#cursuri de formare profesională | Explore Tumblr posts and blogs

bizmagazin · 7 years ago

Text

Corupția endemică în interiorul administrației publice nu mai reprezintă un element de noutate și nici unul de prea mare interes. În consecință, funcționarii publici au devenit imuni la criticile opiniei publice, afișând o totală lipsă de respect față de cei în slujba cărora se află. Și continuă să ne uimească prin inventivitatea cu care reușesc să eludeze legile statului, în eforturile lor de a-și aroga noi privilegii și drepturi necuvenite.

Așa se face că, profitând de un context legislativ ambiguu, funcționarii din mai toate aparatele administrației publice, în special primarii și apropiații acestora, petrec vacanțe de lux, în stațiuni de top, la munte sau la mare, în România și de ce nu în străinătate, sub umbrela unor așa zise formări profesionale. Și nu oricum, ci însoțiți de un adult, iar în unele cazuri chiar și de copii sau, de ce nu, nepoți. În tot acest timp, salariul lor curge nestingherit, deoarece ei se duc, nu-i așa?, în aceste „vacanțe” în „interes de serviciu”.

This slideshow requires JavaScript.

Doi, zece. Doi, zece. Sunteți la recorder.ro

La jumătatea lunii august, editorii site-ului recorder.ro publicau o primă parte dintr-o amplă anchetă, intitulată „O vară de neuitat. Tocmai am plătit 5 milioane de euro pentru concediile mascate ale funcționarilor”.

Credit foto: recorder.ro

Conform celor de la recorder.ro, „Mii de funcționari sunt trimiși anual în stațiuni de pe litoral, la munte sau la băi, câte șapte zile, la hoteluri de trei și patru stele, însoțiți de familie și cu servicii all inclusive asigurate. Toate acestea, sub umbrela unor așa-zise cursuri de formare profesională. Organizate de firme private, cursurile se țin superficial sau nu se țin deloc și inclusiv Institutul Național de Administrație – autoritatea de stat care ar trebui să le supravegheze – recunoaște că fenomenul a scăpat de sub control și că ele reprezintă, de fapt, concedii suportate din bani publici”.

În materialul acestora, se face o descriere succintă a fenomenului, plecând de la cauze și ajungând până la dimensiunea acestuia, generalizată la nivelul administrației publice.

Preambul

În contextul aderării României la UE, țara noastră a fost condiționată să creeze un organism care să gestioneze formarea profesională a angajaților din sistemul public. „Așa a luat ființă, în 2002, Institutul Național de Administrație (INA), care urma să se ocupe cu pregătirea profesională a angajaților din sectorul public prin intermediul a opt centre regionale de formare. În fiecare săptămână raportam la Bruxelles stadiul înființării acestui institut. Era condiție de integrare, pentru că Uniunea Europeană ținea foarte mult la creșterea nivelului de competență din administrația publică”, explică pentru recorder.ro Pavel Năstase, directorul INA între 2002 și 2005.

Din nefericire, odată trecut pârleazul integrării europene, statul român a considerat că această instituție nu mai este necesară și a decis desființarea ei, în 2009. Acest lucru, coroborat cu ceva modificări legislative apărute în anul următor, au creat premisele apariției unei adevărate industrii oportuniste în domeniul formării funcționarilor publici. O puzderie de firme de apartament, împănate cu înalți funcționari în acționariate, și-au croit calea pe această piață virgină și au devenit adevărate icoane ale capitalismului pe banii contribuabililor, având cifre de afaceri de sute de miliarde și angajați cât să-i numeri pe-o mână.

Nu ne place cartea, distracția e baza!

Grila programelor de perfectionare

Cum cursurile profesionale și de perfecționare nu au avut un succes remarcabil în rândul funcționarilor români, luate de sine stătător, ofertanții au găsit metode inventive pentru a le face mai atractive. Formările au trecut în plan secund, acestea fiind asezonate cu sejururi de lux, în locații de vis, în plin sezon turistic (estival și hibernal). S-a mers până într-acolo încât în momentul de față acestea au devenit serviciul principal contractat, formarea profesională trecând la capitolul „și altele”.

Așa se face că, de la începutul anului 2017 și până în prezent, instituțiile publice din România, de la autorități naționale și până la primăriile celor mai izolate cătune, au achiziționat aproape 13.000 de servicii de formare profesională și, mai ales, hoteliere. Suma totală suportată de bugetele locale (nr. până la jumătatea lunii august a.c.) se ridica la 21.355.912 lei (aproape 5 milioane de euro), conform recorder.ro.

10% din totalul acestor servicii au fost achiziționate, de la începutul anului, de instituțiile publice din Oltenia. Dintre acestea, aproximativ 200 au fost cumpărate de funcționarii gorjeni. Din hățișul informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), am reușit să extragem pentru dumneavoastră o listă non-exhaustivă de mai bine de 100 de vacanțe de lux, pe banii dumneavoastră, de care s-au bucurat slujbașii publici. Din nefericire, spațiul nu ne-a permis să atașăm întreaga listă a „beneficiarilor”, încropită de noi, în ediția print. Ea este acum disponibilă și vă invităm să o descărcați. Click aici pentru a descarca fisierul

Valoarea estimativă a „investiției” în așa zisa „formare a resursei umane publice” se ridică, numai anul acesta, în județul Gorj, la aproape 3 miliarde de lei vechi (doar din datele pe care am reușit să le extragem din SEAP până la 16 Noiembrie a.c.). Asta fără a lua în calcul că acestor oameni le-au fost plătite salariile integral în perioada „sejururilor” profesionale.

În eforturile noastre de a prezenta o imagine cât mai clară și nedistorsionată a acestui fenomen, din luna August și până în prezent am încercat să obținem de la mai multe primării listele funcționarilor beneficiari și a însoțitorilor acestora. Din nefericire, ne-am izbit de un zid opac și de îndârjirea primarilor în a-și acoperi urmele.

Primarul de la Scoarța ne-a trântit telefonul în nas!

Cumpărări directe comuna Scoarța

Doar la Primăria comunei Scoarța, localitate cu mai puțin de 5000 de locuitori, limitrofă Târgu Jiului, au fost achiziționate anul acesta 20 de unități de formări profesionale și servicii hoteliere (pe care am reușit să le identificăm în SEAP). Totalul acestor servicii s-a ridicat la aproape 350 de milioane de lei vechi, și asta doar în primele 8-9 luni ale anului curent.

A dovedi că aceste servicii nu reprezintă altceva decât bonificații mascate, pe banii contribuabililor, este foarte greu. Putem, însă, face legătura prin compararea datelor și locațiilor pentru care au fost achiziționate aceste servicii cu cele din profilele publice ale angajaților instituției. Așa se face că, de exemplu, unul dintre serviciile hoteliere achiziționate de către primăria de la Scoarța coincide în mod frapant, ca dată și locație, cu concediul edilului comunei, Ion Stamatoiu, petrecut se pare cu soția și doi minori, la Mamaia.

Contactat telefonic pentru a-și exprima punctul de vedere, Stamatoiu a negat categoric, încercând să evite un răspuns direct. Într-un final, încercând să scape de noi, edilul ne-a transmis că „haideți că vă sunăm noi”, după care a ne-a închis telefonul.

Foto familia Stamatoiu Sursa: Facebook

Ciocea la Costinești, juristul și contabilul la Mamaia

Ion Ciocea, Primarul comunei Bustuchin

Aceeași situație și la Bustuchin, comună de aproximativ 3500 de locuitori, cu diferența că aceștia au contractat 6 astfel de servicii, pentru o valoare de puțin peste 120 de milioane de lei vechi. Primarul comunei, Ion Ciocea, a sărit ca ars atunci când a fost întrebat de cele 3 sejururi estivale de la Costinești și Mamaia. În primă fază, a încercat să devieze discuția către o deplasare din luna februarie, la o adunare a primarilor de comune din România, care a avut loc la Hotel Rin Grand din București. La insistențele noastre de a reveni asupra subiectului, Ciocea a recunoscut că el s-a deplasat la Costinești, însă a refuzat să ne spună cine sunt cei doi beneficiari ai sejururilor de la Mamaia și ne-a explicat că, în viziunea sa, „trebuie să ieșim din această mentalitate că se supără contribuabilul. Dacă Primarul își face treaba, ce treabă are contribuabilul… eu, dacă aș avea bani, i-aș trimite pe jumătate din consilieri… Cum privește contribuabilul. Contribuabilul îl va pedepsi (nr. pe edil) și îi va da nota de plată la alegeri, dacă nu a făcut treabă”.

După discuția avută cu Ciocea, noi chiar ne-am dori să-l credem, însă profilele de Facebook ale subordonaților săi îl cam contrazic.

This slideshow requires JavaScript.

Funcționarii de la Țicleni mai mult pe litoral decât la serviciu. Primarul ne invită „să discutăm…”

Radu Constantin, Primarul orașului Țicleni

Orașul Țicleni, localitate cu mai puțini locuitori decât comuna Scoarța, câștigă detașat clasamentul celor mai multe achiziții de vacanțe de lux pe bani publici, în județul Gorj. Numai de la începutul anului și până în prezent, Primăria, dar și alte instituții ale orașului (Centrul Cultural Oraș Țicleni și Liceul Tehnologic Țicleni) au achiziționat, prin cumpărare directă, 66 de unități de „servicii de pregătire profesională”, pentru mai bine de 1.2 miliarde de lei vechi!

La finele lunii August, am solicitat, în baza Legii 544, o listă a participanților și însoțitorilor acestora la formările profesionale achiziționate de către Primărie și unitățile din subordine. Nici până în prezent nu am primit un răspuns, iar, din sursele noastre, Primarul Radu Constantin este cel care a refuzat categoric să ni se pună la dispoziție informațiile solicitate. Mai mult, edilul din Țicleni s-a încurcat în minciuni, în repetate rânduri, afirmând că nu a primit nicio solicitare. Noi aveam însă dovezi că acel email, prin care am expediat documentul, a fost citit, redirecționat, recitit (de vreo 6 – 7 ori), iar în mapa primarului a existat de la bun început un referat privind solicitarea noastră. Radu Constantin a negat însă acest lucru, pe parcursul mai multor convorbiri telefonice avute cu acesta. Spre ghinionul lui, atunci când am trimis cererea pe 544, am utilizat ceea ce se numește „tracking pixel” și putem dovedi când și cum a fost primit și deschis emailul conținând cererea noastră.

Captură sistem tracking pixel, privind cererea către Primăria Țicleni

La aproape o lună după ce am trimis solicitarea, l-am contactat pe Constantin pentru a afla în ce stadiu se află cererea noastră. Luat oarecum prin surprindere, primarul din Țicleni a încercat să evite un răspuns concret, spunându-ne că nu își aduce aminte să fi primit ceva (nr. deși noi știam concret că a făcut-o), ne-a întrebat pentru ce anume ne trebuie nouă acea listă, iar în final ne-a invitat „să dăm mai bine pe la el”. Redăm, în continuare, o parte din discuția telefonică avută cu acesta pe 25 Septembrie 2017 și vă lăsăm pe Dumneavoastră să trageți concluziile referitor la motivele invitației sale:

Radu Constantin: Mda… Da` de la ce presă sunteți?, ne întreabă primarul, deși ne-am prezentat de la început și discutam deja de aproape două minute.

Reporter: De la Biz Magazin, răspundem noi.

Radu Constantin: Târgu Jiu?

Reporter: Târgu Jiu.

Radu Constantin: Nu mai bine dați pe la mine? Să discutăm aicea… dacă suntem așa aproape.

„Păi da`s cam cofidențiale treburile ăstea”

Am mai revenit de atunci, telefonic, iar de două ori am și reușit să discutăm cu edilul Țicleniului, însă până în prezent toate eforturile noastre s-au izbit de refuzul acestuia. Ba că nu a primit cererea, ba că nu a primit referatul, ba că nu ne poate da numele persoanelor pentru că „doamna de la resurse umane mi-a zis că nu pot transmite date cu caracter personal” și că… „păi da`s cofidențiale treburile ăstea”. Am încercat să îi explicăm că numele și funcția ocupată într-o instituție publică nu pot fi încadrate la „date cu caracter personal”. Inutil.

A recunoscut, totuși, într-un final, că unul dintre beneficiarii „cursurilor” de anul acesta, de la Mamaia, a fost chiar el. Conform datelor din SEAP, cel mai probabil la Hotel Majestic din Mamaia, în intervalul 16-23 Iulie, perioadă pentru care contribuabilii orașului Țicleni au plătit cel puțin 7 astfel de sejururi (nr. să nu uităm că participanții puteau veni însoțiți de cel puțin un adult).

Adevărata problemă, adevărații păgubași

Nu mai discutăm despre cum se cheltuie banul public. Nu ne-am propus să facem un curs de retorică. Ceea ce trebuie neapărat subliniat este faptul că, în afara contribuabilului, cel care pierde cu adevărat este însăși funcționarul public. Acel funcționar de bună credință care așteaptă în van, de ani de zile, să i se ofere niște condiții decente de muncă și care are atât de mare nevoie de o formare profesională, serioasă și la zi. În tot acest timp, bugete astronomice se evaporă pe vacanțele mascate ale unui grup foarte restrâns de apropiați ai ordonatorilor de credite.

„ Rezultatele acestui fenomen se văd și se vor vedea mult timp de acum înainte: pe scurt, avem și vom avea o administrație slab pregătită și ineficientă. Devine, astfel, explicabil de ce România are o absorbție a fondurilor europene de 0,5%, la jumătatea exercițiului financiar 2014-2020” mai adaugă cei de la recorder.ro.

Adevărații păgubași sunt funcționarii: Direcției Comunitare de Evidență a Persoanelor Gorj, Direcției de Sănătate Publică Gorj, Direcției Publice de Patrimoniu Târgu Jiu, ai Primăriei Orașului Rovinari, ai Casei de Cultură și Bibliotecii Rovinari, ai Primăriei Orașului Țicleni, ai Centrului Cultural Țicleni și Liceului Tehnologic Țicleni, ai Primăriei Tg-Cărbunești, ai Primăriilor comunelor Bengesti Ciocadia, Bîlteni, Bustuchin, Godinești, Negomir, Scoarța, Stoina, Văgiulești sau Prigoria. Adică toți acei funcționari, repet, de bună credință, care au atât de mare nevoie de cursuri de perfecționare profesională adevărată și care nu au beneficiat de vacanțe de lux, arbitrar acordate doar camarilei factorilor decizionali.

Cine sunt Furnizorii vacanțelor de vis?

Mircea Matei – foto faxmedia.ro

În spatele acestor companii opace se află, cum era de așteptat, în special oamenii cu relații din primul eșalon al politicii și ministere. Nume precum Daniel Iustin Marinescu , directorul general al Direcției de Administrație Publică din MDRAP, Viorel Cristea, fost Secretar General în Ministerul Administrației Publice, Paraschiv Pețu, fost director adjunct în MAI, Cristian Bitea, fost vicepreședinte în Agenția Națională a Funcționarilor Publici (nr. instituție care preluase de la INA atribuțiile de formare profesională a funcționarilor publici), ș.a. fac sau făceau parte din acționariatele sau corpul de lectori ale acestor societăți de formare profesională. Unii dintre ei s-au retras de îndată ce presa a început să faca lumină în aceste afaceri tulburi.

Principalii furnizori de vacanțe sub acoperire, care operează și pe piața din Gorj sunt: FAXMEDIA TOUR SRL, LECTOFORM TRAVEL SRL, PERFORM TRAVEL, SC ADMINISTER PLUS SRL, FUNDATIA CENTRUL DE FORMARE APSAP, HARRISON CONSULTING & MANAGEMENT S.R.L., INSPIRE TRAVEL, EXPERT AKTIV GROUP S.R.L., ș.a. Majoritatea acestor firme fac parte din grupuri specializate în oferirea de astfel de pachete complete. Așa se face că pe lângă societăți cu sufixul „Travel” veți găsi și alte societăți ale acelorași grupuri cu sufixul „Consulting”, „Events”, ș.a.m.d. Toate controlate de obicei de aceiași oameni.

Adevărații beneficiari. Icoane ale capitalismului pe bani publici.

Cert este că, în prezent, grupul de firme Faxmedia, controlate de ploieșteanul Mircea Matei, este lider pe piața din România a vacanțelor de lux camuflate în formări profesionale.

Concurența e mare pe această piață limitată, iar jucătorii nu se dau în lături în a-și lovi adversarii ori de câte ori au ocazia.

„Sunt foarte multe societăți care nu prea le țin, n-au sală de curs, n-au trainer, n-au coordonator. Eu am săli de curs numai ale mele pe fiecare locație, dar mă mai întâlnesc acolo cu alte firme care n-au săli. Ei susțin că desfășoară cursuri la hotelul 2D din Neptun, dar unde să le țină, dacă există două săli de conferință și amândouă sunt închiriate de mine? Deci le țin doar în teorie, pentru că în practică se întâlnesc pe un hol, semnează niște hârtii și cam ăsta e cursul. Din păcate, funcționarii nu prea sunt conștienți de chestiunea asta și încep să aleagă firme care nu țin cursurile efectiv. Ca să se ducă doar la plajă. Este un fenomen. Am probleme cu alte firme care au început să rupă din clienții mei pentru că nu țin cursurile sau pentru că îi încântă cu excursii peste hotare. Sunt multe firme care fac schimb de experiență în Italia, în Austria. Eu refuz să fac cursuri de felul acesta, deși am solicitări din partea clienților o grămadă: «Dom’le, măcar în Bulgaria să mergem». Le-am zis: «Ce, nu ne mai ajunge țara?»”, mărturisea pentru recorder.ro Mircea Matei.

Pentru a vă forma o imagine referitor la dimensiunea acestei industrii, încheiem prin a vă spune că în 2016, Faxmedia Tour SRL (una din cele trei firme controlate de Mircea Matei), firmă cu doar 3 angajați, declara, conform informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, o cifră de afaceri de 101 miliarde de lei vechi.

Informații oficiale Faxmedia

Vezi cum contribuabilii gorjeni asigură vacanțe de lux funcționarilor publici! Corupția endemică în interiorul administrației publice nu mai reprezintă un element de noutate și nici unul de prea mare interes.

#cursuri de formare profesională #instituții publice #Ion Stamatoiu #lectoform #perform travel #recorder.ro #sejururi turistice #vacanțe de lux

0 notes

smartseo4you · 3 years ago

Text

România, pe ultimul loc din UE în privința numărului adulților care urmează cursuri de formare profesională (1% din populația de 25-64 de ani). Este printre puținele țări în care tendința în acest sens nu a crescut în ultimii zece ani.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/romania-pe-ultimul-loc-din-ue-in-privinta-numarului-adultilor-care-urmeaza-cursuri-de-formare-profesionala-1-din-populatia-de-25-64-de-ani-este-printre-putinele-tari-in-care-tendinta-in-acest-sens/

România are cel mai mic procent, de numai 1%, fiind urmată de Bulgaria, Slovacia, Croația, Polonia, Grecia și Cipru, care nu depășesc 5%.

Obiectivul programului european ”Educația și Formarea profesională a adulților” este ca 15% dintre adulții între 25 și 64 de ani, din fiecare stat, să participe la activități de învățare.

De altfel, ținta a fost depășită doar în statele nordice, Olanda, Estonia și Luxemburg.

Biroul de statistică al UE arată că numărul adulților care participă la ”cursuri de formare pe tot parcursul vieții”, raportat la grupa de populație determinată, a crescut între 2010 și 2019, dar în 2020 a scăzut cu 1,6 puncte procentuale, până la 9,2%. Anul trecut, indicatorul a crescut ușor în numai trei țări membre: Spania (+0,4 puncte procentuale), Grecia și Lituania (fiecare cu +0,2 pp).

”Învățarea pe tot parcursul vieții include educația și îngrijirea preșcolarilor, educația școlară, învățământul superior, educația adulților și formarea continuă. Principalele obiective ale învățării pe tot parcursul vieții privesc dezvoltarea completă a unei persoane și dezvoltarea durabilă a societății. Învățarea pe tot parcursul vieții este axată pe dobândirea și dezvoltarea competențelor cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări”, potrivit rețelei europene Eurydice, destinată informării despre educație.

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

0 notes

aomworldmarketing · 5 years ago

Photo

Proform Office SRL vă oferă cursuri pentru Formare Profesională. 👩‍🏫 Curs pentru ocupația de Inspector Resurse Umane. 🌟 Cursuri pentru ocupația de inspector în domeniul Securității și Sănătății în Muncă (SSM) - inițiere - cu durată de 40 de ore, respectiv - specializare - cu durată de 80 de ore 📖 Vă mulțumim. ❤❄ Pentru mai multe detalii, apelați la numărul de telefon, site sau pagina de mai jos. Contact: 📲 Telefon: 0736 438 622 | 🌐 Site: www.proformoffice.ro https://ift.tt/35NAV1x Proform Office #ssm #hr #timisoara #curs — view on Instagram https://ift.tt/36j0ZSu

#Instagram #IFTTT

0 notes

edufinonline · 5 years ago

Photo

ANOFM: Peste 13.600 de persoane au urmat cursuri gratuite de formare profesională, în primul semestru al anului Peste 13.600 de persoane au participat în primele şase luni la cursurile de formare profesională organizate prin intermediul centrelor regionale de profil şi centrelor proprii din cadrul agenţiilor teritoriale pentru

0 notes

news24hrou · 6 years ago

Photo

Vești excelente pentru români! Aceste persoane vor beneficia de un nou tip de concediu, pe lângă cel de odihnă ori medical! În ce condiții! Sute de mii de români ar putea să aibă mai multe zile de concediu, în cazul în care solicită acest lucru în mod expres. Mai exact, este vorba despre cadrele militare, adică cele care au grad de ofițer, maistru militar ori subofițer, care doresc să urmeze niște cursuri de formare profesională. https://ift.tt/2K2dN9H

0 notes

rudyroth79 · 6 years ago

Text

În Rusia, unde s-a întâmplat să-mi fac studiile ca să devin regizor de teatru, revista de specialitate nu obișnuia, pe câte țin minte, să publice articole despre activitatea școlilor de teatru – asemenea articole ar fi fost considerate o ingerință contraproductivă în procesul pedagogic care se presupune a fi în curs de desfășurare în aceste școli.

În România, unde am lucrat ca regizor aproape douăzeci de ani, revista de specialitate publica periodic articole despre școlile de teatru din București și din țară, având însă, pe câte știu, mare grijă să nu încredințeze scrierea unor asemenea materiale decât acelor critici despre care redacția acelei reviste considera că au dovedit de-a lungul anilor discernământul necesar ca să scrie despre actori în curs de formare profesională în așa fel încât că nu pericliteze strădaniile pedagogice ale dascălilor lor din acele institute de teatru.

În Israel, unde trăiesc din 1985, situația este cu totul diferită, fiindcă aici s-a produs, în ultimii ani, o veritabilă inflație de școli de teatru; numai cine chiar n-a vrut, cu nici un preț și nici în ruptul capului, n-a înființat cursuri pentru formarea de actori. Numărul celor care vor să-și încerce puterile pe scândura scenei (și, desigur, să dobândească celebritate) este uriaș. Câteva dintre numeroasele școli de teatru existente au o binemeritată reputație de profesionalitate, cîștigată în ani, dar sunt și destule cursuri de actorie care, de fapt, nu sunt decât niște sărmane încropeli. În presă apar când și când articolașe despre spectacole ale acestor școli, fără nici o intenție de a reflecta sistematic activitatea lor.

Mai trebuie precizat că, spre deosebire de școlile de teatru din Rusia și din România, școlile de teatru din Israel, chiar și cele mai bune dintre ele, nu au statut de instituții de învățământ superior și nu acordă absolvenților lor diplome de licență. Ele sunt, de fapt, niște temeinice școli profesionale, care asigură studenților lor o pregătire profesională trainică, nu și aprofundate cunoștințe teoretice. Cercul de teatru de la Universitatea din Tel Aviv și un cerc similar la Universitatea din Haifa sunt excepțiile de la regulă, și nu acestea sunt școlile de teatru reputate ca fiind cele mai bune din Israel.

Fără nici cea mai vagă intenție de a fi exhaustiv (ar fi și imposibil!), am adunat în aceste pagini câteva însemnări despre trei școli de teatru din Tel Aviv; a fost o pură întâmplare că în interval de câteva zile am văzut trei spectacole puse în scenă la aceste trei școli, cu interpreți care, în cea mai mare parte, urmează să înceapă în stagiunea viitoare să joace pe scenele teatrelor profesioniste. După mai bine de două decenii de activitate ca pedagog într-o școală de teatru, cred că mi-e îngăduit să judec spectacole de anul III din școli de teatru telaviveze.

Primul dintre cele trei spectacole pe care le-am văzut a fost al Cercului de teatru de la Universitatea din Tel Aviv, singura școală de teatru din oraș care, ținând de Facultatea de arte a Universității, asigură absolvenților studii teoretice susținute și licență. Cercul s-a oprit, ca opțiune repertorială, asupra unui text de Ghilad Evron (1955 – 2016), dramaturg ale cărui lucrări au fost puse în scenă la Teatrul Habima, la Teatrul Cameri, la Teatrul Khan din Ierusalim, la Teatrul Beit Lessin, adică la mai multe dintre cele mai importante teatre din Israel, și care s-a bucurat de o anumită reputație scriitoricească.

De mortuis nil nisi bene recomandă stăruitor un binecunoscut dicton latin. Din păcate, nu întotdeauna mă pot conforma acestui imperativ. Piesa într-un act ”Opinia lui Don Quijote”, în care Evron a prelucrat câteva sugestii din volumul al doilea al genialului roman scris de Cervantes, îmi justifică atitudinea: în această relativ scurtă piesă, Don Quijote și Sancho Panza discută despre una și despre alta, ca de-obicei, în contradictoriu, apoi sunt găzduiți de către un duce și de către ducesa acestuia, care, cu ironiile lor, parvin, pare-se, să zdruncine credința Cavalerului Tristei Figuri în existența frumoasei Dulcinee de Toboso. Lucrarea lui Evron este un text dezlânat, lipsit de o structură dramatică limpede și solidă, un text în care, după mine, nu se întâmplă nimic, și care nu spune nimic nimănui. Ca parafrază a nemuritorului roman sau ca interpretare personală a unui episod din acest roman, textul lui Evron nu poate fi luat în serios.

Ce vreau eu să spun e că alegerea acestui text pentru un spectacol de absolvenți ai Cercului de artă teatrală din Universitate constituie, după mine, o flagrantă eroare pedagogică. Eroare dublă, după mine, pentru că textul lui Evron oferă celor doi interpreți principali, al lui Don Quijote și al lui Sancho Panza, partituri chipurile generoase, dar interpreților cuplului ducal doar niște surogate de roluri, iar unui al cincilea interpret doar o funcțiune de serviciu în spectacol.

”Opinia lui Don Quijote” de Ghilad Evron, Cercul de teatru de la Universitatea din Tel Aviv

Regia spectacolului (Ilil Lev Canaan), care și-a asumat și organizarea spațiului scenic pentru spectacol, a născocit o formulă de joc ”originală”: Don Quijote și Sancho comunică prin intermediul unui circuit de televiziune – mai întâi Sancho, iar apoi Don Quijote ��in în mâini un mic monitor de televiziune și conversează cu partenerul prin intermediul acelui monitor, care e răsucit în cele mai felurite poziții. În aceste condiții devine cu desăvârșire imposibil să apreciezi calitatea jocului tinerilor actori și a comunicării dintre ei, pentru că ei nu se află într-o relație nemijlocită, vie, ci într-o relație mediată electronic. Eu sunt un pedagog de școală veche și văd în asta o a treia gravă eroare pedagogică.

Spectacolul în ansamblul lui prezintă un aspect paradoxal: alegerea obiectelor cu care joacă interpreții este ireproșabilă și organizarea în spațiu a spectacolului este și ea ireproșabilă – mizanscenele și mânuirea obiectelor sunt fără cusur, disciplina profesională a interpreților, înlăuntrul regulii de joc aberante în care li s-a impus să apară și să funcționeze, e impecabilă. Cei cinci studenți care apar în spectacol au, toți, date care par a-i recomanda pentru profesia pe care și-au ales-o, și au și farmec, dar din acest spectacol nu se poate deduce nicicum dacă ei și-au însușit într-adevăr abc-ul profesiunii alese.

Al doilea spectacol pe care l-am văzut a fost la Studioul de actorie Nissan Nativ. Școala aceasta poartă numele celui care a întemeiat-o în 1963, un eminent pedagog de teatru (1922 – 2008), laureat al Premiului Israel pentru teatru. Între această școală și Beit Zvi, o altă reputată școală de teatru, a existat dintotdeauna, și continuă să existe, o rivalitate surdă, la care au contribuit considerabil deosebirile de formație (și de caracter) dintre cele două personalități care au condus vreme îndelungată aceste școli – Nissan Nativ, actor la bază, cu pregătire la Paris ca mim, sub îndrumarea lui Charles Dullin și a lui Étienne Decroux, cu studii de regie la Școala de Muzică și Teatru Gieldhall de la Londra, și cu o specializare la televiziunea din Olanda, și Gheri Bilu (1944 – 2011), cu studii de administrație teatrală la RADA (Academia Regală de Artă Dramatică), unul dintre întemeietorii Teatrului din Beer Sheva; Bilu a preluat în 1981 conducerea Școlii de teatru Beit Zvi, întemeiate în 1950, căreia i-a fost director, cu o întrerupere de un singur an, pînă în 2009; în perioada directoratului Bilu, Beit Zvi a înființat Teatrul de pe lângă Bibliotecă, pentru a permite absolvenților școlii să-și exercite și exerseze profesiunea în perioadele în care nu au angajament ferm la alt teatru. Bilu a fost și el laureat al Premiului israelian pentru teatru. Astăzi se poate afirma fără nici o ezitare că nu există nici un fel de deosebiri principiale între cele două școli, și nici vreo deosebire de calitate între absolvenții lor.

La Studioul Nissan Nativ am văzut o piesă din 2001 a dramaturgului irlandez Martin McDonagh, ”Locotenentul din Inishmore”. Inishmore este cea mai mare dintre insulele Aran, situate în dreptul coastei de vest a Irlandei; piesa este partea a doua dintr-o trilogie care se deschide cu ”Schilodul din Inishmaan” și a cărei ultimă parte încă nu a fost publicată.

Acțiunea piesei se petrece în 1993. Locotenentul din titlul piesei, Padraic, este ofițer în Armata Irlandeză de Eliberare Națională (INLA), care militează pentru despărțirea Irlandei de nord de restul Irlandei – o formațiune în esență teroristă. Cu eroul piesei, o brută desăvârșită, facem cunoștință în momentul în care el supune la torturi un presupus traficant de droguri. Exact în acest moment el primește vestea că mult iubitul lui pisoi Wee Thomas, singura ființă de pe lumea asta pe care o iubește, este grav bolnav. Publicul știe însă în acest moment că pisoiul, de fapt, a murit. Donny, tatăl lui Padraic, bănuiește că fiul lui mai mic, Davey, este vinovat de moartea motanului. Către sfârșitul piesei iese la iveală cine este adevăratul asasin al lui Wee Thomas. Pînă una alta, Donny și Davey sunt înspăimântați de modul în care va reacționa Padraic, a cărui violență nestăpânită e binecunoscută, atunci când va afla că animalul pe care îl adoră a trecut în neființă. Ei încearcă să pună în locul lui Wee Thomas un alt pisoi, încă în viață. Padraic descoperă înșelătoria și ucide pisoiul care urma să-l înlocuiască pe motanul decedat. Între timp, publicul a aflat că aceia care l-au ucis pe sărmanul Wee Thomas sunt trei trimiși ai organizației INLA, aflați în misiune pentru a-l pedepsi pe Padraic, fiindcă l-a torturat pe traficantul de droguri – acesta se afla sub protecția organizației, INLA fiind o branșă desprinsă din IRA, Armata republicană irlandeză. Omorârea pisoiului era modalitatea de a-l sili pe locotenent să se întoarcă acasă. Tot între timp Padraic s-a reîntâlnit cu Mairead, sora lui, care pare să aibă o fire nu mai puțin violentă decât a fratelui mai mare și care pare, totodată, să se simtă atrasă, incestuos, de acesta. În cele din urmă, iese la iveală că pisoiul ucis de Padraic era al soră-si. Fără să ezite o clipă, Mairead își ucide fratele, după ce acesta îi făcuse aproape o cerere în căsătorie… Aceste ultime evenimente nu se petrec însă înainte ca trimișii pentru a-l pedepsi pe locotenentul din Inishmore să fie, tustrei, lichidați de către Mairead și de către Padraic. Poanta întregii istorii este revenirea acasă a lui Wee Thomas, teafăr și nevătămat și întâmpinat cu bucurie de către Donny și Davey – primul cotoi mort în cursul acțiunii piesei nu era cel adorat de Padraic, ci un altul…

Piesa lui McDonagh este definită în literatura de specialitate drept comedie neagră. Ar putea fi definită, în lumina hecatombei din final, și drept comedie macabră. Ea conține, fără doar și poate, un tăiș satiric neîndurător, îndreptat împotriva naționalismului fanatic și a violenței cultivate de acesta, ca și împotriva anumitor realități irlandeze primitive. Dacă acest tăiș satiric cerea într-adevăr multitudinea de efecte naturaliste scabroase și de nonsensuri grotești din piesă (precum mânjirea unui cadavru de motan cu cremă de ghete neagră pentru a-l preface din roșcat în negru), asta s-ar mai putea, cred eu, dezbate. Ca și alte lucrări ale dramaturgului, ”Locotenentul din Inishmore” se bucură de un imens succes pe tot mapamondul. Pe mine unul, genul acesta de dramaturgie nu mă amuză chiar deloc.

Asta nu mă împiedică să afirm că alegerea piesei ca material de lucru pentru studenți-actori în anul al treilea de studii, ultimul, mi se pare binevenită – consider că e oportun ca ei să se confrunte cu dramaturgie modernă și dificilă; personajele centrale ale piesei, majoritatea tinere, sunt caracterizate cu precizie și socotesc că e sănătos ca, în acest moment al pregătirii lor profesionale, studenții-actori să-și măsoare puterile cu o dramaturgie având o pecete stilistică cu totul deosebită, de neconfundat.

Am însă câteva obiecții, destul de serioase, față de ceea ce s-a realizat la Studioul de actorie Nissan Nativ cu piesa lui McDonagh.

Cea dintâi privește traducerea piesei. În engleza vorbită din ultima jumătate de secol e foarte frecventă vocabula fucking, folosită ca epitet, sau intercalată fără funcție sintactică între alte cuvinte. Traducătorul piesei (Yoav Michaeli) a ținut să traducă fiecare intervenție în text a acestei vocabule cu un echivalent al ei ebraic, de care nu se folosește nimeni. Efectul e că vorbirea personajelor a devenit absolut artificială.

Regia spectacolului (Nir Erez) pare să fi suprimat destul de mult din textul piesei. Efectul e că multe amănunte ale istoriei relatate de dramaturg sunt greu de înțeles la vizionarea montării. Chiar și fără această dificultate sporită pentru spectatori, piesa lui McDonagh, bine înfiptă în istoria și realitățile Irlandei, nu e ușor de înțeles pentru publicul dinafara acelei țări.

Am apreciat însă înfățișarea exterioară a spectacolului, simplitatea scenografiei (Zohar Shoef), viteza schimbărilor de decor și, mai cu seamă, realizările actoricești ale studenților, vorbirea lor scenică, în general îngrijită.

La Beit Zvi am văzut, chiar în ziua următoare, o piesă din marele repertoriu clasic, ”Ducesa de Malfi” a lui John Webster, un text care, pare-mi-se, e pentru prima oară pus în scenă în Israel. Traducerea e a lui Dori Parnes, fluentă și elegantă, stilistic în adecvare cu originalul și, spre încântarea mea, nu excesiv apropiată de felul de a vorbi din zilele noastre.

”Ducesa de Malfi” (1612 – 1613), Ducesa de Amalfi, de fapt, este o tragedie iacobină a răzbunării. În centrul piesei de află o văduvă, căreia frații, unul Cardinal, celălalt purtând numele de Ferdinand, amândoi corupți pînă în măduva oaselor, îi interzic să se recăsătorească, pentru a împiedica risipirea averii familiale. Ducesa însă se remărită și a doua ei căsătorie, ținută în secret atât timp cât lucrul acesta e posibil, e producătoare de scandal, fiindcă soț îi devine ducesei intendentul casei, Antonio, căruia ducesa îi și naște trei copii. Spionul celor doi frați în casa surorii lor este un anume Bosola. Câțiva ani mai târziu, Bosola e cuprins de remușcări. Rudele ducesei nu se dau îndărăt de la un triplu asasinat, Bosola însuși îl omoară din greșeală pe Antonio, dar jură să se răzbune și își îndeplinește jurământul, ucigându-i pe cei doi frați ticăloși ai ducesei într-o luptă în care el însuși e ucis. Doar fiul cel mare al Ducesei și al lui Antonio supraviețuiește acestor întâmplări.

În Sala mică a școlii – deci pentru un număr restrâns de spectatori – Sasha Lisiansky a construit un decor, negru în întregime, alcătuit din mai multe cuburi și din câteva trepte duble, pe care actorii le rearanjează, de la o scenă la alta, în compoziții diferite, toate în diagonală față de cutia scenei și față de spectatori. Acest veritabil Baukasten e deosebit de expresiv. Costumele create de Natasha Mentel sunt ”de epocă”, cu detalii și ornamente judicios cântărite pentru ca să respecte, fără exagerare pedantă, istoria și să încânte, fără exagerare, ochiul, toate într-o gamă întunecată, în armonie deplină cu decorul, și totuși individualizând subtil personajele.

Elementul care asigură expresivitatea teatrală a montării sunt machiajele interpreților, toate exagerate cu mult schepsis. Mi s-a părut întru totul remarcabil modul în care aceste exagerări se armonizează, neașteptat, cu stilul de joc al tinerilor actori, stil aflat în cea mai bună tradiție de joc actoricesc realist.

Distribuția mi s-a părut inegală, dar asta decurge dintr-un dat inconturnabil al selecției studenților din școlile de teatru. Am apreciat vorbirea studenților și modul în care aceștia au rezolvat, în general bine îndrumați (Daphna Mercer-Hadari), problema echilibrului dintre exigențele rostirii textului în versuri și maniera vorbită, nu declamată, impusă de realismul viziunii regizorale asupra piesei. N-am să ascund că m-au sâcâit totuși destule greșeli în vorbire, cu atât mai săritoare în ochi – și supărătoare la ureche – cu cât nivelul general al vorbirii în spectacol era îngrijit. N-am să tăinuiesc nici faptul că, dacă spectacolul transmite admirabil toate tensiunile din piesă, mă întreb dacă el transmite la fel și toată poezia textului.

Am plecat de la acest spectacol, ca și de la cel al școlii concurente, cu sufletul împăcat –teatrul israelian va primi la anul întăriri bine pregătite, de nădejde.

Arhiva rubricii Cronica de teatru

Vezi și arhiva rubricii Cronica muzicală

”Școli de teatru” de Gheorghe Miletineanu În Rusia, unde s-a întâmplat să-mi fac studiile ca să devin regizor de teatru, revista de specialitate nu obișnuia, pe câte țin minte, să publice articole despre activitatea școlilor de teatru – asemenea articole ar fi fost considerate o ingerință contraproductivă în procesul pedagogic care se presupune a fi în curs de desfășurare în aceste școli.

#Beit Zvi #cronica de teatru leviathan.ro #cultură #Diaspora #Gheorghe Miletineanu #Ghilad Evron #invatamant #Irlanda #Israel #istorie #John Webster #societas #Studioul de actorie Nissan Nativ #teatru #Tel Aviv

0 notes

monitorulpsihologiei-blog · 6 years ago

Text

Workshop: Metode de lucrul cu copii și adolescenți

Formare profesională continuă: Metode de lucrul cu copii și adolescenți

Furnizor de formare profesională: Asociația Catharsis

Data: 09 iunie 2018

Locație: București, Piața Valter Mărăcineanu 1-3, etaj 4, sala 77, Sector 1

Formator: dr. Zoe-Doina Niță

Credite Colegiul Psihologilor din România: 10

Înscrieri: [email protected]

Telefon: 0724.254.797

Informații suplimentare: http://www.aso…

View On WordPress

#credite colegiul psihologilor #formare profesionala #metode de lucru cu copii #workshop

0 notes

babarkhatri · 6 years ago

Text

Mihaela Huncă îi invită pe tinerii botoșăneni să urmeze cursuri de formare profesională pe credite, fără dobândă, garantate de Guvern

Deputatul PSD Mihael Huncă a adresat marți o invitație tuturor tinerilor botoșăneni să utilizeze creditele, cu dobândă zero, garantate de Guvern, pentru a urma cursuri de formare profesională sau de studii aprofundate. Este vorba de Programul „Împrumuturi fără dobândă” care va fi aprobat de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, în cursul acestei săptămâni. „Toți tinerii botoșăneni cu vârsta între 16 și 26 de ani au posibilitatea de a obține credite cu valoarea până în 40.000 lei pentru a face cursuri de specializare în diverse profesii sau pentru a urma studii aprofundate de tip doctorat sau MBA. Iar eu îi invit să profite de această șansă și să facă o investiție în ei înșiși pentru că în acest interval de vârstă se vor defini profesional pentru tot restul vieții și e important să înceapă cu dreptul”, a declarat Mihaela Huncă.

În opinia social-democratei, noul program anunțat de Guvern reprezintă cea mai ambițioasă inițiativă pentru pregătirea tinerilor pentru piața muncii. „Este o șansă importantă pentru tineri, iar eu cred că în loc să plece în străinătate, ar fi o alegere mult mai înțeleaptă să apeleze la un astfel de credit și să își facă o meserie sau o profesie bună, care să le asigure venituri decente, în România, pentru tot restul vieții. E cel mai ambițios program guvernamental pentru determinarea tinerilor să rămână acasă”, a explicat Mihaela Huncă. Deputatul PSD a precizat însă că programul se adresează și persoanelor cu vârsta între 26 și 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învățământ sau efectuează cursuri de reconversie și specializare profesională.

Potrivit programului, tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 26 de ani, vor putea accesa credite de până la 40.000 lei, garantate în proporție de 80% de către stat. Dacă se angajează, tânărul mai poate extinde creditul cu încă 20.000 lei. Beneficiarul nu va plăti nici dobândă, nici comisioane bancare, plata acestora va fi asigurată de către stat. Dacă nu este angajat, tânărul care accesează un astfel de credit va trebui să fie însoțit de un co-debitor, care poate fi unul dintre părinții săi sau o altă persoană. Creditul este acordat pe o perioadă de 10 ani, cu o perioadă de grație de 5 ani, ceea ce înseamnă că prima rată va trebui plătită abia după ce tânărul își termină cursurile sau școala pentru care a solicitat fondurile.

Beneficiarul nu primește însă efectiv banii, ci merge la bancă pentru decontarea facturilor sau a unor plăți directe pe baza facturilor pro-forme pentru următoarele tipuri de cheltuieli: plata cursurilor de calificare/specializare/pregătire profesională, taxe de studii aprofundate de tip master, doctorat sau MBA, plata cărților, rechizitelor, plățile privind costurile cu chiria, utilitățile sau transportul pentru urmarea cursurilor. Creditul însă poate fi folosit în plus și pentru alt tip de cheltuieli din domeniul cultural sau sportiv (abonamente la cinema/teatru/operă/bibliotecă, articole sportive), dar și calculatoare, imprimante, softuri și, nu în ultimul rând pentru plata unei părți din construcția sau achiziția unei locuințe.

vezi sursa: http://botosaninews.ro/354038/politic/mihaela-hunca-ii-invita-pe-tinerii-botosaneni-sa-urmeze-cursuri-de-formare-profesionala-pe-credite-fara-dobanda-garantate-de-guvern/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica https://ift.tt/2J77K2D via IFTTT

#IFTTT #politica

0 notes

smartseo4you · 4 years ago

Text

New Post has been published on https://reporterliber.ro/7173-2/

Programul Executive MBA oferă oportunitatea de a studia pentru o diplomă de nivel mondial, lăsându-ți în același timp posibilitatea de a lucra în timpul anilor de studiu, combinând munca și cunoștiințele nou acumulate. În același timp ai oportunități de networking, vizibilitate internațională, precum și cunoștințe și abilități care îti vor debloca potențialul și îți vor propulsa cariera.

Executive MBA-ul CITY College, Facultatea Internaționala a Universitatii Sheffield este un program internațional cu adevărat inovativ, conceput pentru managerii și profesioniștii de astăzi, care simt că ar avea nevoie să își îmbunătățească abilitățile și cunoștințele pentru dezvoltarea profesională și personală durabilă. Programul funcționează în mai multe țări din sud-estul și estul Europei, precum și în regiunea Caucaz. Cu un orar al cursurilor concentrat într-un weekend pe lună, progarmul Executive MBA oferă o abordare largă a chestiunilor de afaceri și management, cu un accent puternic pe experiența aplicată, concretizată într-o diplomă de MBA a Universității din Sheffield. CITY College oferă cu succes prestigiosul său program de Executive MBA în București de 14 ani. Numeroase companii și organizații de top și-au format managerii în acest program.

De ce să alegi programul de Executive MBA al CITY College, Facultatea Internationala a Universitatii Sheffield :

1. Este programul MBA al uneia dintre cele mai bune universități din lume, University of Sheffield din Marea Britanie;

2. Funcționează cu mult succes la București din 2006, având două grupe de câte 20 de studenți în fiecare an;

3. Concentrat pe Europa de Sud-Est și Caucaz, are relevanță global si regionala prin structura curriculară;

4. Mod de învățare aplicat, holistic, relevant;

5. Program de formare a abilităților de management și lucru în echipă (soft skills) integrat cu dezvoltarea personală, profesional, individual;

6. Diplomă de la o universitate de prestigiu mondial. Absolvenții primesc diploma de la Universitatea din Sheffield;

7. O calificare profesională suplimentară:

Absolventii Sheffield EMBA sunt recunoscuti de CMI (Chartered Management Institute) si primesc astfel si Diploma CMI Nivelul 7 în Management Strategic și Leadership (echivalentul unei diplome de master în Marea Britanie).

8. Specializare în 6 domenii diferite de management:

Oportunitatea de a vă specializa într-una din următoarele discipline: Management General, Marketing, Finanțe, Logistică, Managementul Sănătății, Managementul Resurselor Umane;

9. Corp academic cu experiență vasta în educația executivă:

Personal academic internațional din universități recunoscute și experți marcanți din întreaga lume.

10. Un program cu adevărat internațional: implementat în opt țări din regiune; corp profesoral internațional; două săptămâni de studiu în străinătate;

11. Oportunități excelente de networking, într-un mediu de învățare cu adevărat internațional

Corpul studenților MBA cuprinde profesioniști și directori din aproximativ 20 de țări diferite. Acest amestec internațional dă ocazia unor relații unice. Mulți studenți au folosit mai târziu, în timpul carierei, contacte făcute în timpul studiilor MBA.

12. Orar flexibil și acces facil la cursuri, într-un model de educație acreditat și recunoscut la nivel regional și internațional:

Extins pe un weekend prelungit (vineri, sâmbătă și duminică), o dată pe lună, programul Executive MBA permite participanților să combine cu ușurință munca și studiul.

13. Acreditat și recunoscut

Programul Executive MBA este acreditat și recunoscut de Asociația MBA-urilor (AMBA), AACSB și CMI (Chartered Management Institute)

Programul Executive MBA al City College va începe în noiembrie 2020, iar înscrierile au început si ofera acces la burse de studiu:

pentru aplicațiile depuse înainte de sfârșitul lunii august, se acordă o reducere de 1750 de euro

burse pentru companiile care trimit cel puțin doi studenți

plată flexibilă, ce poate fi eșalonată în cinci rate pe parcursul a trei ani calendaristici (4.400 de euro/an), astfel încât un manager să își poată achita taxele din salariu iar compania le poate eșalona pe trei ani fiscali

Pentru mai multe detalii puteti contacta biroul reprezentanță din Bucuresti la : [email protected]

0 notes

oderoil · 6 years ago

Text

Mihaela Huncă îi invită pe tinerii botoșăneni să urmeze cursuri de formare profesională pe credite, fără dobândă, garantate de Guvern

vezi sursa: http://botosaninews.ro/354038/politic/mihaela-hunca-ii-invita-pe-tinerii-botosaneni-sa-urmeze-cursuri-de-formare-profesionala-pe-credite-fara-dobanda-garantate-de-guvern/

Subscribe in a reader

blog afiliat

from politica http://bit.ly/2xDzPct via IFTTT

#IFTTT #politica

0 notes