#emfizem

[srdjl]

Dispneja

(objavljeno 19. novembra 2022.)

Pre neki dan je bio svetski dan hronične opstruktivne bolesti pluća (HOBP) i tim povodom su, kao i svake godine, objavljene nove smernice za dijagnostiku i lečenje HOBP. Neću sada pisati o tome, moram detaljno da ih isčitam, već ću se dotaći nečega u vezi HOBP a to je - dispneja. 

Dispneja bi se na srpskohrvatski mogla prevesti kao "teško disanje". To je osećaj koji imaju pacijenti koji boluju od HOBP (ali i od astme i akutnog bronhitisa) i koji nije posledica sniženog kiseonika u krvi (koji kao posledicu ima tahipneju - ubrzano disanje) već nečeg drugog. 

Da počnemo od normalnog disanja. Pojednostavićemo zapreminu pluća kroz ovaj obojeni (skoro pa) pravougaonik. Zeleno je onaj deo koji izdišemo i udišemo kada normalno dišemo. Žuto i plavo su zapremine koje možemo forsirano udahnuti odnosno izdahnuti. Crveno uvek ostaje u plućima. 

To izgleda ovako: normalan udah je od tačke A do tačke B, normalan izdah od tačke B do tačke A. Forsirani udah je od tačke A do tačke C, a forsirani izdah je do tačke D. Ponavljam da crveno uvek ostaje u plućima jer pluća pri disanju nikada ne kolabiraju potpuno i to je normalno. 

Kada dođe do opstrukcije disajnih puteva, recimo kod pogoršanja astme, onda ovaj crveni deo raste jer se vazduh zadržava u plućima. Tada pacijent ima utisak da ne može da udahne koliko mu treba (pa ide u žuto) a izdah produžava u pokušaju da što više vazduha izbaci (ide u plavo). 

I to je dispneja - teško disanje zbog zadržavanja vazduha u plućima ("hiperinflacija pluća"), pacijent forsirano diše, koristi pomoćne disajne mišiće, zamara se i to traje (a može i da progredira) dok ne proširi disajne puteve (npr. pumpicom) kako bi izbacio višak iz crvene zone. 

Nakon primene leka stanje se vrati na korak 1 i pacijent koji ima astmu počne ponovo normalno da diše. No pacijent koji ima HOBP nije te sreće. Njemu je ovo na koraku 2 stalno, ireverzibilno stanje. Vremenom se organizam adaptira pa je i dispneja manje izražena. U mirovanju. 

Pluća su pasivni organ i njihova zapremina zavisi od zapremine grudnog koša. Kako bolest tj. HOBP progredira tako se povećava pritisak unutar grudnog koša i on se polako širi pa vremenom dođe do koraka 3 gde vidimo da pacijent nema nikakve koristi od tog širenja, već naprotiv. 

To širenje je isključivo na račun crvenog dela koji ne učestvuje u aktivnom disanju, pa se dispneja pogoršava. I to je posebno izraženo u naporu, što je prikazano na koraku 4, kada se taj crveni volumen dodatno povećava i pogoršava već izraženu dispneju kod pacijenta.

Ako dodamo krivulje disanja, to izgleda ovako. To možemo i demonstrirati: udahnite na puna pluća, do kraja, i onda dišite samo plitko - kratko izdahnite, pa opet udahnite. I tako dišite minut, ne mora duže. Eto to je dispneja, tako dišu pacijenti koji imaju (tešku) opstrukciju. 

Sada bar delimično znate kako je pacijentima koji imaju opstruktivne bolesti pluća. I siguran sam da još manje želite da postanete jedan od njih. Zato uradite ono što možete - prestanite da pušite, vakcinišite se protiv COVID-a, gripa i pneumokoka. A za zagađen vazduh, jebi ga...

[actualitate]

Ploaia, panaceu pentru poluarea provocată de incendiile cu anvelope

În lipsa unui sistem de alertă, bucureștenii au aflat târziu că e indicat să nu aerisească locuințele în această dimineață, iar cei care obișnuiesc să alerge dimineața, ar fi totuși indicat să n-o facă. În alte state însă, nivelul de poluare este anunțat precum datele meteo, iar atunci cei mai vulnerabili la acest gen de poluare pot fi protejați, explică pneumologul Florin Mihălțan. Florin Mihălțan: Din punctul de vedere al expunerii este o relație directă, mai ales pentru pacienții cronici cu boli respiratorii. În primul rând bolnavul cu emfizem, bronșită sau astm și bolnavii cu boli cardiovasculare. Există o legătură între nivelul de poluare și numărul de acutizări pe care îl pot face cu presiune pe camera de gardă.  Există un panaceu pe care îl oferă tot natura în momentele de poluare, anume ploaia. În momentul în care plouă e cu atât mai mult bine să deschidem geamul pentru că acei factori poluanți se rarefiază din atmosferă și se depun pe suprafața solului.  Al doilea lucru de care trebuie ținut cont și care se face ca un anunț zilnic în alte țări odată cu buletinul meteorologic, este evitarea momentelor de vârf ale factorilor poluanți. Al treilea lucru important este ceea ce se face ca strategie națională. Din acest punct de vedere lizierele de verdeață sunt cele mai benefice. Fie că se aplică în jurul blocurilor, fie că se aplică în prezența parcurilor și a momentelor de alternare cu zone de maxim trafic poluant, sunt un element foarte important pe termen lung. Read the full article

[stiri-noi]

Fructul care îți poate provoca moartea. Ce combinații trebuie să eviți!

Fructele sunt o excelentă sursă de vitamine, însă, în anumite situații, unele dintre ele se pot transforma într-un real pericol, repercusiunile fiind dintre cele mai grave. Iată care este fructul care, în anumite combinații, poate deveni fatal!

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!

Deși este un fruct extrem de popular pentru gustul său răcoritor și pentru aportul de vitamine, grapefruitul poate avea efecte foarte grave, în special dacă este consumat în combinație cu anumite medicamente, susține profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Citește și: Lidia Buble a fost victima bullying-ului, dar nu are complexe și nu vrea sub nicio formă să se opereze: „Mă simt nemaipomenit în pielea mea”/ EXCLUSIV

Grapefruitul poate fi fatal!

Chiar dacă este o excelentă sursă de vitamina C, detoxifică ficatul, întărește sistemul imunitar, reduce colesterolul, previne apariția pietrelor la rinichi și este foarte apreciat în curele de slăbire, grapefruitul poate deveni fatal în combinație cu medicamente. Substanțele din sucul de grapefruit deactivează enzimele din corp (cele care trebuie să descompună medicamentele) și le potențează efectele chiar și de 20 de ori.

Conform unui studiu, nu mai puțin de 42 de medicamente combinate cu grapefruit sau cu sucul acestuia pot da efecte secundare minore… Dar, în cazul altor 43 de medicamente, interacțiunea cu acest fruct poate provoca moarte subită, sângerări gastrointestinale, distrugerea anumitor organe ori alte reacții grave.

Citește și: Drama Angelei Similea. A pierdut mai multe proprietăți imobiliare și, de 9 ani, locuiește pe la prieteni

Care sunt combinațiile fatale

Conform antena3.ro, celebrul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi prezintă o listă a medicametelor ce nu trebuie combinate niciodată cu grapefruit sau sucul acestui fruct. Iată care sunt acestea!

– disfuncţii erectile: Viagra, Cialis

– hipercolesterolemie: Zocor, Crestor, Lipitor

– astm şi emfizem: Wellbutrin – antialgice: Codeina

– antibiotice: Eritromicina, Claritromicina, Itraconazol

– hormoni: estradiol – stimulenţi: cafeina, efedrina

– anticoncepţionale

– medicamente anxiolitice: Xanax, buspirone

– medicamente antidepresive: Zoloft

– antialergenice, antihistaminice: Allegra

– antivirale: Saquinavir mesylate

– antiaritmice cardiace: Cardarone, Quinidina

– epilepsie: Tegretol

– cancer: Tamoxifen, Vincristine

– tuse, răceală: Dextromethorphan

[smartseo4you]

SITUAŢIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA: Bilanţul îmbolnăvirilor ajunge la 7216 - 15.04.2020

New Post has been published on https://reporterliber.ro/situatia-covid-19-in-romania-bilantul-imbolnavirilor-ajunge-la-7216-15-04-2020/

SITUAŢIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA: Bilanţul îmbolnăvirilor ajunge la 7216 - 15.04.2020

Actualizare – 12:52 – Alte 337 de persoane au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore, numărul total ajungând la 7.216. Bilanţul deceselor este 362. La ATI sunt internaţi 245 de pacienţi. În Suceava sunt 1.763 de cazuri de îmbolnăvire, iar în Bucureşti – 824. Patru judeţe au depăşit pragul de 300 de persoane diagnosticate – Arad, Hunedoara, Neamţ şi Timiş.

„Până astăzi, 15 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 7.216 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 1.217 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 362 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj, Braşov, Mehedinţi, Teleorman, Gorj, Ilfov şi Vâlcea, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 337 de noi cazuri de îmbolnăvire”, anunşţă autorităţile.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 245 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 23.353 de persoane. Alte 67.317 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 74.827 de teste.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 401 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii şi jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 6.866 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 14.560.984 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, 713 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 421 în Italia, 196 în Spania, 25 în Franţa, 9 în Germania, 47 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA, 2 în Austria, 2 în Belgia, 2 în Indonezia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg şi Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 53 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 13 în Italia, 14 în Franţa, 15 în Marea Britanie, 7 în Spania, 2 în Germania, unul în Belgia şi unul în Suedia, au decedat.

Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 11 au fost declaraţi vindecaţi: 7 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

—

Actualizare – 15.04.2020 – 09:30 – Alte şase decese provocate de coronavirus au fost anunţate miercuri dimineaţă, bilanţul ajungând la 357.

Deces nr. 352

Bărbat, 64 ani din judeţul Arad.

Data internării: 08.04.2020 – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad – secţie gastroenterologie; pe 10. 04.2020 este transferat la ATI.

Dată recoltare: 11.04.2020

Data rezultatului: 11.04.2020.

Dată deces: 14.04.2020.

Antecedente: AVC hemoragic, hemiplegie dreapta, HTA, atrofie corticală

Deces nr. 353

Femeie, 50 ani din judeţul Sibiu.

Data internării: 14.04.2020 – Spitalul Clinic Judeţean Sibiu – stare gravă – ATI

Data recoltării şi confirmării: 14.04.2020

Dată deces: 14.04.2020.

Nu se cunosc antecedentele patologice.

Deces nr. 354

Femeie, 77 ani din judeţul Vrancea.

Dată recoltare: 12.04.2020.

Data rezultatului: 14.04.2020.

Dată deces: 14.04.2020.

Antecedente patologice: Insuficienţă renală cronică (dializă), insuficienţă hepatică, insuficienţă cardiacă, sechele IMA, hepatită cronică cu virus C.

Deces nr. 355

Bărbat, 74 ani din judeţul Botoşani.

Data internării: 07.04.2020 – Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati – Botoşani pe Secţia medicină internă.

Data recoltării: 09.04.2020

Data rezultatului: 09.04.2020

Dată deces: 14.04.2020

Afecţiuni pre-existente: Boală cardiovasculară, HTA.

Deces nr. 356

Femeie, 82 ani din judeţul Alba.

Data internării: 08.04.2020 – Spitalul Municipal Blaj

Data recoltării: 06.04.2020

Data rezultatului: 07.04.2020

Dată deces: 14.04.2020

Boli preexistente: bronhopneumopatie bilaterală SARS-CoV-2, insuficienţă respiratorie acută.

Deces nr. 357

Bărbat, 78 ani din judeţul Iaşi.

Contact cu caz confirmat

Data debut: 9.04.2020

Refuză internarea după consultul medicului.

Dată deces: 12.04.2020 la domiciliu.

Data recoltării: 13.04.2020

Data confirmării: 14.04.2020

Afecţiuni pre-existente: DZ, HTA, Cardiopatie ischiemica, emfizem pulmonar.

—

Actualizare – 13:00 – Bilanţul îmbolnăvirilor cu coronavirus a ajuns la 6.879 după ce alte 246 de cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. De asemenea, până marţi au fost anunţate 332 de decese.

—

Actualizare – 12:51 – Alte 333 de persoane confirmate cu coronavirus au fost anunţate luni, de autorităţi, astfel că bilanţul a ajuns la 6.633. 318 oameni au murit. De asemenea, 11 români aflaţi în străinătate s-au vindecat, iar 47 au murit.

„Până astăzi, 13 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 6.633 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 914 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 318 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj, Braşov, Mehedinţi, Teleorman şi Gorj, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 333 de noi cazuri de îmbolnăvire”, transmit autorităţile.

În Suceava sunt 1.731 de cazuri, în Bucureşti – 774. Două judeţe, Timiş şi Hunedoara, au depăşit pragul de 300 de cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 231 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 24.020 de persoane. Alte 71.293 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 67.204 de teste.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 379 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii şi jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 9.791 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 21.822.256 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, 703 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 420 în Italia, 196 în Spania, 21 în Franţa, 9 în Germania, 42 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA, 2 în Austria, 2 în Belgia, 2 în Indonezia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg şi Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 47 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 13 în Italia, 11 în Franţa, 12 în Marea Britanie, 7 în Spania, 2 în Germania, unul în Belgia şi unul în Suedia, au decedat.

Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 11 au fost declaraţi vindecaţi: 7 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

—

Actualizare – 13.04.2020 – 10:48 – Alte patru decese ale unor persoane confirmate cu coronavirus au fost anunţate, luni dimineaţă, de autorităţi, astfel că bilanţul a ajuns la 318.

—

Actualizare – 13:01 – Alte 310 cazuri de infectare cu coronavirus au fost anunţate duminică, bilanţul ridicându-se la 6.300.

—

Actualizare – 11:35 – Alte 15 decese provocate de coronavirus au fost anunţate duminică. Bilanţul a ajuns la 306.

—

Actualizare – 12:29 – Încă 12 decese provocate de coronavirus au fost anunţate sâmbătă dimineaţă, bilanţul ajungând la 282.

—

Actualizare – 12:51 – Alte 265 de noi cazuri de infectare cu coronavirus au fost anunţate joi, bilanţul îmbolnăvirilor ajungând la 5467, în Suceava fiind înregistrate 1.529. De asemenea, 257 de persoane au decedat. La ATI sunt 183 de pacienţi, iar 729 de persoane au fost vindecate şi externate.Un număr de 42 de români aflaţi în străinătate au murit din cauza coronavirusului.

„Până astăzi, 10 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.467 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 729 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 257 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj, Braşov, Mehedinţi, Teleorman şi Gorj, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 265 de noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă autorităţile.

La Suceava sunt cele mai multe cazuri de îmbolnăvire, 1.529, urmând Bucureştiul – 688, Timişoara – 259, Neamţ – 234, Hunedoara – 227.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 183 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 25.226 de persoane. Alte 77.317 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 55.430 de teste.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 350 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii au depistat, în ultimele 24 de ore, 9.246 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 20.149.468 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, 684 de cetăţeni români sunt în continuare confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 418 în Italia, 196 în Spania, 17 în Franţa, 9 în Germania, 32 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA, 2 în Austria, 2 în Belgia şi câte unul în Argentina, Irlanda, Luxemburg şi Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 42 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 13 în Italia, 8 în Franţa, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, 2 în Germania, unul în Belgia şi unul în Suedia, au decedat.

Cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus în Tunisia şi Indonezia au fost declaraţi vindecaţi.

—

Actualizare – 20:38 – Bilanţul deceselor cauzate de coronavirus a urcat la 248, după ce au fost raportate alte două decese ale unor persoane confirmate ca fiind infectate – un bărbat din judeţul Teleorman şi un altul din Braşov.

Grupul de Comunicare Strategică a transmis că a murit un bărbat de 59 de ani din judeţul Teleorman. Boala a debutat în 3 aprilie, iar în 7 aprilie el s-a prezentat la Spitalul Municipal Videle – CPU cu insuficienţă respiratorie şi stare de agitaţie. Din cauza agravării stării pacientului, a fost transferat în aceeaşi zi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria unde a fost internat cu suspiciune de COVID-19.

Probele i-au fost recoltate tot în 7 aprilie, fiind confirmat în 9 aprilie, în INBI Balş. Bărbatul, care avea condiţii medicale pre-existente: hipertensiune şi ICC, aflat în tratament, a murit în 8 aprilie.

Al 248-lea deces este al unui bărbat de 60 de ani din judeţul Braşov. El a fost internat, în 26 martie, în Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov, în acelaşi salon cu un pacient care revenise din Franţa. El a fost confirmat cu coronavirus în 3 aprilie, în laboratorul Spitalul de Boli Infecţioase Braşov.

Pacientul a fost reinternat , în 7 aprilie, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Gheorghe – Secţia ATI cu diagnostic pancreatită acută cu tendinţă de abcedare, pneumonie interstitială cu COVID-19, insuficienţă respiratorie acută.

El a murit în 8 aprilie, având condiţii medicale pre-existente: tumora de cap de pancreas, diabet zaharat insulino-dependent, hipertensiune, ulcer gastric operat.

—

Actualizare – 18:30 – Alte 17 persoane confirmate cu coronavirus au murit, au anunţat, joi seară, autorităţile. Bilanţul deceselor a ajuns astfel la 246.

—

Actualizare – 09.04.2020 – 12:51 – Încă 441 de persoane au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore, bilanţul ajungând joi la 5202, cele mai multe, 1.487, fiind în Suceava. Judeţele Hunedoara, Neamţ şi Timiş au depăşit 200 de cazuri.

„Până astăzi, 9 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.202 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 647 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 229 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj, Braşov şi Mehedinţi, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 441 de noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă autorităţile.

Suceava rămâne judeţul cu cele mai multe cazuri de coronavirus, 1.487, urmat de Bucureşti, cu 659 de cazuri. Trei judeţe au peste 200 de persoane confirmate cu COVID-19: Timiş – 252, Hunedoara – 212 şi Neamţ – 202.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 178 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 25.586 de persoane. Alte 87.400 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 51.802 de teste.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 341 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 7.741 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 16.647.253 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, 679 de cetăţeni români sunt în continuare confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 418 în Italia, 196 în Spania, 16 în Franţa, 9 în Germania, 32 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA şi câte unul în Irlanda, Luxemburg, Belgia şi Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 38 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 11 în Italia, 7 în Franţa, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, 2 în Germania şi unul în Suedia, au decedat.

Cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus în Tunisia şi Indonezia au fost declaraţi vindecaţi.

—

Actualizare – 12:55 – Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, miercuri, alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus, numărul total ajungând la 4.761.

„Până astăzi, 8 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.761 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 528 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 209 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj şi Mehedinţi, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire.”, au transmis autorităţile.

Cele mai multe cazuri, 1.430, sunt la Suceava. La Bucureşti sunt 637 de cazuri.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 162 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 25.556 de persoane. Alte 89.976 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 47.207 de teste.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 335 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 6.690 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 14.923.477 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 651 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 412 în Italia, 195 în Spania, 15 în Franţa, 8 în Germania, 11 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia, Suedia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 37 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 11 în Italia, 7 în Franţa, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, unul în Germania şi unul în Suedia, au decedat.

—

Actualizare – 08.04.2020 – 08:50 – Numărul deceselor provocate de coronavirus a ajuns la 205, după ce miercuri au fost anunţate oficial opt decese, inclusiv cel al ambulanţierului de 53 de ani de la Suceava.

Numărul deceselor a ajuns la 205, cele mai recente anunţate fiind cele ale unui bărbat de 90 de ani din judeţul Botoşani şi al unei femei de 67 de ani din judeţul Botoşani.

În cazul bărbatului de 90 de ani, din judeţul Alba, debutul bolii a fost pe data de 06.04.2020 cu febră, dispnee, insuficienţă respiratorie, în aceeaşi zi fiind internat la SJU Alba Iulia, în Secţia ATI cu sepsis cu punct de plecare pulmonar, bronhopneumonie. insuficienţă respiratorie acută, tromboză venoasă profundă şi COVID-19 in observaţie. Diagnosticul în cazul său a fost confirmat pe data de 07.04.2020 în laboratorul DSP Alba, zi în care a şi decedat.

Femeia de 67 de ani, din judeţul Botoşani a fost internată în perioada 18/03-31/03/2020 în SJU Botosani-Sectia Cardiologie şi reinternată pe data de 4 aprilie în Spitalul de Boli infecţioase Botoşani.

Femeia a decedat pe 5 aprilie, diagnosticul fiind confirmată pe data de 7 aprilie în laboratorul SCBI Iaşi.

Conditii medicale pre-existente: Diabet zaharat tip II insulino-necesitant. Cardiomiopatie dilatativa. Bloc de ramura major. Insuficienta aortica, mitrala si tricuspidiana.Insuficienta cardiaca nivel III NIHA.

ŞTIREA INIŢIALĂ – Printre decesele anunţate miercuri se numără şi cel al ambulanţierului de 53 de ani din Suceava, primul cadru medical victimă a virusului. Bărbatul a prezentat simptomatologie COVID-19 în 24 martie, el fiind testat şi a primit rezultatul pozitiv în 30 martie. Acesta a fost internat la domiciliu şi nu a acceptat internarea. Bărbatul a murit acasă, marţi.

Un alt deces este al unei femei de 61 de ani din jud.Mureş.

Debut bolii a fost în 1 aprilie, cu dureri precordiale şi retrosternale şi cu dispnee severa, fiind internată în 4 aprilie la Spitalul Municipal Târnăveni-Secţia ATI, apoi transferată pe data de 6 aprilie la SCJU Tg.Mures – Secţia ATI. Femeia a murit marţi. Ea avea condiţii medicale pre-existente: insuficienţă mitrală şi boală hepatică cronică.

O femeie de 38 de ani, din judeţul Constanţa a murit marţi, boala debutând în 23 martie, Femeia a fost internată la ATI în 31 martie, diagnosticul fiind confirmat în 1 aprilie. Femeia nu avea condiţii medicale preexistente.

O altă victimă este o femeie de 90 de ani, din Bucureşti, a cărei stare generală s-a modificat în 4 aprilie, diagnosticul de coronavirus fiind confirmat ân 7 aprilie. Ea a fost transferată din Spitalul „Floreasca” Bucureşti la INBI „Prof.Dr.Matei Bals” pe data de 6 aprilie. Femeia, care era hipertensivă, a murit marţi.

Un bărbat de 57 de ani din Bucureşti a fost confirmat în 26 martie, fiind transferat în 4 aprilie din Spitalul Elias la Spitalul Colentina şi raportat la DSP Bucureşti în 7 aprilie, când a decedat. El avea hipertensiune şi diabet zaharat.

O altă persoană decedată este o femeie de 76 de ani din Bucureşti.

Internată pe data de 7 aprilie în Spitalul Pantelimon cu insuficienţă respiratorie acută, bronhopneumonie, ea a necesitat ventilatie mecanica.

Diagnosticul de coronavirus a fost confirmat pe data de 7 aprilie, când femeia a şi decedat.

Femeia suferea de obezitate, diabet zaharat tip II, polineuropatie, boală renală cronicî st.III.

—

Actualizare – 07.04.2020 – 12:57 – Alte 360 de persoane au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore, bilanţul ajungând la 4.417.

„Până astăzi, 7 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.417 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 460 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 182 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj şi Mehedinţi, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 360 de noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă autorităţile.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 274 de pacienţi.

—

Actualizare – 23:08 – Încă opt decese ale unor persoane confirmate cu coronavirus au fost anunţate, luni seară, de autorităţi. Bilanţul deceselor a urcat la 176.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat decesul unui bărbat de 78 de ani din judeţul Suceava. El era internat în SJU Suceava din 29 martie, iar probele biologice pentru COVID-19 i-au fost recoltate în 31 martie, rezultatul pozitiv fiind în 3 aprilie. El a murit în 5 aprilie, având comorbidităţi: cancer laringian, traheostoma, amputatie la ambele picioare.

De asemenea, a murit o femeie de 79 de ani din judeţul Suceava, care era internata în SJU Suceava din 31 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe biologice pentru COVID-19. Rezultatul pozitiv a venit în 3 aprilie, iar femeia a murit în 5 aprilie.

Un alt deces este al unei femei de 65 de ani, tot din judeţul Suceava, internata în SJU Suceava în 17 martie. Ei i-au fost recoltate probe biologice pentru COVID-19 în 25 martie, rezultat pozitiv venind în 31 martie. Ea a murit în 5 aprilie.

Tot din judeţul Suceava a murit, în 1 aprilie, un bărbat de 41 de ani, internat în SJU Suceava în 30 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe biologice pentru COVID-19. Rezultatul a fost pozitiv în 3 aprilie. Bărbatul avea şi alte afecţiuni – sarcoidoza.

Un alt bărbat, de 66 de ani, tot din judeţul Suceava, care era internat în SJU Suceava din 30 martie, a murit în 31 martie. Lui i s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 în 25 martie, iar rezultatul a venit pozitiv în 28 martie. El avea comorbidităţi: Insuficienţă renală cronică-dializă, Vasculita autoimună, Afecţiune respiratorie cronică.

Al 174-lea deces este al unui bărbat de 42 de ani din judeţul Satu Mare. El a fost internat în 22 martie în Secţia de Psihiatrie a SJU Satu Mare, iar boala a debutat în 28 martie, în timpul internării, fiind transferat în 29 martie în ATI, intubat şi ventilat. El a fost confirmat cu coronavitus în 31 martie, fiind în contact cu un caz confirmat. Bărbatul, care suferea de alcoolism cronic, a murit în3 aprilie.

Un alt deces este al unui bărbat de 66 ani din judeţul Satu Mare. El a fost internat în 1 aprilie în SJU Satu Mare-ATI cu Pneumonie interstitiala, intubat şi ventilat, iar probe i-au fost recoltate pentru COVID-19 în 2 aprilie, fiind confirmat ăn 4 aprilie. El a murit în 6 aprilie, având şi alte afecţiuni – diabet zaharat.

Cel de-al 176-lea deces este al unui bărbat de 83 de ani din judeţul Bistriţa-Năsăud, internat în 31 martie în SJU Bistriţa BI, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe pentru COVID-19. El a fost confirmat cu coronavirus în 1 aprilie şi a murit în 6 aprilie. El avea comorbidităţi: Diabet zaharat tip II, hipertensiune, Cardiopatie ischemica-protezata stent coronarian, Arteriopatie obliteranta membre inferioare cu by pass femuro-popliteu.

—

Actualizare – 12:51 – Încă 193 de persoane au fost diagnosticate cu coronavirus, bilanţul îmbolnăvirilor ridicându-se la 4.057, conform datelor anunţate luni de autorităţi. Cele mai multe cazuri sunt în Suceava – 1.228, urmată de Bucureşti – 566. Au fost înregistrate 157 de decese, 179 de pacienţi sunt la ATI, iar 406 persoane au fost vindecate şi externate.

„Până astăzi, 6 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 4.057 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 406 au fost declarate vindecate şi externate. Totodată, până acum, 157 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor şi Mehedinţi, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 193 de noi cazuri de îmbolnăvire”, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.

Cele mai multe cazuri, 1.228, sunt înregistrat în Suceava, urmată de Bucureşti – 566 de cazuri.

Judeţe cu peste 100 de persoane diagnosticate cu coronavirus sunt: Timiş – 181, Neamţ – 160, Braşov – 138, Hunedoara – 138, Arad – 157, Galaţi – 119, Cluj – 114. Judeţul Harghita are cele mai puţine cazuri, respectiv 3.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 179 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 23.849 de persoane. Alte 106.463 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 40.987 de teste.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 627 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 400 în Italia, 189 în Spania, 15 în Franţa, 8 în Germania, 6 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 29 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franţa, 6 în Marea Britanie, 6 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 315 dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal. Poliţiştii şi jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 9.449 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 21.730.979 de lei.

—

Actualizare – 11:02 – O femeie de 70 de ani din Iaşi a murit din cauza coronavirus, decesul său fiind anunţat, luni, de către Grupul de Comunicare Strategică. Femeia intrase în contact cu un caz confirmat şi era internată în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

Grupul de Comunicare Strategică a anuţat, luni, că o femeie de 70 de ani din Iaşi este cel de-al 157-lea deces provocat de coronavirus în Româna.

„Persoană contact cu un caz confirmat, internată pe Secţia în Gastroenterologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Iaşi, transferată după confirmare în Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi” , a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

Probele pentru covid au fost recoltate în 27.03.2020, reultatul pozitiv fiind primit două zile mai târziu.

Femeia a murit în cursul dimineţii de luni.

—

Actualizare – 06.04.2020 – 08:30 – Încă cinci decese provocate de coronavirus au fost anunţate luni dimineaţă, bilanţul ajungând la 156.

Luni dimineaţă a fost anunţat decesul unui bărbat de 66 de ani din judeţul Constanţa, contact al unui caz confirmat, internat la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

I s-au recoltat probe în 27 martie, când a fost şi confirmat diagnosticul.

O femeie de 72 de ani din judeţul Satu Mare a murit duminică, la cinci zile după ce a fost confirmată infectarea cu coronavirus. Femeia, care avea ca antecedent medical şi un accident vascular, a fost internată în 29 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate şi probe în vederea testării pentru coronavirus.

Un alt deces anunţat este cel al unui bărbat, de 71 de ani din judeţul Hunedoara, care avea mai multe afecţiuni, printre care diabet zaharat şi hipertensiune.

El a fost internat în 30 martie la Spitalul Municipal Hunedoara, iar în ziua următoare a fost internat la ATI. Diagnosticul a fost confirmat în 1 aprilie.

O femeie de 66 de ani, din judeţul Cluj, contact cu caz confirmat, cu debut al simptomatologiei în 5 aprilie, agravarea stării generale, comă, internată la Spitalul Municipal Turda în 5 aprilie.

Recoltarea în vederea testării s-a făcut duminică, zi în care a fost confirmat diagnosticul de coronavirus şi femeia a şi murit.

O altă persoană decedată este un bărbat, de 70 de ani din judeţul Bihor, internat în secţia pneumologie a Spitalului Orăşenesc Aleşd în 26.martie, transferat în ATI Spitalul Municipal de Urgenţă Oradea în 27 martie, când i s-au şi recoltat probe în vederea testării, iar diagnosticul a fost confirmat în următoarea zi.

—

Actualizare – 12:54 – Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că, în ultimele 24 de ore, s-au confirmat 251 de noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus, numărul total ajungând la 3.864. 374 pacienţi s-au vindecat, iar 141 sunt la ATI.

—

Actualizare – 05.04.2020 – 12:27 – Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, duminică, două noi decese provocate de coronavirus. NUmărul deceselor a ajuns la 148.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, un bărbat de 82 ani dintr-un cămin de bătrâni din judeţul Galaţi a fost confirmat în data de 3 aprilie şi a fost internat în secţia ATI. Bărbatul murit în 4 aprilie.

Pacientul suferea de demenţă, cardiopatie ischiemica, fibrilatie atrială şi insuficienţă cardiacă.

De asemenea, a murit o femeie de 70 de ani din Giurgiu.

Femeia a fost internată şi izolată la SUUB, în 03.04.2020. În 4 aprilie s-a confirmat diagnosticul şi în aceeaşi zi a murit.

Femeia suferea de insuficienţă renală cronică dializată.

—

Actualizare – 19:16 – Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, sâmbătă, încă şase decese ale unor persoane infectate cu coronavirus, trei dintre pacienţi fiind din Hunedoara, doi din Suceava şi unul din Bucureşti. Numărul deceselor a ajuns la 146.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, încă şase persoane infectate cu coronavirus au murit.

Este vorba despre cinci bărbaţi şi o femeie, trei dintre pacienţi fiind din Hunedoara, doi din Suceava şi unul din Bucureşti.

Pacienţii avau vârste cuprinse între 51 şi 84 de ani, majoritatea având şi alte afecţiuni asociate.

Un singur pacient, în vârstă de 53 de ani, din Bucureşti, nu avea afecţiuni preexistente, autorităţile neprecizând î ce condiţii s-a îmbolnăvit.

Grupul de Comunicare Strategică a precizat că un pacient de 84 de ani din Suceava, care a murit, a intrat în contact cu fiica sa, confirmată anterior cu coronavirus.

—

• ACTUALIZAZRE – 03.04.2020 – 13:13 – Alte 430 de cazuri de infectare cu coronavirus au fost confirmate, bilanţul ajungând la 3.613 / Au fost înregistrate 141 de decese şi 329 vindecaţi / 119 pacienţi sunt la terapie intensivă.

Alte 430 de cazuri de infectare cu coronavirus au fost confirmate în ultimele 24 de ore, astfel că bilanţul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 3.613. Până în prezent, s-au înregistrat 141 de decese şi 329 de persoane vindecate, iar 119 pacienţi sunt la terapie intensivă.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că, până în 4 aprilie, ora 12.00, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.613 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 329 au fost declarate vindecate şi externate.

Totodată, până acum, 141 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş şi Mehedinţi, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 430 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 119 pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 15.252 de persoane. Alte 113.449 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 36.092 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 893 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 4.164 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 300 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Poliţiştii şi jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 7.824 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 15.917.600 de lei.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 317 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 152 în Italia, 15 în Franţa, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 26 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 7 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

—

Actualizare – 13:12 – Alte opt decese ale unor persoane infectate cu coronavirus au fost anunţate sâmbătă, bilanţul urcând astfel la 141.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că o femeie de 66 de ani, care a fost dializată într-o clinică din Bucureşti, a fost găsită decedată în casă în 3 aprilie. Pacienta a fost confirmată cu COVID-19 în 2 aprilie.

Al 135-lea deces este al unui bărbat de 34 de ani din judeţul Mureş, cunoscut cu Sindrom Pradder Willi, care a fost internat în 26 martie pentru febra, tuse, dispnee în secţia de ATI a SCJU Tg. Mureş. Testarea pentru gripă a avut rezultat negativ, în 3 aprilie se confirmă COVID 19. El avea condiţii medicale pre-existente: obezitate, boală cardiovasculara, boală pulmonară şi a murit în 27 martie.

De asemenea, a murit un bărbat de 59 de ani din jud. Mehedinţi, internat în SCBIT „Victor Babeş” Bucureşti, prin transfer de la SCU Drobeta-Turnu Severin, în 29 martie, confirmat în INCDMM CANTACUZINO pe data de 27 martie. El a murit în 3 aprilie şi avea şi alte afecţiuni: insuficienţă respiratorie protezată mecanic, ARDS, sd de citoliza hepatica, DZ in observatie, injurie renala acuta, obezitate morbidă.

O femeie de 82 de ani din jud. Galaţi, internată într-o instituţie de îngrijire persoane vârstnice, a fost confirmată în laboratorul Spitalului Galaţi în 3 aprilie. În aceeaşi instituţie s-au confirmat şi alte cazuri COVID 19. Femeia a murit în 3 aprilie.

Decesul 138 este al unui bărbat de 79 de ani din jud. Cluj, care se afla la domiciliu şi a murit în drum spre spital în ambulanţă. El avea condiţii medicale pre-existente: ramolisment cerebral, dementa mixtă, DZ, infart miocardic cicatriceal, boală cardiovasculară, boală pulmonară. El a avut contact cu ginerele- sofer transport local de persoane, confirmat în 3 aprilie. Bărbatul a murit în aceeaşi zi.

Un alt deces este al unei femei de 59 de ani din jud. Timiş, care a murit în ambulanţă în timpul transferului de la secţia de ortopedie a SJU Timişoara la SCBI V. Babeş – Timişoara. Ea a fost confirmată cu coronavirus în 3 aprilie şi a murit în aceeaşi zi.

Totodată, a murit o femeie de 59 de ani din Bucureşti, persoana din focarul clinicii care realizează proceduri de hemodializă. Ea a fost confirmată în 27 martie şi a murit în 29 martie.

Al 141-lea deces este al unui barbat de 59 de ani din jud. Arad, internat în secţia BI Adulţi a SCJU Arad cu diagnosticul Bronhopneumopatie, HTA, Infecţie COVID-19. El a fost confirmat în 3 aprilie, dar murise în 2 aprilie.

—

Actualizare – 19:24 – Încă 11 persoane infectate cu coronavirus au murit. Un tânăr de 27 de ani, din Sibiu, fără alte afecţiuni, a fost găsit mort în casă. Numărul deceselor a ajuns la 133.

Autorităţile au anunţat, vineri seară, că încă 11 persoane infectate cu coronavirus au murit, cinci dintre pacienţi fiind din Suceava. Un tânăr de 27 de ani, din Sibiu, fără alte afecţiuni, a fost găsit mort în casă Numărul deceselor a ajuns la 133.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, vineri seară, încă 11 decese ale unor persoane infectate cu coronavirus, cinci dintre pacienţi fiind din Suceava, doi din Ialomiţa, doi din Bistriţa-Năsăud, unul din Sibiu şi unul din Galaţi.

Potrivit autorităţilor, cea mai tânără persoană avea 27 de ani, iar cea mai în vârstă 77 de ani. Este vorba despre opt bărbaţi şi trei femei. În cazul a şase dintre pacienţi nu se cunoaşte să fi avut alte afecţiuni medicale.

Bărbatul de 27 de ani, din Sibiu, care nu avea afeciuni asociate, a fost găsit mort în casă.

Un bărbat de 58 de ani din Suceava avea diabet zaharat tip II şi infarct miocardic în antecedente, iar o femeie de 62 de ani din Ialomiţa suferea de diabet zaharat tip II, HTA şi afecţiuni renale.

Un bărbat de 66 de ani din Bistriţa-Năsăud avea leucemie limfatica Cronică std III, Diabet zaharat tip II, HTA std II, un alt bărbat din Bistriţa-Năsăud suferea de diabet zaharat, insulinodependent, iar un bărbat din Galaţi, de 61 de ani, avea diabet zaharat tip II, HTA, boală hepatică cronică.

—

Actualizare – 14:43 – Încă două decese provocate de coronavirus au fost anunţate vineri, o asistentă medicală din Constanţa care fusese în vacanţă, în Turcia şi un bărbat de 61 de ani, care fusese transferat la Spitalul „Victor Babeş” din Capitală de la Spitalul Militar. Bilanţul se ridică la 118 decese.

O femeie de 54 ani, din judeţul Constanţa, asistentă medicală, a decedat la Spitalul de boli Infecţioase Constanţa.

Revenită din Turcia pe data de 13 martie, ea a fost confirmată cu coronavirus pe data de 19 martie.

Avea condiţii medicale pre-existente, respectiv obezitate morbidă şi bronho-pneumonii repetate în ultimele 12 luni.

Conform Ministerului Sănătăţii, femeia a fost în Turcia în vacanţă, nu a lucrat in spital şi nu a lucrat cu pacienţi cu COVID-19.

Ea a murit în 2 aprilie.

Un alt deces este cel al unui bărbat de 61 de ani,din Bucuresti.

Acesta a fost internat în Spitalul „Victor Babes” Bucureşti, prin transfer de la Spitalul Militar Bucureşti, pe data de 30 martie, fiind confirmat în laboratorul Spitalului Militar Bucureşti pe data de 31 martie.

—

Actualizare – 13:23 – Alte 445 de noi cazuri de coronavirus. Bilanţul îmbolnăvirilor a ajuns la 3.183, Suceava şi Bucureştiul având cei mai mulţi bolnavi /116 decese/ 83 de pacienţi la ATI

Alte 445 de noi cazuri de coronavirus au fost confirmate, iar bilanţul îmbolnăvirilor a ajuns la 3.183, Suceava şi Bucureştiul având cei mai mulţi bolnavi, aproape jumătate din total. Pe poziţia a treia se află judeţul Neamţ, cu 150 de cazuri. 116 persoane au decedat, iar 283 au fost vindecate şi externate. 83 de pacienţi sunt internaţi la ATI.

„Până astăzi, 3 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 3.183 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 283 au fost declarate vindecate şi externate din unităţi spitaliceşti: 126 la Bucureşti, 58 la Timiş, 34 la Iaşi, 5 la Caraş-Severin, 6 la Prahova, 16 la Constanţa, 8 la Dolj, 8 la Cluj, 7 la Braşov, 5 la Galaţi, 2 din Bihor, 2 Argeş, 2 la Arad, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba. Diferenţele de cifre faţă de ziua anterioară referitoare la persoanele vindecate din judeţele Caraş-Severin şi Prahova sunt din cauza faptului că unităţi spitaliceşti din aceste judeţe au rectificat datele comunicate anterior”, anunţă Grupul de Comunicare Strategică.

Totodată, până acum, 116 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin şi Mureş, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 445 noi cazuri de îmbolnăvire.

Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire sunt în Suceava – 866 şi în Bucureşti – 544. Pe locul al treilea se situează judeţul Neamţ, cu 150 de cazuri, în condiţiile în care cu o zi în urmă avea 107.. Timiş are 126 de cazuri ce coronavirus, Braşov – 124, Constanţa 117, Arad – 110, Hunedoara – 108. Restul judeţelor au sub 100 de cazuri, Harghita, care la raportarea precedentă nu avea niciun caz, are acum o persoană diagnosticată cu coronavirus. Judeţe cu cazuri puţine sunt Tulcea – 6 şi Sălaj – 7.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 83 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 13.531 de persoane. Alte 114.646 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 31.657 de teste.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 221 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franţa, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 25 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 285 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliţia şi Jandarmeria au aplicat, în acelaşi interval de timp, 744 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Poliţiştii au depistat, în acelaşi interval de 24 de ore, 9.143 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.090.347 de lei.

—

Actualizare – 03.04.2020 – 09:09 – Al 116-lea deces provocat de coronavirus – un bărbat de 70 de ani din judeţul Mureş.

Bărbatul de 70 de ani din judeţul Mureş era simptomatic din data de 29 martie, fără context epidemiologic, fiind internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Mureş în

data de 1 aprilie.

Diagnosticul de coronavirus a fost confirmat în 2 aprilie, când pacientul a şi decedat.

Bărbatul avea boli cronice cardiovasculare şi hipertensiune arterială.

—

Actualizare – 21:05 – Autorităţile au anunţat, joi seară, încă şapte decese la persoane infectate cu coronavirus numărul total ajungând la 114.

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, joi seară, încă şapte decese la persoane infectate cu coronavirus, trei dintre pacienţi fiind din judeţul Suceava.

Este vorba despre cinci bărbaţi, cu vârste cuprinse între 34 şi 81 de ani. Trei dintre ei sunt din Suceava şi câte unul din Arad şi Galaţi. Toţi pacienţii aveau şi boli asociate. Tânărul de 34 de ani avea boală renală n stadiu final.

De asemenea, este vorba despre două femei, una de 83 de ani din Vrancea şi una de 77 de ani din Sibiu. Şi cele două femei aveau patologie preexistentă.

—

Actualizare -19:25 – Încă 13 decese au fost anunţate astăzi. Bilanţul a ajuns la 107 de decese.

—

Actualizare – 13:08 – Bilanţul îmbolnăvirilor cu coronavirus se ridică la 2738 de persoane. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 278 de cazuri noi. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Suceava – 701, urmată de Bucureşti, cu 505 cazuri. Judeţul Harghita nu are niciun caz de îmbolnăvire. Numărul deceselor a ajuns la 94. La Terapie Intensivă sunt 78 de pacienţi . Un număr de 267 de persoane au fost declarate vindecate şi externate.

„Până astăzi, 2 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.738 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 267 au fost declarate vindecate şi externate din unităţi spitaliceşti: 91 la Bucureşti, 58 la Timiş, 28 la Iaşi, 23 la Caraş-Severin, 20 la Prahova, 13 la Constanţa, 8 la Dolj, 8 la Cluj, 5 la Braşov, 5 la Galaţi, 2 la Bihor, 2 Argeş, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba. Totodată, până acum, 94 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna şi Mureş, au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 278 noi cazuri de îmbolnăvire”, anunţă Grupul de Comunicare Strategică.

La ATI, în acest moment, sunt internaţi 78 de pacienţi.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 15.407 de persoane. Alte 114.699 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 28.483 teste.

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, potrivit informaţiilor obţinute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 217 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 126 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franţa, 7 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia şi câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia şi SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 25 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franţa, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania şi unul în Germania, au decedat.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 271 de dosare penale, pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, în ultimele 24 de ore, Poliţia şi Jandarmeria au aplicat, în acelaşi interval de timp, 555 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Poliţiştii au depistat, în acelaşi interval de 24 de ore, 7.385 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.585.135 de lei.

—

Actualizare – 11:23 – Alte două decese ale unor persoane diagnosticate cu coronavirus au fost anunţate. Bilanţul a ajuns la 94 de decese.

—

Actualizare – 14:58 – O femeie din judeţul Neamţ care a murit la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ a fost confirmată ulterior cu coronavirus, astfel că bilanţul deceselor a urcat la 86.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, o femeie de 45 de ani din Târgu Neamţ a ajuns în 30 martie la Compartimentul de Primiri Urgenţe Târgu Neamţ, unde s-a pus diagnosticul de AVC cu hemiplegie stânga.

Pacienta a fost transferată la Spitalul Judeţean UPU Piatra Neamţ, unde a decedat în 30 martie, ora 14:45.

Sursa stire bursa.ro

[aleciablogro-blog]

Socul Anafilactic: Cauze, Simptome, Diagnostic Si Tratament

Șocul anafilactic este o reacție alergică sistemică severă de tip iminent care se dezvoltă în contact cu substanțe străine de antigen (medicamente, seruri, preparate radiocompetice, produse alimentare, mușcături de șarpe și insecte), care este însoțită de tulburări circulatorii severe și tulburari ale funcțiilor organelor și sistemelor Șocul anafilactic se dezvoltă la aproximativ unu din 50 000 de persoane, iar numărul de cazuri de această reacție alergică sistemică crește în fiecare an. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, mai mult de 80.000 de cazuri de reacții anafilactice apar în fiecare an, iar riscul de cel puțin un episod de anafilaxie în timpul vieții există în 20-40 de milioane de rezidenți americani. Potrivit statisticilor, în aproximativ 20% din cazuri, cauza șocului anafilactic este utilizarea de medicamente. Adesea, anafilaxia se termină cu un rezultat fatal.

Cauzele șocului anafilactic

Alergenul, care duce la dezvoltarea unei reacții anafilactice, poate fi orice substanță care intră în corpul uman. Cea mai frecventa cauza a socului anafilactic este introducerea de medicamente diferite. Acestea sunt reprezentate de antibacteriene (antibiotice și sulfonamide), agenți hormonali (insulină, hormon adrenocorticotropic, corticotropină și progesteron), preparate enzimatice, anestezice, seruri heterologice și vaccinuri. Hiper-reacția sistemului imunitar se poate dezvolta și pe calea introducerii preparatelor radiopatice utilizate în studiile instrumentale. Un alt factor cauzal în apariția șocului anafilactic îl constituie mușcăturile de șarpe și de insecte (albine, furnici,etc.). În 20-40% din cazurile de intepaturi de albine, apicultorii devin victime ale anafilaxiei. Anafilaxia se dezvoltă deseori din cauza alergenilor alimentari (ouă, produse lactate, pește și fructe de mare, soia și arahide, aditivi alimentari, coloranți și arome, precum și biologici utilizați pentru a trata fructele și legumele). Deci, în SUA, mai mult de 90% din cazurile de reacții anafilactice severe apar din cauza alunelor. În ultimii ani, a crescut numărul de cazuri de dezvoltare a șocului anafilactic datorita sulfurilor (aditivi alimentari utilizați pentru conservarea mai lungă a produsului). Aceste substanțe sunt adăugate la bere și vin, legume proaspete, fructe, sosuri. Exista cazuri de anafilaxie la produsele din latex (mănuși de cauciuc, catetere, produse de cauciuc etc.) și adesea există o alergie încrucișată la latex și la unele fructe (avocado, banane, kiwi).

Boala se poate dezvolta sub influența mai multor factori fizici (muncă asociată tensiunii musculare, antrenament sportiv, frig și căldură), precum și atunci când este combinată cu consumul anumitor alimente (de obicei creveți, nuci, pui, țelină, pâine albă) și sarcina fizică ulterioară. Reacțiile anafilactice se dezvoltă adesea în prezența predispoziției ereditare. Șocul anafilactic este o reacție alergică generalizată imediată, care este cauzată de interacțiunea substanței cu proprietățile antigenice și cu imunoglobulina IgE. Odată cu primirea repetată a alergenului, se eliberează diferiți mediatori (histamină, prostaglandine, factori chemotactici, leucotrieni etc.) și apar numeroase manifestări ale sistemului cardiovascular, respirator, gastrointestinal, piele. Apare colaps al vaselor de sânge, hipovolemia, contracția mușchilor netezi, bronhospasmul, hipersecreția mucusului, edemul localizării diferite și alte modificări patologice. Ca urmare, volumul sângelui circulant scade, tensiunea arterială scade, centrul vasomotor devine paralizat, volumul de șoc al inimii scade, iar fenomenul insuficienței cardiovasculare se dezvoltă. Reacția alergică sistemică în șocul anafilactic este însoțită de dezvoltarea insuficienței respiratorii datorată spasmului bronhiilor, congestiei în lumenul secreției mucoase vâscoase a bronhiilor, apariției hemoragiilor și atelectazei în țesutul pulmonar. Încălcările sunt observate și din piele, cavitatea abdominală și pelvisul mic, sistemul endocrin si creier. Simptomele șocului anafilactic Simptomele clinice ale șocului anafilactic depind de caracteristicile individuale ale corpului pacientului (sensibilitatea sistemului imunitar la un alergen specific, vârsta, prezența unor boli concomitente, etc.), modul de penetrare a unei substanțe cu proprietăți antigenice ( parenteral, prin tractul respirator sau prin tractul digestiv), organul predominant de șoc (inima și vasele de sânge, tractul respirator, pielea). În acest caz, simptomatologia caracteristică se poate dezvolta ca un fulger (în timpul administrării parenterale a medicamentului) sau pana la 2-4 ore după întâlnirea cu alergenul. Caracteristice pentru anafilaxie, sunt tulburările acute cardiovasculare: scăderea tensiunii arteriale, cu amețeli, slăbiciune, sincopă, aritmie (tahicardie, extrasistole, fibrilație atrială, etc.), dezvoltarea de colaps vascular, infarct miocardic (durere in spatele sternului, frica de moarte, hipotensiune arterială ). Semnele respiratorii ale șocului anafilactic sunt apariția dispneei pronunțate, a rinoreei, a disfoniei, a bronhospasmului și a asfixiei. Tulburările neuropsihiatrice se caracterizează prin dureri de cap severe, agitație psihomotorie, senzație de frică, anxietate, sindrom convulsivant. Pot exista încălcări ale organelor pelvine (urinare involuntara și defecare). Semnele de anafilaxie pe piele sunt reprezentate de apariția eritemului, urticarei, edemului angioedem. Imaginea clinică va diferi în funcție de severitatea anafilaxiei. Există 4 grade de severitate: La primul grad de șoc, tulburări minore, tensiunea arterială (BP) a scăzut cu 20-40 mm Hg. Constienta nu este rupta, apar griji despre uscaciunea in gat, tuse, durere in piept, caldura, anxietate generala, poate exista o eruptie pe piele. Cel de-al doilea grad de șoc anafilactic se caracterizează prin tulburări mai severe. Aici, presiunea sanguină sistolică scade la 60-80, iar tensiunea arterială diastolică scade la 40 mmHg. Apar sentimente neliniștitoare de frică, slăbiciune generală, amețeală, fenomenele de rinoconjunctivita, erupții pe piele cu mâncărime, dificultăți la înghițire și de a vorbi, dureri în abdomen și in spatele inferior, greutate în spatele sternului, dispnee de repaus. Deseori există vărsături repetate, controlul procesului de emitere și defecare este întrerupt. Gradul III de severitate a șocului, se manifestă prin scăderea tensiunii arteriale sistolice la 40-60 mm Hg. și diastolica la 0. Se produce o pierdere a conștiinței, pupilele se dilată, pielea este rece, lipicioasă, pulsul devine asemănător cu firul, se dezvoltă sindromul convulsiv. Gradul IV de anafilaxie se dezvoltă rapid. În acest caz, pacientul este inconștient, tensiunea arterială și pulsul nu sunt determinate, nu există activitate cardiacă și respirație. Este necesară resuscitarea urgentă pentru a salva viața pacientului. La ieșirea din starea de șoc, pacientul rămâne letargic, inhibat, cu febră, mialgie, artralgie, scurtarea respirației, durere cardiacă. Pot sa apara grețuri, vărsături, dureri peste tot în stomac. După ameliorarea manifestărilor acute de șoc anafilactic (în primele 2-4 săptămâni), complicațiile se dezvolta adesea sub forma de astm bronșic și urticarie recurenta, miocardită alergică, hepatită, glomerulonefrita, lupus eritematos sistemic, periarterita nodulara, etc. Diagnosticarea șocului anafilactic Diagnosticul șocului anafilactic se bazează în principal pe simptome clinice, deoarece nu există timp pentru colectarea detaliată a datelor anamnezice, a analizelor de laborator și a testelor alergologice. Ea poate fi ajutată numai prin luarea în considerare a circumstanțelor în care a apărut anafilaxia, administrarea parenterală a medicamentului, mușcătura șarpelui, consumul unui anumit produs etc. În timpul examinării, se evaluează starea generală a pacientului, funcția principalelor organe și sisteme (cardiovasculare, respiratorii, nervoase și endocrine). Deja o examinare vizuală a unui pacient cu șoc anafilactic face posibilă determinarea clarității conștienței, prezența reflexului pupilar, adâncimea și frecvența respirației, starea pielii, controlul funcției de urinare și defecare, prezența sau absența vărsăturilor, sindromul convulsiv. Mai mult, se determină prezența și caracteristicile calitative ale pulsului pe arterele periferice și principale, nivelul presiunii arteriale, datele de la ascultarea batailor inimii și respirația deasupra plămânilor. După acordarea asistenței medicale de urgență unui pacient cu șoc anafilactic și eliminarea unei amenințări imediate la adresa vieții, sunt efectuate studii de laborator și instrumentale pentru a clarifica diagnosticul și pentru a exclude alte boli cu simptome similare. La efectuarea unui examen clinic general de laborator, se efectuează un test clinic de sânge (leucocitoză, o creștere a numărului de eritrocite, neutrofile, eozinofile), se măsoară acidoza respiratorie și metabolică (pH, presiunea parțială a dioxidului de carbon și a oxigenului în sânge), echilibrul apă-electrolitic, sistemele de coagulare a sângelui etc. Examinarea alergologică a șocului anafilactic, implică determinarea triptazei și a IL-5, a nivelului imunoglobulinei generale și specifice E, histaminei și după ameliorarea manifestărilor acute de anafilaxie, detectarea alergenilor prin teste cutanate și teste de laborator. Pe electrocardiogramă se determină semnele unei supraîncărcări a inimii, ischemia miocardică, tahicardia, aritmia. Pe radiografia toracică se pot manifesta semne de emfizem. În perioada acută de șoc anafilactic și timp de 7-10 zile, tensiunea arterială, frecvența cardiacă și respirația sunt monitorizate. Diagnosticul diferențial se efectuează si pe baza altor afecțiuni care sunt însoțite de o scădere marcată a tensiunii arteriale, de conștiență, de respirație și de activitate cardiacă: cu șoc cardiogenic și septic, infarct miocardic și insuficiență cardiovasculară acută de diferite gene, embolie pulmonară, afecțiuni sincopale și epileptice, hipoglicemia, otrăvirea acută etc. Este necesar să se facă distincția între șocul anafilactic și cel similar în cazul manifestărilor de reacții anafilactoide care se dezvoltă deja în prima întâlnire cu un alergen și în care mecanismele imune nu sunt implicate (interacțiunea antigen-anticorp). Uneori diagnosticul diferențial cu alte boli este dificil, mai ales în situațiile în care există mai mulți factori cauzali care au determinat dezvoltarea unei stări de șoc (o combinație de diferite tipuri de șoc și atașarea anafilaxiei la acestea, ca răspuns la administrarea unui medicament). Tratamentul șocului anafilactic Măsurile terapeutice pentru șocul anafilactic vizează eliminarea timpurie a încălcărilor funcției organelor vitale și a sistemelor corporale. Mai întâi, este necesar să se elimine contactul cu alergenul (oprirea introducerii unui vaccin, a unui medicament sau a unei substanțe radiopatice, etc.), dacă este necesar, să se limiteze fluxul venos prin aplicarea unui turnichet la nivelul membrelor de deasupra locului muscaturii. Este necesară restabilirea permeabilității căilor respiratorii pentru a asigura alimentarea cu oxigen pur a plămânilor. Introducerea simpatomimeticelor (epinefrina) este repetată subcutanat, urmată de administrarea intravenoasă până când starea se îmbunătățește. În formă severă de șoc anafilactic, se administreaza dopamină intravenos într-o doză individual selectată. Schema de asistență de urgență include glucocorticoizi (prednisolon, dexametazonă, betametazonă), se efectuează o terapie prin perfuzie, care permite reumplerea volumului sângelui circulant, eliminând hemoconcentrarea și restabilind un nivel acceptabil de tensiune arterială. Tratamentul simptomatic include utilizarea antihistaminelor, bronhodilatatoarelor, diureticelor (conform indicațiilor stricte și după stabilizarea tensiunii arteriale). Tratamentul pacientului cu șoc anafilactic se efectuează timp de 7-10 zile. În viitor, este necesară observarea eventualelor complicații (reacții alergice târzii, miocardită, glomerulonefrită etc.) și tratamentul lor în timp util. Prognosticul pentru șocul anafilactic depinde de actualitatea măsurilor medicale adecvate și de starea generală a pacientului, de prezența bolilor concomitente. Read the full article

[superbmakerzombie]

NAREĐENO POVLAČENJE SMRZNUTIH KOZICA S TRŽIŠTA Sadrže tvar koja može izazvati alergijske reakcije, mučninu, povišeni tlak, emfizem...

NAREĐENO POVLAČENJE SMRZNUTIH KOZICA S TRŽIŠTA Sadrže tvar koja može izazvati alergijske reakcije, mučninu, povišeni tlak, emfizem…

Ministarstvo poljoprivrede obavještava potrošače da se zbog povećanog sadržaja sulfita, opozivaju kozice Exquisit Garnelen u pakiranjima od pola kilograma proizvođača Warenhandel Gmbh & Co. s rokom do 30. travnja 2019., koje na tržište stavlja Kaufland Hrvatska k.d. Zagreb.

Hrana koja sadrži količine sumpornog dioksida veće od dozvoljenih može izazvati alergijske reakcije odnosno intoleranciju. U…

[alternatif-tip]

Öksürük Öksürük nefes yollarını temizleme yöntemidir. Öksürük sırasında diyafram gerilir. Böylece nefes yollarındaki hava artığı dışarı atılır ve hava ile birlikte nefes yollarındaki balgamda dışarı atılır. Öksürük uzun süre devamederse, bunun sebebi araştırılmalıdır. Öksürük hastalık olmayıp akçiğer, kalp ve mide hastalıkları veya alınan kimyasal ilaçların yantesirine işarettir. Dakikada 15-20 defa hava tenefüsü yapılır. Akçiğerde 300 milyon hava keseçiği bulunur ve bunlar 100 metrekare bir alan kaplar (bronşite bak). Akciğerlerdeki sensorlar (sensory,sensori, duygu organları aracılığıyla alınan uyarıları his merkezine ileten) oksijene ihtiyaç duyulduğunda beynine bildirir ve beyin yeniden oksijen alınmasını emreder. Dakikada bir kişi 6-9 litre hava alır ve bu sporcularda 50-100 litreye çıkabilir.  Öksürük nasıl oluşur? Nefes alış-verişlerde toz ve kir akciğere girer ve bunlar en alt uca iner. Burada bakteriler için uygun yaşam ortamı oluşur. Öksürükle akciğere giren artık maddeler ve bakteriler dışarı atılır, yani öksürük immün sisteminin bir savunma mekanizmasıdır. Akciğer mukozası narin tüysü hücrelerle donanmıştır ve öksürünce veya hapşırınca balgam biraz yukarı yıkar ve buradaki tüysü hücrelere takılarak aşağı düşmez ikici hapşırma veya öksürmede balgam dışarı arılır. Balgam bir, iki veya üç defada dışarı atılır. Aynı şekilde burun boşluğu mukozasındada tüysü hücreler (cilliary, sillar) üstündeki sümüksü mukoza tabakası bulunur ve bu hücreler toz vede artık maddeleri tutarak akciğere gitmesini önlerler. Öksürük aynı zamanda bazı hastalıklarında belirtisi olabilir ve bunların başında üşütme gelir.  a-) Akut Öksurük Akut öksürüğe genelikle üşütme hastalıkları nedeniyle nefes yoları ilthaplanır. Bu iltihaplanmaya virüs, bakteri veya mantarlar birlikte veya tek tek sebep olur. Akut öksürük 3 haftadan az sürer.  b-) Kronik öksürük: Kronik öksürük 4 haftadan fazla sürerse buna kronik öksürük denir. Kronik öksürüğün bir çok sebebi olabilir ve bunların başında 1-) Kronik bronşit 2-) Emfizem bronşların genişlemesi 3-) Sinüzit 4-) Allerji 5-) Astım 6-) Kalp zafiyeti  7-) Mide içeriğinin geri akması 8-) Kimyasal ilaçların yantesiri 9-) Akciğer hastalıkları ve nadirende akciğerdeki kötü huylu urlar (kanserli urlar) öksürüğe sebep olur.  Öksürük türleri: a-) Çocuk hastalıklarındaki öksürük: Larenjitte çocuk hırıltılı (köpek hırılrısına benzer) tarzda öksürür, boğmacada içini çekermiş gibi öksürme ve astımda örtüyormuş gibi öksürme görülür.  b-) Balgam üreten öksürük: Akciğer iltihaplanması, kronik bronşit, kronik akciğer hastalıkları, astımlı ve allerjik hastalıklardaki balgam cam gibi parlak ve acıkken iken, üşütme hatalıklarında sarımsı veya yeşilimsi renktedir.  c-) Kanlı öks��rük: Kanlı ve balgamlı tüküren kişilerde akciğer embolizmi (akciğerlerde yabancı bir maddenin damarları tıkaması sonucu oluşan iç kanama), verem, kalp zafiyeti, akciğer kanseri vede nadirende kan hastalığı buna sebep olur.  d-) Tahrişli öksürük: Nefesle yutulan toz ve kir akciğerde tahrişe sebep olur ve kişi sürekli öksürür. Ayrıca bazı kimyasal ilaçlarda tahrişe neden olur.  Öksürüğün teşhisi: Doktor hastasını rahatsızlığını çok iyi bilmesi gerekir ve bu nedenle hastalıkla ilgili sorulan sorar ve aşağıdaki bazı muayenelerin yapılması gerekebilir.  1-) Kan muayenesi  2-) Balgam muayenesi 3-) Röntgen çekilmesi 4-) Akciğer foksiyonunun testi 5-) Allerji tesi 6-) Bronşoskopi ile bronşların iç yüzeyinin muayenesi Hasta ne yapabilir? 1-) Sigarayı bırakmalı 2-) Alkol kulanıyorsa bırakmalı 3-) Evdeki temizlik maddelerine dikkat etmeli  4-) Evdeki yakıt maddelerinden (doğal gaz, gaz yağı, odun, kömür) çıkan gazlar havayı kirletebilir dikkat edilmeli 5-) Odanın nem oranı ölçülmeli ve kuru havalarda ıslak bez asılmalı veya içi su dolu bir kap kaloriferin üzerinde bulundurulmalı  Ayrıca öksürüğe karşı şifalı çayların içilmeside iyi gelir.   öksürük nasıl oluşur Öksürüğün tedavisi: 1-) Öksürük kesici ilaçlar: A. Itırkökü-, çörkotu-, çuhakökü-, sinirliot-, anason preparatları,Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 2-) Balgam söktürücü ilaçlar: Kekikotu-, papatya-, anason-, çuha preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 3-) Enhelasyon yapmak için: Bir kısım kekik yağı, bir kısım karanfıl yağı, dört kısım sarı çam yağı ve dört kısım bodur çam yağının karışımından 5-6 damla bir litre kaynarsuya katılarak enhelasyon yapılır. 4-) Antibiyotikler yerine A.Itır-, ZYE preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır.  Bağırsak florası ve kılcal kan dolaşımı sağlıklı yaşayabilmek için çok önemlidir. Çünkü vitamin, mineral, aminoasit, enzim, glikoz, vb, besleyici maddenin hazırlanması, hücrelere ulaşması ve de mikroplarla mücadele eden makrofaj, T ve B- Hücreleri gibi savunma mekanizmalarının hücre aralarında dolaşması buna bağlıdır.Tabii doğru beslenirseniz tedavi sürecide o oranda kısalır. Asla peynir yememeli, çünkü asidoza ve iltihaplanmaya sebep olur.Siyah çay, kahve ve kola içilmemeli, çünkü bağırsakları kurutur ve vitamin, mineral ve aminoasitlerin alımını (absorbesini) önler.Alkol ve sigaranın zararları belli kanser, damarların yağlanması vb, artı uzun süre bira içilirse cinsel ikdidarsızlık ve hatta kısırlığa sebep olmaktadır.Sucuk salam sosis gibi et mamullerine 5-6 ay ara vermek gerekir (sade temiz et az yenilebilir) çünkü asidoza sebep olmaktadır.Bu da birçok hastalığın ana kaynağıdır.Akşam yemeği yerine yoğurt, meyve veya salata yenilebilir veya sebze çorbası içilebilir.Hayvansal besinler, patates, tahıl (beyaz pirinç), bakliyat ve hamurlu yiyecekler, özelikle de tatlılar akşam yenirse tam sindirilmez ve zamanla problemlere sebep olur.Ne kadar beyaz pirinç, patates, hamurlu yiyecekler, tatlı yiyecek ve içecekler, o kadar yağ oluşturur.Çünkü nişasta glikoza (şekere) dönüşür, şekerde yağa dönüşerek vücutta depolanır.Şeker ve antibiyotikler bağırsak mantarları çoğaltır, mantarlar ise her türlü hastalığı tetikler.Tatlı deyince akıla baklava, çikolata, dondurma vs gelir, kavun, karpuz ve üzümde tatlıdır ve bunlarda mantarı tetikler, çünkü aşırı şeker içeriler. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket

[aleciablogro-blog]

Emfizem Pulmonar: Cauze, Simptome, Diagnostic Si Tratament

Emfizemul plămânilor, este o modificare patologică a țesutului pulmonar, caracterizată prin aerisire crescută, datorită expansiunii alveolelor și distrugerii zidurilor alveolare. Emfizemul plămânilor este detectat la 4% dintre pacienți, iar la bărbați se găsește de 2 ori mai frecvent decât la femei. Riscul de a dezvolta emfizem este mai mare la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică, în special după 60 de ani. Semnificația clinică și socială a emfizemului pulmonar în pulmonologie, este determinată de un procent ridicat de dezvoltare a complicațiilor cardiopulmonare, de invaliditate a pacienților și de creștere a letalității.

Cauze și mecanisme de dezvoltare a emfizemului

Orice cauze care duc la inflamația cronică a alveolelor, stimulează dezvoltarea modificărilor emfizemului. Probabilitatea apariției emfizemului crește odată cu următorii factori: insuficiența congenitală a antitripsinei α-1, care duce la distrugerea enzimelor proteolitice ale țesutului pulmonar alveolar; inhalarea fumului de tutun, a substanțelor toxice și a poluanților; tulburări de microcirculare în țesuturile plămânilor; astmul bronșic și bolile pulmonare obstructive cronice; procese inflamatorii în bronhiile și alveolele respiratorii; caracteristicile activității profesionale asociate cu o creștere constantă a presiunii aerului în țesuturile bronhice și alveolare. 

Sub influența acestor factori, țesutul elastic al plămânilor este deteriorat, apare pierderea și reducerea capacității sale de umplere cu aer și apoi colaps. Plămânii plini cu aer determină coalescența bronhiilor mici în timpul expirării și afectarea ventilației pulmonare în funcție de tipul obstructiv. Formarea mecanismului supapei în emfizem determină umflarea și supraîncărcarea țesutului pulmonar și formarea chisturilor cu aer. Rupturile pot provoca episoade de pneumotorax spontan recurent. Emfizemul plămânilor este însoțit de o creștere semnificativă a plămânului, care devine ca un burete poros mare. În studiul țesutului pulmonar emfizemat sub microscop, se observă distrugerea septei alveolare. Clasificarea emfizemului pulmonar Emfizemul plămânilor este împărțit în primar sau congenital, dezvoltat ca o patologie independentă și secundară, care apare pe fundalul altor boli pulmonare (mai frecvent bronșită cu sindrom obstructiv). Prin gradul de prevalență în țesutul pulmonar, sunt izolate formele localizate și difuze ale emfizemului. Prin gradul de implicare în procesul patologic al acinusului (unitatea structurală și funcțională a plămânilor care asigură schimbul de gaze și care consta în ramificarea bronhioilor terminali cu cursuri alveolare, saculete alveolare și alveole), se disting următoarele tipuri de emfizem: panalobular (panacin) - cu înfrângerea întregului acin; centrilobular (centricacin) - cu înfrângerea alveolelor respiratorii în partea centrală a acinusului; perilobular - cu deteriorarea părții distanțiale a acinusului; circumferențial (neregulat sau neuniform); bulos (în prezența bululelor).

Se remarcă, în special, emfizem pulmonar congenital (lobar) pulmonar și sindromul MacLeod (emfizem cu o etiologie neclară, care afectează un plămân). Simptomele emfizemului pulmonar Simptomul principal al emfizemului este reprezentat de dispneea expiratorie cu dificultăți de respirație. Dispneea are o natură progresivă și depinde de gradul de insuficiență respiratorie. Dispneea este însoțită de o tuse cu descărcare a sputei mucoase scazute. Gradul pronunțat de insuficiență respiratorie este indicat de cianoză, umflarea feței, umflarea venelor din gât. Pacienții cu emfizem pulmonar scad semnificativ în greutate, au un aspect cașectic. Pierderea greutății corporale se explică prin consumul ridicat de energie petrecut în activitatea intensivă a mușchilor respiratori. În forma buloasă a emfizemului, apar episoade recurente de pneumotorax spontan. Complicații ale emfizemului pulmonar Cursul progresiv al emfizemului, conduce la apariția unor modificări patofiziologice ireversibile în sistemul cardiopulmonar. Declinul bronhiilor mici la expirație, duce la încălcări ale ventilației pulmonare în funcție de tipul obstructiv. Distrugerea alveolelor determină o scădere a suprafeței pulmonare funcționale și manifestarea insuficienței respiratorii. Reducerea rețelei capilare în plămâni, duce la apariția hipertensiunii pulmonare și la creșterea încărcăturii inimii. O urgență pentru emfizemul pulmonar este dezvoltarea pneumotoraxului spontan, care necesită drenajul cavității pleurale și aspirația aerului. Diagnosticul emfizemului În istoria pacienților cu emfizem, există o lungă istorie a fumatului, a pericolelor profesionale, a bolilor pulmonare cronice sau ereditare. La examinarea pacienților cu emfizem pulmonar, atrage atenția un piept mărit în formă de cilindru, spații intercostale dilatate și unghi epigastric a proeminenței fosei supraclaviculare, respirați superficiala cu participarea unui mușchi respirator auxiliar. În cazul radiografiei pulmonare se determină o creștere a transparenței câmpurilor pulmonare, un model vascular epuizat, o limitare a mobilității domului diafragmatic și localizarea sa scăzută (în față sub nivelul nervurii VI), poziția aproape orizontală a coastelor , constricția umbrelor cardiace, expansiunea spațiului vaginal. Folosind CT a plămânilor, se clarifică prezența și localizarea bulelor în emfizemul pulmonar bulos. Foarte informativ pentru emfizemul pulmonar este studiul funcției respirației externe: spirometria, fluxul de vârf etc. În stadiile incipiente ale emfizemului pulmonar, se detectează obstrucția segmentelor distale ale căilor respiratorii. Efectuarea testului cu bronhodilatator, arată ireversibilitatea obstrucției, caracteristică a emfizemului. Analiza compoziției de gaz a sângelui evidențiază hipoxemie și hipercapnie, analiza clinică evidentiaza policitemie (creșterea Hb, eritrocite, vâscozitatea sângelui). În planul de sondaj, este necesar să se includă un test pentru inhibitorul α-1 de tripsină. Tratamentul emfizemului Tratamentul specific al emfizemului este absent. Eliminarea factorului predispozant la emfizem (fumatul, inhalarea gazelor, substanțele toxice, tratamentul bolilor respiratorii cronice) este de o importanță capitală. Terapia medicamentoasă pentru emfizemul pulmonar este simptomatică. Se prezintă o utilizare pe termen lung a bronhodilatatoarelor inhalate și tabletate (salbutamol, fenoterol, teofilină etc.) și glucocorticoizi (budesonid, prednisolon). Cu insuficiență cardiacă și respiratorie, se administrează oxigenoterapie, se prescriu diuretice. În emfizemul complex de tratament se utilizeaza gimnastica respiratorie. Tratamentul chirurgical al emfizemului pulmonar constă într-o operație de reducere a volumului pulmonar (bulbectomia toracoscopică). Esența metodei este redusă la rezecția părților periferice ale țesutului pulmonar, ceea ce determină "decompresia" restului plămânului. Observațiile pacienților după o bulbectomie anterioară arată o îmbunătățire a funcției pulmonare. Prognoza și prevenirea emfizemului pulmonar Lipsa unei terapii adecvate a emfizemului conduce la progresia bolii, dizabilității și invalidității timpurii, datorită dezvoltării insuficienței respiratorii și cardiace. În ciuda faptului că, cu emfizem pulmonar apar procese ireversibile, calitatea vieții pacienților poate fi crescută continuu prin inhalanți. Tratamentul chirurgical al emfizemului pulmonar stabilizează într-o oarecare măsură procesul și ameliorează pacienții cu pneumotorax spontan recurent. Un moment esențial al profilaxiei emfizemului pulmonar este propaganda împotriva fumatului destinată prevenirii și combaterii fumatului. De asemenea, este necesară detectarea precoce și tratamentul pacienților cu bronșită obstructivă cronică. Pacienții care suferă de emfizem pulmonar, trebuie monitorizați de un pulmonolog. Read the full article

[aleciablogro-blog]

Bronsita: Cauze, Simptome, Tratament

Bronșita este inflamația mucoasei bronhice, care este însoțită de o tuse uscată sau umedă. Sub influența diversilor stimuli (infecțiosi, termici, chimici etc.), apare inflamația în pereții bronhiilor și începe să se dezvolte mucus, apare sputa. Există două tipuri de bronșită: acuta și cronica. În primul caz, simptomele de bronșită durează de la câteva zile până la 4-5 săptămâni. Un semn al unei boli cronice este o tuse persistentă. Potrivit experților OMS, este considerată bronșita cronică, tusea care durează mai mult de 3 luni la rând, timp de cel puțin 2 ani.

Cauzele bronșitei

Există o mulțime de motive pentru dezvoltarea bronșitei. Acestea pot fi grupate în trei mari grupuri: infecţie. Intrarea de diferite virusuri, bacterii și uneori infecții fungice în organism, poate duce la inflamarea bronhiilor; agenți fizici. Acest grup include, de exemplu, aer prea uscat, cald sau rece; agenti chimici. Când lucrați la locul de muncă, este posibil să se adauge iritanți acizi, alcalini la bronhii.

În plus, există factori predispozanți care duc la scăderea imunității locale și contribuie la dezvoltarea inflamației. Ei includ: fumatul pasiv și activ; bolile nazofaringelui (faringită, sinuzită, prezența polipilor în cavitatea nazală); consumul excesiv de alcool; condiții nefavorabile de lucru și factori climatici (umiditate, aer poluat, temperaturi prea scăzute); congestie în plămâni (de exemplu, după operație, cancer și diverse leziuni); frecvente infecții respiratorii acute și răceli. Simptome de bronșită Simptomele bronșitei acute. Această boală, ca regulă, se dezvoltă în timpul sezonului rece. Începe cu simptomele unei raceli obișnuite: oboseală și slăbiciune generală, umflare în gât și apoi tuse. Mai întâi este uscata, apoi sputa începe să iasă în evidență. Poate avea o nuanță albă, gălbuie sau verzuie. În unele cazuri, simptomele de bronșită sunt însoțite de febră. Dacă persistă o perioadă lungă de timp, medicul poate trimite pacientul la o radiografie toracică pentru a exclude pneumonia. Pneumonia se referă la complicațiile care se dezvoltă dupa tratamentul precoce sau incorect al bronșitei.

Simptomele bronșitei cronice. Aceasta forma este diagnosticata, atunci când boala durează câteva luni. Producerea tusei și a sputei poate chinui o persoană în fiecare an, fiecare perioadă fiind tot mai mare. Bronsita cronică se dezvoltă de obicei atunci când corpul este expus continuu la iritante, ceea ce duce la inflamarea bronhiilor. Acestea pot include fum de tutun sau substanțe toxice. Un proces inflamator prelungit provoacă dificultăți de respirație. În acest caz, este posibilă dezvoltarea de emfizem, care apare datorită modificărilor patologice în pereții alveolari. Bronșita și emfizemul pot să apară separat, dar cel mai adesea se însoțesc reciproc. Simptomele bronșitei infecțioase. În acest caz, se remarcă următoarele semne ale bolii: tuse uscată, care treptat se va transforma în umezeală; senzație de slăbiciune și oboseală crescută; disconfort în zona pieptului; creșterea temperaturii corpului; respirația tare și șuierătoare. Cu o evoluție ușoară a bolii, pacientul are, de asemenea, probleme de respirație, si se pot auzi șuierături. Toate celelalte simptome ale bronșitei provocate de infecție persistă. Simptomele bronșitei alergice. Este relativ ușor să determinați stimulul în acest caz. Dacă, în contact cu o anumită substanță, apar senzații neplăcute, atunci este cauza bronșitei. Iritantele pot fi polenul plantelor, părul animalelor, praful de casă, substanțele chimice de uz casnic etc. Spata nu este niciodată purulenta și temperatura corpului nu crește. În plus, apar șuierături uscate, împrăștiate, dificultăți de respirație. Simptomele bronșitei toxice și chimice. În acest caz, iritanții pot fi perechi de acizi, gaze etc. Simptomele bronșitei toxice și chimice includ: lipsa poftei de mâncare; dureri de cap; tuse; dispnee pronunțată, uneori ducând la sufocare; dureri de împingere în piept; apariția semnelor de insuficiență respiratorie; cianoza membranelor mucoase; respirație tare; semne de hipoxemie. Tratamentul bronșitelor Tratamentul bronșitei depinde în primul rând de tipul bolii și de cauzele dezvoltării acesteia. Dacă se constată că a apărut ca urmare a expunerii la corp a oricăror stimuli, atunci este necesar să se minimizeze orice contact cu ei. Acesta este motivul pentru care simptomele și tratamentul bronșitei sunt strâns legate între ele. Semnele bolii pot determina apariția ei și pot prescrie terapia potrivită. La tratarea bronșitei la adulți și copii, medicii recomandă odihna la pat. În plus, medicamentele sunt prescrise pentru a atenua simptomele bolii (expectorante, antipiretice, analgezice, bronhodilatatoare). Dacă cauza bronșitei este o infecție, trebuie să luați antibiotice, pe care le-a recomandat medicul. Nu vă auto-medicați și solicitați asistență medicală în timp util. Read the full article

[alternatif-tip]

Öksürük Öksürük nefes yollarını temizleme yöntemidir. Öksürük sırasında diyafram gerilir. Böylece nefes yollarındaki hava artığı dışarı atılır ve hava ile birlikte nefes yollarındaki balgamda dışarı atılır. Öksürük uzun süre devamederse, bunun sebebi araştırılmalıdır. Öksürük hastalık olmayıp akçiğer, kalp ve mide hastalıkları veya alınan kimyasal ilaçların yantesirine işarettir. Dakikada 15-20 defa hava tenefüsü yapılır. Akçiğerde 300 milyon hava keseçiği bulunur ve bunlar 100 metrekare bir alan kaplar (bronşite bak). Akciğerlerdeki sensorlar (sensory,sensori, duygu organları aracılığıyla alınan uyarıları his merkezine ileten) oksijene ihtiyaç duyulduğunda beynine bildirir ve beyin yeniden oksijen alınmasını emreder. Dakikada bir kişi 6-9 litre hava alır ve bu sporcularda 50-100 litreye çıkabilir.  Öksürük nasıl oluşur? Nefes alış-verişlerde toz ve kir akciğere girer ve bunlar en alt uca iner. Burada bakteriler için uygun yaşam ortamı oluşur. Öksürükle akciğere giren artık maddeler ve bakteriler dışarı atılır, yani öksürük immün sisteminin bir savunma mekanizmasıdır. Akciğer mukozası narin tüysü hücrelerle donanmıştır ve öksürünce veya hapşırınca balgam biraz yukarı yıkar ve buradaki tüysü hücrelere takılarak aşağı düşmez ikici hapşırma veya öksürmede balgam dışarı arılır. Balgam bir, iki veya üç defada dışarı atılır. Aynı şekilde burun boşluğu mukozasındada tüysü hücreler (cilliary, sillar) üstündeki sümüksü mukoza tabakası bulunur ve bu hücreler toz vede artık maddeleri tutarak akciğere gitmesini önlerler. Öksürük aynı zamanda bazı hastalıklarında belirtisi olabilir ve bunların başında üşütme gelir.  a-) Akut Öksurük Akut öksürüğe genelikle üşütme hastalıkları nedeniyle nefes yoları ilthaplanır. Bu iltihaplanmaya virüs, bakteri veya mantarlar birlikte veya tek tek sebep olur. Akut öksürük 3 haftadan az sürer.  b-) Kronik öksürük: Kronik öksürük 4 haftadan fazla sürerse buna kronik öksürük denir. Kronik öksürüğün bir çok sebebi olabilir ve bunların başında 1-) Kronik bronşit 2-) Emfizem bronşların genişlemesi 3-) Sinüzit 4-) Allerji 5-) Astım 6-) Kalp zafiyeti  7-) Mide içeriğinin geri akması 8-) Kimyasal ilaçların yantesiri 9-) Akciğer hastalıkları ve nadirende akciğerdeki kötü huylu urlar (kanserli urlar) öksürüğe sebep olur.  Öksürük türleri: a-) Çocuk hastalıklarındaki öksürük: Larenjitte çocuk hırıltılı (köpek hırılrısına benzer) tarzda öksürür, boğmacada içini çekermiş gibi öksürme ve astımda örtüyormuş gibi öksürme görülür.  b-) Balgam üreten öksürük: Akciğer iltihaplanması, kronik bronşit, kronik akciğer hastalıkları, astımlı ve allerjik hastalıklardaki balgam cam gibi parlak ve acıkken iken, üşütme hatalıklarında sarımsı veya yeşilimsi renktedir.  c-) Kanlı öksürük: Kanlı ve balgamlı tüküren kişilerde akciğer embolizmi (akciğerlerde yabancı bir maddenin damarları tıkaması sonucu oluşan iç kanama), verem, kalp zafiyeti, akciğer kanseri vede nadirende kan hastalığı buna sebep olur.  d-) Tahrişli öksürük: Nefesle yutulan toz ve kir akciğerde tahrişe sebep olur ve kişi sürekli öksürür. Ayrıca bazı kimyasal ilaçlarda tahrişe neden olur.  Öksürüğün teşhisi: Doktor hastasını rahatsızlığını çok iyi bilmesi gerekir ve bu nedenle hastalıkla ilgili sorulan sorar ve aşağıdaki bazı muayenelerin yapılması gerekebilir.  1-) Kan muayenesi  2-) Balgam muayenesi 3-) Röntgen çekilmesi 4-) Akciğer foksiyonunun testi 5-) Allerji tesi 6-) Bronşoskopi ile bronşların iç yüzeyinin muayenesi Hasta ne yapabilir? 1-) Sigarayı bırakmalı 2-) Alkol kulanıyorsa bırakmalı 3-) Evdeki temizlik maddelerine dikkat etmeli  4-) Evdeki yakıt maddelerinden (doğal gaz, gaz yağı, odun, kömür) çıkan gazlar havayı kirletebilir dikkat edilmeli 5-) Odanın nem oranı ölçülmeli ve kuru havalarda ıslak bez asılmalı veya içi su dolu bir kap kaloriferin üzerinde bulundurulmalı  Ayrıca öksürüğe karşı şifalı çayların içilmeside iyi gelir.   öksürük nasıl oluşur Öksürüğün tedavisi: 1-) Öksürük kesici ilaçlar: A. Itırkökü-, çörkotu-, çuhakökü-, sinirliot-, anason preparatları,Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 2-) Balgam söktürücü ilaçlar: Kekikotu-, papatya-, anason-, çuha preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 3-) Enhelasyon yapmak için: Bir kısım kekik yağı, bir kısım karanfıl yağı, dört kısım sarı çam yağı ve dört kısım bodur çam yağının karışımından 5-6 damla bir litre kaynarsuya katılarak enhelasyon yapılır. 4-) Antibiyotikler yerine A.Itır-, ZYE preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır.  Bağırsak florası ve kılcal kan dolaşımı sağlıklı yaşayabilmek için çok önemlidir. Çünkü vitamin, mineral, aminoasit, enzim, glikoz, vb, besleyici maddenin hazırlanması, hücrelere ulaşması ve de mikroplarla mücadele eden makrofaj, T ve B- Hücreleri gibi savunma mekanizmalarının hücre aralarında dolaşması buna bağlıdır.Tabii doğru beslenirseniz tedavi sürecide o oranda kısalır. Asla peynir yememeli, çünkü asidoza ve iltihaplanmaya sebep olur.Siyah çay, kahve ve kola içilmemeli, çünkü bağırsakları kurutur ve vitamin, mineral ve aminoasitlerin alımını (absorbesini) önler.Alkol ve sigaranın zararları belli kanser, damarların yağlanması vb, artı uzun süre bira içilirse cinsel ikdidarsızlık ve hatta kısırlığa sebep olmaktadır.Sucuk salam sosis gibi et mamullerine 5-6 ay ara vermek gerekir (sade temiz et az yenilebilir) çünkü asidoza sebep olmaktadır.Bu da birçok hastalığın ana kaynağıdır.Akşam yemeği yerine yoğurt, meyve veya salata yenilebilir veya sebze çorbası içilebilir.Hayvansal besinler, patates, tahıl (beyaz pirinç), bakliyat ve hamurlu yiyecekler, özelikle de tatlılar akşam yenirse tam sindirilmez ve zamanla problemlere sebep olur.Ne kadar beyaz pirinç, patates, hamurlu yiyecekler, tatlı yiyecek ve içecekler, o kadar yağ oluşturur.Çünkü nişasta glikoza (şekere) dönüşür, şekerde yağa dönüşerek vücutta depolanır.Şeker ve antibiyotikler bağırsak mantarları çoğaltır, mantarlar ise her türlü hastalığı tetikler.Tatlı deyince akıla baklava, çikolata, dondurma vs gelir, kavun, karpuz ve üzümde tatlıdır ve bunlarda mantarı tetikler, çünkü aşırı şeker içeriler. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket

[alternatif-tip]

LOBELYA Bir Yıllık | 7-9m | Ho,Na | Otu | Zehirli Lobelya, Lobelie, Lobelia inflata Kızılderili Tütünü  Şikin Lobelya Familyası: Lobelyagillerden,Lobeliengewaechse, Lobeliaceae Drugları: Lobelya otu: Lobeliae herba Lobelya tentürü: Lobelia inflata Lobelya otu tentür ve natürel ilaç yapımında kullanılır, fakat asla çayı içilmez. Çünkü zehirlidir. Giriş: Asıl vatanı kuzey Amerika’nın doğu kısmı olup günümüzde Alman-ya, Fransa, İngiltere, Polonya, Türkistan ve Türkiye gibi ülkelerde yetiştirilmektedir. Diğer ülkelerde tıbbi maksatla ve sis bitkisi olarak ye-tiştirilirken Türkiye ve Türkistan’da sadece süs bitkisi olarak yetiştirilmektedir. Lobelyanın bilinen 250 türü mevcuttur ve bunlardan şişkin lobelya: ’’lobellia inflata’’ en çok kullanılan türüdür. Bu nedenle bu tür üzerinde duracağız. İnflata şişkin anlamına gelir, bu türün çiçekleri solduktan sonra meyve kapsülleri şişer, bu nedenle bu isimle anılır. Bunun haricinde kırmızı lobelya: ’’lobelia purpurea (lobelia cardinalis)’’, mavi lobelia: ’’lobelia syphilitica (lobelia cardinalis)’’, beyaz lobelya: ’’lobelia album’’ ve Çin lobeyası: ’’lobelia chinensis’i’’ sayabiliriz. Botanik: Lobelya 30-70 cm boyunda bir yıllık dikine yükselen ve çatal-laşmayan gövdesi hafif tüylü, açık yeşil ve dört köşeli bir bitkidir. Yap-rakları 4-7 cm uzunluğunda 2-5 cm eninde oval (eliptik) şekilde, kenar¬ları hafif kertikli, üstü koyu, altı açık yeşil renkte, tüylü ve kısa saplı ve de gövdeye değişken sıra ile dizilmiştir. Çiçekleri esmerimsi yeşil renkte ve çan şeklindeki kupa yaprakları vardır ve taç yaprakları kav¬ranmıştır. Taç yaprakları diğerlerinden farklı olarak daha küçük pem¬bemsi beyaz veya mavimsi beyaz renkte gerisi boru uç kısmı ise loplu¬dur. Taç yaprakları iki dudaklı olup üst dudakta iki, alt dudakta üç lop bulunur. Çiçekleri solduktan sonra kupa yaprakları kapanarak şişer ve içi iki bölümlü küçük tohumlu meyve kapsülleri oluşur ve bu meyveleri 0,5-1 cm büyüklüğündedir. Yetiştirilmesi: Türkiye’nin hemen her bölgesinde rahatlıkla yetiştirile¬bilir. Hasat zamanı: Hazirandan Ekime kadar toplanabilir, fakat en uygun toplanma zamanı Eylülde çiçeklerini döküp meyveye dönüşmeye başladığı andır. Tentür yapmak için bitki yerden 5-10 cm yukarıdan kesilir ve taze olarak işlenir. Malesef şifalı bitkiler toplama, kurutma, paketleme ve depolama işlemleri sırasında çok yanlışlar yapılmaktadır. Bitkinin şifalı kısmı yaprak veya çiçekleri ise asla Güneş altında kurutulmaz ve mutla¬ka gölgede kurutulmalıdır. Ayrıca örneğin bitki 5 günde kurudu ise, 2 gün daha kurumada bırakmak mahzurludur, çünkü birleşimindeki eterik yağları kaybettiğinden kalitesi düşer. Sadece bitki kökleri Güneş’te kuru-tulur ve kurur kurumaz hemen paketlenip depolanması gerekir. Şifalı bitkilerin Aktarlar’da açıkta satılması kalitesini kısa sürede düşürür ve etkisini oldukca azaltır. Birleşimi: Birleşimindeki maddeleri önemine göre şöyle sıralayabiliriz; a) Piperidin-Alkaloit türevleri %0,3-0,6 arasında olup en önemlileri; Lobelin, Lobelanin, Lobelanidin, Isolobelin (Izolobelin), Lobelidin ve Isolobinin’i sayabilir bunların haricinde 20 alkaloit daha mevcuttur.  b) Lobelinasit, Chelidonikasit, Eter yağları, Reçine, Zamk ve Tanin ve Flavonitler içerir. Tesir şekli: Antiasmatik (astıma karşı), balgam söktürücü, kramp çözü-cü, terletici, nefes alış verişlerini düzenleyici, sinirleri kuvvetlendirici, teskin edici ve kusturucudur.  Araştırmalar:  1) VOISIN ve MEZGER hastalar üzerinde yaptıkları araştırmalarda Lobelya tentürünün astıma karşı en etkili bitkilerden biri olduğunu ispatlamıilardır (LBH.II.803). 2) WIELAND Lobelya’nın bileşimindeki Lobelinin etki şeklini ve özelliklerini belgelemiştir. Buna göre Lobelya balgam sökücü, nefes alış verişlerini düzenleyici ve de iyi bir astım ilacı olduğunu DRF 42 ve 43 No’lu reçetelerle belgelemiştir (Age). Bu araştırmalar çok eski ve yetersizdir, bu nedenle yeni ve modern an-lamda klinik araştırmalarına ihtiyaç vardır. Bu konuda mesela Çuha kökü ve Duvar sarmaşık ve de Kekik ile yeterince araştırma yapılmıştır ve de etkileri ispatlanmıştır.  Kullanılması:  a) Homeopati’de korku, nefes darlığı, astım, bronşit, akciğer iltihabı, zatüre, emfizem,sinüzit,trigeminus nevralji, yüz felci, bulantı, kusma hissi ve bağımlılık rahatsızlıklarına (alkol ve sigara içme gibi) karşı kullanılır.  b) Halk arasında; eskiden Kızılderililer tarafından astıma karşı kullanılan Lobelya yapılan araştırmalarda bu etkiye sahip olduğu tespit edilmiştir. Fakat yinede bu araştırmalar modern klinik araştırmaları de¬ğil¬dir. Ayrıca bronşit, boğmaca, kramplı öksürük, kuru öksürük gibi rahatsızlıklara karşı kullanılır. Açıklama: Lobelya’nın etkisi fakat etki süresi kısadır. Eskiden astım, koma, dumandan boğulma ve narkoz zehirlenmesine karşı damardan (0,1 gr) iğnesi yapılarak hastalar kurtarılmıştır. Günümüzde bu tür ra¬hat-sızlıklara karşı başka kimyasal ilaçlar kullanılmaktadır. Eskiden Kızılderililer tarafından astıma karşı tütün gibi sarılarak sigarası içilmiştir. Lobelya’nın birleşimindeki Lonbelin tütünün birleşimindeki nikotine çok benzer , bu nedenle sigara içenler Lobelya’yı sigara gibi içerlerse kişiye tiksinti verir. Sigara bırakmak için Lobelya yaprakları sigara gibi içilebilir fakat dikkat edilmelidir ve fazla içilmemelidir. Çayı: Lobelya’nın çayı içilmez, zira oldukça zehirlidir. Homeopati’de: Taze Lobelya otundan 50 gr ince doğrandıktan sonra bir şişeye konur ve üzerine 500 ml %70’lik alkol ilave edilir. Şişe iki günde bir çalkalanır. Güneş ışınlarından uzakta 4-6 hafta muhafaza edilir ve bu süre sonunda süzülerek Homeopati’de <<Lobelia inflata>> ismi ile anılan bir tentür elde edilir. Bu tentürden günde 3-4 defa 10-15 damla 6-8 hafta süreyle alınır. Hastalığın belirtisi (semptom):  1) Astım, mide rahatsızlığı ile bağlantılı 2) Hemen alınganlık gösterme 3) Oldukça çok korkuları olan 4) Soğukta ve aşırı çalışmakta astımı azıyorsa  5) Kapı veya pencere açılınca rüzgarın cereyanına karşı aşırı duyarlılık gösteriyorsa 6) Nefes darlığı nedeni ile ölüm korkusu içinde ise  7) Göğsü daralıyorsa o zaman Lobelya gerekir. Yan tesirleri: Tarife uyulmadığında zehirlenmelere sebep olabilir. Şayet tentürü ve natürel ilacı bulunamaz ise ½ kahve kaşığı (1-2 gr) 250-300 ml kaynar su ile haşlanır ve demi gün boyunca yudum yudum içilir. Bir günde bir bardaktan fazla içilmez. B) Kırmızı Lobelya, Rote Lobelie, Lobelia Purpurea Şişkin Lobelya’ya göre büyük, geniş yapr5aklı, büyük kırmızı çiçekli bir tür olup birleşiminde Lobelin bulunmaz. C) Mavi Lobelya, Blaue Lobelie, Lobelia syphilitica  Çiçeklerinin mavi olması nedeni ile Mavi Lobelya diye anılır ve yaprakları büyük 1 mm boyunda bir tür olup köklerinin eskiden frengi hastalığına kullanılması nedeni ile syphilitica diye anılır. Birleşimindeki maddeler şiş¬kin Lobelya’ya benzemez, bu nedenle aynı maksatla kullanılamaz. D) Beyaz Lobelya, Weiβe Lobelie, Lobelia album  Çiçeklerinin beyaz renkte olması nedeni ile Beyaz Lobelya diye anılır ve kırmızı mavi Lobelya gibi büyük bir türdür. Bu üç tür genellikle süs bitkisi olarak yetiştirilir ve tıbbi olarak ek kullanılmaz. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket

[alternatif-tip]

Öksürük Öksürük nefes yollarını temizleme yöntemidir. Öksürük sırasında diyafram gerilir. Böylece nefes yollarındaki hava artığı dışarı atılır ve hava ile birlikte nefes yollarındaki balgamda dışarı atılır. Öksürük uzun süre devamederse, bunun sebebi araştırılmalıdır. Öksürük hastalık olmayıp akçiğer, kalp ve mide hastalıkları veya alınan kimyasal ilaçların yantesirine işarettir. Dakikada 15-20 defa hava tenefüsü yapılır. Akçiğerde 300 milyon hava keseçiği bulunur ve bunlar 100 metrekare bir alan kaplar (bronşite bak). Akciğerlerdeki sensorlar (sensory,sensori, duygu organları aracılığıyla alınan uyarıları his merkezine ileten) oksijene ihtiyaç duyulduğunda beynine bildirir ve beyin yeniden oksijen alınmasını emreder. Dakikada bir kişi 6-9 litre hava alır ve bu sporcularda 50-100 litreye çıkabilir.  Öksürük nasıl oluşur? Nefes alış-verişlerde toz ve kir akciğere girer ve bunlar en alt uca iner. Burada bakteriler için uygun yaşam ortamı oluşur. Öksürükle akciğere giren artık maddeler ve bakteriler dışarı atılır, yani öksürük immün sisteminin bir savunma mekanizmasıdır. Akciğer mukozası narin tüysü hücrelerle donanmıştır ve öksürünce veya hapşırınca balgam biraz yukarı yıkar ve buradaki tüysü hücrelere takılarak aşağı düşmez ikici hapşırma veya öksürmede balgam dışarı arılır. Balgam bir, iki veya üç defada dışarı atılır. Aynı şekilde burun boşluğu mukozasındada tüysü hücreler (cilliary, sillar) üstündeki sümüksü mukoza tabakası bulunur ve bu hücreler toz vede artık maddeleri tutarak akciğere gitmesini önlerler. Öksürük aynı zamanda bazı hastalıklarında belirtisi olabilir ve bunların başında üşütme gelir.  a-) Akut Öksurük Akut öksürüğe genelikle üşütme hastalıkları nedeniyle nefes yoları ilthaplanır. Bu iltihaplanmaya virüs, bakteri veya mantarlar birlikte veya tek tek sebep olur. Akut öksürük 3 haftadan az sürer.  b-) Kronik öksürük: Kronik öksürük 4 haftadan fazla sürerse buna kronik öksürük denir. Kronik öksürüğün bir çok sebebi olabilir ve bunların başında 1-) Kronik bronşit 2-) Emfizem bronşların genişlemesi 3-) Sinüzit 4-) Allerji 5-) Astım 6-) Kalp zafiyeti  7-) Mide içeriğinin geri akması 8-) Kimyasal ilaçların yantesiri 9-) Akciğer hastalıkları ve nadirende akciğerdeki kötü huylu urlar (kanserli urlar) öksürüğe sebep olur.  Öksürük türleri: a-) Çocuk hastalıklarındaki öksürük: Larenjitte çocuk hırıltılı (köpek hırılrısına benzer) tarzda öksürür, boğmacada içini çekermiş gibi öksürme ve astımda örtüyormuş gibi öksürme görülür.  b-) Balgam üreten öksürük: Akciğer iltihaplanması, kronik bronşit, kronik akciğer hastalıkları, astımlı ve allerjik hastalıklardaki balgam cam gibi parlak ve acıkken iken, üşütme hatalıklarında sarımsı veya yeşilimsi renktedir.  c-) Kanlı öksürük: Kanlı ve balgamlı tüküren kişilerde akciğer embolizmi (akciğerlerde yabancı bir maddenin damarları tıkaması sonucu oluşan iç kanama), verem, kalp zafiyeti, akciğer kanseri vede nadirende kan hastalığı buna sebep olur.  d-) Tahrişli öksürük: Nefesle yutulan toz ve kir akciğerde tahrişe sebep olur ve kişi sürekli öksürür. Ayrıca bazı kimyasal ilaçlarda tahrişe neden olur.  Öksürüğün teşhisi: Doktor hastasını rahatsızlığını çok iyi bilmesi gerekir ve bu nedenle hastalıkla ilgili sorulan sorar ve aşağıdaki bazı muayenelerin yapılması gerekebilir.  1-) Kan muayenesi  2-) Balgam muayenesi 3-) Röntgen çekilmesi 4-) Akciğer foksiyonunun testi 5-) Allerji tesi 6-) Bronşoskopi ile bronşların iç yüzeyinin muayenesi Hasta ne yapabilir? 1-) Sigarayı bırakmalı 2-) Alkol kulanıyorsa bırakmalı 3-) Evdeki temizlik maddelerine dikkat etmeli  4-) Evdeki yakıt maddelerinden (doğal gaz, gaz yağı, odun, kömür) çıkan gazlar havayı kirletebilir dikkat edilmeli 5-) Odanın nem oranı ölçülmeli ve kuru havalarda ıslak bez asılmalı veya içi su dolu bir kap kaloriferin üzerinde bulundurulmalı  Ayrıca öksürüğe karşı şifalı çayların içilmeside iyi gelir.   öksürük nasıl oluşur Öksürüğün tedavisi: 1-) Öksürük kesici ilaçlar: A. Itırkökü-, çörkotu-, çuhakökü-, sinirliot-, anason preparatları,Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 2-) Balgam söktürücü ilaçlar: Kekikotu-, papatya-, anason-, çuha preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 3-) Enhelasyon yapmak için: Bir kısım kekik yağı, bir kısım karanfıl yağı, dört kısım sarı çam yağı ve dört kısım bodur çam yağının karışımından 5-6 damla bir litre kaynarsuya katılarak enhelasyon yapılır. 4-) Antibiyotikler yerine A.Itır-, ZYE preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır.  Bağırsak florası ve kılcal kan dolaşımı sağlıklı yaşayabilmek için çok önemlidir. Çünkü vitamin, mineral, aminoasit, enzim, glikoz, vb, besleyici maddenin hazırlanması, hücrelere ulaşması ve de mikroplarla mücadele eden makrofaj, T ve B- Hücreleri gibi savunma mekanizmalarının hücre aralarında dolaşması buna bağlıdır.Tabii doğru beslenirseniz tedavi sürecide o oranda kısalır. Asla peynir yememeli, çünkü asidoza ve iltihaplanmaya sebep olur.Siyah çay, kahve ve kola içilmemeli, çünkü bağırsakları kurutur ve vitamin, mineral ve aminoasitlerin alımını (absorbesini) önler.Alkol ve sigaranın zararları belli kanser, damarların yağlanması vb, artı uzun süre bira içilirse cinsel ikdidarsızlık ve hatta kısırlığa sebep olmaktadır.Sucuk salam sosis gibi et mamullerine 5-6 ay ara vermek gerekir (sade temiz et az yenilebilir) çünkü asidoza sebep olmaktadır.Bu da birçok hastalığın ana kaynağıdır.Akşam yemeği yerine yoğurt, meyve veya salata yenilebilir veya sebze çorbası içilebilir.Hayvansal besinler, patates, tahıl (beyaz pirinç), bakliyat ve hamurlu yiyecekler, özelikle de tatlılar akşam yenirse tam sindirilmez ve zamanla problemlere sebep olur.Ne kadar beyaz pirinç, patates, hamurlu yiyecekler, tatlı yiyecek ve içecekler, o kadar yağ oluşturur.Çünkü nişasta glikoza (şekere) dönüşür, şekerde yağa dönüşerek vücutta depolanır.Şeker ve antibiyotikler bağırsak mantarları çoğaltır, mantarlar ise her türlü hastalığı tetikler.Tatlı deyince akıla baklava, çikolata, dondurma vs gelir, kavun, karpuz ve üzümde tatlıdır ve bunlarda mantarı tetikler, çünkü aşırı şeker içeriler. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket

[alternatif-tip]

Öksürük Öksürük nefes yollarını temizleme yöntemidir. Öksürük sırasında diyafram gerilir. Böylece nefes yollarındaki hava artığı dışarı atılır ve hava ile birlikte nefes yollarındaki balgamda dışarı atılır. Öksürük uzun süre devamederse, bunun sebebi araştırılmalıdır. Öksürük hastalık olmayıp akçiğer, kalp ve mide hastalıkları veya alınan kimyasal ilaçların yantesirine işarettir. Dakikada 15-20 defa hava tenefüsü yapılır. Akçiğerde 300 milyon hava keseçiği bulunur ve bunlar 100 metrekare bir alan kaplar (bronşite bak). Akciğerlerdeki sensorlar (sensory,sensori, duygu organları aracılığıyla alınan uyarıları his merkezine ileten) oksijene ihtiyaç duyulduğunda beynine bildirir ve beyin yeniden oksijen alınmasını emreder. Dakikada bir kişi 6-9 litre hava alır ve bu sporcularda 50-100 litreye çıkabilir.  Öksürük nasıl oluşur? Nefes alış-verişlerde toz ve kir akciğere girer ve bunlar en alt uca iner. Burada bakteriler için uygun yaşam ortamı oluşur. Öksürükle akciğere giren artık maddeler ve bakteriler dışarı atılır, yani öksürük immün sisteminin bir savunma mekanizmasıdır. Akciğer mukozası narin tüysü hücrelerle donanmıştır ve öksürünce veya hapşırınca balgam biraz yukarı yıkar ve buradaki tüysü hücrelere takılarak aşağı düşmez ikici hapşırma veya öksürmede balgam dışarı arılır. Balgam bir, iki veya üç defada dışarı atılır. Aynı şekilde burun boşluğu mukozasındada tüysü hücreler (cilliary, sillar) üstündeki sümüksü mukoza tabakası bulunur ve bu hücreler toz vede artık maddeleri tutarak akciğere gitmesini önlerler. Öksürük aynı zamanda bazı hastalıklarında belirtisi olabilir ve bunların başında üşütme gelir.  a-) Akut Öksurük Akut öksürüğe genelikle üşütme hastalıkları nedeniyle nefes yoları ilthaplanır. Bu iltihaplanmaya virüs, bakteri veya mantarlar birlikte veya tek tek sebep olur. Akut öksürük 3 haftadan az sürer.  b-) Kronik öksürük: Kronik öksürük 4 haftadan fazla sürerse buna kronik öksürük denir. Kronik öksürüğün bir çok sebebi olabilir ve bunların başında 1-) Kronik bronşit 2-) Emfizem bronşların genişlemesi 3-) Sinüzit 4-) Allerji 5-) Astım 6-) Kalp zafiyeti  7-) Mide içeriğinin geri akması 8-) Kimyasal ilaçların yantesiri 9-) Akciğer hastalıkları ve nadirende akciğerdeki kötü huylu urlar (kanserli urlar) öksürüğe sebep olur.  Öksürük türleri: a-) Çocuk hastalıklarındaki öksürük: Larenjitte çocuk hırıltılı (köpek hırılrısına benzer) tarzda öksürür, boğmacada içini çekermiş gibi öksürme ve astımda örtüyormuş gibi öksürme görülür.  b-) Balgam üreten öksürük: Akciğer iltihaplanması, kronik bronşit, kronik akciğer hastalıkları, astımlı ve allerjik hastalıklardaki balgam cam gibi parlak ve acıkken iken, üşütme hatalıklarında sarımsı veya yeşilimsi renktedir.  c-) Kanlı öksürük: Kanlı ve balgamlı tüküren kişilerde akciğer embolizmi (akciğerlerde yabancı bir maddenin damarları tıkaması sonucu oluşan iç kanama), verem, kalp zafiyeti, akciğer kanseri vede nadirende kan hastalığı buna sebep olur.  d-) Tahrişli öksürük: Nefesle yutulan toz ve kir akciğerde tahrişe sebep olur ve kişi sürekli öksürür. Ayrıca bazı kimyasal ilaçlarda tahrişe neden olur.  Öksürüğün teşhisi: Doktor hastasını rahatsızlığını çok iyi bilmesi gerekir ve bu nedenle hastalıkla ilgili sorulan sorar ve aşağıdaki bazı muayenelerin yapılması gerekebilir.  1-) Kan muayenesi  2-) Balgam muayenesi 3-) Röntgen çekilmesi 4-) Akciğer foksiyonunun testi 5-) Allerji tesi 6-) Bronşoskopi ile bronşların iç yüzeyinin muayenesi Hasta ne yapabilir? 1-) Sigarayı bırakmalı 2-) Alkol kulanıyorsa bırakmalı 3-) Evdeki temizlik maddelerine dikkat etmeli  4-) Evdeki yakıt maddelerinden (doğal gaz, gaz yağı, odun, kömür) çıkan gazlar havayı kirletebilir dikkat edilmeli 5-) Odanın nem oranı ölçülmeli ve kuru havalarda ıslak bez asılmalı veya içi su dolu bir kap kaloriferin üzerinde bulundurulmalı  Ayrıca öksürüğe karşı şifalı çayların içilmeside iyi gelir.   öksürük nasıl oluşur Öksürüğün tedavisi: 1-) Öksürük kesici ilaçlar: A. Itırkökü-, çörkotu-, çuhakökü-, sinirliot-, anason preparatları,Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 2-) Balgam söktürücü ilaçlar: Kekikotu-, papatya-, anason-, çuha preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 3-) Enhelasyon yapmak için: Bir kısım kekik yağı, bir kısım karanfıl yağı, dört kısım sarı çam yağı ve dört kısım bodur çam yağının karışımından 5-6 damla bir litre kaynarsuya katılarak enhelasyon yapılır. 4-) Antibiyotikler yerine A.Itır-, ZYE preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır.  Bağırsak florası ve kılcal kan dolaşımı sağlıklı yaşayabilmek için çok önemlidir. Çünkü vitamin, mineral, aminoasit, enzim, glikoz, vb, besleyici maddenin hazırlanması, hücrelere ulaşması ve de mikroplarla mücadele eden makrofaj, T ve B- Hücreleri gibi savunma mekanizmalarının hücre aralarında dolaşması buna bağlıdır.Tabii doğru beslenirseniz tedavi sürecide o oranda kısalır. Asla peynir yememeli, çünkü asidoza ve iltihaplanmaya sebep olur.Siyah çay, kahve ve kola içilmemeli, çünkü bağırsakları kurutur ve vitamin, mineral ve aminoasitlerin alımını (absorbesini) önler.Alkol ve sigaranın zararları belli kanser, damarların yağlanması vb, artı uzun süre bira içilirse cinsel ikdidarsızlık ve hatta kısırlığa sebep olmaktadır.Sucuk salam sosis gibi et mamullerine 5-6 ay ara vermek gerekir (sade temiz et az yenilebilir) çünkü asidoza sebep olmaktadır.Bu da birçok hastalığın ana kaynağıdır.Akşam yemeği yerine yoğurt, meyve veya salata yenilebilir veya sebze çorbası içilebilir.Hayvansal besinler, patates, tahıl (beyaz pirinç), bakliyat ve hamurlu yiyecekler, özelikle de tatlılar akşam yenirse tam sindirilmez ve zamanla problemlere sebep olur.Ne kadar beyaz pirinç, patates, hamurlu yiyecekler, tatlı yiyecek ve içecekler, o kadar yağ oluşturur.Çünkü nişasta glikoza (şekere) dönüşür, şekerde yağa dönüşerek vücutta depolanır.Şeker ve antibiyotikler bağırsak mantarları çoğaltır, mantarlar ise her türlü hastalığı tetikler.Tatlı deyince akıla baklava, çikolata, dondurma vs gelir, kavun, karpuz ve üzümde tatlıdır ve bunlarda mantarı tetikler, çünkü aşırı şeker içeriler. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket

[alternatif-tip]

Öksürük Öksürük nefes yollarını temizleme yöntemidir. Öksürük sırasında diyafram gerilir. Böylece nefes yollarındaki hava artığı dışarı atılır ve hava ile birlikte nefes yollarındaki balgamda dışarı atılır. Öksürük uzun süre devamederse, bunun sebebi araştırılmalıdır. Öksürük hastalık olmayıp akçiğer, kalp ve mide hastalıkları veya alınan kimyasal ilaçların yantesirine işarettir. Dakikada 15-20 defa hava tenefüsü yapılır. Akçiğerde 300 milyon hava keseçiği bulunur ve bunlar 100 metrekare bir alan kaplar (bronşite bak). Akciğerlerdeki sensorlar (sensory,sensori, duygu organları aracılığıyla alınan uyarıları his merkezine ileten) oksijene ihtiyaç duyulduğunda beynine bildirir ve beyin yeniden oksijen alınmasını emreder. Dakikada bir kişi 6-9 litre hava alır ve bu sporcularda 50-100 litreye çıkabilir.  Öksürük nasıl oluşur? Nefes alış-verişlerde toz ve kir akciğere girer ve bunlar en alt uca iner. Burada bakteriler için uygun yaşam ortamı oluşur. Öksürükle akciğere giren artık maddeler ve bakteriler dışarı atılır, yani öksürük immün sisteminin bir savunma mekanizmasıdır. Akciğer mukozası narin tüysü hücrelerle donanmıştır ve öksürünce veya hapşırınca balgam biraz yukarı yıkar ve buradaki tüysü hücrelere takılarak aşağı düşmez ikici hapşırma veya öksürmede balgam dışarı arılır. Balgam bir, iki veya üç defada dışarı atılır. Aynı şekilde burun boşluğu mukozasındada tüysü hücreler (cilliary, sillar) üstündeki sümüksü mukoza tabakası bulunur ve bu hücreler toz vede artık maddeleri tutarak akciğere gitmesini önlerler. Öksürük aynı zamanda bazı hastalıklarında belirtisi olabilir ve bunların başında üşütme gelir.  a-) Akut Öksurük Akut öksürüğe genelikle üşütme hastalıkları nedeniyle nefes yoları ilthaplanır. Bu iltihaplanmaya virüs, bakteri veya mantarlar birlikte veya tek tek sebep olur. Akut öksürük 3 haftadan az sürer.  b-) Kronik öksürük: Kronik öksürük 4 haftadan fazla sürerse buna kronik öksürük denir. Kronik öksürüğün bir çok sebebi olabilir ve bunların başında 1-) Kronik bronşit 2-) Emfizem bronşların genişlemesi 3-) Sinüzit 4-) Allerji 5-) Astım 6-) Kalp zafiyeti  7-) Mide içeriğinin geri akması 8-) Kimyasal ilaçların yantesiri 9-) Akciğer hastalıkları ve nadirende akciğerdeki kötü huylu urlar (kanserli urlar) öksürüğe sebep olur.  Öksürük türleri: a-) Çocuk hastalıklarındaki öksürük: Larenjitte çocuk hırıltılı (köpek hırılrısına benzer) tarzda öksürür, boğmacada içini çekermiş gibi öksürme ve astımda örtüyormuş gibi öksürme görülür.  b-) Balgam üreten öksürük: Akciğer iltihaplanması, kronik bronşit, kronik akciğer hastalıkları, astımlı ve allerjik hastalıklardaki balgam cam gibi parlak ve acıkken iken, üşütme hatalıklarında sarımsı veya yeşilimsi renktedir.  c-) Kanlı öksürük: Kanlı ve balgamlı tüküren kişilerde akciğer embolizmi (akciğerlerde yabancı bir maddenin damarları tıkaması sonucu oluşan iç kanama), verem, kalp zafiyeti, akciğer kanseri vede nadirende kan hastalığı buna sebep olur.  d-) Tahrişli öksürük: Nefesle yutulan toz ve kir akciğerde tahrişe sebep olur ve kişi sürekli öksürür. Ayrıca bazı kimyasal ilaçlarda tahrişe neden olur.  Öksürüğün teşhisi: Doktor hastasını rahatsızlığını çok iyi bilmesi gerekir ve bu nedenle hastalıkla ilgili sorulan sorar ve aşağıdaki bazı muayenelerin yapılması gerekebilir.  1-) Kan muayenesi  2-) Balgam muayenesi 3-) Röntgen çekilmesi 4-) Akciğer foksiyonunun testi 5-) Allerji tesi 6-) Bronşoskopi ile bronşların iç yüzeyinin muayenesi Hasta ne yapabilir? 1-) Sigarayı bırakmalı 2-) Alkol kulanıyorsa bırakmalı 3-) Evdeki temizlik maddelerine dikkat etmeli  4-) Evdeki yakıt maddelerinden (doğal gaz, gaz yağı, odun, kömür) çıkan gazlar havayı kirletebilir dikkat edilmeli 5-) Odanın nem oranı ölçülmeli ve kuru havalarda ıslak bez asılmalı veya içi su dolu bir kap kaloriferin üzerinde bulundurulmalı  Ayrıca öksürüğe karşı şifalı çayların içilmeside iyi gelir.   öksürük nasıl oluşur Öksürüğün tedavisi: 1-) Öksürük kesici ilaçlar: A. Itırkökü-, çörkotu-, çuhakökü-, sinirliot-, anason preparatları,Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 2-) Balgam söktürücü ilaçlar: Kekikotu-, papatya-, anason-, çuha preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır. 3-) Enhelasyon yapmak için: Bir kısım kekik yağı, bir kısım karanfıl yağı, dört kısım sarı çam yağı ve dört kısım bodur çam yağının karışımından 5-6 damla bir litre kaynarsuya katılarak enhelasyon yapılır. 4-) Antibiyotikler yerine A.Itır-, ZYE preparatları, Gökçek Tonik ve Gökçek İksiri kulanılır.  Bağırsak florası ve kılcal kan dolaşımı sağlıklı yaşayabilmek için çok önemlidir. Çünkü vitamin, mineral, aminoasit, enzim, glikoz, vb, besleyici maddenin hazırlanması, hücrelere ulaşması ve de mikroplarla mücadele eden makrofaj, T ve B- Hücreleri gibi savunma mekanizmalarının hücre aralarında dolaşması buna bağlıdır.Tabii doğru beslenirseniz tedavi sürecide o oranda kısalır. Asla peynir yememeli, çünkü asidoza ve iltihaplanmaya sebep olur.Siyah çay, kahve ve kola içilmemeli, çünkü bağırsakları kurutur ve vitamin, mineral ve aminoasitlerin alımını (absorbesini) önler.Alkol ve sigaranın zararları belli kanser, damarların yağlanması vb, artı uzun süre bira içilirse cinsel ikdidarsızlık ve hatta kısırlığa sebep olmaktadır.Sucuk salam sosis gibi et mamullerine 5-6 ay ara vermek gerekir (sade temiz et az yenilebilir) çünkü asidoza sebep olmaktadır.Bu da birçok hastalığın ana kaynağıdır.Akşam yemeği yerine yoğurt, meyve veya salata yenilebilir veya sebze çorbası içilebilir.Hayvansal besinler, patates, tahıl (beyaz pirinç), bakliyat ve hamurlu yiyecekler, özelikle de tatlılar akşam yenirse tam sindirilmez ve zamanla problemlere sebep olur.Ne kadar beyaz pirinç, patates, hamurlu yiyecekler, tatlı yiyecek ve içecekler, o kadar yağ oluşturur.Çünkü nişasta glikoza (şekere) dönüşür, şekerde yağa dönüşerek vücutta depolanır.Şeker ve antibiyotikler bağırsak mantarları çoğaltır, mantarlar ise her türlü hastalığı tetikler.Tatlı deyince akıla baklava, çikolata, dondurma vs gelir, kavun, karpuz ve üzümde tatlıdır ve bunlarda mantarı tetikler, çünkü aşırı şeker içeriler. Alternatif Tıp ve Alternatif Tedavi, bitkisel ürünler, sifamarket