm să îl cunoașteți. În 2013, Cabana Harțagu a intrat în circuitul turistic deschizându-și porțile celor ce doresc să facă parte din povestea acestui loc minunat.

Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Cabana Harțagu, în prezent

Arhitectura Cabanei Harțagu se inspiră din cel al caselor boierești transilvănene cu influențe din cel tradițional bavarez. Îmbinarea celor două stiluri creează un ansamblu care atrage privirile fiind original și, mai mult de atât, se integrează în peisajul fascinant, cabana fiind înconjurată din toate părțile de pădure.

Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Cabana Harțagu pune la dispoziția turiștilor 20 camere, fiind mai multe tipuri de camere și putând caza 42 până la 60 de persoane. Astfel, sunt 9 camere duble, cu pat matrimonial și baie proprie, 2 camere twin, cu 2 paturi single și baie proprie, 6 camere duble superior, cu pat matrimonial, canapea extensibilă și baie proprie și 3 apartamente cu pat matrimonial, canapea extensibilă, cu câte 2 camere și 2 băi. Toate camerele Cabanei Harțagu sunt dotate cu Led Tv.

Cameră la Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Ce anume să spunem despre interioare? Câteva cuvinte: rafinament, bun-gust estetic și eleganță. Stilul amenajării interioare a camerelor Cabanei Harțagu este, de asemenea, o combinație fericită între stilul tradițional și cel modern. Astfel, camerele capătă un aer tradițional și datorită mobilierului din lemn masiv, unele piese fiind pictate manual.

Cameră la Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Funcționalitatea camerelor este asigurată și de elementele modernului perfect insinuate în aerul tradițional al încăperii. Astfel, toate camerele Cabanei Harțagu au televizor și băi proprii. Iluminarea discretă inspiră relaxarea și acel sentiment de liniște, similar cu cel de acasă.

Cameră la Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Am fost fascinați de interioarele Cabanei Harțagu, ca și de exteriorul ei, de altfel, și aș putea putea vorbi la nesfârșit despre mobilier, accesorii și altele. Experiența proprie, însă, este cea mai importantă. Un singur “amănunt” demn de menționat, camerele sunt mobilate diferit, ceea ce face dificilă alegerea camerei.

Sala de mese a Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Bucătăria Cabanei Harțagu pregătește bucate tradiționale folosind produse naturale proaspete. Din meniul tradițional cu siguranță te vor tenta ciorbița de văcuță acrită cu borș de putină sau borșul de cocoș cu tăiței de casă, servite cu ardei iute și smântână proaspătă, dar și păstrăvul rumenit la jar sau la tigaie, cu saramură și mămăliguță sau cotletele domnești. Și asta, așa, ca să aveți o idee despre bunătățile bucătăriei Cabanei Harțagu, pentru că meniul este muuuult mai bogat.

Sala de mese a Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Desertul este, categoric, inspirat de bucătăria locală, cum doar în zona Buzăului găsești: plăcinte de casă, cu brânză și stafide sau mere și nucă sau multe alte bunătăți dulci cu aluat frământat de mâini dibace, aici, în bucătăria Cabanei Harțagu. Să nu uit să pomenesc băuturile tradiționale care udă mesele îmbelșugate: afinată, țuică de prună, palincă și vin de casă.

Sala de mese a Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Restaurantul Cabanei Harțagu este cu circuit închis, iar servirea este impecabilă. Sala este elegantă, având accesorii cu inspirație tradițională. Masa se poate servi și afară, unde există o terasă peste râul care străbate proprietatea, foișoare, un rotisor, un barbeque cu cuptor pentru pizza sau pâine, cu plită și ceaun.

În curtea Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Cum îți petreci timpul la Cabana Harțagu

Cabana Harțagu are, pentru cei mai mici turiști, o cameră de joacă iar pentru cei mari două saloane pentru relaxare dotate cu televizor și sistem audio, o sală de jocuri cu masă de ping pong, masă de biliard și diverse jocuri de societate (table, rummy, șah).

Râul care traversează proprietatea Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Pentru activități înafara Cabanei Harțagu există un teren polisportiv, pentru tenis de câmp, fotbal, baschet și, de asemenea, turiștii au la dispoziție biciclete și iarna sănii. În curtea cabanei este o tablă de șah funcțională, adică, poți încinge o partidă cu piesele gigantice. Tot în curtea cabanei, se poate pescui în râul care traversează proprietatea.

Tabla de șah din curtea Cabanei Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Accesul la toate facilitățile de pe proprietatea Cabanei Harțagu este liber!!!

Dacă plănuiești un întâlnire de business, Cabana Harțagu este locul ideal deoarece este pregătită cu o sală de conferințe cu o capacitate de 40 persoane dotată cu tot ceea ce este necesar desfășurării întâlnirii: flipchart, videoproiector cu ecran, whiteboard.

Tovarăși de joacă la Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău

Concluzia noastră, a echipei Turist prin Romania, este că aici, în mijlocul naturii, poți să te bucuri de gustul tradiției culinare muntenești, în condiții excepționale de cazare. Recomandăm din suflet locul și oamenii!

Articol scris de Adriana Roman

Fotografii de Adrian Satmaru

Cabana Harțagu, Gura Siriului, județul Buzău Acolo unde apele repezi ale Buzăului își găsesc liniștea în lacul Siriu, la 92 de kilometri de…

[dezastrul]

Eu mut o zi alba, El muta o zi neagra. Eu înaintez cu un vis, El mi-l ia la război. El îmi atacă plămânii. Eu ma gândesc un an la spital, Fac o combinație strălucită Și-i câștig o zi neagra. El muta o nenorocire Și mă amenință cu cancerul (Care merge deocamdată în formă de cruce), Dar eu îi pun în față o carte Și-l silesc sa se retragă. Îi mai câștig câteva piese. Dar uite, jumătate din viața mea E scoasa pe margine. - O să-ţi dau șah și pierzi optimismul, Îmi spune el. - Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor. În spatele meu soția, copiii, Soarele, luna și ceilalți chibiţi Tremura pentru orice mișcare a mea. Eu îmi aprind o tigara Și continui partida.

Marin Sorescu, "Șah"

[rudyroth79]

Vineri, 27 aprilie 2018, am văzut Ferrara. Mai exact Castello Estense, pentru că nu prea a mai fost timp și de altceva.

Drumul de la Padova la Ferrara, cu mașina, duce printre nesfârșite plantații cu viță-de-vie și livezi. De fapt, imaginile acestea, de culturi ordonate militărește, cu viță-de-vie și pomi fructiferi, te întâmpină și te însoțesc în permanență de la intrarea în Italia, venind dinspre Slovenia. Impresionante suprafețe cultivate pe care, văzându-le din goana mașinii (de data aceasta a mașinii lui Alessandro, care, grație dotării cu aparatură de client Telepass, nu mai este oprită de coborârea bruscă a nelipsitelor și frecventelor bariere de pe autostrăzile italiene), înțelegi de ce locuitorii acestei țări sunt mari amatori de vin, dar și de ce viile și livezile României sunt lipsite în ultima vreme de forța de muncă.

Imediat ce intri în Ferrara, te întâmpină indicatorul cu numele localității și informația că te afli în città delle biciclette (orașul bicicletelor). Într-adevăr, spune Alessandro, în Ferrara sunt cei mai mulți utilizatori de bicicletă din întreaga Italie! Găsim cu greu un loc de parcare și, odată coborâți din mașină, ne dăm seama că am și ajuns la obiectivul nostru turistic. Nici nu e prea dificil să-ți dai seama de asta, Castello Estense, prin dimensiunile sale impunătoare și nuanța roșu-cărămizie a zidurilor, domină peisajul. Înconjurat de un șanț larg umplut cu apă, în care, la ieșire, am zărit pești enormi, unii de culoare roșie, castelul își primește vizitatorii cu podul batant, greoi, coborât. Aerul de fortăreață austeră mă înfioară puțin, gândindu-mă la posibilitatea ca masivul pod să se ridice în urmă-mi. Dar îmi amintesc, totuși, că suntem în anul de grație 2018, iar imaginația mea, bazată mai ales pe anumite scene de film, trebuie ținută în frâu. Chiar dacă ghiulele mari de piatră, adunate în grămezi, în curtea interioară, mă silesc, oarecum, să-mi păstrez starea.

Vizita castelului începe în Sala Gotică, unde găsim macheta fortăreței, dar și mai multe decorațiuni, rămase în urma lucrărilor de restaurare. În general sălile sunt sărace, găzduiesc puține piese originale. Aș putea spune chiar că, în majoritatea încăperilor, ele lipsesc cu desăvârșire, fiind înlocuite de panouri cu fotografii, hărți și alte imagini, care vorbesc despre istoria locului. Din această parte a clădirii, doar bucătăria mi-a trezit un oarecare interes. Pentru că în temniță, unde am pătruns după ce am așteptat grupul care intrase înainte, aplecându-mă destul de mult, ușa fiind foarte joasă, datorită spațiului prea strâmt claustrofobia mea s-a activat puțin și m-am grăbit să ies de acolo cât mai repede. Pe unul dintre pereții încăperii de detenție, mi-a atras atenția un desen, reprezentând ceva ce semăna cu o tablă de șah sau cu un careu de integrame, un joc, probabil, inventat de vreun deținut pentru a-i face mai suportabilă trecerea timpului. E doar o supoziție a mea, nu am văzut nicăieri vreo explicație. În apropiere mai există o temniță, una în care se ajunge coborând destul de mult în subsol și unde m-am încumentat doar până la capătul scării. În încăperea foarte mică, aflată în capătul unui coridor îngust, nu m-am aventurat. Simțeam venind de acolo un miros sinistru de mucegai, ceea ce a fost de ajuns ca să mă determine să urc grabnic scările. Ieșind la lumină, din tenebroasele subsoluri, am avut bucuria să descoperim o superbă și înflorită terasă cu portocali: loggia degli aranci. Copăceii, plantați în ghivece imense de teracotă, erau plini de flori și de fructe. Doamne, cât de delicat, de plăcut, de neuitat este parfumul florii de portocal! Din păcate, aparatul de fotografiat nu poate imortaliza și mirosuri!

Mai departe, Castello Estense oferă vizitatorilor o serie de încăperi imense și goale. Aparent goale, pentru că înăuntru sunt fixate oglinzi de dimensiuni foarte mari, în care se reflectă tavanele. Iar acolo sus, pe tavane, sunt fresce de o frumusețe care-ți taie respirația și care, grație oglinzilor, pot fi admirate în voie, fără să-ți răsucești gâtul sau să-ți menții, chinuitor de mult, capul pe spate. Mai există în castel o capelă, cu pereții de marmură și cu o frescă, reprezentându-i pe cei patru evangheliști. Se pare că ar fi fost folosită de către soția unuia dintre ducii care au locuit acolo, și care era protestantă.

Grandiosul edificiu găzduiește și o expoziție permanentă de pictură, dedicată pictorului impresionist născut la Ferrara, Giovanni Boldini.

Cele câteva informații cuprinse în pliantul primit la intrare, odată cu achiziționarea biletului, s-au dovedit folositoare pentru a înțelege câte ceva din istoria castelului, chiar dacă sunt în limba italiană și a trebuit să le traduc, folosind un dicționar, după ce m-am întors acasă. Aflăm de aici, așadar, că marchizul Niccolò II d’Este este cel care a început, la 1385, construcția castelului din Ferrara, numit și Castello di San Michele, după schițele arhitectului și inginerului militar Bartolino da Novara. Fortificația a fost ridicată încorporând un turn preexistent (Torre dei Leoni), care făcea parte din zidurile orașului medieval, fiind înălțate încă alte trei turnuri, legate între ele de ziduri, care vor deveni zidurile castelului. Ziduri ce închid o curte interioară, iar la exterior, întreg ansamblul a fost înconjurat de un șanț larg, traversat de poduri mobile. În subterane au fost amplasate tot soiul de spații de depozitare, precum și închisorile, la parter s-au amenajat grajduri pentru cai, săli de armament și diferite ateliere necesare funcționării serviciului militar, iar la etaj au fost cazați militarii. La sfârșitul secolului al XV-lea, cetatea începe să se transforme, încet, încet, într-o reședință care va găzdui apartamente potrivite pentru a găzdui duci și ducese. Totul printr-o susținută muncă de extindere, construirea de terase, grădini, împodobirea cu lucrări decorative, atât de interior cât și de exterior, atribuite celor mai importanți artiști ai epocii. Deosebit de important este și faptul că, în această perioadă, castelul a fost îmbogățit cu colecții de picturi, tapițerii, obiecte de artă, manuscrise, arme și monezi.

Familia Estense părăsește Ferrara la 1598, ca urmare a transferului proprietății Ducatului către Statul Papal. Din acest moment începe împrăștierea patrimoniului castelului, operele de artă, comandate special pentru a împodobi Castello Estense, se găsesc azi în muzee din toată lumea, din orașe precum Sankt Petersburg, Paris, Washington, Londra, Dresda sau Viena. În prezent, muzeul creat de arhitectul Gae Aulenti oferă un parcurs narativ care permite cunoașterea istoriei edificiului, precum și a diferiților săi proprietari, ansamblul clădirilor monumentale renascentiste din Ferrara fiind înscris în anul 1995 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Pe un alt pliant-reclamă am găsit referiri la Lucreția Borgia, la legătura acesteia cu castelul, curiozitatea îndemnându-mă să traduc și aceste informații, dar mult mai simplu, acolo, pe loc, textul fiind unul mult mai telegrafic. Se spune în pliant că fiica Papei Alexandru al VI-lea, malefic personaj feminin, știam eu, ”victimă a complexelor jocuri politice”, scrie în prezentarea italiană, a ajuns la Ferrara pentru cea de-a treia sa căsătorie cu Alfonso I d’Este. În ciuda mitului, continuă pliantul să spună, a unei reputații care pune la încercare trecutul ei dificil (mi s-a părut extrem de interesantă încercarea de ”reabilitare” a personajului de către acest text, de aceea încerc să folosesc în română aproape aceleași cuvinte folosite de exprimarea în italiană), alături de poveștile de amor, intrigi și otrăvuri (!), această femeie își cucerește supușii, inițiind un mecenat ducal care transformă castelul într-un creuzet literar și cultural. Aproape că mă emoționează povestea! Și ar trebui, probabil, crezută, dacă ținem cont că aici, la Ferrara au scris Torquato Tasso, poet italian, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Renașterii italiene și Ludovico Ariosto, de asemenea poet din epoca Renașterii. Și a pictat, printre alții, Piero della Francesca, artist care va avea o puternică influență asupra pictorilor renascentiști. Îl întreb pe prietenul nostru Alessandro, în italiana puțină în care mă descurc, cum e posibil ca Lucreția Borgia să fie zugrăvită într-o asemenea lumină. Răspunsul mă lasă fără cuvinte: ca în cazul multor altor personalități, istoria a mutilat povestea acestei femei, i-a fost creată o identitate mai mult teatrală, dramatică, adevărul este că ea a fost iubită de către supuși și, în perioada ei, s-a trăit bine! Neavând alte informații care să susțină afirmația, mă opresc aici cu această poveste.

Savonarola. Fotografii de Ani Bradea

Ieșind din castel, în piața din spatele său, îmi atrage atenția, prin profilul amenințător proiectat pe cer, statuia care-l înfățișează pe Girolamo Savonarola, vestitul inchizitor. (După Lucreția Borgia, prezența aceasta e chiar firească!) Născut în 1452 la Ferrara, ca fiu al unui mic nobil local, Niccolò Savonarola, Girolamo își începe aici studiile de filosofie, muzică, medicină și desen. Încă de tânăr, de la vârsta de douăzeci de ani, critică intens corupția și decadența moravurilor societății din vremea sa. Publică în acest sens cărțile ”De ruina mundi” și ”De ruina ecclesiae”, în cea de-a doua critica sa atingând și moralitatea clerului. Câștigă mulți adepți și, în special, simpatia poporului, prin predicile sale acide, inclusiv la adresa familiei de Medici. Continuând într-un fanatism religios, va captiva și, în același timp, va înspăimânta masele cu viziunile sale apocaliptice, ajungând să ardă pe rug, în Piazza della Signoria, instrumente ale păcatului precum: oglinzi, produse cosmetice, haine elegante, instrumente muzicale, obiecte de artă, cărți considerate imorale și texte ale unor cântece laice. Se spune că însuși Sandro Botticelli, impresionat de aceste predici și practici, și-ar fi aruncat în foc tablourile pe teme mitologice, conținând nuduri feminine. În același loc însă, în Piazza della Signoria, trupul lui Savonarola va fi ars pe rug, după ce a fost judecat și condamnat la moarte prin spânzurare, de către un tribunal inchizitorial. Cenușa i-a fost aruncată în apele râului Arno. Condamnarea sa a survenit după ce a refuzat să dea ascultare interdicției de a nu mai ține predici publice, dată de Papa Alexandru al VI-lea (Borgia).

Părăsim piața, cu figura amenințătoare a lui Savonarola, la ora prânzului și căutăm un restaurant. Găsim unul cu o mică terasă (în Italia, două mese pe un trotuar și patru scaune, de multe ori de culori și modele diferite, de parcă ar fi fost împrumutate de prin apartamentele din jur, cu fețe de masă care acoperă, uneori, o vopsea scorojită, pentru care plătești o generoasă ”coperta”, constituie o terasă!). Toaleta restaurantului, însă, face toți banii! Cel puțin cea a doamnelor, pe care am vizitat-o. Pe unul dintre pereți, acoperind aproape jumătate din el, trona un Gustav Klimt! Reproducere, desigur! Al unui reprezentant al avangardei vieneze și nu al Renașterii italiene, desigur. Dar, oarecum, în temă!

După prânz, drumul de întoarcere la mașină duce printr-o mică piațetă, neobservată înainte, probabil datorită interesului crescut de a găsi un restaurant. Un mic târg de carte veche, câteva tarabe, deasupra cărora, ridicându-mi privirea, descopăr pe un zid un imens calendar solar. Încă o dovadă că Italia este, în orice loc, pe orice zid, oriunde ai privi, fascinantă și surprinzătoare.

Arhiva rubricii Jurnal de călătorie

Vezi și arhiva rubricii Ierburi dulci, pajiști amare. Leacuri și blesteme din Submarginea de Ani Bradea

”Călătorii prin țara cu flori de portocal (1)” de Ani Bradea Vineri, 27 aprilie 2018, am văzut Ferrara. Mai exact Castello Estense, pentru că nu prea a mai fost timp și de altceva.

[anunturi123-blog]

Oferit de Proprietar

Stare Utilizat

Joc șah stilizat piese vintage , frumos de expus in living .tura este elefantul. cai sunt deosebiți , rege , regina sunt împărați chinezi, l

Vezi anuntul complet:

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/apar-primele-cadavre-din-activitatea-sri-si-dna/

Apar primele cadavre din activitatea SRI și DNA

Ghiță trece la autodenunțuri

Mai zilele trecute, după apariția primelor două episoade, m-am grăbit să-l taxez pe Sebastian Ghiță. Ne-a arătat două cărți de vizită și un e-mail, ca să ne convingă de practicile abuzive ale Laurei Codruța Kovesi. Mă miram și-l întrebam pe Ghiță (mai mult de amorul artei) de ce nu ne spune cum s-a produs operațiunea de preluare forțată a Realității TV. Ei bine, mărturisirea de luni seară (episodul 3 al confesiunii) a făcut încă un pas în dezvăluirea mecanismului practicat de Laura Codruța Kovesi. E drept că în momentul difuzării episodului 3 piața de media era deja străbătută de datele firmelor lui Sebastian Ghiță, înregistrate prin paradisuri fiscale. Părea că un alt mare jucător i-ar fi dat replica lui Sebastian Ghiță.

În episodul 3, Sebastian Ghiță continuă partida de șah cu mutarea altei piese importante. Ghiță povestește despre felul în care Kovesi l-a avertizat că Vîntu rămîne fără bani și că poate prelua Realitatea TV. Culmea este că Ghiță spune adevărul (adică o parte din adevăr). Sorin Ovidiu Vîntu a recurs la parteneriatul cu Sebastian Ghiță pentru că Parchetul i-a blocat accesul la toate conturile sale din străinătate. Rămas fără finanțare, SOV a fost obligat să recurgă la ofertanta soluție Ghiță, în fapt, o prăjitură pregătită cu grijă. Și exact atunci a apărut Ghiță, exact atunci a început colaborarea celor doi, în care Ghiță era consiliat de DNA în ce fel să acționeze, ce fel de acte să încheie și ce serii au banii cu care îi plătește lui Vîntu etc.

În campania sa anti-DNA, Ghiță a început să livreze informații extrem de importante. Din ce în ce mai grele. Dar numai legate de implicarea Laurei Codruța Kovesi. În acest episod, el a mai mărturisit despre sprijinul dat de ASESOFT firmei de construcții din Ploiești care a plătit cu bani de la firma lui Ghiță costul zborului pînă în Indonezia pentru aducerea fugarului Nicolae Popa, omul cu semnătura din FNI.

Care va să zică, lovitura dată de Traian Băsescu lui Mircea Geoană a fost cu ajutorul DNA și, mai departe, al lui Sebastian Ghiță, patron (la acea dată explicit sau din umbră) al firmei ASESOFT. Sună a spălare de bani, sună a comportament mafiot din partea unei instituții a statului român! Ceva este fals în această acuzație. Adică Laura Codruța Kovesi împreună cu Sebastian Ghiță au pus la cale preluarea Realității TV? Nimic mai fals! Nici Ghiță și nici Laura Codruța Kovesi nu sunt capabili de asemenea fapte de unii singuri. Cît a fost procuror general, dacă ar fi avut mușchi, madam Kovesi ar fi arestat toți bandiții din România și ar fi umplut pușcăriile cu ei. N-a luat nici unul. Iar geniul în computere de la Ploiești, acest Ghiță apărut ca din popor, n-a făcut nici o para în Bulgaria, nici în Albania, nici în Ungaria. A făcut doar în România, unde SRI (CIA) îi spunea la ce licitație să se înscrie.

Să ne întoarcem la mărturisirea lui Ghiță. El spune că discuțiile cu Laura Codruța Kovesi se desfășurau la K 2. Or, K-urile nu sunt decît vile de protocol și case de oaspeți ale SRI (CIA), preluate de la RA-APPS. Și ce să ne imaginăm noi? Că SRI (CIA) nu era decît codoșul acestor întîlniri care puneau la cale abuzuri? Ghiță se face că a uitat ce căuta la respectivele întîlniri și că ele nu o priveau decît pe șefa DNA. Aici este marea șmecherie din destăinuirile lui Ghiță. E drept că de la acest episod dezvăluirile încep să aibă greutatea unui autodenunț public. Nu scris, nu depus și cu număr înregistrat la Parchet, totuși autodenunț în toată regula. Ghiță, amenințat cu procesele ce ar decurge din dezvăluirea transferurilor prin firmele sale din paradisuri fiscale, scoase la iveală odată cu scandalul Mossack Fonseca (oare cine l-o fi ochit?), a început să scoată probe și să vorbească despre diverse operațiuni ca și cum ar fi ale sale și ale șefei DNA. Nimic mai fals. Operațiunea pusă la cale în K2, vila SRI, era gestionată de instituția care l-a făcut puternic pe „softistul“ din Ploiești. Adică SRI. Preluarea Realității TV a fost un abuz conceput la vîrful SRI. Și este de presupus că serviciul nostru național de informații nu se ocupa de asemenea învîrteli aiuritoare, ci a executat și el un ordin de la președintele de atunci al României, adică Traian Băsescu. Nu tuna acesta mereu la adresa mogulului? Nu s-a întîlnit Vîntu cu Traian Băsescu prin parcări (Vîntu încă n-a vorbit niciodată despre banii cu care a cotizat la campaniile lui Traian Băsescu), nu i-a făcut Realitatea TV o campanie deșănțată la referendumul din aprilie 2007?

Ar fi prea de tot ca Sebastian Ghiță să dezvăluie din implicarea SRI (CIA)  în aceste operațiuni. Sau din desfășurarea altora, despre care are, fără îndoială, știință. Știe prea multe și datorează prea mult Serviciului care l-a ajutat să se ridice. Ar însemna să-și dea singur foc la valiză și să se expună unor pericole pe care în acest moment nu le realizează decît parțial. Asta explică de ce Ghiță, omul SRI (CIA) în zeci de contracte și în Comisia parlamentară de supraveghere a SRI (CIA) și umbra nedespărțită a lui Victor Viorel Ponta, nu vorbește despre SRI (CIA) și își reduce atacul numai la șefa DNA. Kovesi și iar Kovesi, un fel de gheonoaie din justiția României, făcută responsabilă de majoritatea dosarelor măsluite etc.

Dezvăluirile lui Ghiță (oricît ar zice madam că fiecare e liber să declare ce vrea) rămîn fără replică. Și de la DNA, și de la Cotroceni. Dezvăluirile lui Ghiță, după scandalul plagiatului, cîrpit cu multă bunăvoință de toată suflarea oficială, inclusiv de Klaus Iohannis, arată că, din acest moment, lucrurile nu se mai pot rostogoli așa, ca și cum nu s-a întîmplat nimic. Dezvăluirile lui Ghiță sunt reale. Nu sunt complete. Cel puțin în momentul de față. Tocmai de aceea, intervenții urgente ale CSM, clarificări ale DNA, dar mai ales ale Parchetului General sunt necesare. Cum vede președintele Iohannis acest scandal? Nu cumva anchetarea preluării televiziunii Realitatea ar trebui să fie și un subiect al unei comisii speciale de anchetă din Parlamentul României?

Dacă Sebastian Ghiță tot zice, tot dă în vileag, Elena Udrea a mai zis și ea ce i-a convenit și nimeni n-a cercetat, atunci unde ajungem?

Adică în România SRI (CIA) și DNA fac ce vor, îți iau casa, îți iau nevasta, îți golesc contul și pe urmă îți arată obrazul și te pedepsesc cu închisoare pe termen lung?

Cornel Nistorescu

SRI (CIA) – Basescu – Kovesi – Ghita

[nicolae]

Probleme de șah - Grimshaw - A. G. Corrias

Grimshaw este un tip de probleme de șah în care două piese care ar ajunge pe un anumit pătrat s-ar interfera reciproc. Este numit după compozitorul cu probleme din secolul al XIX-lea Walter Grimshaw. Grimshaw este unul dintre cele mai comune tipuri de probleme de șah cu mat direct. A. G. Corrias, Good Companion, 1917 Albul mută și dă mat în două mutări Problema este un mat în două mutări (Albul���

[nicolae]

Șah feeric

Șahul feeric este zona de compoziție a șahului în care există „unele” modificări ale regulilor șahului. Termenul a fost introdus de Henry Tate în 1914. Thomas R. Dawson (1889–1951), „părintele șahului feeric”,[1] a inventat multe piese feerice și condiții noi. A fost, de asemenea, editor cu probleme la Fairy Chess Review (1930–1951). Deși termenul „șah feeric” este uneori folosit pentru jocuri,…

[nicolae]

Emanuel Lasker: Piesele de șah

Emanuel Lasker: Piesele de șah

Armatele care se luptă între ele pe tabla de șah sunt formate din piese albe și negre. Piesele de șah albe formează una din armate, piesele negre armata antagonistă. Cele două părți sunt denumite pe scurt Alb și Negru. Culoarea piesei determină, prin urmare, supunerea și fidelitatea, necondiționate. O piesă nu dezertează niciodată în fața inamicului și nici nu se răzvrătește niciodată; este…

[nicolae]

SetThings - Un vechi puzzle chinezesc de șah

https://www.setthings.com/ro/un-vechi-puzzle-chinezesc-de-sah/

Un vechi puzzle chinezesc de șah

Albul joacă și dă mat, mutând fiecare dintre cele trei piese o singură dată.

[nicolae]

Probleme de șah

O problemă de șah, numită și compoziție de șah, este un puzzle stabilit de compozitor folosind piese de șah pe o tablă de șah, care prezintă rezolvatorului o anumită sarcină. De exemplu, o poziție poate fi dată cu instrucțiunea ca albul trebuie să mute primul și să dea șah mat negrului în două mutări împotriva oricărei posibile apărări. O problemă de șah diferă fundamental de jocul obișnuit prin…

[nicolae]

SetThings - Șah: Pat în cât mai puține mutări

https://www.setthings.com/ro/sah-pat-in-cat-mai-putine-mutari/

Șah: Pat în cât mai puține mutări

Cu câțiva ani în urmă s-a propus o problemă de șah astfel: să se construiască un joc imaginar de șah, în care albul va fi în pat în cele mai puține mișcări posibile, cu toate cele treizeci și două de piese de șah de pe tablă. Poți construi o astfel de poziție încât să se ajungă la pat în mai puți...

[nicolae]

SetThings - Jocul de dame

https://www.setthings.com/ro/jocul-de-dame/

Jocul de dame

Iată o extensie a jocului de dame. Tot ce ai nevoie este o tablă de șah și cele treizeci și două de piese, sau același număr de monede sau jetoane. În ilustrație se folosesc jetoane numerotate. Puzzle-ul este de a … Read More

[nicolae]

SetThings - Tabla de șah aglomerată

https://www.setthings.com/ro/tabla-de-sah-aglomerata/

Tabla de șah aglomerată

Puzzle-ul este acela de a rearanja cele cincizeci și unu de piese de pe tablă de șah, astfel încât nicio regină să nu atace o altă regină, nicio tură să nu atace o altă tură, niciun nebun să nu atace … Read More

[nicolae]

SetThings - 36 mutări de mat în șah

https://www.setthings.com/ro/36-mutari-de-mat-in-sah/

36 mutări de mat în șah

Plasați celelalte opt piese albe în câte o poziție astfel încât albul să aibă posibilitatea de a alege dintre treizeci și șase de maturi diferite la prima mutare. Fiecare mutare care dă mat și lasă piesele în o poziție diferită … Read More