#gemuri

[andumkatresnansposts]

SIDE A 1. SUDAH KUBILANG (cipt. Rinto Harahap) 2. TIRAI KASIH SAYANG (cipt. Pance) 3. GAUN KELABU (cipt. Dorie Kalmas) 4. ASMARA (cipt. Aryo) 5. TIADA PENYESALAN (cipt. Pance) SIDE B 1. SEINDAH SENYUMAN (cipt. Erwin Harahap) 2. LINGKAR ASMARA (cipt. Rudy R.) 3. DULU SAYANG, SEKARANG BENCI (cipt. Nuri Gemuri) 4. NASIB BUNGA (cipt. Rudy R.) 5. TIADA YANG ABADI (cipt. Arche R.)

[leacuristrabune]

Macesul, o planta cu multiple utilizari

Macesele (Rosa canina) au o multitudine de proprietati farmaceutice datorita continutului lor bogat in substante nutritive si compusi bioactivi:

vitamine si minerale: sursa excelenta de vitamina C, vitamina A, vitamina E, vitamina K și minerale precum potasiu, calciu și fier.

antioxidanti puternici: flavonoide, carotenoide si vitamina C care ajuta la neutralizarea radicalilor liberi din organism, reducand stresul oxidativ si protejand celulele

proprietati antiinflamatoare: datorita acidul ascorbic si a flavonoidelor, ajutand la reducerea inflamatiei in organism si putand fi utilizat ca adjuvant in gestionarea afectiunilor inflamatorii pe langa terapiile recomandate de medici

ajuta la reglarea si intarirea sistemului imunitar prevenind infectiile virale si bacteriene

mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular prin reducerea nivelului de colesterol LDL ("rau") si imbunatatirea functiei vasculare

benefic pentru sanatatea digestiva, datorita continutului lor de fibre, care sustin o digestie sanatoasa si regleaza tranzitul intestinal.

In medicina traditionala, macesele sunt folosite in combaterea diferitelor afectiuni, cum ar fi raceala, gripa, infectiile urinare și digestive. Totodata, fructele macesului sunt comestibile si pot fi consumate atat crude, cat si procesate. Ele sunt adesea folosite pentru a face gemuri, siropuri, sucuri și ceaiuri. De asemenea, măcesele pot fi adaugate la produse de patiserie, cum ar fi prajituri si tarte.

Stiati ca:

Uleiul de maces este extras din semintele fructului fiind utilizat in produsele cosmetice pentru proprietatile sale hidratante, regenerative si antioxidante. Este folosit in creme, lotiuni si uleiuri pentru piele.

Fructele si semintele macesului pot fi folosite pentru a produce coloranti naturali inindustria alimentara si textila. Acestea ofera nuante de rosu si roz. Sunt preferate pentru ca sunt naturale si sigure pentru consum.

[mukankei08]

I decided to change her bangs

[ask-matsunonextgeneration]

Dimensional Crash: Cross-over

[This isn’t a good way to start the year but this ask has been in my askbox for a long time. This is an unofficial ending to Dimensional Crash situated in the alt!dimension. Here is Dimensional Crash.]

(An aftermath of Dimensional Crash ft. Claire, an alter ego of one of my Ocs. Basically she is very angry about the interference. So she sought out to get rid of and fix the problem. So interference of a future kid happened to any past alternate Oso and she very much scarred Dekapan of life to not put in the ‘back in time’ function in the devices.

Claire: so no dumb ***** will do this ever again.)

[The title of this part means “The Cross (between dimensions) is Over”. It’s sad but Aka got what she wanted, that was saving Osomatsu in a way. Just to clarify, this Osomatsu is the one she made the promise to.] 

[Now, some extra info: 

-After some years, she returned to that dimension while running away from hers and decided to live there.

- That Osomatsu is mute due to… things. He always wears that neckerchief (?) to hide it and a plain black hoddie instead of the red one.

- The hoddie Aka wears usually was this Osomatsu’s before he gave it to her, the difference between the hoddies is that Aka’s has a zipper.]

[matsunonextgeneration-rp]

White, cold, Gemuri didn't really have much to say about winter. People say winter suited well with her emotionless personality but she really didn't care. As she entered the inn she saw a vase of flowers elegantly arranged. It was white lilies, lush green leaves surrounding the rim. Gemuri stared at it. (Farewell Winter's Smile)

A young man was talking to the owner, not noticing the woman's arrival. They bowed each other goodbye and while the owner turned to attend Gemuri, the other man seemed to be in a rush but he found himself looking at her on his way to the door.

[famoustreepieslime]

Begging desperately for your forgiveness and love.

@ask-the-next-gen-matsus I am so sorry but I got sick and I was like a zombie but don't worry I am good now 😊. ( I made choromatsu gray on purpose)

[web-services-online]

Trei retete de gemuri dietetice de toamna #culinar

[stiri-noi]

A opta ediție a Zilelor Recoltei la Cluj-Napoca, are loc în acest weekend

Abc News Transilvania

Consiliul Județean Cluj, prin Asociația Produs de Cluj, organizează a opta ediție a Zilelor Recoltei la Cluj-Napoca. Evenimentul se va desfășura între 18 și 20 septembrie a.c., pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian și este urmarea unui proiect realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca.

            Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Zilele Recoltei, o veritabilă sărbătoare a toamnei, se vor desfășura în acest an în condiții aparte, determinate de situația epidemiologică din țară, dar vor oferi tuturor celor interesați, fermieri și vizitatori, ocazia de a se reîntâlni. Organizarea acestui eveniment a fost o provocare și un tur de forță pentru a asigura condiții de maximă siguranță sanitară, dar efortul conjugat al autorităților județene și locale a făcut posibilă desfășurarea lui. Rolul nostru este de a sprijini comunitățile pe care le administrăm și de a acționa în sensul derulării în siguranță a activităților economice, sociale sau culturale. Suntem convinși că nici de această dată vizitatorii nu vor fi dezamăgiți.”

La această sărbătoare a roadelor pământului vor fi amenajate aproximativ 100 de standuri pe care vor fi expuse legume și fructe de sezon provenite din livezile și culturile locale, preparate alimentare tradiționale realizate de producători clujeni, precum și obiecte de artizanat. Vor fi prezenți producători de legume din Lunca Someșului, respectiv cunoscutele legume de Apahida sau Jucu, dar nu vor lipsi nici ceapa de Mihai Viteazu sau roșiile de Ceanu Mare și cartofii de Râșca. Pe lângă ardei, vinete, gogoșari, morcovi sau alte rădăcinoase, vizitatorii standurilor de la Zilele Recoltei Cluj-Napoca vor avea la dispoziție un sortiment variat de fructe de sezon, de la mere sau pere, la piersici de livadă, prune și struguri.

Pentru clujenii care preferă conservele preparate de gospodinele de la țară, oferta include dulcețuri, gemuri, siropuri și sucuri naturale, dar și o gamă completă de murături tradiționale. Fermierii clujeni vor fi prezenți cu brânzeturi din lapte de oaie, vacă, bivoliță și capră, produse după rețete consacrate, dar și unele specialități. Nu vor lipsi nici produsele din carne de porc de Mangalița, respectiv cârnați, jambon și slănină afumate folosind lemne diferite pentru fiecare sortiment.

Pentru că situația epidemiologică din țară impune reguli și responsabilități, la Zilele Recoltei atât expozanții cât și vizitatorii vor respecta normele impuse de legislația în vigoare. Astfel, intrările și ieșirile din incintă vor fi delimitate și marcate, vor exista dozatoare non contact cu dezinfectant în locurile stabilite pentru acces, dar și la standuri, masca va fi obligatoriu de purtat atât de către expozanți cât și de vizitatori, iar între orele 14.00 și 16.00 se va proceda la dezinfecția târgului.

The post A opta ediție a Zilelor Recoltei la Cluj-Napoca, are loc în acest weekend appeared first on Abc News Transilvania.

[bartholomaus]

Continuare la postarea de ieri vis a vis de etimologia numelor de mâncăruri. Evident, câțiva patrioți s-au indignat că cumadică? mujicii români nu puteau și ei să gătească tocane elaborate și plachii și ouă umplute cu maioneză în bordeie? Acum pe bune, problema în mediul rural era și cea legată de foc. Vetrele și sobele primitive nu permiteau gătitul elaborat. Apoi țăranii nu aveau cine știe ce veselă. 1-2 ceaune care se agățau cu lanț deasupra focului, poate (dacă era chiabur) o tigaie metalică și multe vase de lut care se băgau în jar. Ce mâncăruri puteai face în aceste condiții? Fumul era la liber, ieșea cât putea pe horn (hotă) dar nu toate casele aveau așa ceva. Deseori fumul se răspândea în bordei și ieșea prin pod. Apoi ingredientele. Ce legume/fructe/cărnuri/brânzeturi puteai conserva? Țăranii de până la mijlocul sec 19 nu aveau borcane cu celofan să facă gemuri și zacuști pentru iarnă. Doar ulcele de lut care puteau fi legate cu pânză cerată (eventual). Patrioții indignați să pună mâna să citească mărturiile medicilor din sec 19 vis a vis de starea primitivă a țăranilor din Muntenia și Oltenia (”România medicilor” de Constantin Bărbulescu, apăruta la Humanitas). Și să vadă cum erau ăia de bolnavi de pelagră că mâncau doar mămăligă o viață întreagă. Nu degeaba românii erau numiți mămăligari de toți vecinii noștri.  Dar sunt și alte surse de epocă care vorbesc de alimentația precară și sărăcăcioasă a țăranului român. . Azi o selecție de etimologii culinare din  maghiară, germană, greacă (neogreacă), franceză etc Ungurești: tocană -  tokány. Șuncă- magh. sonka, germ. dial.Schunke. Rântaș - rántás Balmoș, origine neclară:  mag. bálmos, pol. balmosz, rut. balmuš, bg. Belmăz, , probabil din sl. valŭmŭ „amestecat”. ) Germane: Lebăr Cremvurști Snițel Marmeladă germ. Marmelade. Vin zaibăr-  germ. Seiber. Cartof - Kartoffel Tort - Torte Grecești: Plachie- Psari Plaki Cozonac Ngr. ϰοσωνάϰι, dim. de la ϰοσώνα „păpușă” kozonaki Portocale ngr. portokáli. Stufat – ngr στουφάτο stufáton Franzelă- neogr  φραντξέλα Piftie  ngr. Πηϰτή = gelatină Franțuzești: Budincă-. pudding, pouding Ruladă- roulade. Biftec - fr. bifteck. Supă - fr. soupe. Pateu Maioneză Omletă aspic Jambon linte – lentils Fursec - foursec Savarină Mujdei - mousse d ail (franțuzism local) Italia: macaroane - it. maccherone.   Engleză: chec - cake

”Țăranii erau groaznic de săraci, dar asta a fost condiția tuturor țăranilor iobagi sau nu, de la Atlantic până in Urali”. Ei asta e, că nu erau la fel. Nici ca nivel de sărăcie, dar nici ca filosofie de viață.  Este exact diferența dintre un țăran de azi din Ialomița sau Bacău și unul din Cehia, Germania, Franța, Spania. Irlandezii erau cartofari doar de când a apărut cartoful, noi, mămăligari dintodeauna (era mămăligă de mei). La noi se murea de pelagră fiindcă țăranii refuzau să mănânce ouă sau unt sau smântână căci le păstrau și le vindeau la Târguri să facă un ban. ”Asupritorii” din sec 19 nu râdeau deloc de starea țăranilor ci au încercat să îi scoată din cloacă dar oamenii refuzau să își schimbe felul de a trăi, chiar și puțin. S-au dat legi să fie interzise bordeiele și între 1870-1910 au fost abandonate aproape toate bordeiele din România (zeci de mii)... Sunt multe de spus, fără emoții patriotice ci cu date clare, pe care eu le adun de ani.

”Sau chiar crezi că românii nu mâncau tocană și ciorbă până să apară aceste cuvinte in limba română?” Ba da, mâncau, dar doar ăia bogați, popii, boierii. Mujicimea nu mânca de astea decât de 2-3 ori pe an. Sunt numeroase surse interne pe sec 19 și multe altele scrise de călători străini din sec 18 care se minunează de cât de primitiv e țăranul valah. Din toate punctele de vedere. Crezi că eu vorbesc aiurea și postez chestii doar să bag zâzanie în patrioți? Nu! Pur și simplu aduc în discuție subiecte evitate de una din cele mai naționaliste și pline de falsuri istorice cultură europeană. Articole pe tema etimologiilor străine a gastronomiei românești s-au mai făcut, dar am vrut să văd exact câte cuvinte sunt neaoșe. Și am găsit ca fiind pur autohtone doar aceste cuvinte: pită, brânză, urdă, ceapă, usturoi, mămăligă, merinde/bucate, friptură, răcitură, unt, pepene, cârnat/cârnaț – de la carne-n maț plus cele 2 băuturi apă, vin. Or mai fi existat și alte cuvinte de mâncăruri neaoșe. sau de origine cumană, gepidă sau avară. dar probabil că au fost uitate căci erau nasoale. Și am mai vrut să văd ce origini au alte cuvinte. Și am scotocit puțin cate putin pe dex-uri vreo 4 luni. Si asta am găsit. Nu-ți pricep țâfna...

  negi primitivismul cultural profund al ruralului românesc de la finele evului mediu. Adică țăranii români erau cam cum eram noi în comunism. Eram educați, bine-crescuți, rafinați, știam de cultura occidentală, eram citiți, doar că nu aveam acces la belșugul și obiectele acestui Occident. Nu bă! Primitivismul era total, în toate domeniile, de la gândire, muncă, religie, alimentație, construcții, relații interumane, sexualitate. În sec 19 românii trăiau absolut la fel ca în neolitic. Doar că aveau acces la ceva mai mult fier

[andumkatresnansposts]

SIDE A 1. TANGAN TAK SAMPAI (cipt. Rinto Harahap) 2. TANGISMU, TANGISKU JUA (cipt. Rinto Harahap) 3. HATI INI MILIKMU (cipt. Anche R) 4. UNTUKMU (cipt. Tony F) 5. CERAH (cipt. Dedy Supardimansyah) SIDE B 1. JANGAN KAU SEBUT NAMAKU (cipt. Fauzie) 2. DUA MERPATI (cipt. Budhi Mithas) 3. DIA YANG PERNAH KUCINTA (cipt. Henry W.) 4. TINGGALLAH DUKA (cipt. Frans Ginting) 5. SENYUM BAHAGIA (cipt. Anto) 6. DISAAT CINTA BERSEMI (cipt. Nuri Gemuri)

[turistprinro]

Show inedit

Week-endul acesta, în Parcul Naţional, din Bucureşti, sector 2, de joi, 10 octombrie până duminică, 13 octombrie, organizatorii promit un festin pescăresc straşnic cu sute de kilograme de peşte şi fructe de mare în preparate alese.

Pentru cei ce iubesc natura, peştele şi voia bună, Parcul Naţional va deveni locul ideal pentru relaxare dar și pentru a degusta cele mai bune preparate: raci, scoici, pui de baltă şi toate soiurile de peşte vor fi prezente întru deliciul celor prezenţi:

borş de peşte, storceagul pescăresc, păstrăv şi crap la proţap, vinegreta din păstrăv, varza călită cu peşte, plăcinte cu peşte, crochete şi chifteluţe, hamsii şi scoici, cabanos de somon, mititei din peşte şi somon, sărmăluţe în foi de vită din peste servite cu mămăliguţa, usturoi şi lămâie, sote din păstrăv cu spanac, file de păstrăv cu sos de măsline sau aperitivul din păstrăv cu fulgi de migdale.

De la ospăţ nu vor lipsi grătarele ce vor sfârâi de la primele ore ale dimineţii cu sute de sentimente de pește: nisetru, scrumbie, doradă, crap, somon, biban, ştiucă, macrou, păstrăv, dar şi sute de kilograme de fructe de mare, caracatiţă, creveţi, scoici şi hamsii pane, rapăne, iar saramura de crap va fi şi ea la loc de cinste! Pregătită cu legume proaspete şi aromată cu puţin usturoi, saramura va merge de minune lângă o mămăliguţă caldă.

Peisajul de sărbătoare va cuprinde o paletă gastronomică diversificată cu specialități inedite, pe care le veţi observa imediat, fiindcă ies din tiparul cu care suntem obişnuiţi: şuberec tătărăsc de peşte, gulaş sau papricaş, zacuscă de peşte, paella cu fructe de mare, frigărui de creveţi, calamari, tentacule de caracatiţă, rechin, peşte spadă şi scoici, midii şi rapăne ecologice culese tradiţional din Marea Neagră şi pregătite pe plită în sos de vin, pane, sau la ceaun, toate preparate la faţa locului.

Nimeni nu pleacă de la festival cu mâna goală, pentru că, pe lângă preparatele pescăreşti, se vor mai putea găsi vestitele plăcinte munteneşti, veritabilele poale-n brâu moldoveneşti, plăcintele dobrogene cu brânză, toate preparate cu ingrediente sută la sută naturale şi gătite după cele mai vechi reţete tradiţionale, alături de bucate alese: cozonaci, dulciuri şi dulceţuri, miere, siropuri şi sucuri naturale, brânzeturi şi afumături, jamboane, cârnaţi, mici, costiţe, ciolane şi multe alte cărnuri aromate, stropite din belşug cu vin, ţuică fiartă şi bere.

Cei pasionați de handmade vor găsi obiecte atât tradiționale cu motive populare românești, genți din piele naturală, obiecte de ceramică pictată, din lemn sculptat, straie și podoabe tradiţionale, icoane pe lemn sau pe sticlă, dar și bijuterii lucrate manual cu multă migală. Copiii se vor putea răsfăţa cu chips pe băţ, din cartofi naturali, waffe cu tot soiul de umpluturi dulci, clătite cu gemuri naturale şi numeroase tipuri de gogoşi – cu sau fără topping, sucuri multicolore la dozator, îndrăgita vată pe băţ, acadelele rotunde uriaşe, turtă dulce, ciocolată artizanală sau batoane din seminţe, fructe confiate şi nuci. Şi tot pentru cei mici am amenajat şi un parc de distracţii.

Mai multe informații pe pagina de facebook a evenimentului

FESTIVALUL TOAMNA BUNĂTĂŢILOR PESCĂREŞTI

Festivalul Toamna Bunătăților Pescărești Show inedit Week-endul acesta, în Parcul Naţional,

[mukankei08]

I feel that after having kids Gemuri would be more shapely down below.

[ask-matsunonextgeneration]

Gemuri’s farewell

Well most of the stuff of BoC should have gone to the rp blog but most of the drawings are here so this is probably the last one for this blog. So this is for partway of the end of Farewell Winter’s Smile with Gemuri’s last letter to Choro before she kicks her bucket. Beside her is a small bundle of forget-me-nots. Many references to some vocaloid songs.

[He won’t forget. That’s for sure. And also thank you because I love Vocaloid XD]

[matsunonextgeneration-rp]

Kanjo and Tengu

Deep underneath the pile of leaves and underneath the dirt a dead rotted leaf can be found. A leaf that tells about a deity who held such compassion whom sacrificed everything but in the end she was destroyed by the people she gave her scales to. Especially the Tengu she had come to love.

[After knowing she lost all her scales, giving the last one to him, the tengu cursed the village as a punishment and left them to their luck. That made people angry and they destroyed all shrines all related to the generous deity.] 

[After a while, a new deity took the village on his care. Some, the ones he helped, called him Kamimatsu; others, the ones he punished, called him Akumatsu. Yet there was something everyone knew: the Matsuno family brought him with them.]

[famoustreepieslime]

For @ask-the-next-gen-matsus

[web-services-online]

Trei retete de gemuri dietetice de toamna #culinar