#gastroenterology gastroenterologie phmetrie

[cufurtunuldupatine]

pH-metria de tip Holter

pH-metria esofagiană este o tehnica de investigare a aciditatii din esofag. 

Procedura este utilizata pentru a preciza severitatea refluxului gastric sau pentru a diferentia patologia de reflux de alte boli. Investigația stabilește dacă exista o legatura între refluxul gastro-esofagian și diverse simptome: durere retrosternala, tuse seaca nocturna, senzatie de sufocare nocturna, astm, disfonie (raguseala), senzația de nod/durere în gât. 

Pregatirea pacientului inaintea investigatiei:

- Este recomandat sa nu consumati nimic cu 6-8 orei inaintea procedurii;

- Medicamentele cu administrare orala nu trebuie luate in dimineața zilei cu procedura, dar pot fi luate imediat după terminarea acesteia. In funcție de scopul investigației pot fi interzise sau nu administrarea medicamentelor antiacide (ranitidina, lansoprazol, omeprazol, etc) cu 7 zile anterior procedurii.

- Exista și alte medicamente ce pot interfera cu examinarea, de aceea este indicat sa intrebati medicul dacă medicamentele pe care le luați în mod regulat trebuie intrerupte sau nu.

- În timpul testului puteti manca si bea normal (nu uitati sa apasati butonul de înregistrare a meselor). Este indicat sa purtați haine lejere pentru a facilita fixarea holterului.

 Efectuarea procedurii: 

Pacientul este invitat sa stea in pozitie sezanda (în prima faza) sau asezat, relaxat pe masa de examinare. 

In general nu este necesara sedarea deoarece procedura este nedureroasa (este destul de neplăcută si apare des senzația\reflexul de voma) si disconfort nazal sau faringian de scurta durata.

Medicul introduce sonda de unică folosinta, flexibilă și foarte subtine prin nas în esofag, după o anestezie locală prealabilă sau nu. Pentru a ajuta la inghitirea sondei trebuie sa faceți mișcări adanci de inghitire. Asistenta va oferi pacientului apa dintr-un pahar de unica folosinta cu pai.

In varful sondei exista un senzor care monitorizeaza pH-ul prin masurarea aciditatii. Sonda este calibrată și atașată la holter. Sonda este petrecuta, fixata dupa ureche dupa care se atașează de cureaua pantalonilor sau purtată precum o poseta. Dispozitivul se poarta timp de 24 de ore iar pe parcursul acestor ore pacientul se poate mișca liber și este indicat sa si continuie activitățile zilnice (merge la serviciu, mananca, bea, doarme,  face curățenie, etc)

În funcție de scopul investigației, pacientul poate lua sau nu tratamentul cu antiacide obișnuit.

Holterul are niște butoane cu ajutorul cărora pacientul va marca episoadele de: 

‘’Arsuri\pirozis’’, regurgitatie, durere retrosternala (in piept)

Cand sta culcat (chiar dacă nu doarme, dar se uita la tv de exemplu)

Cand mananca si bea.

Dacă în timpul acestor 24h apar simptome precum dureri/arsuri epigastrice, tuse, puteți apăsa pe butonul pentru înregistrarea simptomelor, marcat cu o inima pe aparat. Este indicat sa faceți lucrul acesta pentru a corela simptomele cu cantitatea de acid măsurat în acel moment.

După 24 de ore va intoarceti la spital/centru medical unde se va scoate sonda (aprox.30 sec) și holterul. Holterul este deconectat de la pacient și cuplat la un calculator cu ajutorul căruia medicul va citi și interpreta datele înregistrate. În unele spitale asistenta medicala va descarca si printa datele iar medicul va interpreta rezultatul atunci cand va avea timp.

În timpul investigației, este de preferat ca pacientul sa nu stea în apropierea aparatelor ce produc câmpuri magnetice puternice (antene satelit, dispozitive de control și depistare a metalelor din aeroporturi, magazine, CT, RMN).

Totodată, se va evita lovirea aparatului pentru a nu perturba înregistrarea. Puteți face dus, dar sa NU udati aparatul.

Cateva date despre pH-metru:

pH-metrul este un inregistrator portabil (holter) de pH care funcționează cu 2 baterii alcaline AA și care se monteaza la talia pacientului cu ajutorul unei ‘’curele’’ textile.

Holterul este prevăzut cu o interfața de comunicare cu calculatorul pe care este instalat un soft special ce permite calcularea unei multitudini de indicii și scoruri ultra precise pe baza cărora se stabilește diagnosticul.

Sonda care se conecteaza la aparat este un tub foarte flexibil cu un diametru de 2-3 mm care se introduce printr-o nara în faringe și apoi în esofag. La varful sondei exista un senzor care inregistreaza pH-ul și transmite informațiile despre aciditatea mediului la holter.

 După conectarea sondei la pH-metru se calibreaza aparatul prin scufundarea succesivă a cateterului în soluţiile de calibrare standardizate (bazică, neutră şi acidă);

Măsurătorile sunt efectuate la intervale foarte mici de timp, iar prin stocarea lor rezultă curbe de pH foarte sugestive pentru diverse situaţii normale (consumul unor băuturi acidulate, poziţia culcată, prânzul copios) sau patologice (hernia hiatala, esofagita de reflux, cardiopatia ischemică rebelă la tratament, astmul bronşic sau cardiac cu crize nocturne, tratamentul cu medicamente antiacide sau care modifică motilitatea tubului digestiv ori tonusul/presiunea sfincterului esofagian inferior);

Când este indicată aceasta investigatie?

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) şi esofagita peptică rebelă la tratamentul medicamentos, mai ales înaintea sau după tratamentul chirurgical;

Pacienţi cu simptome de reflux care nu răspund la tratamentul medicamentos;

Inaintea unei operatii chirurgicale anti-reflux;

Atunci cand investigarea sistemului digestiv superior este normal din punct de vedere endoscopic;

Evaluarea pacienţilor cu simptome persistente după o intervenţie chirurgicală anti-reflux;

Hernia gastrică transhiatală (diafragmatică)  înaintea tratamentului chirurgical.

Astea sunt o parte dintre cele mai cunoscute indicatii ale acestei investigatii.

Când este contraindicată?

 Prea multe riscuri nu sunt asociate cu aceasta procedura, dar printre cele mai des intalnite sunt urmatoarele:

o uşoară durere în gât şi o iritaţie temporară a fosei nazale.

uşoară senzaţie de sufocare, dar odată ce sonda a ajuns la locul ei investigaţia este bine tolerată.

Adolescentii/persoanele anxioase pot face atacuri de panica;

Pacientii cu alergii la anestezicul local vor fi nevoiti sa faca investigatia fara anestezie;

Investigatia este contraindicata la:

pacienţii cu deviaţie de sept

traumatisme ale foselor nazale;

obstructii nazale de diverse cauze;

persoane recalcitrante sau care refuza investigatia din diverse cauze;

Pacientii care nu sunt capabili sa execute comenzile date de medic;

Pacientii cu probleme de inghitire (deglutitie), de exemplu accidentul vascular cerebral

Pacientii cu obstructii esofagiene, fistule, stenoza;

Varice esofagiene gigante.

Nu sunt sigura daca investigația este interzisa la gravide si la pacientii cu dispozitive cardiace gen pacemaker si defibrilatoare interne. Voi intreba medicul si-o sa revin cu informatia corecta.