#numit prim-ministru (oficial)

[stiri-noi]

Liban: Diplomatul Mustapha Adib, numit prim-ministru (oficial)

[news24hrou]

Dosarul Revoluției: ”Prezenţa trupelor sovietice pe graniţa de Est nu a fost o întâmplare, ca urmare a unui anunţ întâmplător al TVR”

În rechizitoriul pentru Dosarul 1/P/2014, cunoscut drept Dosarul Revoluiei, Ion Iliescu este acuzat că se află în spatele legăturilor cu Rusia și cererii de intervenție a trupelor sovietice pe teritoriul românesc.

”Pentru înţelegerea corectă a situaţiei, trebuie spus că la nivelul lunii decembrie 1989, singurele persoane care aveau drept de semnătură şi de reprezentare în organele de coordonare ale forţelor Tratatului de la Varşovia, din partea României, erau ministrul apărării şi Şeful Marelui Stat Major al Armatei . La 23 decembrie 1989 generalul Milea Vasile era decedat, iar generalii (…) şi Militaru nu au fost numiţi în mod oficial în funcţia de ministru al apărării.

Începând cu 23 decembrie 1989 gl.col. (r) Militaru Nicolae era impus de Iliescu Ion ca ministru de fapt, iar acesta s-a comportat ca atare, dar decretul oficial de numire a fost emis la 27 decembrie 1989. Pe cale de consecinţă, la 23 decembrie , singurul militar român care putea în mod legal să solicite o intervenţie străină era gl. (…). Aşa se explică de ce generalul (…) – Şeful Marelui Stat Major al Armatei URSS , a discutat doar cu omologul său român problema trimiterii unor forţe militare în ţara noastră, iar ca urmare a refuzului categoric din partea acestuia intervenţia nu s-a realizat.

(…) la data de 23 decembrie 1989, ţara noastră s-a confruntat cu o situaţie foarte periculoasă, cu posibile consecinţe extreme. Doar comportamentul exemplar al Şefului Statului Major al Armatei Române şi al militarilor aflaţi în serviciul de pază al frontierei de stat a preîntâmpinat o situaţie militară total nefavorabilă ţării noastre, cu posibile consecinţe nefaste pe termen lung.

La fel de clar este şi faptul că prezenţa trupelor sovietice pe graniţa de Est, nu a fost o întâmplare, ca urmare a unui anunţ întâmplător al TVR. Este mai presus de orice dubiu faptul că această prezenţă a fost posibilă pentru că a existat în prealabil o solicitare în acest sens, venită de la vârful puterii politico-militare a României. Totuşi, a lipsit acordul din partea persoanei abilitate – generalul (…).

Lipsa acestui acord a făcut ca gl. (…) să cadă în dizgraţia noii puteri şi la scurt timp a fost retrogradat. Astfel, la data de 28 decembrie 1989, a fost eliberat din funcţia de şef al MStM şi numit ca şef de stat major şi prim locţiitor al comandantului Armatei a IV-a, cu garnizoana la Cluj-Napoca.

Ulterior Revoluţiei, toţi cei implicaţi în chemarea trupelor sovietice ( Iliescu Ion, gl. Militaru Nicolae, Voican Voiculescu, Brucan Silviu ) au negat vehement acest fapt.

Se observă că persoanele implicate în solicitarea de ajutor militar sovietic (trădare, conform legislaţiei penale), sunt aceleaşi faţă de care prezentul rechizitoriu reţine săvârşirea crimelor împotriva umanităţii, în circumstanţele arătate.

Prin prisma acestei realităţi, prin raportare şi la probele administrate, în mod firesc se evidenţiază un liant, o continuitate logică, între consemnările din capitolul I (contextul internaţional), filosovietismul evident al componenţilor „grupului Iliescu”, acceptarea noii puteri din România de către URSS, reactivarea unor militari de o anumită factură şi (nu în ultimul rând) uciderea lui Ceauşescu Nicolae”, se arată în rechizitoriul din Dosarul Revoluției, care a intrat în posesia jurnaliștilor de la g4media.ro.

Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii Iliescu Ion – fost preşedinte al României, Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., cu aplic. art. 5 C.p.

Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.

Rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare are 12 volume și curinde 3280 de file.

FOTO: rarehistoricalphotos.com

http://bit.ly/2UHlua5 http://bit.ly/2Gn45cU

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2taydAN

Jurnalul.ro : Sfetnicii cu epoleți ai premierului României

Autor: Ion Alexandru

Rămas fără miniștri în Cabinet, ca urmare a deciziei acestora de a demisiona în grup, premierul României, Sorin Grindeanu, a rămas să guverneze singur. El va apela, în această perioadă care i-a mai rămas la Palatul Victoria, la sprijinul și expertiza consilierilor săi pe care i-a numit, personal, la Cancelaria Prim-Ministrului. Trei dintre acești consilieri sunt vechi colaboratori ai lui Grindeanu și trecutul lor pare să alimenteze speculațiile referitoare la dubla comandă pe care ar avea-o șeful Guvernului în funcție. Este vorba despre fostul secretar general adjunct din Ministerul Comunicațiilor, adus de Grindeanu în funcția de consilier al premierului. Al doilea consilier, ex-ofițer „Doi ș’un sfert”, este un fost subaltern al premierului, de pe vremea când conducea Consiliul Judeţean Timiș, pe care l-a „uns” în funcția de director de cabinet. Acesta a fost ofițer al serviciului secret al Ministerului de Interne. Al treilea sfătuitor al lui Grindeanu este un fost „greu” din SRI, generalul Gabriel Stătescu, mâna dreaptă a lui Florian Coldea.

La puțin timp după ce fenomenul denumit #rezist s-a diminuat, premierul României, Sorin Grindeanu, a emis o serie de decizii cu privire la componența Cancelariei Primului-Ministru, aduncând în imediata apropiere a conducerii Guvernului personaje controversate. Astfel, în Monitorul Oficial al României din 13 martie au fost publicate nouă decizii ale premierului Grindeanu, contrasemnate de secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, un fost colaborator al Elenei Udrea și al fostului vicepremier tehnocrat, Vasile Dîncu. Patru dintre aceste decizii priveau numirea lui Dan Octavian Alexandrescu în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății, numirea lui Traian Constantin Petcu în funcția de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat la Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, numirea lui Ionuț Sorin Apostu în funcția de vicepreședinte cu rang de secretar de stat la Administrația Fondului de Mediu, după ce, în prealabil, a fost revocat din această funcție Mihai Alexandru Moia, și revocarea, la cerere, din funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe a lui Marius Cristian Bădescu.

Adjuncta de la Comunicații

Alte patru decizii luate în aceeași zi de premierul Grindeanu sunt, însă, mai mult decât interesante. Prima dintre aceste decizii, având numărul 252, vizează eliberarea din funcția de director de cabinet al primului-ministru, funcție cu rang de secretar de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al premierului, a Monicăi Laura Ion. Prin decizia cu numărul 255, aceasta a fost numită în funcția de consilier la cabinetul primului-ministru, începând cu aceeași dată. Laura Monica Ion i-a fost subalternă lui Sorin Grindeanu încă de pe vremea când acesta ocupa funcția de ministru al Comunicațiilor, în cadrul Guvernului Ponta. Laura Monica Ion a activat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației încă din anul 2008, ca și consilier principal, după care, începând cu anul 2013, a devenit secretar general adjunct al Ministerului pentru Societatea Informațională. Aceeași funcție a fost ocupată de aceasta în perioada 2014-2015, perioadă care coincide cu mandatul de ministru de resort al lui Sorin Grindeanu. După plecarea Guvernului Ponta, Laura Monica Ion a rămas în activitate la minister, sub prim-ministeriatul lui Dacian Cioloș. După venirea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, aceasta a părăsit Ministerul Comunicațiilor și a devenit șefa de cabinet a noului premier. Monica Laura Ion a mai ocupat și funcția de consilier parlamentar la Senatul României și a făcut parte din Consiliul de Administrație al Romtelecom.

Ofițerul „Doi ș’un sfert”…

Înlocuitorul Monicăi Laura Ion în funcția de director de cabinet al premierului Gindeanu, numit prin decizia nr. 253/13 martie 2016, se numește Alexandru Chirilă. Acesta a deținut, până la primirea acestei funcții, calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Timiș. Instituția a fost condusă, până în decembrie 2016, chiar de către Sorin Grindeanu. Alexandru Chirilă a fost subprefect de Timiș și secretar general al Prefecturii Timiș. În CV-ul acestuia apare un amănunt extrem de interesant, și anume faptul că, între 1996 și 1997, Chirilă a activat în cadrul faimoasei UM 0215 (celebrul „Doi ș’un sfert”) din cadrul Ministerului de Interne. Dar a activat și în cadrul Consiliului Județean Timiș, pe vremea când această instituție era condusă de PDL-istul Constantin Ostaficiuc, presa locală afirmând chiar că, în acea perioadă, Chirilă era un apropiat al acestuia. La Prefectura Timiș, actualul șef de cabinet al lui Grindeanu, fost ofițer UM 0215, a fost coleg cu un alt consilier al prefectului, pe nume Cristian Almăjean, care, la rândul lui, a fost ofițer SRI.

…şi şeful Comunicațiilor din SRI

Cea mai spectaculoasă numire făcută, însă, de Sorin Grindeanu în acea zi de 13 martie face obiectul Deciziei cu numărul 254. Premierul a decis, prin acest document, să îl numească în funcția de consilier de stat din cadrul aparatului propriu de lucru pe Gabriel Stătescu. Acesta are gradul de general de brigadă în rezervă și a ocupat, până în data de 8 martie 2017, funcția de director al Direcției de Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul Serviciului Român de Informații, unitate care se ocupă inclusiv cu monitorizarea online. Gabriel Stătescu a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, acesta din urmă fiind și cel care l-a promovat pe Stătescu în funcția de conducere a serviciului secret. În 2011, colonelul de atunci Gabriel Stătescu a fost înaintat la gradul de general de brigadă, cu o stea, de către fostul președinte al României, Traian Băsescu. Cu cinci zile înaintea numirii sale în aparatul propriu de lucru al lui Sorin Grindeanu, la Guvern, Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Gabriel Stătescu. Propunerea revocării a fost făcută de directorul SRI, Eduard Hellvig, și a avut loc chiar în perioada în care însuși Florian Coldea a fost trecut în rezervă, iar Hellvig a denunțat protocoalele încheiate de SRI cu diverse instituții din domeniul economic sau din justiție.

Și-a pierdut biletele gratuite de transport pe calea ferată

O informație menită să descrețească frunțile, în această perioadă în care se prefigurează una dintre cele mai crâncene crize politice din România, a fost publicată, în luna februarie a acestui an, în Monitorul Oficial. Premierul României în funcție, „Grindeanu Sorin Mihai, cu domiciliul în Timișoara (…)”, aduce la cunoștință „pierderea carnetului cu bilete de călătorie CFR pentru deputați, seria CD-B nr. 9170”, decarat nul.

Cursuri făcute de Grindeanu la Academia Națională de Informații

Avem, așadar, de-a face cu niște numiri controversate făcute de Sorin Grindeanu. Pe de o parte, foști subalterni din Guvern sau administrația locală și, pe de altă parte, cel puţin doi foști ofițeri de informații care au ajuns la Cancelaria Primului-Ministru. Sorin Grindeanu susținea, la acel moment, că îl cunoaște pe generalul Gabriel Stătescu din timpul mandatului de ministru al Comunicațiilor. De altfel, Grindeanu a ocupat, în perioada 2012- 2016, când a deținut și funcția de deputat, și poziția de membru în Comisia comună pentru controlul activității SRI, în cea de apărare din Camera Deputaților, dar și în cea pentru tehnologia informației. În 2013, actualul premier a urmat un program de formare și dezvoltare profesională în domeniul științelor militare, informațiilor și ordinii publice, la Academia Națională de Informații a SRI.

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Contre pe remaniere între Dragnea şi Grindeanu

Liviu Dragnea pare să bată în retragere în legătură cu o nouă remaniere a Executivului. Liderul PSD s-a arătat mulțumit de activitatea tuturor ministerelor, însă o eventuală reîmprospătare a Cabinetului va fi decisă oficial săptămâna aceasta, după consultări cu premierul Sorin Grindeanu şi liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Cel puţin patru miniştri stau în joc de glezne la Palatul Victoria, Tudorel Toader şi Viorel Ştefan fiind oamenii criticaţi cel mai aspru de liderul coaliţiei de guvernare.

„Este posibil să nu fie niciun fel de remaniere, dar, dacă vom analiza că în anumite zone este nevoie de un impuls, este nevoie de un alt ritm decât cel care a fost până acum, eu cel puțin nu o să am niciun fel de ezitare”, a declarat Liviu Dragnea, în weekend, la Bacău. Întrebat despre activitatea ministerelor, Dragnea a spus că îl mulțumesc toate „și ca cetățean, și ca președinte de partid, și ca președinte al Camerei Deputaților.” Liderul PSD a precizat că „remanierea guvernamentală nu este legată de indicatorii macroeconomici care au fost prezentați de Institutul Național de Statistică”, o trimitere clară la declarațiile premierului Sorin Grindeanu, făcute în urmă cu câteva zile. „Monitorizez constant activitatea miniștrilor care fac parte din cabinet. A apărut așa, dintrodată, ca și discuție publică. Conduc un Guvern care are o susținere largă în Parlament. Avem datele oficiale furnizate de către INS, sunt lucruri bune”, spunea joi şeful Executivului.

Lista neagră din Kiseleff

Cap de afiș pe „lista neagră” alcătuită de Liviu Dragnea este ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel pe care şeful PSD l-a acuzat că a întârziat „nepermis de mult” pachetul de legi privind Justiţia, adăugând că nu va beneficia „la nesfârşit” de susținerea partidului. Ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, i se reproșează că este „prea moale” și că oamenii au avut reacții negative la adresa Guvernului din cauza modului în care a prezentat impozitul pe venitul global și cel pe gospodărie, liderul PSD spunând că „a devenit prizonierul funționărimii din minister”. De proastă comunicare a fost acuzată și Lia Olguța Vasilescu, în special pe subiectul plafonării indemnizaților pentru mame, dar și în legătură cu Legea salarizării unitare. Cu bagajele la ușă din cauza prestaţiei slabe stă și ministrul Energiei, Toma Petcu, însă pentru destituirea sa este necesar acordul ALDE. Dacă cei patru miniștri aflați pe „lista neagră” vor fi înlocuiţi, aceasta ar fi cea de-a treia remaniere în primele șase luni ale guvernării PSD-ALDE. Primele permutări au avut loc în urma protestelor din luna februarie, atunci când Florin Iordache a fost înlocuit cu Tudorel Toader în fruntea Justiţiei, în timp ce Mihai Tudose a fost numit ministru al Economiei, iar Alexandru Petrescu a fost mutat de la Economie la ministerul pentru IMM-uri, în locul lui Florin Jianu. Tot atunci, Rovana Plumb a înlocuit-o pe Mihaela Toader la Ministerul Fondurilor Europene. A doua remaniere s-a produs o lună mai târziu, după ce fostul vicepremier Daniel Constantin a pierdut spijinul ALDE, fiind înlocuit la Ministerul Mediului cu Grațiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relația cu Parlamentul, portofoliul acesteia fiind preluat de Viorel Ilie.

Cred că totuși vorbim mult prea repede de remanieri. Dacă îmi permiteți o comparație cu fotbalul, nu știu dacă cineva face schimbări în minutul 15, când conduci cu 3-0. Cam așa suntem în momentul acesta. Sorin Grindeanu, prim-ministru

Liviu Dragnea a anunţat încă de la preluarea guvernării că membrii Cabinetului Grindeanu vor fi monitorizaţi de o comisie specială înfiinţată în partid, iar cine nu va ţine ritmul cu programul de guvernare va fi înlocuit. Comisia PSD pentru monitorizarea activităţii Guvernului are 10 membri, printre care Liviu Dragnea, Gabriela Firea şi Şerban Nicolae..

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/contre-pe-remaniere-intre-dragnea-si-grindeanu/

[stiri-noi]

Deputatul afiliat PSD Remus Borza, numit consilier onorific al premierului Ludovic Orban

[news24hrou]

Parchetul a dispus exitnderea cercetării în dosarul Revoluției și în cazul lui Petre Roman

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul fostului premier Petre Roman, sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, în dosarul ”Revoluţiei”.

”În cauza cunoscută generic sub denumirea dosarul ‘Revoluţiei’, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Roman Petre, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989”, informează PÎCCJ.

În urmă cu două zile, procurorii au extins cercetarea și în ceea ce-l privește pe fostul președinte, Ion Iliescu.

El era suspect deja pentru pentru infracţiuni contra umanităţii în perioada 27-31 decembrie 1989, iar acum procurorii îi vor comunica că au extins perioada în care a comis aceste infracțiuni, respectiv 22-27 decembrie 1989.

https://ift.tt/2kja6fV https://ift.tt/2IDvZ8i

[news24hrou]

Gelu Voican Voiculescu pus sub învinuire, în dosarul Revoluţiei

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul General l-au pus, marţi, sub învinuire, în dosarul Revoluţiei, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru infracţiuni contra umanităţii, cercetările în cazul său fiind extinse.

Preşedintele României a încuviinţat, în aprilie, cererea Parchetului de urmărire penală în cazul acestuia, dar şi faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu şi de fostul premier Petre Roman.

La intrarea în sediul Parchetului General, Gelu Voican Voiculescu nu a dorit să facă nicio declaraţie.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus, marţi, în dosarul Revoluţiei, extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii faţă de Gelu Voican Voiculescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) începând cu 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989.

“Suspectul Voiculescu Voican Gelu a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, acceptând şi oficializând decizii militare, unele cu caracter diversionist. Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată în mod iresponsabil, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist””, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

https://ift.tt/2Givf2q https://ift.tt/2L2Xt54

[news24hrou]

Premierul insistă că şefa Internelor l-a minţit

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul Mihai Tudose susţine declaraţia de presă a şefei Ministerului de Interne confirmă că aceasta l-a minţit.

Potrivit lui, la ora când a anunţat, în şedinţa de guvern de miercuri, că nu îl demite pe chestorul Bogdan Despescu de la cârma Poliţiei Române, toate televiziunile aflaseră că cel propus drept înlocuitor, Cătălin Ioniţă, nu doreşte postul.

Premierul precizează că nu înţelege afirmaţia ministrului Carmen Dan conform căreia anunţul său l-ar fi făcut pe chestor să se răzgândească în privinţa propunerii de a ocupa această funcţie.

“Doamna Carmen Dan recunoaşte că la ora 6.27 a fost sunată de domnul chestor Ioniţă, care a anunţat-o că doreşte să se vadă cu domnia sa. În acea dimineaţă, i-a transmis acesteia că nu vrea să fie şef al IGPR. Şedinţa de Guvern a avut loc la ora 13.30. Atunci, am anunţat că nu îl numesc pe domnul chestor Ioniţă, că nu îl demit pe domnul chestor Despescu şi că aştept un raport de la dânsul. La acea oră, toate televiziunile titrau că domnul chestor Ioniţă nu doreşte să fie noul şef al IGPR. Cum poate spune cineva că anunţul meu de la ora 13.30 l-ar fi putut face pe domnul chestor Ioniţă să se răzgândească? Trageţi dumneavoastră concluziile”, a concluzionat premierul.

Carmen Dan a prezentat, joi seară, ceea ce a susţinut că reprezintă dovada acceptului semnat de Cătălin Ioniţă pentru ocuparea funcţiei de şef al Poliţiei Române, în situaţia în care premierul ar fi acceptat destituirea lui Bogdan Despescu de la conducerea Poliţiei, pe fondul scandalului generat de arestarea unui poliţist sub acuzaţia de pedofilie.

“Am aici dovada acceptului exprimat de chestorul Cătălin Ioniţă pentru ocuparea funcţiei de şef al Poliţiei Române, în situaţia în care premierul ar fi decis să accepte propunerea de eliberare din funcţie a chestorului Despescu. Acest acord a ajuns şi la domnul prim-ministru. Sintetizând, avem pe de o parte, documente şi pe de altă parte, vorbe. Acordul a fost semnat de chestorul Cătălin Ioniţă marţi, înaintea anunţului public pe care l-am făcut, referitor la propunerea de demitere a actualului şef al Poliţiei Române”, a susţinut ministrul, într-o declaraţie de presă.

Carmen Dan a precizat că poate înţelege “dubla poziţionare sub presiune” a chestorului Cătălin Ioniţă, dar a respins acuzaţia că l-ar fi minţit pe premierul.

“Nu ştiu ce răspuns se aştepta să primească premierul de la chestorul Cătălin Ioniţă în acea discuţie telefonică, după ce doar cu două ore înainte anunţase public că nu-l schimbă pe şeful Poliţiei Române. Cum ar fi putut chestorul Ioniţă să răspundă că-şi doreşte să ocupe o funcţie care nu mai era disponibilă? De aceea pot să înţeleg această dublă poziţionare sub presiune a chestorului Ioniţă, dar de aici până la a fi acuzată de minciună este o cale lungă”, a susţinut şefa MAI.

“În mod normal, dacă premierul avea dubii referitoare la persoana propusă de mine, ar fi putut să le clarifice pe loc, în timpul discuţiei pe care am avut-o cu dânsul. La întoarcerea de la minister am avut o întâlnire lămuritoare cu chestorul Cătălin Ioniţă. Ca om, pot înţelege explicaţiile dânsului, însă nu aş putea să comunic eu ce s-a întâmplat între momentul exprimării acordului şi dimineaţa zilei următoare. Aceste aspecte care ţin inclusiv de planul personal le poate comunica doar chestorul Ioniţă, dacă consideră necesar”, a adăugat Carmen Dan.

“Marţi, înainte de declaraţia de presă, am avut o discuţie clară cu chestorul Cătălin Ioniţă, care a acceptat propunerea de a fi împuternicit la conducerea Poliţiei Române, exprimându-şi determinarea de a prelua această funcţie şi misiunea explicită de a începe o reformă reală în Poliţia Română. După discuţie, chestorul a semnat acordul prin care acceptă împuternicirea. Acesta este acordul semnat de chestorul Cătălin Ioniţă. Imediat după ce am anunţat că propun schimbarea din funcţie a şefului Poliţiei, începând cu seara de marţi s-a declanşat în spaţiul public o campanie de denigrare a domnului Ioniţă referitoare la familia lui şi la activitatea lui profesională din trecut. Aceleaşi aspecte în anul 2016, când a fost numit director general al Direcţiei Generale Anticorupţie, nu au constituit o problemă pentru nimeni. În condiţiile acestei campanii virulente împotriva lui, miercuri dimineaţă, la ora 6.27, am primit un mesaj telefonic de la domnul Ioniţă, prin care îmi solicita să se prezinte la minister pentru o discuţie. Astfel, înainte de a pleca la şedinţa de Guvern, chestorul Cătălin Ioniţă mi-a raportat că are anumite reţineri să meargă mai departe, explicându-mi şi motivele, sens în care are pregătit un raport. De comun acord, am stabilit să aşteptăm decizia prim-ministrului cu privire la propunerea de schimbare a domnului Despescu. La începutul şedinţei de Guvern, în jurul orei 13.30, premierul a anunţat public că nu îl va schimba pe domnul Despescu. După şedinţa de Guvern, domnul prim-ministru mi-a cerut să avem o discuţie în cabinetul dânsului. În scurta discuţie pe care am avut-o, acesta mi-a arătat raportul evenimentelor depus de domnul Despescu, mi-a comunicat decizia de a nu-l schimba din funcţie şi nu m-a întrebat absolut nimic despre chestorul Ioniţă. Fac precizarea că în cursul zilei de miercuri nu am avut absolut nicio discuţie cu prim-ministrul referitoare la chestorul Ioniţă, iar de la Ministerul de Interne nu a plecat niciun comunicat oficial referitor la acesta”, a explicat Carmen Dan.

Premierul a declarat, miercuri seară, că ministrul Carmen Dan “l-a minţit” şi nu mai are cum să lucreze cu aceasta.

Potrivit lui Tudose, ministrul Afacerilor Interne a susţinut că şeful DGA, Cătălin Ioniţă, ar fi acceptat să preia funcţia de şef al Poliţiei Române în locul lui Bogdan Despescu, fapt infirmat ulterior de cel dintâi, consemnează Agerpres.

“Am să-mi permit să vă divulg un lucru şi supărarea mea faţă de doamna ministru. Am întrebat-o dacă este adevărat că omul acela refuză. Mi-a spus că nu este adevărat, că omul îşi doreşte funcţia. La prânz, l-am sunat pe domnul chestor să-l întreb eu, fiindcă pe canalele media se vehiculau diverse informaţii, că nu vrea. (…) Discuţia a fost următoarea: (…) ‘Bună ziua, sunt premierul. Domnul comisar, doriţi această funcţie? Răspunsul a fost exact aşa: ‘Domnul prim-ministru, permiteţi să raportez, în cursul dimineţii m-am prezentat la doamna ministru cu un raport prin care refuz această funcţie’. (…) Din momentul acela am spus că un ministru de Interne care îşi permite să mă mintă în halul acesta, nu mai am ce să lucrez cu domnia sa”, a menţionat Mihai Tudose.

http://ift.tt/2EutAqd http://ift.tt/2mjDJyw

[news24hrou]

Şeful Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală a fost demis de premier

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial. Marin-Marius Florea fusese numit în funcție de fostul prim ministru Sorin Grindeanu. Șeful guvernului, Mihai Tudose, a schimbat şi vicepreşedinţii ANAF: fostul şef al fiscului Bogdan Stan a fost numit acum vicepreşedinte al instituției.

  Marin-Marius Florea coordona Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din luna martie, fiind numit atunci de fostul premier Sorin Grindeanu.

Acum la şefia Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală a fost numit Daniel Mihail Tudor, fost director executiv adjunct pe inspecţie fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti, responsabil pentru contribuabilii nerezidenţi.

Ca avere, pentru 2015 a declarat două case (de 195 şi 265 metri pătraţi) şi două terenuri la Mogoşoaia, dar şi credite bancare de 580.000 de lei şi 10.000 de euro.

A avut venituri totale de 62.000 lei. Soţia sa lucrează la Curtea de Conturi, unde a avut venituri de două ori mai mari decât soţul, respectiv 131.000 lei.

Pentru anul trecut a declarat venituri salariale de 78.407 lei, iar soţia, auditor la Curtea de Conturi, a avut 131.208 lei. Anul trecut, a luat în leasing şi o maşină VW Golf, fabricată în 2016.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2tjKToF

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Dragnea îşi face Secret Service: „Doi ș`un sfert”, în subordinea PSD

Serviciul secret al Ministerului de Interne este o miza uriașă pentru actuala putere. Surse politice susţin că Liviu Dragnea plănuieşte reorganizarea fostei divizii „doi ș`un sfert” pentru a pune serviciul secret al MAI la dispoziţia PSD, prin intermediul ministrului de Interne, Daniela Dan, unul dintre soldaţii cei mai disciplinaţi ai partidului.

Structura și competența fostei divizii „doi ș`un sfert” din cadrul MAI, modificată prin Ordonanță de Urgență de guvernul Cioloș, a strârnit nemulțumiri încă de la finele anului trecut. Fostul ministru de Interne Dragoș Tudorache declara la acea vreme că direcția de informaţii a ministerului va răspunde în fața Parlamentului, ordonanța Cabinetului Cioloş stabilind și modul în care urma să fie numită conducerea DGPI, așa cum a fost redenumită vechea structură. Astfel, şeful serviciului secret urma să fie numit de către premier, la propunerea ministrului de Interne, cu avizul CSAT. Ordonanţa tehnocraţilor stabilea şi trecerea unei părți importante a tehnicii operative a serviciului, precum și a unor active din patrimoniu, către alte structuri ale Poliției sau ale Direcției Generale Anticorupție.

Ordonanţa tehnocraţilor, pe făraş

Ordonanța de urgență a guvernului Cioloș a ajuns în Parlament, acolo unde urmează să fie dezbătută în Comisia de Administrație si cea pentru Apărare și Ordine Publică. Programată pentru dezbateri în această săptâmână, ordonanța a fost amânată la solicitarea PSD. Surse din comisie susțin că deși motivul oficial a fost acela al unui răgaz pentru a vedea cum decurge reorganizarea, motivul principal ar fi, de fapt, intenția majorității PSD-ALDE de a respinge ordonanța în Parlament și de a propune un nou cadru legislativ pentru serviciul secret al Internelor. Aceleași surse susţin că este posibil ca Direcţia Generală de Protecţie Internă să fie din nou reorganizată, de data aceasta după placul actualei puteri. După ce fostul ministrul Dragoș Tudorache și-a numit oamenii în structură, actuala putere ar vrea să se descotorosească de aceştia, iar acest lucru ar putea fi făcut prin respingerea ordonanţei în Parlament. Totodată, pe fondul conflictului dintre Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu, șeful PSD intenţionează să ceară trecerea exclusivă a serviciului sub autoritatea ministrului de Interne, Carmen Dan, unul dintre oamenii cei mai fideli lui Dragnea. Acest lucru ar presupune îndepărtarea premierului de pe linia numirilor în conducerea DGPI și revenirea la forma anterioară anului 2012, atunci când șeful „doi ș`un sfert” era numit printr-un ordin al ministrului de Interne și nu de către prim-ministru, așa cum se întâmplă în acest moment.

Direcția Generală de Protecție Internă a fost vizată de mai multe scandaluri cu iz penal în cursul anului trecut, majoritatea având legătură cu cheltuirea defectuoasă, netransparentă și discreționară a fondurilor operative. Fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, s-a ales cu un dosar penal pentru abuz în serviciu fiind acuzat de DNA că a comandat achiziţia unei limuzine Audi din fondurile operative ale fostului DIPI. Din banii „doi ş`un sfert”, Oprea şi-ar fi montat o cabină jacuzzi şi canapele de lux în biroul său de la sediul ministerului, alţi bani fiind cheltuiţi de General pentru parfumuri şi băuturi exclusiviste. Într-un alt dosar, fostul şef al DIPI, Nicolae Gheorghe şi alţi cinci şefi din cadrul instituţiei au fost acuzaţi de abuz în serviciu, uz de fals și deturnare de fonduri în formă continuată. De-a lungul timpului, asupra „doi ş`un sfert” au planat inclusiv suspiciuni privind activitatea operativă care s-ar fi suprapus peste atribuțiile altor servicii de informații.

Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu au anunţat recent că vor renunţa la protecţia SPP. Neoficial, liderii PSD se tem că ofiţerii de protecţie şi pază i-ar spiona în secret.

Liviu Dragnea şi-ar dori să deţină controlul asupra serviciului secret „doi ş`un sfert” prin intermediul fostului prefect de Teleorman, Carmen Daniela Dan.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/dragnea-isi-face-secret-service-doi-sun-sfert-in-subordinea-psd/