#editarea genelor

[leontiucmarius]

Un cercetător sugerează cum ar putea fi creați super-soldații modificați genetic

Într-o relatare despre o viitoare conferință despre editarea genelor, unul dintre organizatorii summitului părea să aibă o mulțime de idei despre modul în care armatele ar putea crea super-soldații modificați genetic. O poveste relaxată din […] Articolul Un cercetător sugerează cum ar putea fi creați super-soldații modificați genetic apare prima dată în Descopera. Această știre a fost preluată…

[nicolae]

SetThings - Premiul Nobel în Chimie, 2020: Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna, pentru contribuții în editarea genelor

https://www.setthings.com/ro/premiul-nobel-in-chimie-2020-emmanuelle-charpentier-si-jennifer-a-doudna-pentru-contributii-in-editarea-genelor/

Premiul Nobel în Chimie, 2020: Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna, pentru contribuții în editarea genelor

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2020 lui Emmanuelle Charpentier, Unitatea Max Planck pentru Știința Agenților Patogeni, Berlin, Germania, și Jennifer A. Doudna, Universitatea din California, Berkeley, SUA, „pentru dezvoltarea unei metode pentru … Read More

[stiri-noi]

Editarea genetică, folosită pentru a crea super-tați la porci, capre și bovine. Care este rolul lor

Oamenii de știință britanici și americani au creat porci, capre și bovine modificate genetic pentru a produce spermatozoizi cu trăsături precum rezistență la boli și o calitate mai bună a cărnii. Reușita oamenilor de știință este un pas către îmbunătățirea genetică a animalelor cu scopul de a eficientiza producția de alimente.

Animalele, create pentru prima dată de cercetători din Statele Unite și Marea Britanie pe baza metodei de editare genetică numită CRISPR-Cas9, ar putea fi utilizate ca „reproducători surogat”. În esență animale sunt născute sterile la care s-au transplantat celule stem care produc sperma dorită, au spus oamenii de știință.

Potrivit acestora, procedura ar putea ajuta fermierii să crească animale mai sănătoase și mai productive, folosind mai puține resurse, precum furaje, medicamente și apă. De asemenea, ar putea oferi crescătorilor din regiunile îndepărtate ale lumii un acces mai bun la materialul genetic al animalelor de top din alte părți, permițând apariția „reproducătorilor surogat” sau „super-taților”.

„Cu această tehnologie, putem obține o răspândire mai bună a trăsăturilor dorite și îmbunătățirea eficienței producției alimentare”, a spus Jon Oatley, biolog la Washington State University din Statele Unite, care a coordonat cercetările, notează Reuters.

El a menționat că editarea genetică a animalelor ar putea avea un impact major în problematica insecurității alimentare din întreaga lume. „Dacă putem aborda această situație din punct de vedere genetic, atunci asta înseamnă mai puțină apă, mai puțină hrană și mai puține antibiotice pe care trebuie să le dăm animalelor”, a adăugat el.

Cu toate acestea, editarea genelor este un subiect controversat, iar reușita lor s-ar putea confrunta cu noi critici din partea celor care se opun modificării genetice a animalelor, pe motiv că este o manipulare periculoasă a naturii.

Editarea genetică, un subiect controversat

În acest context, cercetătorii britanici și americani implicați în acest proiect au subliniat că procesul de editare a genelor pe care l-au folosit a fost conceput doar pentru a aduce modificări în rândul unor specii de animale care ar putea apărea în mod natural.

Cercetarea a fost o „dovadă a conceptului” și a arătat că tehnica ar putea funcționa, au mai spus ei. Cu toate acestea, în baza reglementărilor actuale, super-tații editați genetic nu ar putea fi utilizați în lanțul alimentar nicăieri în lume, chiar dacă descendenții lor nu ar fi editați genetic, au adăugat cercetătorii.

Transplant de celule stem la masculi sterili

Echipa lui Oatley a folosit metoda CRISPR-Cas9 pentru a elimina o genă specifică fertilității masculine la embrionii de animale care ar fi crescuți pentru a deveni reproducători surogat. Masculii s-au născut sterili, dar au început să producă „spermă de calitate” după ce oamenii de știință le-au transplantat în testicule celule stem de la animale donatoare.

„Reușita arată lumii că această tehnologie este reală. Poate fi folosită”, a spus Bruce Whitelaw, expert la Institutul Roslin de la Universitatea Edinburgh (Marea Britanie) și membru al echipei de cercetare. „Acum, trebuie să ne dăm seama cum să-l folosim cel mai bine într-un mod productiv, pentru a ajuta la hrănirea populației noastre în creștere”, a adăugat el.

Cercetarea a fost publicată în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Tehnica de editare genetică CRISPR, testată în premieră in vivo, pe oameni, similar unui medicament

Cercetătorii avertizează că editarea genomului uman ar putea avea efecte nefaste

Consiliul de Bioetica Nuffield susţine că ar trebui permisă modificarea genomului uman

Biohackerii, oamenii care folosesc metoda de editare genetică CRISPR pe ADN-ul lor şi nimeni nu îi poate opri

Articolul Editarea genetică, folosită pentru a crea super-tați la porci, capre și bovine. Care este rolul lor apare prima dată în Descopera.ro.

[stiri-noi]

Cercetătorii avertizează că editarea genomului uman ar putea avea efecte nefaste

Experții în biologie, etică și fertilitate spun că editarea genomului nu este încă sigură pentru oameni.

Cei mai importanți experți mondiali în biologie, etică și fertilitate spun că editarea genomului nu este încă sigură pentru oameni. Aceste modificări ale embrionului nu sunt permanente, dar pot fi transmise generațiilor următoare.

Experții au subliniat și că nu se știu încă multe detalii despre siguranța și precizia procedurii pentru ca aceasta să fie încercată pe oameni. Susținătorii editării genomului uman solicită investigarea procedurii, deoarece are potențialul de a permite copiilor care au mari șanse să moștenească maladii genetice, care le pun în pericol viața, să se nască fără elenotează The Science Times.

Experimentele realiazate la limita eticii și legalității

Editarea genomului embrionilor a devenit nouă frontieră a geneticii în 2018 datorită unui cercetător chinez care a folosit instrumentul de editare genică CRISPR pe o pereche de gemeni. În prezent, metoda CRISPR este interzisă în Statele Unite, dar este permisă în Marea Britanie, cu condiția ca tesurturile produse astfel să nu fie transplantate niciodată și să fie distruse după o săptămână.

Editarea ereditară a genomului uman este procesul de modificare a ADN-ului unui embrion uman, unei mostre despermă sau a unui ovul pentru a influența caracteristicile acestuia. Deși aceste modificări nu sunt permanente, ele pot fi transmise generațiilor, ceea ce ridică întrebări cu privire la problemele etice, morale și chiar de dezvoltare ale societății.

Din punct de vedere teoretic, metoda poate fi utilizată pentru a elimina bolile genetice, dar și pentru a „proiecta” bebeluși. Părinții ar putea alege ce gene vor avea copiii lor, cum ar fi cele legate de inteligență, înălțime, forță sau aspectul fizic. Cu toate acestea, mai mult de o singură genă controlează aceste trăsături, ceea ce pune sub semnul întrebării siguranța și precizia acestor tehnici de manipulare genetică.

Cercetătorii au dorit să afle dacă utilizarea tehnologiei de editare CRISPR ar putea duce la modificarea genelor, care pot fi transmise în siguranță generațiilor următoare sau dacă poate introduce accidental defecte genetice în genomul viitoarelor generații. Raportul explică faptul că aceste detalii încă nu au fost stabilite și interzice folosirea editării genetice asupra oamenilor.

Citește și:

Un experiment de editare genetică CRISPR a embrionilor umani s-a sfârșit cum nu se poate mai prost

Identificarea vulnerabilităţilor genetice ale leucemiei cu ajutorul CRISPR

CRISPR, folosit împotriva patogenului care duce la apriţia colitei

Au fost făcute publice primele detalii despre ”bebeluşii CRISPR”, a căror modificare genetică ”revoluţionară” a eşuat

Articolul Cercetătorii avertizează că editarea genomului uman ar putea avea efecte nefaste apare prima dată în Descopera.ro.