#ministru al Economiei

[jurnaldeoltenia]

Niculae Bădălău a fost reținut de DNA pentru 24 de ore!

Niculae Bădălău a fost reținut de DNA pentru 24 de ore!

Vicepreședintele Curții de Conturi și fost ministru al Economiei, Niculae Bădălău, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru trafic de influență. Fostul ministru a fost chemat, duminică seara, la sediul Direcției Naționale Anticurupție, pentru a fi audiat într-un dosar de corupție. DNA a făcut anunțul oficial despre reținerea vicepreședintelui Curții de Conturi, Niculae Bădălău.…

[radioclasic]

Vânătorul de minciuni cu Grigore Cartianu - invitat Claudiu Năsui, deputat USR

Vineri, 12 iulie, de la ora 10:00, jurnalistul Grigore Cartianul îl are invitat pe deputatul USR Claudiu Năsui. Claudiu Năsui a absolvit studii economice și a acumulat experiență în sectorul privat înainte de a se dedica carierei politice. În perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, Claudiu Năsui a ocupat funcția de ministru al Economiei în guvernul condus de Florin Cîțu. În acest rol, Năsui…

[infotulcea]

Cristian Ghinea: Ciolacu mimează responsabilitatea tăind posturi vacante, dar plătim două rânduri de directori în Ministerul Economiei.

Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, îi acuză pe premierul Marcel Ciolacu și ministrul Radu Oprea că, în timp ce mimează responsabilitatea vorbind de tăierea posturilor vacante, au grijă să mențină în funcție două rânduri de directori în Ministerul Economiei. Au trecut două luni de zile de când ministrul PSD…

[leontiucmarius]

Adriean Videanu, achitat de ÎCCJ în dosarul Romgaz-Interagro

Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de ÎCCJ în dosarul Romgaz-Interagro.

[vipromania]

Noi informații din culisele privatizării Petrom. Gigi Becali spune că un fost ministru știe adevărul

Noi informații din culisele privatizării Petrom. Gigi Becali spune că un fost ministru știe adevărul

Noi informații apar din culisele privatizării Petrom. Gigi Becali a declarat la Realitatea PLUS că multe nereguli vor ieși la iveală dacă un fost ministru al Economiei va primi aprobarea duhovnicului pentru a vorbi.  Finanțatorul FCSB susține că există un fost ministru al Economiei care ar putea face lumină în tenebroasele subsoluri ale privatizării cele mai mari companii energetice din sud…

[stireazileiuk]

Alegeri municipale în Italia: Partidele de centru-stânga, victorioase şi în turul doi. Un fost ministru al Economiei devine noul primar al Romei

[smartseo4you]

Toți miniștrii USR PLUS și-au prezentat demisiile din guvern. Dacă se schimbă configurația politică a Cabinetului, premierul Cîțu este obligat să ceară vot de încredere în parlament, în maximum 45 de zile.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/toti-ministrii-usr-plus-si-au-prezentat-demisiile-din-guvern-daca-se-schimba-configuratia-politica-a-cabinetului-premierul-citu-este-obligat-sa-ceara-vot-de-incredere-in-parlament-in-maximum-45-de/

Toți miniștrii USR PLUS și-au prezentat demisiile din guvern. Dacă se schimbă configurația politică a Cabinetului, premierul Cîțu este obligat să ceară vot de încredere în parlament, în maximum 45 de zile.

Astfel, premierul Florin Cîțu va trebui să numească miniștri interimari din rândul membrilor Cabinetului, însă aceștia nu pot ocupa funcția pentru mai mult de 45 de zile. În acest caz configurația politică se schimbă, dacă miniștrii USR PLUS nu vor mai face parte din guvern, iar premierul trebuie să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere.

Anunțul a fost făcut de copreședintele partidului, Dan Barna: ”Am decis că nu mai putem continua cu un premier care ignoră dorințele românilor, care risipește fonduri. Nu se mai poate așa! Florin Cîțu a dinamitat conștient această coaliție. Nu mai poate să fie premier. Din acest moment miniștrii USR PLUS se retrag din Guvernul Cîțu. Mâine dimineață premierul va avea demisiile pe birou”. 

Demisia miniștrilor USR-PLUS a venit la finalul ședinței Biroului Politic Național. USR PLUS deținea șase portofolii:

Vicepremier – Dan Barna

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii –  Cătălin Drulă

Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Ciprian-Sergiu Teleman

Ministrul al Economiei și Turismului – Claudiu Năsui

Ministerul Justiției – Ioan Stelian, demis de pe 1 septembrie de premierul Cîțu deoarece nu a avizat proiectul de ordonanță privind programul Anghel Saligny, ceea ce a declanșat actuala criză politică. 

Inițial, ministru al Sănătății din partea USR PLUS a fost Vlad Voiculescu. Însă, pe 14 aprilie, Florin Cîțu i-a demis pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și pe secretarul de stat, Andreea Moldovan. Acest lucru a provocat o reacție dură a USR-PLUS care inițial a cerut demisia premierului, după care a revenit asupra acestei solicitări.

Premierul Florin Cîțu a făcut apel la dialog cu partenerul de coaliție, cu o jumătate de oră înainte de demisia în bloc a miniștrilor USR PLUS. ”Soluția este aceeași prezentată din primul moment: dialogul. Sunt dispus să continuăm dialogul. Trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm. Întotdeauna este loc de dialog. Eu cred că putem să avem o coaliție de dreapta care să guverneze România. Este trist să vedem partenerii de coaliție alături de AUR”, a spus premierul. 

Demisia în bloc a miniștrilor USR PLUS a fost vehiculată încă de la începutul crizei politice, după ce premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul justiției, Stelian Ion, iar decizia ieșirii de la guvernare a venit după depunerea moțiunii de cenzură. Calendarul moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR nu a putut fi stabilit, deoarece PSD a plecat de la ședința Birourilor Permanente Reunite, în timp ce PNL a solicitat să se verifice dacă semnăturile depuse pe moțiune sunt autentice.

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

[borisharea]

Sturza: Astăzi vom afla numele primului ministru și al ministrului economiei. Tema energetică va fi prima piatra de încercare

Sturza: Astăzi vom afla numele primului ministru și al ministrului economiei. Tema energetică va fi prima piatra de încercare

Rusia joacă tare, notează Ion Sturza și explică de ce politica din orice parte ar veni ne umflă facturile la gaz. Prețurile spot (cu livrare imediată) la gazul natural au ajuns la un nivel record – 500 USD pentru mia de metri cubi cu livrare în Europa. Spre comparație, anul trecut scăzuseră sub 40 USD. Nu că cele futures (la termen) sunt mai mici. Pentru contractele din decembrie sunt în jur de…

[doreloprisan]

Prețurile vacanțelor au crescut peste tot. Organizator de evenimente: Cine merge în vacanță și caută pomeni cred că mai bine stă acasă. Prețurile în industria turismului au crescut peste tot, inclusiv în Grecia și Turcia, din cauza pandemiei și a măsurilor suplimentare de siguranță. Ideea că în România ar fi prețuri mai mari decât în străinătate nu se susține, spun operatorii din domeniu, care sunt supărați pe o declarație în acest sens făcută de ministrul economiei Claudiu Năsui. Ministrul economiei și turismului a declarat recent într-un interviu că prețurile pe litoralul românesc sunt prea mari. „Comparativ cu ce? Sunt piețe diferite. Vrem să vindem și Turcia, și Grecia, și România. Fiecare client își alege destinația în agenție după cum i se potrivește”, spune Cristian Bărhălescu, vicepreședinte ANAT pentru regiunea de sud-est. „Este prima dată, spre surprinderea noastră, a industriei, când vedem un ministru care în loc să laude, să susțină, să promoveze industria pe care o reprezintă, vine și ne critică”, a adăugat Bărhălescu. Întrebat dacă prețurile de la noi sunt mai mari decât în Grecia și Turcia, Bărhălescu a explicat la Digi24 că în niciun caz nu putem spune acest lucru și mai ales nu putem compara „mere cu pere cu prune”. Vicepreședinte ANAT: Avem hoteluri cu prețuri mai mici decât în Grecia, Bulgaria sau Turcia. E vorba de câți bani ai „Dacă vorbim de litoralul românesc la 3 stele sau la 4 stele, avem zone și unele hoteluri care au prețuri mai mici decât în Grecia, Bulgaria sau Turcia, dar clienții vin pentru experiențe diferite (…) Trebuie să fim realiști, prețurile nu sunt mari pe litoralul românesc, ci sunt accesibile”, susține Cristian Bărhălescu. „Aud povestea asta cu prețurile mai mari de 30 de ani. Și toată lumea zice: Domnule, am fost în Grecia cu 350 de euro, a fost fabulos. Dar uită să spună că a stat la studio, dar fără masă, fără nimic. Cu studio frumos, cu familia grecească care-ți dădea cafeluța, e adevărat. Nu! Suntem la fel, suntem cam pe acolo. Da, costă în iulie-august, că e cerere și e la 4 stele. Hai să ne uităm cât costă și în iunie la 3 stele. A, că sunt hoteluri în Mamaia în zona de cluburi care costă mult, e adevărat. Dar înseamnă că cineva plătește pentru ele. Dar nu trebuie să ieșim cu alea 3-4-5 foarte scumpe din zona de cluburi față de celelalte 97 la sută”, a arătat și Alin Burcea, vicepreședinte ANAT. „E vorba de câți bani ai. În general, cam știi ce vrei să faci. Nu te duci la agenția de turism să te hotărăști acolo”, a adăugat antreprenorul. El spune că anul trecut, pentru că nu s-a putut pleca, pentru litoralul românesc s-au făcut vânzări-record și crede că acest trend va continua și anul acesta. În plus, românii care fac de obicei două sau trei vacanțe aleg ca una dintre ele să fie în România. Ce s-a schimbat în Turcia Pe de altă parte, operatorii din turism recunosc că toate prețurile au crescut anul acesta, variază de la hotel la hotel, dar sunt mai mari pentru că au crescut și costurile din cauza măsurilor suplimentare de siguranță care trebuie luate pentru pandemie. Iar asta se întâmplă nu numai în România. „Și în Turcia, de exemplu, au crescut prețurile, cu 3-5-7 procente, nu foarte mult, dar peste tot tendința este în sus. În Turcia, nu mai poți să te servești la all inclusiv, te servesc ei; acolo unde te poți servi singur trebuie să-ți pui mănuși de plastic, îți dau ei mască, iar lucrurile astea costă. În Turcia, o dată la două săptămâni vine inspecția sanitară de la Ministerul Sănătății în toate hotelurile din Antalya și dacă nu ai carnețelul ștampilat că ești în regulă, nu mai poți funcționa, a doua zi te închizi singur. Iar astea, din păcate, costă”, a explicat Alin Burcea. Ioana Selner: România are standarde. În Grecia, în Turcia sau în altă țară, trei stele sunt o stea jumătate „Cine merge în vacanță și caută pomeni cred că mai bine stă acasă”, a comentat, la rândul ei, Ioana Selner, organizator de evenimente în Grecia. „Pe de altă parte, indiferent unde mergi – eu lucrez cu 10 țări din lume – din punctul meu de vedere, România are standarde și vă spun din perspectiva unui om care se lovește non-stop de lipsa standardelor din țările în care lucrez. Așa că nu aș veni să acuz costurile mari sau mai puțin mari, cum sunt în România, pentru simplul motiv că avem standarde și la mâncare, și la cazare. La noi, trei stele sunt trei stele. În Grecia, în Turcia sau în altă țară, trei stele sunt o stea jumătate – și asta am pățit-o de-a lungul timpului, pentru că eu, una, nu dau decât hoteluri sau resorturi pe care le cunosc foarte bine, ca să nu risc să spun: da, cinci stele, și când ajungi acolo e mai rău decât cotețul găinilor”, a explicat antreprenoarea. Prețuri chiar și 50 la sută mai mari în Grecia Ea a confirmat că anul acesta, toate prețurile au crescut, unele chiar și cu 50 la sută în Grecia, pentru că anul trecut a fost „un an mort! în turism. „Depinde foarte mult de unitatea de cazare, de facilitățile pe care le are, sunt acele hoteluri-butic unde prețurile au crescut și cu până la 50 la sută în unele situații sau business-urile de familie, pentru că nu au avut bani să se susțină până acum și au fost plătiți de guvernul elen și e normal ca acum, în sezon, în cele trei-patru luni, cât lucrează să încerce să scoată ce-au pierdut anul trecut și să încerce să facă și niște provizii pentru iarnă”, a explicat ea. Ioana Selner mai spune că ofertele mult prea îmbietoare riscă să fie o păcăleală. „Toți cei care suntem în turism avem angajați, avem cheltuieli, nu poți să vii și pe piață și să spui da, vai, oferte last minute, pomană, ieftin! La final, o să te trezești că turistul vine și spune că nu-mi place, că n-am avut condițiile. Păi, dragul meu, dacă ai plătit 2 lei, vei primi tot 2 lei. Dacă plătești 100 de lei, vei primi de 100 de lei. Or, nu poți să plătești 2 lei și să primești de 100 de lei. Și este valabil pentru toate țările din lumea asta”, a punctat antreprenoarea. Editor : Luana Pavaluca The post Prețurile vacanțelor au crescut peste tot. Organizator de evenimente: Cine merge în vacanță și caută pomeni cred că mai bine stă acasă appeared first on RecordNews. https://ift.tt/3diuEBe

[jurnaldeoltenia]

Premierul Ludovic Orban la Uzina Ford Craiova : Prezenta mea la Ford este in primul rand pentru a arata aprecierea pentru decizia de repornire a activitatii ..

Premierul Ludovic Orban la Uzina Ford Craiova : Prezenta mea la Ford este in primul rand pentru a arata aprecierea pentru decizia de repornire a activitatii ..

Premierul Romaniei , Ludovic Orban impreuna cu domnul ministru al apararii, Nicolae Ciuca, domnul ministru al economiei, Virgil Popescu, domnul ministru al transporturilor, infrastructurii si comunicatiilor, Lucian Bode, si cu domnul ministru Ionut Stroe, de asemenea cu domnul deputat Giugea au fost prezenti la Uzina Ford Craiova ..

“M-a bucurat foarte mult vestea ca Fordul reporneste productia.…

[radioclasic]

Guvernul va da azi ordonanța prin care omoară investițiile în energie

Guvernul va da azi ordonanța prin care omoară investițiile în energie

Într-o postare pe o pagină de socializare, fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, spune că “Guvernul va da azi ordonanța prin care omoară investițiile în energie electrică și gaz. Se vor lăuda că au scăzut prețurile din pix. Dar suntem pe o piață liberă. Tot ce vor fi făcut este să ne taie craca de sub picioare. Iarna viitoare, când nu vom avea nici suficient gaz, nici suficientă energie…

[bizmagazin]

Lider de sindicat: “Vom avea o întâlnire cu Ministrul Economiei”

Lider de sindicat: “Vom avea o întâlnire cu Ministrul Economiei”

“Vom avea o întâlnire cu domnul ministru al Economiei”, este declarația lui Marius Borcan, consilier local la Bumbești-Jiu și lider de sindicat în cadrul Uzinei Mecanice. Acesta a declarat pentru Radio Infinit că, în această săptămână, autoritățile din Bumbești-Jiu și reprezentanți ai Uzinei Mecanice Sadu se vor întâlni cu ministrul Economiei, Claudiu Năsui, pentru a încerca să găsească o soluție…

[stiriarges]

Deputatul Andrei Gerea s-a înscris în PPU (social-liberal) Deputatul Andrei Gerea, fost ministru al Economiei și al Energiei s-a înscris în Partidul Puterii Umaniste (social-liberal).

[edufinonline]

Noul prim-ministru al Rusiei susține economia digitală Presa rusească a anunțat că noul prim-ministru al Rusiei, Mikhail Mishustin, a solicitat prioritizarea economiei digitale. Mishustin a fost confirmat pe post în cursul zilei de joi, după ce fostul guvern și prim ministru Dmitry Medvedev și-au anunțat demisia. Decizia

[smartseo4you]

Liderii PNL, USR-PLUS și UDMR anunță că au ajuns la o înțelegere privind formarea unei coaliții. Florin Cîțu este propunerea pentru funcția de premier. Președinția Camerei Deputaților revine PNL, iar cea a Senatului, USR-PLUS. Noul guvern va avea 18 ministere și doi vicepremieri.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/liderii-pnl-usr-plus-si-udmr-anunta-ca-au-ajuns-la-o-intelegere-privind-formarea-unei-coalitii-florin-citu-este-propunerea-pentru-functia-de-premier-presedintia-camerei-deputatilor-revine-pnl-iar/

Liderii PNL, USR-PLUS și UDMR anunță că au ajuns la o înțelegere privind formarea unei coaliții. Florin Cîțu este propunerea pentru funcția de premier. Președinția Camerei Deputaților revine PNL, iar cea a Senatului, USR-PLUS. Noul guvern va avea 18 ministere și doi vicepremieri.

Formula finală cu care PNL, USR-PLUS și UDMR vor merge la a doua rundă de consultări cu președintele Klaus Iohannis este:

Florin Cîțu premier

Șefia Camera Deputaților va aparține PNL

Șefia Senatului va aparține USR-PLUS

USR-PLUS și UDMR vor avea câte un vicepremier în noul Cabinet.

PNL va avea 9 ministere: Apărării, Externelor, Finanțelor, Internelor, Educației, Energiei, Culturii, Muncii și Agriculturii.

USR-PLUS va avea 6 ministere: Justiției, Transporturilor, Fondurile Europene, Sănătății, Cercetării, Inovării și Digitalizării și pe cel al Economiei.

UDMR va avea 3 ministere: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Mediului și Ministerul Sportului și Tineretului.

Principalele declarații:

Ludovic Orban, președinte PNL: 

Guvernul va avea 18 ministere, 9 vor fi conduse de reprezentanți ai PNL, 6 de reprezentanții USR Plus și 3 de reprezentanți UDMR, 2 vicepremieri, unul USR și unul UDMR.

PNL va gestiona portofoliile: Apărare, Externe, Finanțe, Interne, Educație, Energie, Agricultură, Cultură, Muncă. Unde e vorba de muncă, nu ne dăm înapoi! 

În cadrul discuțiilor, deasupra împărțirii portofoliilor, important este spiritul de echipă, solidaritatea și coeziunea pentru punerea în practică a programului de guvernare.

Dan Barna, copreședinte USR PLUS:

Ziua de azi s-a dovedit a fi un pas important spre o coaliție stabilită, care să își asume responsabilitatea în această perioadă dificilă. Au fost discuții de la ora 9, am găsit cea mai bună soluție de majoritate guvernamentală și un guvern competent, echilibrat și să aibă forță de reprezentare.

Portofoliile asumate de USR PLUS �� Justiție, Transport, Sănătate, Cercetare, Economie, Fonduri Europene 

Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS:

Contrar a ceea ce credeau mulți, că va fi o negociere dură, cu certuri, iată că, după o zi intensă, am reușit să asumăm o structură de guvern suplă. Justiția a fost asumată de noi pentru că avem mai multe programe în acest sens, cum ar fi ”Fără penali”: Fondurile Europene – inclusiv Planul Național de Reziliere Economică. Am ținut să preluăm Economia, antreprenoriatul și turismului, Cercetarea – pentru modernizarea economiei și administrației prin digitalizare, dar și conectarea cercetării românești la cea europeană.

Negocierile nu s-au finalizat. Vom continua discuțiile pentru a realiza programul de guvernare

Hunor Kelemen, președinte UDMR: 

Sunt convins că vom reuși să asigurăm investițiile necesare pentru a crește economia, vom reuși să avem locuri de muncă în siguranță, să investim în sănătate și educație. De aceea, am decis să participăm la guvernare.

Vom asuma 3 ministere (UDMR) – Ministerul Mediului, Ministerul Sportului și Ministerul Dezvoltării – un minister important, pentru că avem nevoie să dezvoltăm echilibrat toate localitățile din țară. Dezvoltarea durabilă înseamnă să avem grijă de mediu. Este un minister care va avea un cuvânt de spus în toate domeniile de investiții.

PSD va merge la a doua rundă de consultări cu Alexandru Rafila ca propunere pentru funcția de prim-ministru.

Prima rundă de consultări între președinte și partidele parlamentare a avut loc luni, 14 decembrie. În urma discuțiilor, președintele a anunțat în seara acelei zile că “Încă nu sunt întrunite condițiile pentru a desemna un candidat pentru formarea unui nou guvern”.

Șeful statului și-a explicat poziția într-o intervenție avută pe 16 decembrie: “De regulă, după alegeri prima dată se constituie parlamentul și apoi convocăm consultările pentru formarea guvernului.” În aceeași zi, Iohannis a semnat decretul de convocare a noului parlament, pentru data de 21 decembrie, la ora 12.

În urma centralizării rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare din 6 decembrie, Biroul Electoral Central a repartizat mandatele obținute în felul următor: PSD – 157 de senatori și deputați, PNL – 134, USR Plus – 80, AUR – 47, iar UDMR – 30.

[albacarolinatv]

Petiţie - Călin Georgescu, prim-ministru al României

PROIECT DE ȚARĂ. Obiective şi soluţii specifice.

Şomaj zero într-un an de la preluarea puterii de către un guvern de demnitate naţională şi declanşarea revoluţiei sustenabilităţii. Acest obiectiv se va realiza datorită trecerii la noul model economic, stârpirii corupţiei şi încetării politicii de tip „după noi, potopul", practicată de marile corporaţii în România. Impozitare zero, timp de 10 ani, a sectorului IT din România. Sectorul românesc de IT are capacitatea să devină unul dintre primii jucători mondiali. Impozitare zero, timp de 10 ani, a gospodăriei ţărăneşti de subzistenţă. Impozitare zero a oricărei ferme mici şi mijlocii care face parte dintr-o cooperativă legal întemeiată. Impozitare zero a întregului ciclu de producţie şi distribuire a produselor tradiţionale româneşti care îndeplinesc sau depăşesc normele agriculturii biologice. Facilitarea achiziţiei de unelte agricole şi alte materiale pentru producţia de hrană sănătoasă. Wi-fi gratuit în toată România în 5 ani. Încurajarea producţiei şi răspândirii de carte digitală. Mutualizarea firmelor private falimentate de proprietarii lor, pentru a obţine avantaje necinstite. (Mutualizare = trecerea firmelor private sau de stat în proprietatea lucrătorilor lor şi transformarea în firme cu lucrători-proprietari). Asistenţă gratuită pentru accesarea fondurilor europene de către cooperativele de producţie şi distribuţie. Recapitalizarea micului producător prin intermediul uniunilor de credit şi al băncilor populare. Tinerii şi persoanele între 50-65 de ani care se mută în sate depopulate şi care fac dovada exercitării unei activităţi productive vor fi scutiţi de la plata tuturor impozitelor timp de 10 ani. Prima de instalare va consta în produse româneşti (unelte, articole casnice, materiale de construcţie etc.) în valoare de 30.000 euro. Vor primi subvenţii la hectar la nivelul mediei europene. Măsuri de încurajare a absolvenţilor universităţilor să se instaleze şi să se implice în comunităţile rurale. Românii din diasporă care se repatriază vor primi scutiri de taxe şi facilităţi pentru deschiderea unei afaceri. România trebuie să ştie ce vrea, iar poporul român să înţeleagă ce poate. Demnitatea ţării – şi a noastră, ca neam – este principalul scop, acum şi în viitor. Acest proiect de ţară prezintă viziunea, direcţiile de acţiune, soluţiile şi obiectivele specifice ale unei adevărate revoluţii a sustenabilităţii în România. Pentru România, conceptul de sustenabilitate nu este doar un concept la modă sau încă un cuvânt gol din limbajul politicianist. El este o necesitate vitală, însăşi esenţa proiectului de ţară pentru următoarele decenii. Clasa politică a avut grijă să torpileze Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă din 2008. Dar nu a putut înăbuşi spiritul şi viziunea ei. Ele se vor reaprinde în contextul noii economii civice a revoluţiei sustenabilităţii. O revoluţie prin care România va renaşte. Obiectivul strategic naţional este ca românii să trăiască în prosperitate, să-şi recâştige demnitatea, hoţia sa fie stârpită, iar ţara să ajungă acolo unde merită, conform potenţialului natural şi uman pe care îl deţine. România trebuie să devină un lider în Balcani şi în Europa, pe teme mari şi precise. Avem toate atuurile pentru a depăşi nivelul statelor Uniunii Europene (UE) la principalii indicatori ai dezvoltării sustenabile în domeniile economic, social şi uman către orizontul anilor 2020. Acest obiectiv nu poate fi realizat în cadrul actualului sistem economic şi social nesustenabil, care a condus ţara la ruină. Toate guvernele României au încurajat exploatarea nemiloasă a patrimoniului natural şi a populaţiei, deşi obligaţia lor era să protejeze oamenii şi natura împotriva exploatării, din orice parte ar fi venit ea. Această situaţie va înceta odată ce revoluţia sustenabilităţii va reda românilor prosperitatea şi demnitatea pierdute, precum şi speranţa în viitor. Vom stabili ţintele intermediare şi de lungă durată ale dezvoltării sustenabile a României printr-o largă consultare a forurilor de decizie cu toţi factorii relevanţi: mediul de afaceri, comunitatea ştiinţifică, Biserica şi societatea civilă. Ce trebuie să facem mai întâi? Pare un răspuns imposibil de dat, numai că nu aşa se pune problema. Nu trebuie să ne preocupe problema priorităţii. Trebuie să le facem pe toate, cu chibzuinţă şi realism, cât mai repede şi mai bine. Avem convingerea că schimbarea radicală a calităţii vieţii în România poate avea loc rapid şi uşor în câteva luni. Acest lucru presupune fermitate în aplicarea direcţiilor de dezvoltare, iar noul guvern sa fie incoruptibil şi să dea exemplu personal de moralitate, jertfă şi patriotism. Ordinea, disciplina, cuvinte puţine, dar transpuse în multe şi frumoase fapte, trebuie să fie farul călăuzitor. Corupţia endemică din România de azi este una din principalele cauze ale nesustenabilităţii economiei româneşti şi a nedreptăţilor de tot felul. Iată de ce ea trebuie scoasă în afara legii. Vezi şi Afacerile lui Florin Roman, sub lupa USR Alba Eficienţa şi suportabilitatea socială vor fi indicatori de bază: trebuie să obţinem o valoare adăugată cât mai mare, cu un consum cât mai mic de resurse. În acelaşi timp, trebuie să rezolvăm în ritm accelerat unele probleme care în ţările din Vestul Europei şi-au găsit răspuns cu decenii în urmă. Atingerea obiectivelor-ţintă nu poate fi garantată pe termen mediu şi lung, decât dacă structura şi funcţionarea sistemului politic şi socio-economic se dimensionează şi se adaptează continuu la configuraţia şi capacitatea de suport a capitalului natural, material, social şi uman de care dispunem. În ultimii 25 de ani s-a produs o supradimensionare continuă a sistemului politic, sufocat de legi şi reglementări numeroase şi contradictorii, imposibil de aplicat. Un asemenea pas istoric, cum este revoluţia sustenabilităţii, reclamă imperativ realizarea unui consens naţional, acceptarea unei strategii a interesului comun, care ar trebui să se ridice deasupra confruntărilor politice şi a ciclurilor electorale. Cooperarea trebuie să devină modus operandi, nu numai în economie, ci în întreaga societate românească. Restaurarea sentimentului de încredere reciprocă, o trezire a imboldului asociativ şi a spiritului de întrajutorare sunt absolut necesare. Fără conlucrare şi dăruire nu pot renaşte micile comunităţi, care stau la baza oricărei societăţi sustenabile, nu se poate concepe crearea şi răspândirea largă a bogăţiei şi a autonomiei economice a fiecărui cetăţean. Va fi un test de maturitate pentru partidele politice şi pentru societatea românească, în general, dar asta ne va uni, daca vrem să trăim mai bine. România deţine un capital natural superior multor ţări membre ale Uniunii Europene. Sustenabilitatea este domeniul unde putem concura de la egal la egal în cadrul UE, cu condiţia să lucrăm cu seriozitate şi realism. În funcţie de rezultate, obiectivele noastre vor putea fi reajustate după câţiva ani în direcţia stabilirii unor ţinte mai ambiţioase. Viitoarele programe sectoriale şi regionale vor trebui să ţină cont de valoarea autentică a patrimoniului natural, material, social şi uman existent. Există premise reale pentru ca România să devină un exemplu european de utilizare şi de conservare raţională a resurselor, în condiţiile unei dezvoltări echilibrate şi ale creşterii continue a calităţii vieţii. Premisa cea mai importantă o constituie omul însuşi: voinţa de a elabora proiecte viabile, adecvate realităţii, şi de a le implementa. Vezi 'În cel mai inteligent oraș din România, peste 70% dintre copiii înscriși nu au loc la creșă' Ideea de sustenabilitate presupune o corelare organică între dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei şi societăţii, pe de o parte, şi între regiunile ţării, precum şi alocarea corespunzătoare a resurselor financiare disponibile, în funcţie de priorităţile convenite. Pentru a decide ce avem de făcut şi în ce ordine, trebuie să înţelegem clar situaţia în care ne aflăm. În România, tranziţia către democraţia funcţională şi economia de piaţă a fost prelungită şi dureroasă. Să nu repetăm greşelile şi să valorificăm succesele, atâtea câte au fost!

Ce propunem Direcţii de acţiune

1. Întărirea instituţiilor fundamentale ale statului şi a ordinii constituţionale. Paralel cu adâncirea democraţiei la toate nivelurile, un efort naţional de o asemenea anvergură cere o consolidare a rolului de îndrumător şi coordonator al statului. Principalele instituţii democratice (autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească) trebuie să găsească modalităţi practice de a conlucra armonios şi eficient spre binele ţării, evitând blocajele artificiale şi confruntările sterile. Fiecare persoană învestită cu putere de decizie trebuie să poarte răspunderea profesională şi morală şi, după caz, juridică pentru faptele sale. Trebuie adoptată mult amânata lege a funcţionarului public. Un rol hotărâtor în monitorizarea şi controlul performanţei funcţiei publice revine organismelor societăţii civile, care trebuie să răspundă cu adevărat menirii lor, precum şi unei prese scrise şi audiovizuale care respectă propriile norme deontologice. Avem nevoie de legi care să protejeze presa liberă de influenţele nefaste ale „oamenilor cu bani". 2. Dezvoltarea durabilă ca element de bază a politicii de stat. Este nevoie de o idee revoluţionară, unificatoare, capabilă să mobilizeze în mod conştient contribuţiile celor mai bune minţi ale ţării spre un scop precis, idee care să se bucure de acceptare şi sprijin din partea populaţiei. Conceptul dezvoltării durabile ne oferă o asemenea alternativă, alături de democraţia economică, numită de unii autori distributism sau economia proximităţii (răspândirea bunăstării pe scară largă, prin generalizarea şi încurajarea micii proprietăţi productive şi a formelor asociative.) Este vorba de un ansamblu de politici publice, măsuri legislative şi iniţiative concrete, coerent articulate, destinate creării şi dezvoltării de bănci populare, cooperative de producţie şi distribuţie, uniuni de credit, întreprinderi cu lucrători-proprietari, producţie în parteneriat (peer to peer) etc. Mica proprietate nu poate supravieţui în lipsa cadastrului general. Acesta va fi pus la punct şi va apăra proprietatea fiecarui român şi democraţia reală. Fiecare om, fiecare familie, fiecare comunitate trebuie să ştie cu cât îi va fi mai bine mâine, peste o lună, un an, 5, 10, 20 de ani şi ce trebuie să facă pentru aceasta. 3. Tranziţia economică spre economia civică. Revoluţia sustenabilităţii va înfăptuitrecerea de la un sistem economic interesat doar în investiţii extractive (extragerea până la epuizare a energiilor înmagazinate în sol, subsol, în apă, plante, animale şi oameni) către o economie civică, funcţională, bazată în mare parte pe energie regenerabilă – o economie menită să protejeze natura şi să satisfacă nevoile oamenilor, printr-un sistem de producere şi răspândire largă a bogăţiei. Economia civică va fi un sistem economic şi social mai echitabil, mai moral şi mai stabil. Întrepătrunderea factorilor economici şi a celor sociali nu se va face însă prin privilegierea statului dădacă şi prin redistribuirea egalitaristă de tip socialist, ci prin răspândirea largă a unor forme asociative de proprietate productivă (asupra pământului, uneltelor, resurselor de educaţie) şi prin accesul facil la capital ieftin. Măsurile legislative şi de altă natură vor urmări prevenirea concentrării puterii economice în câteva mâini. Dinamismul economic al României sustenabile se va baza cu prioritate pe capitalizarea micului producător şi susţinerea pieţelor locale; încurajarea şi apărarea unor noi forme de proprietate productivă (de exemplu băncile populare, cooperativele) menite să reziste maşinaţiunilor şi presiunilor venite din partea speculatorilor; îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor, a managementului micro- şi macroeconomic; agricultura ţărănească, sectorul IT şi industriile verzi, ca locomotive ale dezvoltării sustenabile. 4. Tranziţia şi securitatea energetică. România este încă o ţară energofagă. Intensitatea energiei primare şi energiei finale este de 3 ori mai mare decât media europeană, în contextul în care accesul la resursele de petrol şi gaze devine tot mai costisitor. Dependenţa de importul de energie primară a ajuns la 25% la gaze naturale şi petrol, cu tendinţe de creştere, pe măsura epuizării resurselor proprii. Infrastructura energetică este în mare parte învechită şi ineficientă, iar efectele negative asupra mediului continuă să fie substanţiale. Valorificarea potenţialului însemnat de economisire a energiei poate fi realizată prin creşterea eficienţei energetice, reducerea pierderilor de energie şi a intensităţii energetice în industrie, în sectorul utilităţilor publice şi în cel rezidenţial. Asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a consumului energetic şi de materiale se va face pe baza evaluării realiste a capacităţii de suport a capitalului natural şi ameliorării semnificative a productivităţii resurselor. Securitatea energetică va fi însă obţinută doar prin implementarea tranziţiei energetice, trecerea la utilizarea energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, hidro). Revoluţia sustenabilităţii îi va transforma pe mulţi români în proprietari, producători şi consumatori de energie, care nu vor mai depinde de energia centralizată. Independenţa energetică nu înseamnă decuplarea de import, ci se traduce prin faptul că românii trebuie să aibă în proprietate şi gospodărire propria sursă de producere a energiei regenerabile (solară, eoliană) în baza conceptului de „energie distribuită". 5. Modernizarea sistemelor de sănătate, învăţământ, cercetare şi inovare. Starea de sănătate a populaţiei, echiparea ei cu acele cunoştinţe şi deprinderi indispensabile pentru societatea de mâine reprezintă condiţii obligatorii pentru menţinerea şi avansarea ţării. Redresarea situaţiei demografice, care tinde să devină catastrofală, este, de asemenea, o necesitate stringentă care trebuie abordată printr-un program naţional cu bătaie pe mai multe decenii. Vom investi în educaţie şi formare profesională, cercetare şi inventică, în punerea rapidă în practică a tehnologiilor de vârf, promovarea consecventă a criteriilor de ecoeficienţă. Vor fi adoptate opţiuni clare pentru profesionalizarea forţei de muncă. O atenţie deosebită va fi acordată noilor forme de producţie în parteneriat (care includ colaborarea de tip „peer to peer", „open source", distribuţia pe Internet, accesul la platforme comune). Profesioniştii care lucrează în cadrul acestor organizaţii parteneriale au marele avantaj că ideile lor trec direct în producţie, nu au nevoie de finanţare şi nici de utilaje mari. Bugetul alocat învăţământului şi sănătăţii va fi sporit prin reducerea unor cheltuieli guvernamentale care nu îşi vor mai găsi vreodată locul în cadrul noii economii civice. Vor dispărea coloanele de maşini oficiale, elicopterele şi alte convoaie, ambasadele nenumărate cu personal suprastufos, vilele de protocol inutile care storc bugetul, chiriaşii de lux, foştii funcţionari care ocupă abuziv apartamente sau vile, institute de cultură în zone care nu ne interesează, consulate nenumărate care nu servesc românii din străinătate, se vor acorda puteri suplimentare Curţii de Conturi, care nu poate trimite în judecată etc. Toate sursele de îmbogăţire frauduloasă pe spinarea statului vot fi eradicate. 6. Stimularea şi dezvoltarea capitalului naţional prin politici monetare ferme, reducerea şi raţionalizarea fiscalităţii. Vom încuraja şi sprijini formarea unui capital autohton solid, capabil să concureze cu succes pe pieţele interne şi internaţionale, de la sectorul financiar-bancar şi până la antreprenoriatul dinamic de la firul ierbii în industrie, servicii, agricultură şi silvicultură. În consonanţă cu tendinţele dominante în lumea modernă, povara fiscalităţii trebuie să se mute de la impozitarea muncii spre taxarea consumului de resurse. Vom crea o reţea de bănci populare şi cooperatiste, uniuni de credit, care va finanţa revoluţia sustenabilităţii din economie, în primul rând din agricultură. 7. Descentralizarea deciziilor economico-sociale conform principiului subsidiarităţii. Subsidiaritatea înseamnă că toate hotărârile principale privind dezvoltarea localităţilor, judeţelor şi regiunilor istorice ale ţării, şi nu altele, trebuie să se ia la cel mai mic nivel de organizare administrativă care le poate asigura fezabilitatea şi eficienţa. Descentralizarea deciziei presupune, în primul rând, eradicarea corupţiei de la toate nivelurile, iar ulterior, alocări bugetare mai substanţiale, în condiţiile menţinerii integrităţii statului naţional român unitar şi a prerogativelor sale în ceea ce priveşte asigurarea dezvoltării armonioase, de ansamblu, a ţării. Implicarea activă a cetăţenilor şi a comunităţilor capătă astfel o importanţă primordială în evaluarea şi corectarea performanţei efective a autorităţilor locale. 8. Relansarea agriculturii, asigurarea independenţei alimentare a ţării. S-a spus, cu deplin temei, că hrana, apa şi energia sunt factorii esenţiali ai progresului în secolul XXI, componente vitale ale avuţiei şi securităţii naţionale. Conform aprecierii experţilor internaţionali, România dispune de un potenţial considerabil în toate aceste trei domenii, în special în agricultură, mult peste media statelor Uniunii Europene. Sectorul agricol va fi relansat, prin sprijinirea gospodăriei ţărăneşti şi a agriculturii tradiţionale, pentru a asigura populaţiei o hrană sănătoasă şi independenţa alimentară a ţării. România trebuie să devină un Centru European de Excelenţă pentru agricultura organică şi sustenabilă. Producţia agricolă a gospodăriilor ţărăneşti va fi organizată în forme cooperatiste moderne, cu respectarea legislaţiei UE (nici o legătură cu fostele CAP-uri comuniste) mai ales în domeniul distribuţiei. Gospodăria ţărănească tradiţională şi producţia sa agricolă vor fi ajutate de stat prin credite cu dobândă zero. Reindustrializarea ţării va porni de la parteneriatul sat-oraş şi se va face, în primul rând, după obiectivul agricol urmărit. Vor fi eliminate total industriile poluante şi ineficiente. 9. Conservarea şi gestionarea patrimoniului natural şi cultural. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească, în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii şi intră în conflict cu însuşi conceptul de dezvoltare durabilă, generând, evident, efecte negative pe termen lung. România a ajuns să fie o ţară săracă în păduri, ceea ce explică gravele dezechilibre ecologice şi frecventele catastrofe naturale din ultima perioadă. Pe ansamblu, s-a redus potenţialul productiv şi coprotectiv al pădurilor, cu consecinţe asupra stării economice şi ecologice a ţării noastre. Gospodărirea raţională a resurselor de apă, protecţia pădurilor, conservarea mediului şi a biodiversităţii sunt componente esenţiale ale avuţiei naţionale. Este crucial să protejăm solul, ca primă resursă strategică a României, alături de fondul forestier, care trebuie să crească la 34% din suprafaţa ţării până în 2030. La fel de importante sunt revitalizarea economică şi socială a zonei montane şi a zonelor umede; încurajarea turismului, în special a celui ecologic, balneoclimateric şi cultural; îmbunătăţirea şi diversificarea ocupării forţei de muncă în mediul rural, inclusiv prin realizarea unor produse de nişă, tradiţionale sau ecologice. Adoptarea unei legislaţii pentru protejarea patrimoniului arhitectural tradiţional, atât la sate, cât şi la oraşe. Este necesară adoptarea unui plan de dezvoltare dinamic, pentru ca resursele naturale să fie exploatate în beneficiul românilor. În acest scop, se impune crearea unui Fond Suveran, alimentat din redevenţele şi profitul rezultat din exploatarea raţională şi responsabilă a resurselor naturale. La început, acest fond va fi alimentat din banii obţinuţi prin confiscarea averilor dobândite ilicit în ultimii 25 de ani. Deşeurile trebuie să fie considerate o resursă, iar nu ceva care poate fi aruncat. Bucureştiul produce 7.000 de tone de deşeuri menajere pe zi, care au un potenţial de valorificare de 60% pentru producerea de energie, 30% reciclare şi 10% recuperare de metale diverse. Avem nevoie de o legislaţie care să garanteze dreptul cetăţeanului român la apă potabilă suficientă şi de cea mai bună calitate şi să asigure dreptul la apă pentru satisfacerea cerinţelor igienico-sanitare la standarde europene ridicate. Apa este un bun public, nicidecum o marfă. Aprovizionarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă nu vor fi supuse „liberalizării pieţelor". Apele minerale şi termale sunt parte din patrimoniul natural al României şi nu pot fi privatizate sau înstrăinate. Sub nici un motiv nu putem permite entităţilor economice, cum ar fi firmele din industria extractivă şi agricultura industrială, cele care se ocupă cu depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, să contamineze sau să distrugă resursele noastre de apă, de suprafaţă şi subterane. 10. Ocrotirea familiei. La temelia României trebuie să stea familia creştină. Familia este întruchiparea perfectă a unităţii în diversitatea persoanelor, universul interpersonal al angajării reciproce, locul unde persoana se defineşte pe sine în relaţie cu ceilalţi şi principala comunitate care se interpune între individ şi stat. În prezent, familia este considerată un element neesenţial, de multe ori chiar stânjenitor, ceva ce ţine de „orele de după muncă" – i se diminuează importanţa şi, uneori, este chiar batjocorită, prin inacceptabile lărgiri de sens. Pentru orice guvernare responsabilă, ocrotirea familiei ca nucleu al alcătuirii sociale, grija faţă de tânăra generaţie, ca şi faţă de persoanele vârstnice sau păturile defavorizate trebuie să se situeze la loc de frunte. 11. Securitatea personală şi egalitatea de şanse a individului. Siguranţa personală şi a proprietăţii onest dobândite trebuie să fie asigurată prin măsuri ferme, fără compromisuri. Tot personalul Ministerului de Interne va fi verificat, schimbat şi reorganizat, după principii morale şi profesionale ferme. Încrederea publicului larg în imparţialitatea şi independenţa Justiţiei, precum şi în imunitatea acesteia la orice încercare de imixtiune a politicului, trebuie recăpătată, urmând să dea măsura profesionalismului şi eficacităţii în acest domeniu. Vor fi date legi de responsabilizare a magistraţilor, în sensul că orice magistrat care a dat un verdict greşit va trebui să plătească pentru deciziile sale. 12. O politică externă şi de securitate dinamică şi constructivă pe plan regional, european şi global. România îşi varespecta obligaţiile faţă de alianţele, organismele şi parteneriatele din care face parte, în măsura în care acestea le vor respecta pe ale lor faţă de România. În acest context, ţara noastră poate şi trebuie să-şi asume un rol mai consistent în afacerile internaţionale, atât pe plan bilateral, cât şi în contextul mai larg internaţional. Criza economică şi cea financiară au dovedit, o dată în plus, însemnătatea diversificării relaţiilor externe şi a păstrării unor pieţe tradiţionale. Rolul diplomaţiei române în promovarea intereselor economice ale ţării peste hotare trebuie întărit substanţial, cu participarea efectivă a mediului naţional de afaceri. România trebuie să-şi asume clar, în termeni conceptuali şi în acţiunea practică, responsabilităţile care îi revin în zona extinsă a Mării Negre, în bazinul Dunării şi în regiunea Balcanilor. România trebuie să îşi afirme vocaţia de punte de legătură şi spaţiu de dialog şi complementaritate între culturi şi să îşi valorifice avantajele care decurg din poziţia geografică privilegiată, pe traseele viitoare ale schimburilor comerciale şi de energie între Estul şi Vestul spaţiului eurasiatic. În acest context, se impune ca ţara noastră să-şi reia activismul cunoscut în cadrul organizaţiilor internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale, în special în sistemul ONU. Consolidarea capacităţii de apărare a ţării nu este doar un angajament faţă de aliaţi, ci o cerinţă vitală a securităţii naţionale, într-un context atât de complicat al relaţiilor internaţionale. Dr. Călin Georgescu Semnează petiţia Călin Georgescu prim-ministru al României

Imagine:TVR Read the full article