#educaţia digitală

[nicolae]

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România, ultima în UE la educaţia digitală a adolescentelor. În - Ziarul Financiar

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România, ultima în UE la educaţia digitală a adolescentelor. În  Ziarul Financiar

[stiri-noi]

Google şi Microsoft oferă acces gratuit la platformele educaţionale

Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi companiile Google şi Microsoft au semnat un parteneriat în urma căruia cadrele didactice şi unităţile de învăţământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele educaţionale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport şi la resursele educaţionale dezvoltate de acestea.

“Preocuparea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a asigura resurse tehnologice pentru educaţia digitală, în contextul desfăşurării cursurilor în scenariile hibrid sau online, s-a concretizat în semnarea unui parteneriat cu companiile Google şi Microsoft. Prin acest memorandum, cadrele didactice şi unităţile de învăţământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele educaţionale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport şi la resursele educaţionale dezvoltate de acestea. Astfel, platformele G Suite for Education şi Microsoft Office 365 A1 pot fi utilizate în procesul de predare, cu interfaţă în limba română”, se arată într-un comunicat de presă al MEC.

Google Classroom sau Microsoft Teams

Ambele licenţe se activează în mod gratuit, prin intermediul portalului de activare clasaviitorului.ro şi pot fi utilizate, tot gratuit, pe durata de funcţionare a unităţii de învăţământ.

Părinții preferă școala online

Aceste aplicaţii le oferă profesorilor posiblitatea de a gestiona fluxul de lucru la clasă cu ajutorul Google Classroom sau Microsoft Teams (distribuire materiale suport de curs, distribuire teme, acordare de feedback personalizat, notare), de a organiza videoconferinţe cu ajutorul Meet sau Teams, de a folosi tabla virtuală cu ajutorul Google Jamboard sau Microsoft Whiteboard şi de a avea acces la tot ceea ce este necesar pentru a derula activitatea didactică prin aplicaţiile online.

“Formarea cadrelor didactice în vederea utilizării platformelor digitale de predare este un alt obiectiv al acestui parteneriat, în cadrul căruia vor fi dezvoltate şi implementate programe de formare şi alte tipuri de resurse-suport. Totodată, parteneriatul oferă resurse-suport atât elevilor, cât şi studenţilor, pentru ca aceştia să înveţe să folosească mai eficient tehnologia digitală”, susţine MEC.

Vezi care purificator ți se potrivește pe casoteca.ro

Articolul Google şi Microsoft oferă acces gratuit la platformele educaţionale apare prima dată în Pedagoteca.

[90revolution]

Am dat aseară o tură prin domeniul Ştirbey, cu ocazia Night Picnic-ului. Nu mă aşteptam să fie aşa plin, probabil că nici comercianţii, pentru că multe van-uri cu mâncare erau închise.

Ca să începem cu începutul, dacă nu veniţi foarte devreme, nu vă recomand să veniţi cu maşina, pentru că nu sunt foarte multe locuri de parcare în zonă. Porţile se deschid astăzi la ora 12. Mai bine veniţi cu Uber şi folosiţi codul uber90revo pentru o cursă gratis 🙂

După ce intraţi, va trebui să luaţi un card de la BT, pe care să-l încărcaţi cu bani. Vă recomand să transferaţi bani de pe un alt card VISA, pentru că astfel veţi mai primi un bonus de 20 de lei (în speranţa că nu s-a terminat promoţia). Folosiţi aplicaţia Festipay ca să vedeţi ce sold mai aveţi. Puteţi păstra cardul sau îl puteţi returna pentru a primi banii care au mai rămas pe el înapoi.

Sunt foarte multe van-uri cu mâncare: Burger Van, Switch.Eat, Camionetta, Meat Busters, Nori Yakitori, Simbio etc. Pentru a vă decide mai bine de unde vreţi să mâncaţi, instalaţi aplicaţia Summer Well. La capitolul băuturi, tot ce am reţinut este că un Beck’s la draft este 7.5 lei.

La cortul Orange am văzut cea mai frumoasă acţiune de CSR. Pentru fiecare km pedalat la bicicleta lor, vor dona câte 10 € pentru a susţine educaţia digitală din mediul rural. Mai au jocuri de baschet şi fotbal cu roboţei, care probabil vor fi foarte populare pentru copii, o mini smart-home şi o mare proiecţie care adună toate pozele cu hashtag-ul #summerwell. Şi au două zone diferite în care vă puteţi face tatuaje.

La Beck’s vă puteţi face poze din toate unghiurile şi, contra a două pahare de plastic reciclate, primiţi un tricou personalizat sau diverse alte premii, dacă vreţi să jucaţi ceva pe tableta lor. În rest, celelalte activări nu m-au atras.

Dacă veniţi pentru concerte, să nu uitaţi păturica şi un Autan. Ne vedem acolo 🙂

Ce puteţi face la Summer Well (2017) Am dat aseară o tură prin domeniul Ştirbey, cu ocazia Night Picnic-ului. Nu mă aşteptam să fie aşa plin, probabil că nici comercianţii, pentru că multe van-uri cu mâncare erau închise.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2shvGEx

Mediafax.ro : România, pe locul patru în Europa...

România, pe locul patru în Europa în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiţii străine

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiţii străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa.

România, pe locul patru în Europa în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiţii străine

Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiţii străine directe (în creştere de 32% faţă de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă, se arată într-un comunicat EY România.

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) şi de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.

În privinţa numărului de proiecte de investiţii atrase în 2016, România se situează la mică distanţă înaintea Cehiei şi Ungariei în zona Europei Centrale şi de Est şi pe poziţia a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% faţă de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).

Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiţii în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creştere cu 35% faţă de 2015).

„În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar s-au continuat investiţiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depăşit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica şi inteligenţa artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiţionale de producţie şi de servicii de business din Europa”, susţine Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiţii, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.

Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.

Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.

Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.

Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania şi-a consolidat poziţia de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult faţă de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.

Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.

Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.

În privinţa sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiţii străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.

Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creştere de proiecte, de 47% în 2016. Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat şi ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, faţă de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.

Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca „atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.

Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au iniţiat proiecte de investiţii străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.

Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare. Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit şi noi locuri de muncă.

Educaţia şi urgenţa îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acţionează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susţine sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

Citeşte şi: Raluca Turcan: Statul nu mai poate asigura automat venituri celor care refuză un loc de muncă

Citeşte şi: Bulgaria, România şi Cehia au suspendat importul de forţă de muncă din Coreea de Nord

[nicolae]

SetThings (Telework) - Educaţia digitală în UE: Crearea de conţinuturi digitale

https://www.telework.ro/ro/educatia-digitala-in-ue-crearea-de-continuturi-digitale/

Educaţia digitală în UE: Crearea de conţinuturi digitale

Elaborarea de conţinuturi digitale Această competenţă le cere elevilor să creeze şi să editeze conţinuturi digitale cu diferite formaturi şi să se exprime cu ajutorul mijloacelor digitale. Fiind o competenţă foarte generală (se face referire la o varietate de formaturi … Read More

[nicolae]

SetThings - UE: Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 - Resetarea educației și formării pentru era digitală

https://www.setthings.com/ro/ue-planul-de-actiune-pentru-educatia-digitala-2021-2027-resetarea-educatiei-si-formarii-pentru-era-digitala/

UE: Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 - Resetarea educației și formării pentru era digitală

În cadrul orientărilor sale politice, Comisia Europeană a subliniat necesitatea de a debloca potențialul tehnologiilor digitale pentru învățare și predare și de a dezvolta competențele digitale în rândul tuturor cetățenilor. Educația și formarea sunt elemente-cheie pentru împlinirea personală, coeziune socială, … Read More

[nicolae]

SetThings - Educaţia digitală în școală - Competențe digitale: Informații și date, Comunicare și colaborare

https://www.setthings.com/ro/educatia-digitala-in-scoala-competente-digitale-informatii-si-date-comunicare-si-colaborare/

Educaţia digitală în școală - Competențe digitale: Informații și date, Comunicare și colaborare

La nivel european, competența digitală este recunoscută și definită de mult timp drept una dintre competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, apărând inițial în Recomandarea din 2006 (36). În cea mai recentă ediție, cea din mai 2018, competența digitală … Read More

[stiri-noi]

Tablete gratuite pentru ,,Școala de Acasă”, pentru elevii din medii defavorizate

Abc News Transilvania

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a declarat luna trecută că termenul în care cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge la elevii care nu au acces la tehnologia necesară desfăşurării orelor online este 10 septembrie, potrivit Agerpres.

“Ministerul Educaţiei a elaborat caietul de sarcini şi acolo avem ca termen pentru a ajunge în unităţile de învăţământ 10 septembrie. Dar, după cum bine se ştie, nu Ministerul Educaţiei realizează această achiziţie. Noi ca Minister al Educaţiei, am pus termenul limită 10 septembrie”, a spus Anisie, într-o dezbatere online organizată de Fundaţia World Vision.

Ea a spus că sistemul de învăţământ din România nu a fost pregătit pentru educaţia online.

Așadar, Tablete în număr de 250.000 vor fi distribuite elevilor din medii defavorizate din întreaga Românie prin programul „Școala de Acasă”. Acestea reprezintă un sprijin din partea ministrului educației pentru începerea anului școlar în contextul pandemiei.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca va aloca bani școlilor din municipiu pentru achiziționarea a 1.678 tablete, care vor fi date elevilor care nu dețin deja computer, laptop sau tabletă.

“Lansăm proiectul intitulat „Educație digitală pentru toți elevii din învățământul preuniversitar din Cluj-Napoca”. În acest moment, în condițiile în care cursurile școlare sunt suspendate și în condițiile în care, pe viitor, tot mai multe activități educaționale se vor desfășura pe platforme digitale, am luat decizia de a asigura fiecărui elev din acest oraș posibilitatea de a studia în manieră digitală. În municipiul Cluj-Napoca avem 37.538 de elevi în total, de la clasa 0, până la clasa a 12-a, aici nu intră învățământul special și învățământul postliceal care nu sunt în competența primăriei. Din numărul total, am făcut un inventar, școală cu școală și clasă cu clasă și avem 1.678 de elevi care nu dețin computer, laptop sau tabletă, care nu au acces minimal la învățământul digital. Am luat decizia de a-i sprijini pe aceștia să aibă și ei șansa să învețe în manieră digitală. Educația trebuie să fie inclusivă, adică să aibă acces toți elevii”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, într-o conferință de presă.

Un catalog cu 900.000 de elevi absenți pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost dus la Ministerul Educației, de Declic și Consiliul Național al Elevilor (CNE). „În România Educată a anului 2020, orice elev sărac este absent nemotivat”, spun ei.

The post Tablete gratuite pentru ,,Școala de Acasă”, pentru elevii din medii defavorizate appeared first on Abc News Transilvania.

[stiri-noi]

Coronavirus: Comisia lansează o nouă versiune îmbunătăţită a instrumentului SELFIE, menit să sprijine educaţia digitală

[stiri-noi]

Cum îşi „protejează“ România copiii de sistemul de Educaţie occidental

Sistemul educaţional românesc este departe de a-i ajuta pe elevi să-şi formeze competenţele de bază pentru a deveni cetăţeni activi. Asta rezultă de pe urma analizei ultimului raport al Comisiei Europene, care prezintă competenţele pe care tinerii ar trebui să le deprindă în urma parcurgerii traseului educaţional. Printre acestea se află competenţele de alfabetizare, lingvistice, matematice, digitale şi antreprenoriale.

Specialiştii în Educaţie sunt de părere că sistemul nostru de învăţământ se află în continuare într-o paradigmă de tip sovietic. „Din păcate, sistemul de învăţământ este depăşit în raport cu dinamica în care funcţionează societatea. La Limba Română, elevii studiază mai mult textele literare, rigide, ale anumitor autori români doar pentru că sunt importanţi în loc să înveţe să îşi comunice ideile şi sentimentele. Această realitate este extrem de tristă. Pe de o parte, îi îndepărtăm pe elevi de şcoală, pe de altă parte, avem copii care termină clasa a VIII-a şi citesc ca un şcolar de clasa I pentru că la acest nivel i-a menţinut sistemul“, a explicat profesoara de Română Cristina Tunegaru.

Avem copii care termină clasa a VIII-a şi citesc ca un şcolar de clasa I pentru că la acest nivel i-a menţinut sistemul. Afirmaţia dascălului este confirmată de rezultatele de la testările PISA care plasează elevii din România pe locul 27 din 72 de ţări în privinţa capacităţii de înţelegere a unui text citit, cu mult sub media celorlalte ţări din UE.

Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Matematică, iar dascălii explică de ce. „Programa trebuie revizuită, adică să o facem mai aerisită pentru că sunt prea multe informaţii care îi încarcă inutil pe elevi. Continuăm să funcţionăm după o paradigmă sovietică“, a comentat profesoara de Matematică, Denisa Tănăsescu. Decalajul se menţine şi în privinţa dobândirii competenţelor digitale, afirmă preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“ Ştefan Vlaston.

Doar 66% dintre corpurile unităţilor de învăţământ preşcolar sunt conectate la Internet „Depinde de ce înţelegem prin competenţe digitale. Dacă vorbim numai de competenţele de bază în a folosi calculatorul şi Internetul, cred că sistemul nostru este relativ eficient, dar dacă discutăm de programare sau alte procese mai complexe, lucrurile nu stau la fel. De ce? În primul rând, profesorii de Informatică din şcoli au o expertiză superficială în domeniu. Adevăraţii profesionişti se duc în multinaţionale unde primesc salarii de mii de euro, nu în învăţământ unde ar câştiga sub 2.000 de lei. Apoi, este problema infrastructurii: sunt şcoli în mediul rural care încă nu au calculatoare pentru elevi. În plus, doar 66% dintre corpurile unităţilor de învăţământ preşcolar sunt conectate la Internet după cum a afirmat fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop. De aceea în România există un mare decalaj.

Avem printre cei mai buni IT-işti din lume dar ei reprezintă o minoritate, fiind nişte oameni care s-au format singuri acasă având resursele necesare. Pe de altă parte, o bună parte din populaţia rurală încă nu a avut contact cu lumea digitală“, a comentat Vlaston. Acesta a mai punctat că ar fi o greşeală eliminarea unei ore de TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) din trunchiul comun pentru elevii de la profilul Real, după cum arată una dintre propunerile de planuri-cadru pentru liceeni. Cât despre competenţele antreprenoriale, dascălii sunt ceva mai optimişti.

„În clasa a X-a eleviii fac câte o oră pe săptămână de Educaţie Antreprenorială, iar în a XI-a fac câte o oră de Economie. De asemenea, şcolarii care au intrat anul acesta în clasa a v-a vor studia Educaţia Financiară când vor ajunge în a VIII-a.

Din fericire, programa la aceste discipline este destul de relaxată în sensul că profesorul are libertatea de a face diverse activităţi pentru a-i ajuta pe elevi să deprindă anumite noţiuni şi competenţe. Aşadar, procesul învăţării la Economie depinde foarte mult de capacităţile dascălului“, a subliniat profesoara de Economie Cătălina Rusin.  La ce se referă competenţele de bază Competenţele lingvistice şi de alfabetizare se referă la capacitatea de a identifica, înţelege şi exprima opinii, sentimente sau fapte atât în ​​formă orală, cât şi scrisă.

Raportul vorbeşte atât de necesitatea utilizării corecte a limbii materne cât şi a unei limbi străine. Competenţa matematică se referă la abilitatea de a dezvolta şi a aplica gândirea matematică pentru a rezolva problemele în viaţa de zi cu zi. Aceasta implică, în grade diferite, abilitatea de a folosi moduri matematice de gândire (gândire logică şi spaţială) şi prezentare (formule, modele, construcţii).

Competenţa digitală implică utilizarea responsabilă şi eficientă a tehnologiilor digitale pentru învăţare, la locul de muncă şi, în general, pentru integrarea în societate. Competenţa antreprenorială se referă la capacitatea de a acţiona în funcţie de oportunităţi şi de a le transforma în ceva valoros pentru tine şi pentru cei din jur. Această se bazează pe creativitate şi gândire critică.

Sursa Adevarul

(0 vizualizari)

Post-ul Cum îşi „protejează“ România copiii de sistemul de Educaţie occidental apare prima dată în Pedagoteca.