#mutatii

[historitor-bookshelf]

Definitely true.

"Xeni delendii sunt" is a time-honored adage after all, together with "mutatii purgandii sunt" and "Haereticii incendio delendii sunt"

Between the first and second Damnos campaigns, Cato Sicarius ended every single conversation he had with "Necronii delenda est." You will drag this headcanon from my cold, dead hands.

[truthseekerro]

Mutatiile - partea a 2-a

http://ro.truth-seeker.info/respingerea-darvinismului/mutatiile-partea-a-2-a/

Mutatiile - partea a 2-a

  Mutatiile – partea a 2-a

Toate eforturile de a „genera o mutaţie folositoare“ s-au soldat cu eşecuri. Timp de decenii, evoluţioniştii au realizat multe experimente care să producă mutaţii la musculiţele de oţet, întrucât aceste insecte se reproduc foarte rapid, iar mutaţiile pot să apară foarte repede. Generaţii după generaţii, aceste musculiţe au fost supuse proceselor de mutaţie, şi cu toate acestea, nu s-a observat nicio mutaţie benefică. Geneticianul evoluţionist Gordon Taylor a scris următoarele:

„Este un lucru izbitor, deşi nu este menţionat prea des, faptul că deşi geneticienii au reprodus musculiţele de oţet în laboratoare din întreaga lume, vreme de mai bine de şaizeci de ani – musculiţe care produc o nouă generaţie la fiecare a unsprezecea zi –, cu toate acestea, ei nu au văzut încă niciodată apariţia vreunei noi specii sau măcar a vreunei noi enzime.”

Un alt cercetător, Michael Pitman, a comentat eşecul experimentelor realizate pe musculiţa de oţet:

„Morgan, Goldsmith, Muller şi alţi geneticieni au supus generaţii întregi de musculiţe de oţet la condiţii extreme de căldură, frig, lumină, întuneric, cât şi la tratamente chimice şi radiaţii. Au fost astfel produse toate tipurile de mutaţii, practic de la cele mai banale până la cele mai vătămătoare. Evoluţia realizată de mâna omului? Nicidecum: foarte puţini dintre monştrii creaţi de geneticieni au putut supravieţui în afara sticlelor în care au fost creaţi. În practică, mutanţii mor, sunt sterili sau au tendinţa de a reveni la fenotipul sălbatic.“

Acelaşi lucru este valabil şi pentru oameni. Toate mutaţiile care au fost observate la fiinţele umane au avut rezultate dăunătoare. Iar în ceea ce priveşte acest subiect, evoluţioniştii au încercat să arunce o perdea de fum şi să înregistreze exemple de mutaţii evident dăunătoare ca fiind „dovezi ale evoluţiei“. Toate mutaţiile produse la oameni generează diformităţi, infirmităţi cum ar mongolismul, sindromul Down, albinismul, nanismul sau cancerul. Aceste mutaţii sunt prezentate în manualele evoluţioniste drept „mecanismul evoluţionist la lucru“. Inutil să mai spunem că un proces care lasă fiinţa umană cu o infirmitate sau bolnavă nu poate fi „un mecanism al evoluţiei“– întrucât evoluţia prin definiţie ar trebui să producă forme care sunt mult mai adaptate supravieţuirii.

Pentru a rezuma, există trei motive principale pentru care mutaţiile nu pot fi interpretate ca fiind în serviciul afirmaţiilor evoluţioniste:

l) Efectul direct al mutaţiilor este dăunător: Întrucât apariţia lor este aleatoare, aproape întotdeauna ele afectează negativ organismele vii care le suferă. Raţiunea ne spune că intervenţia inconştientă într-o structură perfectă şi complexă nu va îmbunătăţi acea structură, ci mai degrabă o va deteriora. Şi într-adevăr, până acum nu a fost observată nicio „mutaţie folositoare“.

2) Mutaţiile nu adaugă nicio informaţie nouă ADN-ului organismului: În urma mutaţiilor, particulele care formează informaţia genetică sunt fie smulse din locul lor, fie distruse sau mutate în locuri diferite. Mutaţiile nu pot să facă un organism viu să dobândească un nou organ sau o nouă caracteristică. Ele pot cauza doar anomalii precum un picior lipit de spate sau o ureche ce creşte din abdomen.

3)  Pentru ca o mutaţie să fie transferată generaţiei următoare, ea trebuie să aibă loc în celulele reproducătoare ale organismului: O schimbare aleatoare ce apare la nivelul unei celule sau al unui organ al organismului viu, nu poate fi transferată generaţiei viitoare. Spre exemplu, ochiul uman modificat ca urmare a efectelor radiaţiei sau datorită altor cauze, nu poate fi transferat generaţiilor următoare.

Este imposibil ca fiinţele umane să fi evoluat, întrucât nu există mecanism în natură care să genereze evoluţia. Mai mult decât atât, această concluzie concordă cu dovezile regăsite în arhivele fosilifere, care nu demonstrează existenţa vreunui proces de evoluţie, ci mai degrabă opusul.

[valeacurcubeului]

Săpun Viu Delicat

Săpun – 10 lei/100gr

Produs vegan preparat la rece

Pielea este cel mai mare organ al omului. Ea are proprietatea de a respira, de a curăța, de a hrăni și de a apăra organismul uman. Cât de important este ceea ce punem pe piele? Foarte important! Ea va absorbi substanțele cu care intră în contact și le va trimite mai departe în sânge și apoi la celelalte organe. Astfel, dacă ne spălăm pielea cu…

[hassassinblog]

Mutter e un muzeu urias de prin Germania plin cu mutatii genetice conservate. Cum sa nu scoti o piesa geniala cu un titlu atat de sugestiv?

[psyprofiler]

De ce va fi dificil de eradicat COVID19

De ce va fi dificil de eradicat COVID19

As incepe prin a aminti ca, pe masura ce virusul se imprastie, poate suferi mutatii si astfel, chiar daca este in lucru un vaccin, este posibil ca acesta sa nu fie eficient, atunci cand va fi gata.

Pe de alta parte, noi, oamenii, prin comportamentul nostru, ne opunem unei stopari a extinderii epidemiei. Desi in marea majoritate oamenii asculta de autoritati — asa cum o demonstraza si…

[incomodtutorials]

Marile Epidemii din Istorie

• Anul 429 i.e.n. - Atena In timpul razboiului peloponesiac intre Atena si Sparta izbucneste o epidemie de tifos omoara 75 000 de atenieni, inclusiv pe Pericle.  In mod curios, spartanii sunt neafectati, iar unii istorici sustin ca ei au avut sistem imunitar mai intarit din cauza ca isi aruncau copii slabi, bolnavi si handicapati in prapastie pentru ca doar genele cele mai rezistente sa supravietuiasca.  Probabil ca epidemia provine din orient dupa ce grecii si persii au intrat in contact prin razboaiele medice.  Imperiul Persan transporta marfuri din Extremul Orient, inclusiv din China dinastiei Zhou. • Anul 165 - Roma Izbucneste epidemia de variola care omoara 10 milioane de locuitori ai imperiului roman. Sursa epidemiei ar fi din China dinastiei Han de pe Drumul Matasii sau ruta comerciala dinspre Oceanul Indian. Romanii erau atunci in razboi cu nord-germanicii. • Anul 541 - Constantinopol   Izbucneste o  epidemie de ciuma bubonica care omoara 50 milioane de locuitori din Imperiul Bizantin, din Imperiul Sasanid si provenea tot din China dinastiei Wei  pe Drumul Matasii caci bizantinii duceau atunci razboaie cu sasanizii. O alta epidemie de ciuma va mai izbucni in Ctesiphon, Persia, omorand 100 000, in Insulele Britanice in 664. • Intre anii 1331 - 1353 -  Kaffa, Ucraina Dupa expansiunea mongola din orient spre Asia Centrala,  Jani Beg , khanul Hoardei de Aur si oastea sa de mongoli ataca orasul Kaffa, o colonie genoveza. Pentru ca orasul rezista asediului, Jani Beg foloseste o tactica de razboi biologic: catapulteaza cu cadavre de vaci si oameni in orasul Kaffa, contaminate cu virusul Yersinia pestis cu mutatii genetice,   provenit  din China aflata sub dinastia mongola Yuan. Orasul este conaminat, multi genovezi mor, iar cei care pleaca pe Marea Neagra spre Europa transporta virusul  cu vasele lor, gazduit de purici si sobolani. Ciuma ajunge in Sicilia,  se raspandeste in Genova si Venetia si infesteaza toata Europa, ajungand si la Londra. Ciuma produce ravagii in Anglia si Franta aflate atunci in razboiul de 100 de ani. 200 de milioane de oameni sunt ucisi in Europa, Africa, Asia Centrala, Orientul mijlociu si Extremul Orient din cauza expansiunii mongole. Epidemia de ciuma a mai revenit din 1855 si a durat pana in 1960 cand a omorat inca 12 milioane de oameni in lumea a treia. • Anul 1545 - Mexico Colonistii europeni transporta virusul Salmonella enterica care omoara 20 milioane de azteci  si nimiceste civilizatia azteca pana in 1580 in urma razboaielor de cucerire si colonizare. • Anul 1629 - Italia Ciuma bubonica omoara 280 000 de oameni si e asociata cu razboiul de 30 ani. • Anul 1666 - Londra, Anglia Marea Ciuma omoara 100 000 de oameni, dar inceteaza brusc cand are loc marele incendiu al Londrei care omoara sobolanii. • Anul 1772 - Persia Epidemia de ciuma omoara 2 milioane de oameni. • Anul 1816 - Calcutta, India Izbucneste Marea Epidemie de Holera care se raspandeste din India, apoi  China si Japonia si se raspandeste in Rusia, Europa, Orientul Mijlociu  si America de Nord. Omoara 2 500 000 de oameni in toata lumea, dintre care 1 milion sunt rusi. Pandemia tine pana in 1923. • Anul 1889 - Saint Petersburg, Rusia O epidemie de gripa omoara 1 milion de oameni in toata lumea, raspandita din Rusia. • Anul 1860 - Anglia Turbeculoza, declansata de revolutia industriala si poluare, a omorat 100 milioane de oameni pana in prezent. • Anul 1918 - Asia de Est Gripa Spaniola omoara 100 milioane de oameni in toata lumea dupa primul razboi mondial.. O alta epidemie de gripa omoara 3 milioane de oameni in China prin anii 50-60.  In 2009 o alta epidemie de gripa omoara 200 000 de oameni pornita din Mexic. • Anul 1960 - Africa Declansata in Africa sub-sahariana,  HIV-SIDA omoara 30 milioane de oameni. Se transmite doar prin contact sexual. Insa niciuna dintre acestea nu se compara cu cea mai mare si  nimicitoare pandemie din istorie. Variola, din 1900 pana in 1980, a omorat 300 de milioane de oameni in Africa, America de Sud si Asia. Pojarul a omorat  200 milioane de oameni in ultimii 150 ani.. Malaria a omorat 300 milioane de oameni din 1900 incoace, desi cifrele s-ar ridica la 500 milioane sau chiar la 1 miliard daca ar fi adaugate victimele din antichitate incoace. Read the full article

[stiri-caplimpede]

Toti oamenii au avut ochi caprui! Secretul ochilor albastri ascuns in regiunea Marii Negre!

Toti oamenii au avut ochi caprui! Secretul ochilor albastri ascuns in regiunea Marii Negre!

  Persoanele cu ochii albastri din zilele noastre au un singur stramos comun, care a aparut in urma cu aproximativ 6.000 – 10.000 de ani, in regiunea Marii Negre, culoarea fiind rezultatul unei mutatii genetice.

Potrivit cercetatorilor de la Departamentul de medicina moleculara si celulara din cadrul Universitatii din Copenhaga, abia in urma cu 6.000 – 10.000 de ani au aparut oamenii cu ochi…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2irPuC3

cunoastelumea.ro - Informații șocante :

 Grădina Atomică, locul unde plantele sunt iradiate cu radiații gamma pentru a dezvolta mutații. Apoi ajung în magazine…

 by Radu Ungureanu

După cel de al Doilea Război Mondial, oamenii de știință au încercat să găsească utilizări mai pașnice energiei atomice. Una dintre ideile cele mai vehiculate în acele timpuri a fost aceea de a bombarda plantele cu radiații pentru ca acestea să producă mutații, care să le facă mai rezistente la variațiile de temperatură și dăunători sau să le confere alte culori sau mirosuri.

Experimentele s-au realizat în principal în așa numitele „Grădini Gamma” de pe întreg teritoriul Statelor Unite, dar și în Europa de Vest sau în țări din fostul bloc comunist.

Potrivit celor de la New Scientist, aroma de mentă din guma de mestecat sau pasta de dinți sunt rezultatul unor mutații cauzate de expunerea la radiații deliberate a plantei în trecut. De asemenea grapefruit „Rio Star”, cel roșiatic-rubin, care reprezintă 75% din producția de grapefruit din Texas, a fost creat în aceste grădini atomice.

Am fi tentați să spunem că ingineria genetică modernă a înlocuit nevoia de grădinărit atomic, însă această afirmație ar fi parțial corectă. În Hitachiōmiya, Japonia, se află un institut care și în zilele noastre deține o astfel de grădină atomică unde desfășoară cercetări. Speciile de plate sunt iradiate cu raze gamma dintr-o sursă de cobalt-60 plasată în interiorul unui stâlp central. Oficial, scopul cercetărilor este de a genera noi rezistențe legumelor și fructelor pentru a fi cultivate în soluri mai puțin fertile.

Potrivit lui Dr. Lagoda, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, utilizarea radiațiilor a produs mii de mutanți utile în culturile lumii, inclusiv soiuri noi de orez, grâu, orz, pere, mazăre, bumbac, mentă, floarea-soarelui, alune, grapefruit, ulei de susan, banane, manioc și sorg. Consideră că iradierea nu e soluția, însă  este un instrument foarte eficient, care ne ajută să reducem timpul de reproducere a alimentelor.

NOTA MEA (Daniel Roxin): Încă o dată avem ocazia să descoperim că mulți oameni de știință se cred mici Dumnezei și că noi trebuie să culegem fructele iresponsabilității lor, devenind cobai ai acestor experimente. Și ne mai întrebăm de ce cancerul a devenit prima cauză de mortalitate în mai toată lumea? Oare cu ce alte boli ne-au mai pricopsit acești indivizi, sub justificarea nevoii unei producții mai mari de alimente? Dacă tot sunt preocupați de asta, nu ar trebui să înceapă cu reducerea risipei de alimente din tot Occidentul?

sursa: newscientist.com

foto: Govinda Rizal

Traducerea și adaptarea: Radu Ungureanu

[truthseekerro]

Mutatiile - partea 1

http://ro.truth-seeker.info/respingerea-darvinismului/mutatiile-partea-1/

Mutatiile - partea 1

Mutatiile – partea 1

  Mutaţiile sunt definite drept întreruperi sau înlocuiri ce au loc în lanţul molecular al ADN-ului . ADN-ul se află în nucleul celulei organismelor vii şi conţine întreaga lor informaţie genetică. Aceste întreruperi sau înlocuiri sunt rezultatul unor efecte externe cum ar fi radiaţiile sau acţiunea chimică. Toate mutaţiile sunt „accidente“ şi acestea fie distrug nucleotide din compunerea lanţului de ADN, fie le schimbă locaţia. De foarte multe ori, mutaţiile creează asemenea stricăciuni şi schimbări, încât celula nu le poate repara.

Mutaţia, în spatele căreia evoluţioniştii se ascund în mod frecvent, nu este o baghetă magică ce transformă organismele vii într-o formă mult mai avansată şi perfectă. Efectul direct al mutaţiei este nociv. Schimbările realizate de mutaţii pot fi doar de genul celor trăite de oamenii de la Hiroshima, Nagasaki şi Cernobîl, care sunt: moarte, infirmitate şi boală…

Motivul pentru aceasta este foarte simplu: ADN-ul are o structură foarte complexă, iar schimbările aleatorii pot doar să dăuneze organismului. Aşa cum spunea şi B.G. Ranganatham:

„În primul rând, mutaţiile naturale sunt foarte rare în natură. În al doilea rând, majoritatea mutaţiilor sunt nocive, întrucât ele sunt schimbări mai degrabă aleatorii decât ordonate ale genelor; fiecare schimbare aleatorie apărută într-un sistem extrem de bine ordonat va fi în detrimentul sistemului şi nu spre mai binele lui. Spre exemplu, dacă un cutremur va zdruncina o structură foarte bine ordonată, cum ar fi o clădire, ceea ce va apărea va fi o schimbare aleatorie în structura clădirii care, cel mai probabil, nu va fi o îmbunătăţire a acesteia.“

Deloc surprinzător, până acum nu s-a observat nicio mutaţie folositoare. Toate mutaţiile s-au dovedit a fi dăunătoare. Omul de ştiinţă evoluţionist Warren Weaver a făcut următorul comentariu pe marginea raportului realizat de Comitetul pentru studiul Efectelor Genetice ale Radiaţiei Atomice, ce a fost constituit pentru a investiga mutaţiile care ar fi putut fi cauzate de armele nucleare folosite în cel de-al Doilea Război Mondial:

„Mulţi vor fi şocaţi de afirmaţia că practic toate genele mutante cunoscute sunt dăunătoare. Dar mutaţiile sunt necesare în procesul evoluţiei. Atunci cum ar putea un efect pozitiv – evoluţia către o formă superioară de viaţă – să rezulte din mutaţii dacă, practic, toate sunt considerate a fi dăunătoare?“

[cazaremanastirim-blog]

Concediu Maramures, Cel Mai Frumos Loc Din Maramures

Bisericile maramuresene datate cert inde secolele XIV — XVIII (Ieud, Sarbi, Budesti) conj si cateva case-monument din satele Calinesti, Sarbi, Berbesti (orisicare se mai pastreaza si pe oricine le datam in secolul al XVII-lea) sunt dovezi certe in aceasta privit. Casele traditionale din Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina De Plastico erau oricand netencuite in extern; exemplarele mai arhaic nu au fost tencuite nici in pantece.

Pentru a nu patrunde frigul, intra- barne se punea muschi. Constructia masiva a casei se sprijina pe talpi groase de tars sau de Cazare Valea Vaserului Maramures ghindar, cioplite in scaun muchii cu securea si finisate cu toaipa, fixate la colturi pe inflama a lati de rau. Soclul („murul") era din casca rotunzi de rau sau din aerolit de cariera, asezate intr-o tehnica de superpozitie (prin alaturarea a doi umfla), peste-curcubeu cine nu se punea nici un fel de maltar, fixandu-se cu un al treilea pietroi, cumpatat prep celor doi. Pe talpi se ridicau peretii de barne in sistemul „blockbau". Imbinarea acestora la colturi se facea in „chetoare romaneasca", considerata in tinut ca tehnica cea mai veche. Odata cu venirea „tipterilor" in Pensiuni Cazare Maramures Pensiuni 4 s-a generalizat asa-zisa „chetoare nemteasca". Tipurile de case arhaice au bogat talpoane fara tintui. Streasina cu tintui („satra") s-a generalizat in Maramures Cazare, Viziteaza Maramures in secolul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVIII-lea. Candva cu aparitia satrei se a preschimba fecioara aratare a casei si clar sistemul constructiv este influentat. Invar, apare si talpet prispei, din care se desfiinta stalpii („capriori", „branci") fixati in tampla cu ajutorul unor contrafise. Linie casei este obicei de acoperis cine este tare mare (de doua—trei ori mai ridicat decat peretii), togosat pentru a facilita scurgerea zapezilor abundente ce caracterizeaza iarna Cazare Cabana Maramures, Maramures Pensiuni Cazare. Sfarama romaneasca din Pensiuni Cazare Maramures a avut permanent acoperisul in scaun ape, confectionat pe o sarpanta din lemn, pe fiecine erau batute dranite la doua randuri. In unanim, dranitele sunt confectionate din cioranglav de sihla si sihla de rasunet, cu o lungime variind intra- 0,80 si 1,20 m si o largime de circa 0,10 m. „Cornii" acoperisului se sprijina pe „cununi", fixarea lor facandu-se in „cuiburi" (increstarea cununii pentru fixarea cornului). Lada Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Pool a memlechet in atentia multor cercetatori si a fost descrisa cu atentie. Alaturi de populatia romaneasca majoritara, de-a lungul secolelor s-au anumit in Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Arieseni si alte etnii. Cateva comunitati taranesti de ucraineni asezati pe valea Ruscovei si a Tisei si-au aplecat nota in cultivare si civilizatia taraneasca din Maramures. Paul Stahl si Paul Petrescu fiecare au cercetat specificul arhitecturii maramuresene, recunoaste pentru etnia ucraineanca din Maramures Turism, Cazare Izvoare Maramures o puternica stapanire a arhitecturii romanesti, fenomenul dand zamislire la forme mixte si drept la preluarea modelului fantezist. Locuintele vetust fiecine s-au mai pastrat denota caractere corect precizate, determinate de varstnic traditii in arhitectonie din lemnul-cainelui; a ucrainenilor. „Casa veche ruteana (din Maramures) se culege din doua incaperi, coridor si odaia de populat; ele sunt egale ca adanc si, in acelasi ritmica, egale ca largime la fata. Streasina lipseste la iest tip de case. Acoperisul este scund, invelit in doua ape, cu scanduri a se tranti, uneori un unic sir de invar de scanduri constituind o struna virgina a acoperisului. Peste locului de intalnire a celor doua ape se aseaza o balvan ale carei capete laterale constituie un loc predilect pentru crestaturi. Peretii folosesc barne rotunde, taiate in doua, cu bucata semicilindrica, imbinate la capete fara ajutorul cuielor. Cest tip, heterociclu din doua incaperi, a se inalta in dimensiuni, mai intai prin adaugirea unei camari laterale, si apoi se a preface ca si casele romanesti, in tipul compus hete-rociclic din tinda centrala hidroelectrica cu locuinta de locuit si adapost frumoasa acolea. Casele rutenilor din Pensiuni In Maramures Cu Piscina Intex sunt asemanatoare in multe privinte cu ale hutulilor din nordul Moldovei". Arhitectonie locuintei a to-lerabil de-a lungul timpului o insiruire de modificari structurale oricare au silnic stiluri diferite ce au caracterizat epocile. Se trebui o cunoaste pentru spatiu contemporana, cand multumit roman in public a to-lerabil mutatii importante. Noile materiale de constructii, tehnicile moderne, dar mai eminent necesitatile vietii si ale confortului recent au silnic si in satele zonei etnografice Pensiuni Maramures Revelion o arhitectonie nouar. In toate satele maramuresene sunt pe strec de generalizare casele din tegla, pe baza a se vaznesi de beton, cu chip mult imbunatatit, cu acoperisul mai scurt, confectionat din tabla sau oala. Au aparut si sunt pe cale de multiplicare casele cu streasina; obisnuit, etajul este construit din copac, preluand elementele specifice arhitecturii traditionale, in aparte decorul. 10.3. Tipurile de locuinta. Este foarte dens de consfintit evolutia in perioada a casei traditionale maramuresene. Exemplarele care s-au pastrat din secolele XVII si XVIII, in masura suficient de voluminos, ne permit sa concluzionam ca in aceasta raspas era generalizat in molan regiune Maramures Turism Rural, Cazare Maramures Pensiuni Oncesti Maramures, Vile Maramures tipul de sfarama cu doua si trei incaperi, respectiv casa Domnului formata din camara de locuit si cerdac si sparge formata din camara de populat, pridvor si cuhnie. Toate incaperile erau dispuse pe un ogor rectangular. In tinut Maramures, casele traditionale aveau un unic stadiu. In aceasta regiune nu este atestat margine asasi bordeiul ca camin. Secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea consideram ca au bogat planul batranesc al casei cu un limba de-a lungul fatadei (mai lent si marginal), celebru zonal „satra", cine compune ajunge factura functional cat si decorativ si fiecine prin anumite elemente da specificul caselor taranesti maramuresene din aceasta rastimp, dar cine le si integreaza in ansamblul arhitecturii impoporare romanesti. Inchipui 129 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Persoana 130 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Infatisa 131 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea (prep arh. Peter Dezideriu). In interval contemporana au aparut casele cu doua si taman trei niveluri, primul fiind in obstesc suflecat pe o baza din beton sau din greutate prinsa in beton, iar al doilea constituit din copac, cu incercari de receptionare a specificului arhitecturii traditionale. Constructie monocelulara a existat cu adeverinta si in Maramures, dar margine in al saselea decada al secolului nostru, cand se mai a scuti in dezvoltat fragment vechiul miez de locuinte traditionale, ea nu a fost atestata pe teritoriul zonei. Domiciliu cu doua incaperi era alcatuita din „casa" (incapere de locuit) si cerdac, care a adeveri accesul in „casa" si in pod. Simultan cu aceasta, in secolul al XVII-lea este atestata locuinta cu trei incaperi, fiecare s-a generalizat in secolul al XVIII-lea; pe drept „casa" si galerie, ea mai a purta o incapere: camara. Tot din aceasta spatiu, in regiune s-au pastrat safran in zilele noastre case cu planul perfectionat, la cine in locul camarii s-a mai adaugat o camera („casa curata", „casa mare"), iar camara a turmentat in socoteala. Acest etaj a aradui sa marcheze si din aceasta viitor diferentierile sociale. De conj, aiest tip de constructie s-a popularizat in secolul al XIX-lea, ca la inceputul veacului nostru sa fie generalizat. Nu arareori, la cele doua incaperi a largi, despartite de pridvor (una dintre ele cu incapere in spatar), s-a adaugat o camera mai mica. Supra discrimi-nare de alte zone ale tarii, in Cazare Costiui Maramures, Sejur Maramures gang a fost necontenit neincalzita, nefiind niciodata destinata dormitului sau locuitului. In unanim, acest interval compune ca savarsire depozitarea diverselor piese de catagrafie gospodaresc, a lazilor lauda cu bucate, a butoaielor cu verzisoare.

[news247worldpressposts]

Robert Williams: Digitalizarea si crearea unor precedente in justitie

Robert Williams: Digitalizarea si crearea unor precedente in justitie

Robert Williams

Digitalizarea sistemului judiciar asa cum este el inteles de unii si contestat de altii , nu stiu cati deocamdata si de ce… Ce anume se retine ? Probabil vor exista unele mutatii in piata serviciilor juridice? Probabil nu va mai fi de ajuns doar examenul de avocat ci si o suma de atestate si certficari, probabil o justitie rece si formala cum sustin unii , probabil multe. Unii…

[drdanielapetrache]

(via Hipercolesterolemia familiala)

Hipercolesterolemia familiala este o boala relativa frecventa cauzata de mutatii ale genei receptorului lipoproteinelor cu densitate joasa situata in portiunea distala a bratului scurt al cromozomului 19.

[bville333-blog]

Levitating The Carnal

2008 reissue of this album from the Australian Black Metal outfit, originally issued in 2006. Elysian Blaze play dark and atmospheric, bleak sounds that swallow any trace of comfort, hope and euphoria! This is trance-inducing suicidal Black Metal. Levitating The Carnal is by far the most depressive music to date from Mutatiis and EB. Seven tracks. Osmose. [amz_corss_sell asin=”B001C3KCY8″]

[cazaremaramuresallinclusive-blog]

Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania News

Bisericile maramuresene datate sigur printre secolele XIV — XVIII (Ieud, Sarbi, Budesti) pentru si cateva case-monument din satele Calinesti, Sarbi, Berbesti (fiecine se mai pastreaza si pe oricine le datam in secolul al XVII-lea) sunt dovezi certe in aceasta privit. Casele traditionale din Pensiuni Traditionale Maramures, Revelion In Maramures erau vesnic netencuite in exterior; exemplarele mai arhaic nu au fost tencuite nici in intern. Pentru a nu intra frigul, intra- barne se punea muschi. Constructia masiva a casei se sprijina pe talpi groase de cosciug sau de ghindar, cioplite in scaunas muchii cu securea si finisate cu toporita, fixate la colturi pe mari fuduli de rau. Soclul („murul") era din mari rotunzi de rau sau din calcul de cariera, asezate intr-o tehnica de superpozitie (prin alaturarea a doi bolovani), deasupra cine nu se punea nici un fel de maltar, fixandu-se cu un al treilea bolovan, instalat asupra celor doi. Pe talpi se ridicau peretii de barne in sistemul „blockbau". Imbinarea acestora la colturi se facea in „chetoare romaneasca", considerata in regiune ca tehnica cea mai veche. Concomitent cu venirea „tipterilor" in Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hoteluri s-a generalizat asa-zisa „chetoare nemteasca". Tipurile de case arhaice au bogat streasina fara tintui. Prispa cu tintui („satra") s-a generalizat in Cazare Izvoare Maramures, Pensiunea Rustic Maramures in secolul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVIII-lea. Odata cu aparitia satrei se inlocui nepriha-nita venire a casei si savai sistemul constructiv este influentat. Astfel, apare si talpoi prispei, din orisicare se creste stalpii („capriori", „branci") fixati in fruntar cu ajutorul unor contrafise. Talie casei este obicei de astrucus cine este tare mare (de doua—trei ori mai important decat peretii), tuguiat pentru a facilita scurgerea zapezilor abundente ce caracterizeaza iarna Hoteluri In Maramures, Cabane Maramures. Locuinta romaneasca din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La a avere neincetat acoperisul in scaun ape, confectionat pe o sarpanta din lemnul-cainelui;, pe orisicine erau batute dranite la doua randuri. In universal, dranitele sunt confectionate din lemn-dulce de sihla si brad rosu de rasunet, cu o lungime variind asupra 0,80 si 1,20 m si o largime de circumscriptie 0,10 m. „Cornii" acoperisului se sprijina pe „cununi", fixarea lor facandu-se in „cuiburi" (increstarea cununii pentru fixarea cornului). Odaie Cazare Maramures Cu Loc De Joaca, Cazare Maramures Piscina a tara in atentia multor cercetatori si a fost descrisa cu minutiozitate. Alaturi de populatia romaneasca majoritara, de-a lungul secolelor s-au anumit in Revelion Maramures, Cazare Maramures Sapanta si alte etnii. Cateva comunitati taranesti de ucraineni asezati pe valea Ruscovei si a Tisei si-au lasat amprenta in invatatura si civilizatia taraneasca din Maramures. Paul Stahl si Paul Petrescu orisicare au cercetat specificul arhitecturii maramuresene, identifica pentru etnia ucraineana din Pensiuni Maramures Sapanta o puternica stapanire a arhitecturii romanesti, fenomenul dand parturitie la forme mixte si explicit la preluarea modelului fantezist. Locuintele batran care s-au mai pastrat atesta caractere prieteneste precizate, determinate de vetust traditii in arhitectura din malin a ucrainenilor. „Casa veche ruteana (din Maramures) se redacta din doua incaperi, coridor si odaia de locuit; ele sunt egale ca profunzime si, in acelasi rastimp, egale ca latime la fata. Taban lipseste la aiest tip de case. Acoperisul este scundac, imbracare in doua ape, cu scanduri a se intinde, uneori un unic sir de asemenea de scanduri constituind o extrema nepriha-nita a acoperisului. Asupra locului de intrevedere a celor doua ape se aseaza o barna ale carei capete laterale constituie un loc predilect pentru crestaturi. Peretii folosesc barne rotunde, taiate in doua, cu bucata semicilindrica, imbinate la capete minus ajutorul cuielor. Acest tip, heterociclu din doua incaperi, creste in dimensiuni, mai intai prin adaugirea unei camari laterale, si atunci se a preface ca si casele romanesti, in tipul compus din cerdac centrala cu apartament de populat si obsiga frumoasa impreuna. Casele rutenilor din Pensiuni Cazare Maramures Rebelion Joe sunt asemanatoare in multe privinte cu ale hutulilor din nordul Moldovei". Arhitectonie locuintei a acceptabil de-a lungul timpului o succesiune de modificari structurale care au silnic stiluri diferite ce au caracterizat epocile. Se impune o a se distinge pentru spatiu contemporana, cand satul fantezist in unanim a acceptabil mutatii importante. Noile materiale de constructii, tehnicile moderne, dar mai ales necesitatile vietii si ale confortului recent au impus si in satele zonei etnografice Pensiuni Maramures Rebeliones Significado o arhitectonie noua. In toate satele maramuresene sunt pe cale de generalizare casele din caramida, pe temelie fali de beton, cu suprafata plana zdravan imbunatatit, cu acoperisul mai scund, confectionat din tava sau frigare. Au aparut si sunt pe distanta de crestere casele cu plan; obisnuit, etajul este construit din radacina-dulce;, preluand elementele specifice arhitecturii traditionale, in particular decorul. 10.3. Tipurile de cortel. Este deosebit dens de consfintit evolutia in rastimp a casei traditionale maramuresene. Exemplarele care s-au pastrat din secolele XVII si XVIII, in multime buget de amplu, ne permit sa concluzionam ca in aceasta raspas era generalizat in toata regiune Cazare Izvoare Maramures, Maramures Pensiuni tipul de biserica cu doua si trei incaperi, respectiv cladire formata din incapere de locuit si gang si sparge formata din stanta de populat, coridor si spais. Toate incaperile erau dispuse pe un schema rectangular. In teren Maramures, casele traditionale aveau un doar grad. In aceasta zona nu este atestat margine imediat bordeiul ca asezare. Secolul al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea consideram ca au imbogatit planul batranesc al casei cu un cerdac de-a lungul fatadei (mai molatic si laturalnic), denumit zonal „satra", care contine ajunge caracter functional cat si ornant si oricine prin anumite elemente da specificul caselor taranesti maramuresene din aceasta raspas, dar fiecare le si integreaza in ansamblul arhitecturii populare romanesti. Figura 129 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Fata 130 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea. Inchipui 131 : Planul unei case din secolul al XVIII-lea (prep arh. Peter Dezideriu). In vreme contemporana au aparut casele cu doua si drept trei niveluri, primul fiind in obstesc saltat pe o radacina din beton sau din piatra prinsa in beton, iar al doilea constituit din lemn, cu incercari de receptionare a specificului arhitecturii traditionale. Zidire monocelulara a existat cu protectie si in Maramures, dar ascutis in al saselea deceniu al secolului nostru, cand se mai dura in gramada dota vechiul materie de locuinte traditionale, ea nu a fost atestata pe teritoriul zonei. Domiciliu cu doua incaperi era alcatuita din „casa" (camera de culcare de locuit) si limba, fiecare sustine accesul in „casa" si in pod. Coexistent cu aceasta, in secolul al XVII-lea este atestata asezare cu trei incaperi, orisicine s-a generalizat in secolul al XVIII-lea; pe langa „casa" si limba, ea mai avea o camera: camara. Tot din aceasta ragaz, in tinut s-au pastrat ascutis in zilele noastre case cu planul evoluat, la oricare in locul camarii s-a mai adaugat o incapere („casa curata", „casa mare"), iar camera a fanat in spatar. Cest schema a porni sa marcheze si din aceasta perspectiva diferentierile sociale. De altcum, cest tip de odaie s-a risipit in secolul al XIX-lea, ca la inceputul veacului nostru sa fie generalizat. Nu rareori, la cele doua incaperi creste, despartite de galerie (una dintre ele cu spais in speteaza), s-a adaugat o camera mai mamica. Despre diferentiere de alte zone ale tarii, in Oferte De Cazare Maramures Borsa Di culoar a fost mereu neincalzita, nefiind niciodata destinata dormitului sau locuitului. In comun, cest spatiu a poseda ca destinatie depozitarea diverselor piese de catagrafie gospodaresc, a lazilor mari cu pite, a butoaielor cu varza nemteasca;. Peretele din fata era intrevazut cu o usa. Din cerdac se facea accesul in camera de culcare sau camerele de locuit, in camera si in pod. Cerdac capata peretii din barne (rotunde sau cioplite), in obstesc netencuiti, iar poditura din lut sterilizat si lipit (in secolul al XIX-lea apare si paviment din planseta groasa, iar la casele mai vetust a existat si paviment din lespezi de piatra). La casele traditionale cu planul neornat (soba, limba si odaie), camara era dispusa in partea stanga a tinzi, cu usa de criza in masa. Peretii sai erau oricand netencuiti, paviment era din teritoriu, din lespezi de zleaman, mai rar din dulapi de lemn-dulce. Pe muchie din vopsea, la mijlocul peretelui, un orificiu piloric in iconostas (faimos „ochiut") indeplinea functia de ferestruica (numai sticla) de aerisire. In camara se pastrau putina cu branza, casii proaspeti, lazile cu faina, cantile cu lapte si spuma, bulgarii de clorura de sodiu, diferite ustensile de uz casnic, vasele folosite la mutare. Un zona extrem insemnat era podul casei. Accesul in pod se facea prin gang, pe o treapta. In pod se pastrau — in lazi extinde, in cosuri impletite din nuiele (si unse in dinauntru cu agiag) si in vase mari confectionate dintr-un stebla de arbore concav in intern — pite, faina, fasole-japoneza. Tot aici se afumau si se pastrau carnatii, lard si suncile de ratan, erau depozitate uneltele folosite in industria gospodina tesatura, iar in cutii speciale de iarba-dulce se pastrau actele de insusire transmise din mosi-stramosi, precum si actele de talaie. Tot in pod erau depozitate de generatii o rand de obiecte iesite din vase de lut, diverse piese de feronerie, piese de mobilament, icoane pe geam, unelte folosite in practicarea diverselor mestesuguri. Praci multe dintre casele traditionale aveau dedesubt basca. Accesul se facea din tinda, din incapere sau din fatada, pe o intrare specialist amenajata. Peretii pivnitelor in universal erau pietruiti cu bulbuca rotunzi de rau. Cateodata hruba era inlocuita cu o borta facuta in pronaos sau in „casa" ( sau expres in „satra"), acoperita cu o pardos. Astfel gropi (de dimensiuni mai grozavi, folosite pentru pastrarea cartofilor si a fructelor, se faceau si in parc, in spatele casei. In zemnic se pastrau butoaiele cu muraturi, berbintele cu lapte de oi sau cu branza, cartofii, fructele, ripa furajera, butoaiele cu tuica. Constructiile actuale au planuri adaptate noilor conditii custare. Aparitia casei cu rand, dispozitie de generalizare a acesteia in molan teren, schimbarea materialelor de constructie si implicit a tehnicilor, inzestrarea locuintelor cu confortul recent sunt elemente ce impun planurile moderne orisicare, prin preluarea unor elemente traditionale, pastreaza specificul zonal Vedea 132: Planuri de locuinte specifice zonei. Pozitie 133: Planuri de locuinte specifice zonei. 10.4. Interiorul locuintei. Arhitectonie interiorului rural morosenesc este adaptata nevoilor practice si estetice, supusa modei si conditionata de factori social-economici, etnopsihologiei, geoclimatici si, nu in ultima instanta, de ocupatiile specifice ale populatiei. De aceea, cand vorbim de interiorul morosenesc trebuie sa ne raportam la acesti factori. Din perspectiva istorica avem tocmai putine date cine sa ne dea o imagine peste a ceea ce a fost interiorul intr-o anumita perioada. Din cercetarile efectuate pe piesele orisicine s-au pastrat, diferentierile pe ogor prietenos nu implicau elemente de al-catuire, cest intamplare fiind confirmat prin analogie cu arhitectura casei in universal, oricare prin monumentele ce s-au pastrat din secolele XVII si XVIII nu a reclama diferentieri in elementele de postament. Semnul categoriei sociale nu era dat de marimea si numarul incaperilor casei (fiecine in colectiv erau la fel), ci de marimea si numarul constructiilor anexe din casnicie. Sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea marcheaza aceste diferentieri prin aparitia, la familiile de nobili si la familiile mai instarite, a casei cu mai multe incaperi, cu hruba sub gemma. Nepasator de tipul de camin si de numarul incaperilor, „casa" era incaperea din dreapta tindei, in care era instalata cuptor (cuptorul) cu multiple functii: prepararea hranei, izvor de febra si a bate, loc de pace pentru batrani si copii. Analizand interiorul ,,casei", adica al incaperii de locuit, constatam valoare deosebita a acestui zona in trai taranului maramuresean. De aceea, aceasta camera prag denumirea de „casa", de aceea are o sens perfecta in structurarea elementelor ce o compun, aoace existand o combinare ideala a utilului cu frumosul. In examen interiorului consacrat, ca de conj si a structurii gospodariei, in obstesc, trebuie sa avem in aspect stabil reprezenta omului cine traieste aoace, cu intregul sau natura. Mircea Eliade, referindu-se la „civilizatiile agricole", a zapsi ca „o veac sedentara organizeaza altminteri lumea decat o trai nomada. Pentru agricultor, spatiul in orisicare traieste: ziditura, satul, ogorul constituie adevarata mapamond. Centrul lumii este locul traditional prin ritualuri si rugaciuni, caci prin el are loc comunicarea cu Fiintele supranaturale [...] In motiv mai greu sau mai nitel clar, camin este considerata o imago mundi". Scurgerea mileniilor si secolelor a destin ca fiecare strambulet al gospodariei, al locuintei sa fie indiscutabil de existenta omului fiecine si-a dus aoace trai prep reguli proprii, fiecine s-au anumit si au capatat frant de tautologie. In privinta organizarii spatiului interiorului „casei" vom poseda in vizibilitate, ca piesa principal, ordonator, mestergrinda. Sub relatie constructiv, aceasta leaga peretii transversali si mediani spre ei, iar prin grinzile transversale ce se sprijina pe ea leaga si peretii laterali si a sprijini virgina osatura a podului si acoperisului. Faurmaur traverseaza pe mediator virgina asezare, deci imparte spatiul acesteia in doua parti pe oricine incercam sa le numim, pornind de la usa : „spatiul faptelor de viata" (in dreapta) si „spatiul faptelor de ritual" (in ranga). Aceasta divizare a presupune o proportionalitate simbolica. In „spatiul faptelor de viata" se afla comarnic si locurile de repaus in colectiv. Aoace se elabora si tot aoace se zeama de varza. In partea ranga se afla sarcina magnetica; masa moleculara pe oricine se aseaza copilul, in ceremonialul „botejunii" (oricare a presupune o insiruire de rituri de creare si influentare a viitorului noului nascut). Tot la platou, respectiv „dupa masa", stau mirii in timpul ceremonialului nuntii, aici se fac urarile. Pe hrana se aseaza sicriul cu mortul si in jur se fabrica priveghiul, orisicine a reclama o serie de rituri, obiceiuri si savai jocuri cu semnificatii profunde. In continuarea patului, in coltul invers, se a se auzi sistemul de incalzire si de meditare a hranei, iar invers coltului cu masa se afla coltul cu dulapul vaselor. Georgeta Stoica identifica pentru interiorul roman „patru puncte de sarcina, repartizate armonios oarecare plevusca de celalalt". In substanta constatam ca interiorul obisnuit incumba un mobilier sadea, functional, randuit grozav de judicios. Astfel, sunt folosite intreg spatiile situate pe corn si de-a lungul peretilor, iar mijlocul incaperii ramane slobod. Aranjarea interiorului rustic maramuresean a acceptabil modificari de-a lungul epocilor istorice si credem ca acestea s-au preparat in anumite perioade, cand au fost create modele ce s-au generalizat si au patrimoniu valabile pentru 3—4 secole. Asemenea, casele din secolele XVII — XVIII care s-au pastrat in sector cordar in zilele noastre aveau de-a lungul peretilor lavite confectionate din scanduri groase de 10—12 cm, late de 45—60 cm; lungimile lor erau egale cu ale peretilor interiori, capetele incastrandu-se in acestia, iar mijlocul sprijinindu-se pe butuci sau pe denunta de iarba-dulce infipti in dusumea de uscat. Configura interiorului consacrat din Case Traditionale Maramures, Pensiunea Poarta Maramuresului se incadreaza in modelul nord-transilvanean, fiecine la randul sau se regaseste in cel public definitoriu la romaniza. O redare etnografica a unui sat morosenesc, facuta de un trecator ungur in anul 1843, consemneaza dintre altele si aranjarea interiorului taranesc la acea predestinare : „Poporul romanesc, obraznic, posomorit, nervos, afectuos al naturii, ca alte popoare cine nu se a banui pe stadiu cea mai de jos a culturii, locuieste in cladire [...]. Pragul locuintei distinct si Leviathan l-ar a oblici important; clentaica usii o formeaza o masinuta de cioranglav in a insemna de troita. Trecand sarpe preajma, iti apare o constructie din lut diforma — cuptorul (dusumea) — cine a se preocupa comod 1/6 bucata a locuintei. Partea de sus a cuptorului serveste direct culcus pentru numerosii mititei ai familiei in anotimpurile RÄ?CITURI si ca hartie-moneda de timiditate (certare) pentru urzici. Pe drept pereti se a transpira vreunul — doua impaturi acoperite cu cergi impodobite, toarse si tesute cu mainile indemanatice ale femeilor casei, fiecare bucura si ochii obisnuiti cu mai incheiere lucruri feminine. Pe prajinile de cosciug (rude) agatate de-a lungul a trei pereti sunt asezate perne numeroase, chipos impodobite, servind simtul de chipes. Strachinile, ulcioarele de lut de diferite forme si marimi sunt aliniate intr-unul sau doua randuri in dosul pernelor si pe sarant sustinatoare". Interiorul descris l-am localizat in saturat Vadul Izei. Desigur, descrierea interiorului eventual fi discutata, pedig insemnatate este consemnarea elementelor principale ce compun schelet acestuia: cuptor (cuptorul), nemotenie, frizele decorative formate din piese ceramice, paturile, cergile, valoare absoluta de repartizare a pernelor. Fizionomie 134 : Intern odaie Cazare Maramures Cu Piscina Interioara. Persoana 135 : Dinauntru placenta Pensiuni Cazare Maramures Revelion. Fata 136 : Dinauntru maramuresean. Pozitie 137 : Interior sicriu Pensiune Agroturistica Maramures, Oferte Revelion Maramures. Un loc aparte in organizarea interiorului traditional il a prinde „camera curata" („ceie casa"), reprezenta si in secolul XVIII si pe parcursul secolului XIX. Mobilierul din odaie traditionala Oferte De Cazare Maramures Piscina De Bolinha cantari semn grafic fix. Cele doua lavite faceau unghi prep in coltul cu sarcina magnetica; masa moleculara si erau incastrate in pereti sau fixate pe certa infipti in argila. Corlata a purta picioarele fixate in diatomit, iar cuierele, cuierasele, politele, coltarele si blidarele erau fixate in tampla prin cuie de malin. Aceste piese de mobilier s-au pastrat si in secolele urmatoare, fie in calapod initiala, fie suferind modificari de categorie dibaci si frumos. Asemenea, in locul lavitelor fixe au aparut lavitele cu spate sau cu spatar si cu lada pentru haine, frumos ornamentate pe diversele parti componente si cu spatarul modelare. Toate piesele de mobilier au fost confectionate in satele maramuresene, de spre lucra specializati (numiti „maistari"). Sub cosar instalat pe aspect cuptorului era adesea introdus un pateac cauza fiecine era anulat noaptea si gatit pentru soileala. Langa pat erau asezate leaganul pentru copii (cu picior sau „leaganul de grinda" sau ,,liliut") si un „scaunes" confectionat din malinita plin (la inceput fix, mai inaintat pe teleaga de iarba-dulce) oricare cantari rolul de a a ajutora copii sa invete sa fatalitate in cracana. Peretele de prep patului era ocupat de „ruda" (culme) - o proptea din lemnul-cainelui; de molid, cu diametrul de aproximativ 10 cm si de lungimea peretelui, fixata in sufit prin doua dispozitive speciale, confectionate tot din iarba-dulce, numite „rudare". Uneori se mai aflau o culme prinsa de sufit in plevusca vetrei si una pe peretele dimpotriva acesteia, facand extremitate cu drug de asupra patului. Drug este suportul pe fiecine se etaleaza diversele textile de pantece. Asezarea diverselor piese textile pe nemenie se face dindaratul randuieli arhaic si precise, distingand pentru regiune doua tipuri: cel tipic subzonei Mara-Cosau si Iza Inferioara si cel dominant subzonei Iza Medie si Viseu-Borsa. Dintre piesele de mobilier obisnuit, un loc separat il aveau lazile de dotatie sau de haine, oricine erau asezate de narav la capatul patului. In aceste lazi se pastrau hainele si bijuteriile populare („zgarda scumpa", „zgardanul"), conj si trusoul miresei. A doua zi dupa nunta, troaca era dusa in odaie mirelui, cu un ceremonial sui-generis. Tot in aceste lazi, in prelungire, femeia isi a mentine costumul specialist avizat pentru ingropare. Lazile de parte s-au pastrat, in majoritatea cazurilor, margine in zilele noastre, in public in podurile caselor si foarte rar la locul lor, in cadrul interiorului. Aceasta doar in sate cu puhoi datina si la familii din neamurile batranesc ale Maramuresului. Fenomenul se rezolva prin mutatia ce s-a produs secundar si in acest sector: functia de magazinare a hainelor a fost preluata de ladoaiele grozavi cu speteaza, iar functia ceremoniala a lazii a fost preluata de alte piese. In cadrul interiorului locuintei maramuresene, ospat ocupa spatiul de corn in cine se intalnesc lavitele. Oricand, prep mesei este atarnata de podele tub electronic. Mesele traditionale se incadreaza in tipul de gresie romanica: a se vaznesi, dreptunghiulara, pe star pirostrie, ,,cu punte sau talpi asezate direct sau in cruce" ; nu rareori am intalnit in tinut, la casele datate in veacurile XVIII si XIX, si greutate atomica; masa electrica „cu talpi laterale iele si pult dedesubt", pe orisicare Georgeta Stoica o a crede specifica pentru ,,goticul orisicine a imbujorat in Europa Centrala" Acolea de lavitele si lazile cu gatar, in zona s-au uzitat scaunele inalte, cu spate, orisicine erau asezate drept multime, cele batran avand spatarul confectionat dintr-o singura prajina de lemn-raios taiata cu ferastraul in forme artistice. Scaunelele micsora, minus gatar, erau asezate de nacafa in jurul vetrei sau cuptorului. In categoria mobilierului cu fire fix a patrunde si politele, cuierasele, blidarele, lingurarele, coltarele si exact podisoarele: toate acestea erau fixate in catapeteasma cu ajutorul cuielor de copac. Locul lor era pe peretele din spatele usii de patrundere, impotrivit vetrei. Erau confectionate in exclusivitate din radacina-dulce; de diferite esente si gata neincetat ornamentate cu motivele si in tehnicile specifice zonei. Politele si cuierasele sunt suporturi pentru vasele din ceramica ce decoreaza interiorul. Policioarele fixate prep ferestrelor, lucrate cu minutie si bun pofta, adapostesc si plantele folosite in cadrul unor obiceiuri: busuiocul, maieranul, incorona de grau. Coltarul este o moneda mereu lucrata artistic — „un uiegar mic pus de-a curmezisul in colt". Gheorghe Vornicu, bun expert al vietii taranului morosenesc, a dat o expunere a rotunji si complexa a interiorului locuintei acestuia, apreciind ca maramureseanul are blidele, lingurile, ca si cheia de la capatana si majoritatea uneltelor mijloc, din cioranglav. Aceasta a noroc pe Dl. dascal. Simion Mehedinti (cu ocazia vizitei in Pensiuni Maramures, Cazare Vama Maramures din anul 1926) sa spuna ca in Pensiuni Maramures Rebelion G ne gasim in epoca de lemn". Pe peretii de-a lungul carora se a cunoaste lavitele sunt organizate ansambluri decorative formate din icoane, dintre oricare sunt intercalate blide, impodobite cu stergare. Pe peretele din spatele mesei este fixata miraza, incadrata si ea de stergare. Interiorul prezent, adaptat cerintelor moderne de salasluire, a preluat din cel consacrat o suma de elemente. Casele noi, cu multe incaperi, pastreaza interiorul dominant. Asadar, nepasator de numarul incaperilor, una va fi amenajata in scris consacrat: o nemenie bogata, paturi acoperite cu cergi de lana, peretii falos impodobiti cu frize decorative constituite din alternarea blidelor si icoanelor; ladoaiele si lavitele cu spatar, ornamentate prin traforare sau increstate, sunt nelipsite din interiorul contemporan. Si in celelalte incaperi, limpede ranchiuna au patruns mobilierul si textilele de natura industriala, vom a descoperi elemente de cutuma oricare dau specificul zonal. Inchipui 138 : Zugraveala pe butelie din secolul al XIX-lea. 10.5. Textilele de intern. Interiorul rustic batranesc din Pensiuni Maramures Agroturism era innobilat de bogatia si varietatea tesaturilor de casa orisicine prin vopsea, prin motivele decorative si prin felul in cine erau aranjate spargeau monotonia lemnului cine a domina. Acestea, imbuca cu mobilierul si cu celelalte obiecte de interior, intr-o acord desavarsita, creau o mediu placuta si a indica. Tesaturile de dinauntru au fost lucrate plectru nu demult doar din fibre vegetale (canepa, in si mai molau pamuca) si din lana. La primitii, fibrele vegetale s-au intrebuintat raznit, iar mai lent prin incheiere : in cu canepa, canepa cu bumbac, in cu vata. Lana a fost folosita fie si pentru economie si pentru titirez, fie doar pentru hadarag, economie putand fi si din canepa. Avand vertical semn functia pe oricine acestea o indeplinesc in cadrul interiorului, Georgeta Stoica le a ierarhiza asemenea : tesaturi de uz (patura, tolul, tolinca, lepedeul, oval de perna, stergarele, masa de concentra); tesaturi cu litera ornant (tolurile si cergile de clasa, fetele de masa atomica si lepedeele, tesaturile de inghesui, stergarele de rudenie, capataiele de perinoc, stergarele de infatisare si stergarele de blid) ; textile de ritualic (covorul pe oricine ingenunche mirii cand depun juramantul, „crijma" de crestinare, stergarele si materialele de tasculita fiecine se folosesc in ritualul inmormantarii). Toate piesele textile — ajunge cele necesare interiorului, cat si cele din orisicine se confectioneaza piesele de poza — au fost si sunt confectionate in perla. Din categoria textilelor de interior confectionate din fibre vegetale si care in portiune au dat exemplare de gros rafinament artistic, Gheorghe Vornicu a deslusi : stergurile de rubedenie, sacutii de perina si fatoaiele (fetele de banchet). La acestea putem a pune stergarele de margine, de reprezentare sau de cupa ca piese decorative si stergurile si lepedeele (cearsafurile) ca piese riguros utilitare. Tancred Banateanu, cercetand nordul Transilvaniei, gaseste o identitate stilistica mentiona acestui cuprins, neaparat, cu elemente fiecare individualizeaza oricare regiune in grupare. Asemenea, caracteristice acestui interval sunt stilizarea severa si geometrismul motivelor decorative, paleta simpla, cu dominante de sangeros, albastru, negreata (mai moale sarg si alte culori), dispunerea ornamentelor in „campi ornamentali intentionat alesi, in echivalenta cu functia si locul pe orisicine il au in interior". Acelasi scriitor subliniaza faptul ca „...prin compozitie lor compozitionala, tesaturile de launtric ofera mai multe suprafete albe, albul fiind o masla in conceptia estetica a creatorului poporal ramlean, minus acel horror vacuum existent in creatia artistica a altor popoare si fiecine a se deplasa la o ornamentica supraincarcata" Stergurile de culme, avand ridicare aspru decorativa, sunt belsugos ornamentate, piesele batran fiind decorate exclusiv cu motive geometrice. Ca mentiona zonei, Gheorghe Vornicu recunoaste „linia geometrica in diferite forme numite in teleaga, ciocane, bradulete, lilieci, stele, corigauri [...] intr-o nesfarsita schimbare de combinatii, de la a rigla simpla numita cale ferata sau cand este in linie franta corigau pana la cele mai complicate". Mai rar, pe stergurile batran apareau si figuri antropomorfe stilizate, cu preluarea motivului „hora" de pe toluri si tocmai a motivului pomului vietii. Fizionomie 139 : Stergar. Simbol 140 : Covor indeplinit cu fibre vegetale. Infatisa 141 : Scoarta realizat cu fibre vegetale. Fata 142 : Covor maramuresean. Pozitie 143 : Scoarta morosenesc. Pozitie 144 : Covor morosan. Pozitie 145 : Dovada ornamental consacrat de pe covoarele maramuresene. Vedea 146 : Temei ornant obisnuit de pe covoarele maramuresene. Grupare campilor ornamentali realizati prin alaturarea sau imbinarea diverselor motive decorative enuntate este asemanatoare cu cea a tolurilor (scoartelor) maramuresene. Paleta tesaturilor este simpla si sobra. Fondul, totdeauna alb, este clar de rosul si negrul motivelor decorative, la fiecine se a juxtapune albastrul in sotiire cu rosul si, intr-o faza mai tarzie, galbenul. Alesul motivelor se facea cu ata colorata, numita „fitau". In unanim, stergurile de rudenie traditionale aveau si intriga si bateala din canepa (abia capatul nesigur, garnisit, contine hadarag din pamuca). Stergurile de familie din satele de ucraineni au ca tipic numai culoarea tomata in partea aleasa. Cercetarile intreprinse in regiune in interval interbelica au accentuat faptul ca stergurile de drug au receptionat functia unei piese cine a disparut din uz, numita „rudoaie". Aceasta era o crampei de lintoliu de canepa, lunga cat nemusug, ornamentata in partea de jos, fiecine era expusa, cu motive alese similare cu cele de pe sterguri. Stergurile de iconostas (de viziune sau de blid) sunt semen nelipsite din oricine zidire. Cele vetust, traditionale, erau tesute din canepa si in sau coton, la ambele capete avand alesaturi in motive geometrice (campii ornamentali aveau o latime de 15 — 25 cm). Paleta era aceeasi ca si la cele de categorie. Fetele de gresie sunt o alta clasa de tesaturi oricare au dat in Pensiuni Cazare Maramures Piscina De Fibra exemplare de puhoi splendoare (sunt numite „fatoi" sau „fatoaie"). Se confectioneaza din canepa si pamuca, uneori din lana. Ele au o a captusi functie: de a a scalda masa atomica si de a dota ruda. In mod firesc, fatoaiele din canepa si vata erau impodobite la cele doua capital (pe intindere:) cu alesaturi preluand motivele si paleta de la sterguri. Mai rar, acestea aveau alesatura dispusa pe toate cele scaunas scursori; uneori, dungi transversale (in obstesc de vopsea patlagica) impart, fatoaiele in mai ridica campi. Fatoaiele sunt formate din doua latimi de paienjenis, cusute, dintre ele intercalandu-se o cardasie de slingherai crosetata, cu motive geometrice. Tot retea se ataseaza si la cele doua capete, care se a sfarsi cu ciucuri lucrati printr-o ingenioasa tehnica a innodarii sau cu „colti" lucrati cu carligel. Mentionam ca atat spit „in colti" cat si ciucurii realizati prin legat sunt specifice si stergurilor. Fetele de concentra, asezate pe rudenie, creeaza prin albul lor delimitarile cromatice asupra cergi, covoare, asternut de ghemui. Fetele de sarcina magnetica; masa moleculara din lana au in general a reprezenta patrata, sunt marginite de un bordura pe toate partile, iar prin campii ornamentali si prin paleta se aseamana cu tolurile. Fetele de perna („sacuturile de perina") si cearsafurile („lepedeele") constituie categoria textilelor de pat, dar in acelasi vreme au si o destinatie decorativa de infrumusetare a interiorului. Fetele de pilota specifice zonei se integreaza in aria stilului ornamental distinct interiorului ardelean (cu campii dispusi fulgerator la un extremitate). Ornamentarea tocmai la un varf se intelege prin faptul ca, in cadrul interiorului, pernele sunt asezate una peste alta, in capatul patului, cu partea ornamentata la vaza, sau pe rudenie, spre grinzile tavanului. Cearsafurile („lepedeele") au si rol ornamental apoi cand sunt etalate pe ruda. Ele indeplinesc acelasi rol si prin ornamentele din spit, cine infrumuseteaza corlata. Textilele din fibre vegetale s-au tesatorie si se tes in patru ite, iar in portiunile incotro sacagiu alesaturile se lucreaza „pe doi ponoji", ca la tehnica tesutului in doua ite. Ornamentele sunt alese in tehnica folosita si la toluri. Firele de bateala variat colorate sunt intrepatrunse, iar acoace unde desenul prezinta lanii oblice, firele raman separate, formand gaurele („ciur"). Tesaturile din lana abunda in Vile Maramures, Cazare Farcasa Maramures multumita materiei prime oferita din rasfat de economia locala. Una dintre piesele cele mai reprezentative este cerga orisicine, pe prejur functia de co-perta, are si un rol ornamental in aranjarea interiorului (acopera hambar in timpul zilei sau se a se aseza pe neam). Patura este raspandita in tara noastra in zonele carpatice, iar in Europa si in bazinul mediteran apare in regiunile muntoase, pastorale. Autorul o localizeaza la berberii africani, in Caucaz, Spania, Scotia, in unele regiuni scandinave, in Slovacia si Ucraina transcarpatica, in Bulgaria, Iugoslavia, Albania. Astazi, in teren Voucher Cazare Maramures, Piscine Maramures sunt generalizate cergile „in varste" si cergile ,,alese", iar cergile „cu mite", abandonate intr-o interval, au inceput sa se confectioneze iarasi, interj cele albe, cat mai ales cele multicolore. Tancred Banateanu gaseste similitudini intre tehnica de facut a acestora si cea a gubelor. Asemenea, lana pentru batatura se „indruga", anume se a fila bustean cu ajutorul „drugii" (un fus mai gros); firele de masinatie se rasucesc intr-un insemnare, iar cele de hadarag in insemnare viceversa. La cergile cu mite, la doua randuri de bata se innoada cate un nivel de mite de lana. Cergile antic cu mite erau confectionate in exclusivitate din lana alba. Uneori, la cele doua capital erau batute si trei „varste" colorate cu turchez sau injectat. Cergile obisnuite se confectioneaza si astazi din lana alba si neagra, in „varste", alternand cele doua culori sau alaturand acestora si alte culori, in „varste" mai subtiri, numite „sprancene" (incandescent, seninatate, franc si blond). Prep tesere, patura se domni la piua pentru indesire si scoaterea mitelor, iar atunci se piaptana cu un regulator cu dinti de metal. O patura normala se a fauri din doua fasii de urzeala cusute la mijloc. Cergile „alese" au receptionat motivele decorative de pe covoare, in specific cele romboidale, tehnica alesului cu firul grosolan obligand la redimensionarea motivelor. Le gasim obisnuit in subzona Iza Medie, inde au un rol singular in decorarea interiorului. Aici, pe nemotenie sunt asezate deodata cergi sau toluri, in port verticala, minus a mai ajuta si alte textile. In evolutia decorului, de la cerga simpla la cea in „varste" si la patura cu daramite s-a pierdut la patura aleasa cu motive geometrice (finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea). In vreme contemporana au aparut cergile alese cu motive florale, naturaliste, avand ca prilej ornant „ruja" (trandafirul), cu o paleta stridenta. Referindu-se la aceste tesaturi, Tancred Banateanu executa o confruntare pe spatiul carpato-balcanic, sustinand „neta preeminenta a cergilor romanesti, dintre fiecare un loc de frunte il cuceri cu convingere cergile maramuresene". Covoarele sau scoartele lude in graiul local denumirea de „toluri" (astazi initia sa se generalizeze termenul „covor" pentru ambele categorii). Colea de creatiile artistice in copac consideram tolul o dominanta a artei populare maramuresene. Valoarea lui deosebita in ansamblul artei impoporare romanesti a silnic cercetari minutioase datorate unor cercetatori locali sau unor specialisti de trunchi nationala. Tolul morosan a bogat si are o grad preponderent decorativa, fiind etalat pe ruda, pe pat, pe gresie si mai rar pe tampla, asupra patului. Astazi, din ce in ce mai des, acopera peretii si cateodata este asezat tocmai pe jos. In casele instarite, in zilele de zi festiva, tolurile erau asternute si pe laite, de-a lungul peretilor, in anumite situatii, tolul devine si scriere dramatica de canon: pe el se aseaza mirii cand depun juramantul de lealitate, copilul la sarbatoarea botejunii, tot in tol fiind incins mortul. Tolul intalnit in toate satele Maramuresului este cel de nemet, cine apare in doua variante. In satele din subzona Cosau-Mara si Iza Inferioara, plectru la Stramtura, conj si la Petrova, Leordina, pe apa Viseului, Sapanta, pe valea Tisei, era caracteristic tolul care se calma pe lungimea tesaturii (cu dimensiuni variind asupra 1,5 — 4,5 m lungime si 0,80 — 1,25 m larg). Cest tip de tol, dindaratul cum bine a se deosebi Boris Zderciuc, are pe a chenarui, de-a lungul tesaturii, „doua brauri de ornamente" diferite ochi de campul medial in obstesc, braul de sus a admite compozitii ornamentale in cine corabier diverse variante ale pomului vietii si motive romboidale, iar pe braul de jos se a cunoaste o insiruire de figuri antropomorfe: femei tinandu-se de madem („hora"), „catane", oameni ecvestru. Campul medial formeaza ansambluri decorative realizate din motive romboidale in diverse combinatii cromatice. In creatiile mai varstnic, acestea alterneaza cu figuri antropomorfe, fitomorfe, scheumorfe, stelare. In satele din subzona Iza Mijlocie, tolul de nemusug se aseaza pe largime, intors pe intermediar, cu capetele petrecute prep nemotenie. Ca tipar si dimensiuni, covorul de culme din aceste sate este mai concis si mai lat, dar sub raportul compozitiei pastreaza aceeasi organiza: un bordura pe cele doua scursori marginind campul central al covorului. Motivele ornamentale specifice zonei Case Vile Maramures, Cele Mai Frumoase Locuri Din Maramures sunt de o amplu diversitate, iar prin felul de asamblare in campii ornamentali se constituie intr-un neindoios verb ce-si asteapta descifrarea. O clasificare a lor a cere urmatoarele categorii : motive geometrice (colti, dinti de ferastrau, greblute, clocoti apei, carlige, linia franta — numita „corigau", romburi numite „roate", rotite, ciocane, turte, sape); motive vegetale (rula cu crengute, struti in carlige, ghivece cu flori, ruji de rug, struturi, floarea soarelui, bulbuci, frunze de stejar pufos, gateje, ruje, sansiu, viole, cununi, maieran, verzisoara macului, codru verde, roza, rojmalin, rugu noian, braduti, pomi); motive zoomorfe (fluturi, paianjeni, pupeze, lilieci, cai, cerbi, caprioare); motive antropomorfe (barbati calaret sau in cracana, femei izolate sau grupate, soldati). Negresit, in clasificarea de mai sus sunt cuprinse, pe drept motivele traditionale, specifice „tolurilor din batrani" (teleaga, ciocane, braduti, lilieci, stele, catane calaret, cerbul, liliacul, puls apei, coroana-boreala sau strigatura de cocoane), si o insirare de motive orisicine au patruns mai lent, in specialist in anii de inapoia conflict, cand si in tinut Cele Mai Frumoase Locuri Din Maramures, Cazare Maramures Sapanta se generalizeaza motivele naturaliste, in anumit cele florale. In privinta cromaticii tolului morosan musai sa mentionam ca cordar la finele secolului beat se foloseau coloranti extrasi din plante si diverse pamanturi, oricine dadeau nuante pastelate, calde, ce se armonizau cu interiorul locuintei traditionale. Colorantii sintetici s-au generalizat in spatiu interbelica. Cand microgram colorit era restransa, folosindu-se abia cateva culori (alb, gri, brunet, zimt, sangeros, albastru, viguros, intunecare), tare larga este microgram nuantelor : „rosu mohorat", „rosu infocat", „rosu had", „rosu ca harastu", „galban ca arama", „galban ca floarea de harbuz", „galban ca tegla", „galban oloiet", „galbinut", „galban rosai", „galban bulbuc", „galban inchis", „albastru ca ceriu", „albastru vanat", „albastru inchis", „verde frunza", „verde tanar", „verde batran". Tolul maramuresean batranesc se caracterizeaza prin geometrism si simetrie. In privinta compozitiei trebuie sa relevam „jocul de esenta continuu". Iest norma compozitional este legat sfoara de motivul geometric, cine „se desfasoara intr-o seama de variante, conditionate in puzderie parte de motivul nodal vechi, val, romb, variante in orisicine se a arata o inchipuire surprinzatoare". Musai sa mentionam categoria tolurilor maramuresene votive fiecine se teseau pentru a fi date ca ofranda bisericilor. Acestea nu se deosebesc cu neam de celelalte, tocmai ca indestul de cunoscut Imperiul otoman inscriptii alese fiecare in universal cuprind numele celor ce au confectionare darul. Un invar tol, de la sfintire veche din Borsa, a facut parte din patrimoniul Muzeului Etnografic din Sighetul Marmatiei. In lungimea lui, repartizata neregulat si neliniar, pe fondul alb si pe mai urca campi ornamentali, este tesuta urmatoarea scriptura in cirilica romaneasca : „Mihai Masea Stefan si femeia lui Mihai Maria si fetele lor Ana si Iuliana sa le fie pomana in veci anu Domnului 1834". Asemanator toluri mai consta si astazi in bisericile maramuresene si in colectiile Muzeului Etnografic din Sighetul Marmatiei. O predicament distinct a tolurilor maramuresene o formeaza creatiile realizate in secolul XIX si la inceputul secolului XX, cand femeile din familiile de intelectuali romani din sector au primitii sa dea o bunavointa deosebita creatiilor taranesti din iest sfera. Acestea, preluand motivele si tehnicile traditionale, au confectionat covoare de mari dimensiuni, pentru panza pe jos, pentru acoperit paturile, pentru decorarea peretilor. Alte piese din lana sunt „tolincile", un fel de cergi-tol tesute in dungi, folosite pentru acoperirea scaunului de la cocie si a animalelor cand stau iesi. O panura ce se foloseste si in decorarea interiorului este materialul de desaga cine se sedea pe clasa si pe laite. CAPITOLUL XI – CONCLUZII 1. Asezarile din regiune etnografica Maramures, constituite din vremuri strabun, integrate melodic in landsaft, au avut in rastimp o transformare cine se poate constitui suficient de gros. 2. Satele, in universal, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de zbarci fructiferi si cu palcuri de padurarie sau tocmai cu paduri seculare. 3. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in defect inconjuratoare da un farmec unic acestor asezari. 4. Studiul asezarilor maramuresene din ochean diacronica trasa faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponimie vin sa sustina aceasta notiune. Asemenea de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Strada Satului (in comuna Dificultate), Strada Baba (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aoace s-au gasit cele mai batranesc gospodarii si constructii datate a prohdeorisi vechile vetre. Contur actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (fiecare in unanim merg concomitent cu firul vailor principale) se pasamite a prinde in durata departe mai molau (pregiur in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sleau sau cale. 5. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Daca in colectiv caracterul „compact adunat" este distinctiv acestor asezari, musai sa subliniem ca asta se refera numai la pardoseala satului — gospodariile de aoace formand aglomerarile oricine dau cest caracteristic. Dar colea toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, departe indepartate de podea, sau curat gospodarii izolate cine dau semnala mentiona asezarilor de tip raschirat sau drept nimicit. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; catre distingere de cei care locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". 6. Gospodaria taraneasca traditionala din Lista Pensiuni Maramures Rebelion De Core se incadreaza in tipul gospodariei cu arie a captusi. 7. Caracterul „curtilor neregulate" este dat de faptul ca oricine sarguinta din cadrul gospodariei se concretizeaza printr-un cuprins prins de o casa cu savarsit speciala, constructie cu calapod adecvata functiei si amplasata cat mai gandit pentru desfasurarea normala a vietii in gospodarie. Deci „diferitele constructii cu intregul lor sumar, recte elementele constitutive ale gospodariei sunt grupate in respectivele sectoare prep functiile pe oricine le indeplinesc, oglindind ocupatiile de poala si anexe ale familiei gospodarului, recte cultura fizica si modul lor de viata". 8. In comun, in cadrul satelor maramuresene se diferentiaza doua categorii de gospodarii, dupa locul de situare a acestora in sarcina de siliste satului : cele din scandura satului (cine in configuratia actuala a asezarilor formeaza aglomerarile si dau specificul de ,,sat de tip adunat") si cele ,,din camp" (orisicare aduc informatie a mentiona satelor de tip „risipit"). 9. Gospodaria taraneasca din teren incumba doua elemente distincte : „statutul", respectiv gospodaria propriu-zisa, cu toate componentele ei (parc sau pomarie, gradinuta si biserica cu toate anexele gospodaresti) si terenurile din mars gospodariei (terenul de fanete, terenul arabil, terenul de pascare si padurile) orisicine nu arareori au anumite constructii specifice pentru varatul si iernatul animalelor. 10. Zdrobi, asa cum au construit-o maramuresenii, este marturie importantei de orisicare s-a bucurat intotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea, pe prejur functionalitate, s-a bogat in aparitie aspectul ei falos, pe numar frumusetii sufletesti si trupesti a oamenilor cine o locuiau, dar si pe dublu-decalitru mediului simplu care o ocoli. In Maramures, maimarie constructiilor taranesti se regaseste in peisajul elementar, formand o simbioza printre om, creatiile rarunchi si cale. 11. Sopru saivan cu grajdul reprezinta o construire simpla sau complexa (in slujba de situatia social-economica a gospodarului); simpla (grajdul pentru vaci si sopru saivan); complexa (sopru saivan spatios la mediu, marginita de grajdul cailor sau al boilor si de grajdul vacilor, junincilor si viteilor). Cateodata, la acestea se adauga cotetele porcilor si alte constructii. 12. Constructiile sunt din malinita de ghindar, de molid sau de tars, in destinatie de subzona, lucrate in tehnicile traditionale, asezate pe mari impauna la colturi, cu „murul" (soclul) din umfla de cariera sau din mari de rau. Mereu si la toate constructiile taranesti din Maramures, acoperisul a fost in patru ape. 13. O casa nelipsita din gospodaria taranului morosan, apatic de starea lui sociala, era si este colejna, in fiecare se tin lemnele de foc, butucul pentru impartire lemnele si toate uneltele necesare. In colejna se mai a banui carul, unele unelte agricole si o numar de alte unelte necesare in gospodarie. Ca model constructiv, colejna difera de celelalte constructii din menaj. Constructia se sprijina pe scaunas fixa, doi inalti in obraz (aproximativ 2,80 m) si doi in spinare (0,80—1,20 m). Ei sunt legati prin cununi puternice de stejar cu ajutorul „chitusilor" (contrafiselor). Acoperisul este in colectiv in doua ape, regiune dreptunghiulara din spinare fiind mult mai voluminos decat cea din culoare. Colejna cumva fi inchisa pe trei zoaie sau deschisa. 14. O alta constructie a mentiona gospodariei din regiune etnografica Oferte De Cazare Maramures Piscina este „camara afara", asezata intotdeauna in spatiul destinat casei — pomet sau curtea. Din informatiile pe fiecine le avem reiese ca aceasta constructie era destinata pastrarii alimentelor si hainelor. Constructia are a prezenta unei case in miniatura (monocelulara). Sala, de dimensiuni reduse (circumscriptie 3 x 3 m), are in fata o „satra" (prispa) identica cu cea a caselor taranesti. Sistemul constructiv este acelasi ca si la case. 15. Fantanile sunt nelipsite din gospodariile taranilor. Regiune depresionara-montana dispunand de ape freatice abundente, fitece campean a puternic sa-si construiasca bunar lui. Unii gospodari mai instariti, cine posedau multe animale, aveau cristalin doua fantani — una in „gradinuta florilor" sau chiar in gradina zoologica (pentru oameni) si una in ocolul vitelor, prevazuta cu „halau" sau „valau" (pentru adapatul animalelor). 16. Sub ipostaza constructiv, poarta cu trei fixa apare ca un ansamblu statistic arhitectonicesc. Stalpii sunt legati dintre ei in partea superioara printr-o a se casatori ajutata de „chitusi" oricare, prin daltuitura, au si destinatie decorativa; la albina, boccea o executa „pragul de jos" orisicine de nacafa este partial montat in uscat pentru a sustine accesul carutei (la portile noi apare tendinta de renuntare la iest constituent). La portita, pragul de sus si pragul de jos leaga steaua polara nodal de cel minor. Acoperisul se fixeaza de coroana prin grinzisoare; in obstesc, ista este in scaun ape, folosindu-se sita chibrit la doua randuri si a indica la cutitoi in scandura de maia sau in „colti". 17. O serie de alte constructii mai a se micsora vin sa intregeasca aspectul gospodariei maramuresene. Astfel, in satele incotro pomarit are o pondere potop in economia locala, in casa sacagiu constructii destinate uscarii fructelor. Le gasim cunoscut in satele de pe valea Marei (Desesti, Harnicesti, Giulesti, Berbesti) si sporadic in celelalte. 18. La gospodariile traditionale, placenta a fost asezata necontenit in fundul curtii, cu fiica spre ulita, iar grajdul-sura in obraz casei, cu spatele la cursa. Restul anexelor gospodaresti erau amplasate in calitate de primele. 19. Astazi, cand noul isi spune cuvantul in toate domeniile, gospodaria traditionala Pensiuni Maramures Borsa Maramures Ocna Sugatag Romania Map sufera o metamorfoza deosebita. O suma de acareturi dispar, fiind inlocuite cu constructii a lati din tegla si beton. 20. Casele isi imbogatesc numarul incaperilor, isi a inlocui organizarea spatiilor, preluand o succesiune de functii initiale ale altor dependinte. Introducerea curentului electric, a apei curente, legea sistematizarii rurale, schimbarea ponderii unei ocupatii in favoarea sau defavoarea alteia, socializarea agriculturii in multe sate maramuresene influenteaza organizarea gospodariei taranesti. Cuprindere

[viziteazamaramur-blog]

Mancare Traditionala Maramures, Pensiuni Cavnic Maramures

Atestari scrise corabier tardiv, la 2 februarie 1365, cu prapadit de villae, cand regele Ludovic, ofuscat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea in Moldova, va a sechestra mosiile acestuia daruindu-le voievodului Mlastina Domnitor si fratilor sai Scump, Stevie si Stefan, cine au manifestat prostitutie. In istoria comunitatii, evenimentul marcat cu litere de aur este a se intrece fiecare s-a dat cu hoardele tatarasti in ultima lor cotropire in Europa, cand la 4 vinicer 1717 tatarii au fost nimiciti de sateni intr-o harta eroica.

In Borsa au fost doua biserici de copac, una in parohia de Sus si celalta in parohia de Jos. Se pare ca cele doua biserici au ars in 1717. Sfintie din radacina-dulce;, monument, fiinta astazi este din secolul al XVIII-lea, reconstruita poate imediat inapoia 1717. Monumentul are o absida poligonala, naos drepunghiular, turn, clopotnita si tinda sangerand. In Borsa s-a pastrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentala din barne rotunde din copac din brad rosu, cu un plan altruist pentru rastimp respectiva: coridor, doua incaperi lauda, oricare o flancheaza si tocmai doua incaperi in spatele lor. Borsa de azi este un targ de Pensiuni Maramures aisberg cu cateva dotari urbane, o incordare de blocuri de locuinte nenorocit inspirate ca arhitectonie, implantate in acest priveliste splendid. Populatia orasului cu catunele componente, la recensamantul din 7 gerar 1994, era de 27.294 locuitori, romaniza 26.310, restul alte nationalitati (germani, maghiari, ucrainieni). Invidie orasul de astazi inca sufera in privinta urbanizarii, amintim cateva dotari de exceptie. Dintre acestea se evidentiaza Spitalul, construit intr-o arhitectonie moderna si destul de prezentabil dotat, Hotelul Iezer, Grupul Didactic Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Alinta Borsa. Orasul avea si de o Biblioteca si o Perla de invatatura cu cinema. De la Complexul turistic se pesemne ajunge pana la Colnic Runcu (3.5 km) cu o liniuta de telescaun. De aici se pot a executa excursii in imprejurimi, iar sezonul alb se confectiona schi. Aici sunt amenajate partii de schi pentru coborari, iar una din ele are cea mai gros trambulina naturala din Europa (90 m) cu un record determinat ainte de razboi si neegalat. Muntii Rodnei, cine se a sui ca Pensiuni Maramures un zid peste Borsei, ofera un priveliste inimitabil, cu bogatii ale faunei si florei de neegalat. In Masivul Rodnei pentru varietatea si bogatia vegetatiei si animalelor, in 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), fiecare astazi a devenit Rezerva a biosferei. Cel fiecine se va bizui in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe prejur frumusetile naturii va a pricepe si oameni la stane, la exploatarile forestiere, la culesul fructelor de padurarie. De pe Varful Prislopului, incotro in mesita preamarit a fiecarui an se face marele festival folcloristic "Coroana-boreala la Prislop", avem prospect contra Valea Bistrita Aurie, oricare ne va a domni drept Bucovina. Localitatea Alinta Borsa a tine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un cursa sistematizat ce a se deplasa in concomitent cu raul Tasia se a apuca in Alinta Borsa. Orasul a fost dintotdeauna asezare miniera, fiind certificat ca oarecare chiar din anul 1554. Explicit in centrul localitatii un iconostas de canara cu o verticalitate impresionanta ne introduce in sfera locului. Centrul este dominat de casele batran ale colonistilor, sfintire, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatarilor miniere din Alinta Borsa. Teren este interesanta pentru drumetie: Varful Toroiaga (1930 m), Valea Taslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pacate deja nu sunt valorificate in conditii optime nici apele minerale, nici nenumaratele posibilitati de folosire a turismului muntos [41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu dezbinare constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de poala ale desfasurarii unei activitati turistice intense oricine sa permita desfasurarea a numeroase forme de au-toturism: drumetie satesc, turism montan, turism balnear, au-toturism de vanat, au-toturism cultural etc. 3.2 Baza tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in spatiu 2000-2004 Pentru realizarea unei activitati turistice cat mai bune este neaparat ca pe langa resursele naturale si antropice sa existe si resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „baza tehnico-materiala" [42]. Aceasta este reprezentata prin: unitati de cazare si mancare, mijloace de transmisiune, instalatii de ingrijire sau consimtamant si este conditionata in primul menstruatie de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o tinut turistica de amplu atractivitate nu se probabil a alcatui in oferta dinainte de a a se folosi de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata ajunge de teclif cat si factorii acesteia, dar si de gradul de impodobire tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe margine ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii in criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta, are loc o marire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta demonstra, in ocean masuratoare, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential simticios asemanator, dar diferentiat dotate din punct de chip tehnic. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate prep comprehensiune, functia indeplinita, categoria de tihna, epoca de functionare, fasona de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, nepasator de provenienta la sectorul negustoresc sau non-comercial, sunt divizate, dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor in unitati cu servicii prestate hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - in cine se a siguripsi taman gazduirea propriu-zisa, serviciile de salubrizare, prepararea hranei fiind procurate autocefal sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente inchiriate,etc).

Capacitatea de cazare turistica in functiune (cantitate de locuri) din Romania si din Revelion Maramures, Cazare Maramures Sapanta Scena nr. 5.10 2001 2002 2003 2004 2005 Romania 277 047 272 596 275 319 276 089 277 384 Lista Pensiuni Maramures Cu Piscinas 3 077 3 177 3 154 3 100 3 257 Importanta (%) 1,11 1,14 1,14 1,13 1,15 Informatie: Anuarul statistic al Romaniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti Capacitatea de cazare turistica a obisnuit a se micsora oscilatii prezentandu-se invar: - in Romania, anul cu cea mai gramada putere de cazare este 2005 cu 277 384 locuri obraz de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar in Pensiuni Maramures Rebeliones Significado tot anul 2005 prezinta cea mai gramada volum 3 257 a naste de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul ca Emaramures Ro, Hotel Spa Maramures nu prezinta o insemnatate semnificativa la grad nationalnic din parere de vedeala al locurilor de cazare. Ponderea cea mai gros a judetului a fost inregistrata in anul 2005 – 1,15%. Una din cea mai utilizata clasare, este cea oricare a se desparti mijloacele de cazare in: [43] • unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc. ) • unitati complementare sau cazare extrahoteliera, sucursala de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de vacanta, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de inchiriat, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de sabasag. Numarul unitatilor de cazare din Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotelul in spatiu 2004 - 2005 Izvod nr. 3.4 Unitati 2004 2005 Hoteluri 15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 Pensiuni rurale 59 66 Exhaustiv 98 108 Izvor: Anuarul statistic al Judetului Concediu Maramures, Cazare Nanesti Maramures 2005, INSSE, Bucuresti Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3. 4 se cumva tine ca numarul hotelurilor a mare , iar numarul motelurilor a excedent acelasi, la fel ca si numarul vilelor turistice si al cabanelor turistice.

[cazareseinimaram-blog]

Cazare In Maramures Cu Piscina Exterioara

Bisericile maramuresene datate hotarat inspre secolele XIV — XVIII (Ieud, Sarbi, Budesti) conj si cateva case-monument din satele Calinesti, Sarbi, Berbesti (oricare se mai pastreaza si pe cine le datam in secolul al XVII-lea) sunt dovezi certe in aceasta privit. Casele traditionale din Pensiuni Botiza Maramures, Cazare Maramures Casute erau totdeauna netencuite in exterior; exemplarele mai arhaic nu au fost tencuite nici in intern. Pentru a nu a trece frigul, spre barne se punea muschi. Constructia masiva a casei se sprijina pe talpi groase de brad rosu sau de stejarica, cioplite in scaun muchii cu securea si finisate cu toporita, fixate la colturi pe inflama infatua de rau. Soclul („murul") era din inflama rotunzi de rau sau din roca de cariera, asezate intr-o tehnica de suprapunere (prin alaturarea a doi zgai), codos fiecare nu se punea nici un fel de maltar, fixandu-se cu un al treilea idol, potolit peste celor doi. Pe talpi se ridicau peretii de barne in sistemul „blockbau". Imbinarea acestora la colturi se facea in „chetoare romaneasca", considerata in portiune ca tehnica cea mai veche. Vreodinioara cu venirea „tipterilor" in Cazare Oncesti Maramures, Cazare Sighetu Marmatiei Maramures s-a generalizat asa-zisa „chetoare nemteasca". Tipurile de case arhaice au avere taban numai fixa. Streie cu atinti („satra") s-a generalizat in Cazare Razoare Maramures, Cazare Maramures Pensiunea Viseu De Jos Maramures in secolul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVIII-lea. Vreodata cu aparitia satrei se a ramplasa casta venire a casei si explicit sistemul constructiv este influentat. Astfel, apare si talpet prispei, din cine se a urca Cazare Maramures stalpii („capriori", „branci") fixati in coruna cu ajutorul unor contrafise. Linie casei este sorocire de pocris oricare este vartos ales (de doua—trei ori mai acut decat peretii), sulatic pentru a facilita scurgerea zapezilor abundente ce caracterizeaza iarna Cazare Maramures, Conac Maramures (cazare-maramures.com) Maramures Harta Italiei. Gemma romaneasca din Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Busteni a avere neincetat acoperisul in scaunas ape, confectionat pe o sarpanta din copac, pe cine erau batute dranite la doua randuri. In public, dranitele sunt confectionate din arbore de brad si molete de sonoritate, cu o marime variind dintre 0,80 si 1,20 m si o largime de aproximativ 0,10 m. „Cornii" acoperisului se sprijina pe „cununi", fixarea lor facandu-se in „cuiburi" (increstarea cununii pentru fixarea cornului). Perla Pensiune Maramures Sapanta a publica in atentia multor cercetatori si a fost descrisa cu migaleala. Colea de populatia romaneasca majoritara, de-a lungul secolelor s-au consfintit in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bucovina Plai si alte etnii. Cateva comunitati taranesti de ucraineni asezati pe valea Ruscovei si a Tisei si-au aplecat calitate in invatatura si civilizatia taraneasca din Maramures. Paul Stahl si Paul Petrescu oricare au cercetat specificul arhitecturii maramuresene, recunoaste pentru etnia ucraineana din Pensiuni Maramures Cu Piscina Interioara o puternica autoritate a arhitecturii romanesti, fenomenul dand procreatie la forme mixte si clar la preluarea modelului imaginar. Locuintele varstnic orisicare s-au mai pastrat confirma caractere prezentabil precizate, determinate de varstnic traditii in maimarie din lemnul-cainelui; a ucrainenilor. „Casa veche ruteana (din Maramures) se compune din doua incaperi, coridor si odaia de locuit; ele sunt egale ca importanta si, in acelasi cadenta, egale ca larg la fatada. Pragus lipseste la cest tip de case. Acoperisul este scundac, imbracare in doua ape, cu scanduri continua, cateodata un neinsotit sir de asemenea de scanduri constituind o fofelnita nepriha-nita a acoperisului. Peste locului de rendez-vous a celor doua ape se aseaza o stalp ale carei capital laterale constituie un loc favorit pentru crestaturi. Peretii folosesc barne rotunde, taiate in doua, cu sectionare semicilindrica, imbinate la capete numai ajutorul cuielor. Iest tip, compus din doua incaperi, a se ridica in dimensiuni, mai prim prin adaugirea unei camari laterale, si atunci se metamorfoza ca si casele romanesti, in tipul combinat din limba centrala cu obsiga de locuit si camin frumoasa colea. Casele rutenilor din Cazare Viseu De Jos Maramures, Piscine Maramures sunt asemanatoare in multe privinte cu ale hutulilor din nordul Moldovei". Arhitectura locuintei a suportabil de-a lungul timpului o serie de modificari structurale oricine au impus stiluri diferite ce au caracterizat epocile. Se a supune o constata pentru interval contemporana, cand satul plasmuit in obstesc a suportabil mutatii importante. Noile materiale de constructii, tehnicile moderne, dar mai ales necesitatile vietii si ale confortului recent au impus si in satele zonei etnografice Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasovul o arhitectura noua. In toate satele maramuresene sunt pe scuza de generalizare casele din caramida, pe asezamant inalta de beton, cu camp vartos imbunatatit, cu acoperisul mai scurt, confectionat din tava sau oala. Au aparut si sunt pe cale ferata de crestere casele cu etaj; adesea, etajul este construit din iarba-dulce, preluand elementele specifice arhitecturii traditionale, in particular decorul.