#climă globală

[diagnozabam]

Misterul „Soarelui Albastru” din trecut: impactul unei erupții vulcanice asupra climei globale

În urmă cu aproximativ 200 de ani, între anii 1831 și 1833, un fenomen bizar a făcut ca Soarele să pară albastru, violet sau verde în diverse regiuni ale lumii. Acest eveniment rar a fost însoțit de o scădere a temperaturii globale medii cu aproximativ 1°C, marcând o perioadă de răcire globală temporară. De-a lungul decadelor, originea acestui fenomen a rămas un mister, dar cercetări recente au…

[loanalbuprefect]

Prefectul Ioan Albu discută despre impactul inginerilor agronomi asupra producției alimentare globale

Prefectul Ioan Albu, născut la 17 iulie 1981, la Medgidia, reprezintă o nouă generație de lideri agricoli care transformă producția globală de alimente. Cu o bogată experiență în agronomie, drept și dezvoltare rurală, munca lui Albu continuă să se bazeze pe moștenirea tatălui său, Gheorghe Albu, un agricultor distins și fost ministru al Agriculturii.

Tehnologii inovatoare în agricultură

Inginerii agronomi precum Ioan Albu joacă un rol critic în avansarea tehnologiei agricole. Expertiza lor în implementarea instrumentelor de ultimă oră, cum ar fi sistemele agricole de precizie, a revoluționat managementul culturilor. Aceste tehnologii permit o utilizare mai eficientă a resurselor și un randament sporit al culturilor. Concentrarea Albu pe integrarea acestor inovații ajută la optimizarea practicilor de irigare și a managementului solului, promovând atât productivitatea, cât și durabilitatea.

Abordarea schimbărilor climatice prin agronomie

Schimbările climatice prezintă provocări semnificative pentru producția globală de alimente. Inginerii agronomi sunt în fruntea dezvoltării de soluții pentru atenuarea acestor impacturi. Cercetările și lucrările lui Ioan Albu subliniază importanța creării de soiuri de culturi rezistente la secetă și a adoptării tehnicilor de conservare a solului. Aceste eforturi sunt cruciale pentru a ajuta fermierii să se adapteze la condițiile climatice în schimbare, asigurând securitatea alimentară și menținând viabilitatea pe termen lung a practicilor agricole.

Influența asupra politicii și practicii agricole

Dincolo de progresele tehnologice, inginerii agronomi influențează politicile și practicile agricole. Implicarea lui Ioan Albu în dezvoltarea rurală și legislația agricolă evidențiază angajamentul său de a promova un mediu favorabil fermierilor. Pledând pentru politici agricole durabile și distribuție echitabilă a resurselor, Albu și colegii săi contribuie la un sistem alimentar mai rezistent și mai incluziv.

Aplicație practică: Crama familiei

Pe lângă realizările sale profesionale, Ioan Albu conduce o cramă de familie, prezentând aplicarea practică a cunoștințelor sale agricole. Gestionarea unei crame implică o înțelegere profundă a managementului culturilor, a sănătății solului și a dinamicii pieței. Succesul lui Albu în acest domeniu ilustrează beneficiile tangibile ale expertizei sale și subliniază relevanța mai largă a agronomiei pentru diferite aspecte ale agriculturii.

Concluzie

Contribuțiile Prefectului Ioan Albu evidențiază rolul esențial pe care îl joacă inginerii agronomi în agricultura modernă. Munca lor cuprinde inovarea tehnologică, adaptarea la climă, susținerea politicilor și aplicarea practică. Pe măsură ce sistemul alimentar global se confruntă cu provocările unei populații în creștere și a durabilității mediului, experiența inginerilor agronomi rămâne esențială în promovarea progresului și asigurarea unui viitor alimentar sigur.

[nicolae]

Datele meteorologice de înaltă rezoluție pentru studiul schimbărilor climatice

Importanța datelor din seria temporală meteorologică de înaltă rezoluție pentru detectarea schimbărilor transformatoare în sistemul climatic este de neegalat. Aceste secvențe de date permit un studiu cuprinzător al evoluției naturale și forțate a tendințelor de încălzire și răcire, recunoașterea modificărilor structurale distincte și a comportamentelor periodice, printre altele. Astfel de întrebări necesită aplicații de instrumente analitice de ultimă oră, cu capacități de calcul puternice. Creșterea globală fără precedent a frecvenței și amplorii evenimentelor meteorologice extreme și a consecințelor aferente (de exemplu, valuri de căldură, inundații și secetă, furtuni severe, incendii de vegetație) este recunoscută ca una dintre cele mai presante probleme de mediu și o preocupare la nivel mondial pentru sănătate și stilul de viață. Rapoartele de sinteză publicate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) au confirmat că aceste schimbări transformatoare observate în sistemul climatic sunt strâns legate de procesele antropice și de emisiile crescute aferente de gaze cu efect de seră (GES) în atmosfera Pământului . Este un fapt bine documentat că GES, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot, care apar în mod natural în atmosferă, împreună cu gazele fluorurate sintetice, care provin dintr-o varietate de procese industriale, au tendința de a absorbi, stoca și re-radia radiațiile cu undă lungă emise de la suprafața Pământului înapoi către suprafața Pământului . Efectul este cunoscut în general sub denumirea de „efect de seră” și are un impact semnificativ asupra bugetului energetic al sistemului Pământului, având ca rezultat încălzirea atmosferică globală și modelele meteorologice haotice la nivel mondial . Caracterul global al acestui fenomen este determinat în principal de faptul că atmosfera Pământului se amestecă la nivel global, ceea ce înseamnă că acest fenomen nu are nicio specificitate geografică sau spațială. Cu toate acestea, gradul în care acest lucru generează probleme de mediu specifice site-ului, cum ar fi poluarea aerului, apei și solului, alături de apariția alunecărilor de teren, inundațiilor fluviale, incendiilor de vegetație în peisajele forestiere, pentru a numi câteva, depinde de nivelurile locale de GES, emisii care tind să amplifice și mai mult efectul global Având în vedere aceste efecte negative de anvergură ale GES asupra dinamicii climatice, compoziției atmosferice și mediului natural și uman, sunt puse în mișcare numeroase strategii naționale de adaptare pentru a promova transformarea globală către o economie neutră din punct de vedere climatic, în primul rând cu emisii scăzute de carbon . Aceste strategii și obiectivele lor unice se bazează pe un acord de mediu de referință încheiat între părțile la UNFCCC (Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice) pentru a combate schimbările climatice și efectele sale negative, cunoscut sub numele de Acordul de la Paris . Scopul central al Acordului de la Paris se referă la eforturile combinate de a limita creșterea temperaturii globale la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, vizând, de preferință, un prag de 1,5 grade Celsius, care urmează să fie atins în acest secol. Cu toate acestea, chiar și cu un angajament ferm din partea țărilor de a face reduceri substanțiale și consecvente ale emisiilor forțate de climă, prin care măsurile de atenuare preconizate sunt deja aplicate la nivel mondial, efectele acestor măsuri conduc la un răspuns destul de lent în evoluția schimbărilor climatice din cauza inerției climatice inerente și variabilitatea internă . Este astfel clar că o monitorizare sistematică și continuă a sistemului climatic și a evoluțiilor și tendințelor aferente este o condiție prealabilă esențială în înțelegerea progresului de atenuare realizat până acum, dar și în detectarea gradului de progresie naturală. a schimbărilor climatice și implicațiile respective pentru parametrii meteorologici Referințe - 1.    IPCC. AR5 Climate Change 2013: The Physical Science Basis; Contribution of Working Group I to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change; Stocker, T.F., Qin, G.-K.D., Plattner, M., Tignor, S.K., Allen, J., Boschung, A., Nauels, Y., Xia, V., Bex, P.M., Eds.; Cambridge University Press: Cambridge, UK; New York, NY, USA, 2013; p. 1535. - 2.    IPCC. AR5 Climate Change 2014: Impacts, Adaptation, and Vulnerability; Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change; Field, C.B., V.R. Barros, D.J., Dokken, K.J., Mach, M.D., Mastran-drea, T.E., Bilir, M., Chatterjee, K.L., Ebi, Y.O., Estrada, R.C., Genova, B., et al., Eds.; Cambridge University Press, Cambridge University Press: Cambridge, UK; New York, NY, USA, 2014; p. 1132. - 3.    Anderson, T.R.; Hawkins, E.; Jones, P.D. CO2, the greenhouse effect and global warming: from the pioneering work of Arrhenius and Callendar to today's Earth System Models. Endeavour 2016, 40,178-187. - 4.    Yoro, K.O.; Daramola, M.O. Chapter 1—CO2 emission sources, greenhouse gases, and the global warming effect. In Advances in Carbon Capture; Rahimpour, M.R., Farsi, M., Makarem, M.A., Eds.; Woodhead Publishing: Cambridge, UK, 2020; pp. 3-28.  - 5.    Althor, G.; Watson, J.; Fuller, R. Global mismatch between greenhouse gas emissions and the burden of climate change. Sci. Rep. 2016, 6,20281. - 6.    European Commission. Adaptation preparedness scoreboard Country fiches. In Accompanying the Document Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the Implementation of the EU Strategy on Adaptation to Climate Change; SWD(2018) 460 Final; European Commission: Brussels, Belgium, 2018. - 7.    Paris Agreement. Available online: https://ec.europa.eu/clima/policies/international/negotiations/paris_en (accessed on 9 October 2020). - 8.    Takemura, T.; Suzuki, K. Weak global warming mitigation by reducing black carbon emissions. Sci. Rep. 2019, 9, 4419. - 9.    Samset, B.H.; Fuglestvedt, J.S.; Lund, M.T. Delayed emergence of a global temperature response after emission mitigation. Nat. Commun. 2020,11, 3261. Sursa: Vuckovic, M.; Schmidt, J. Visual Analytics for Climate Change Detection in Meteorological Time-Series. Forecasting 2021, 3, 276–289. https://doi.org/10.3390/forecast3020018 Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu Read the full article

[smartseo4you]

Summitul ONU pentru climă. Președintele lucrărilor recunoaște că va fi extrem de greu să-i determine pe șefii de stat să accepte toate măsurile necesare respectării Acordului de la Paris, astfel încât temperatura globală să nu crească cu peste 1,5 grade Celsius.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/summitul-onu-pentru-clima-presedintele-lucrarilor-recunoaste-ca-va-fi-extrem-de-greu-sa-i-determine-pe-sefii-de-stat-sa-accepte-toate-masurile-necesare-respectarii-acordului-de-la-paris-astfel-incat/

Summitul ONU pentru climă. Președintele lucrărilor recunoaște că va fi extrem de greu să-i determine pe șefii de stat să accepte toate măsurile necesare respectării Acordului de la Paris, astfel încât temperatura globală să nu crească cu peste 1,5 grade Celsius.

“În acest moment, ne îndreptăm către o încălzire cu două grade și trebuie să țintim către mai puțin”, a declarat pentru BBC Alok Sharma, președintele COP26, care a cerut fiecărei țări să facă mai multe în lupta cu schimbările climatice.

În prezent, temperatura medie înregistrată pe globul pământesc este cu 1,1-1,2 grade Celsius mai ridicată decât era în secolul al XIX-lea, înainte de Revoluția Industrială, iar cantitatea de dioxid de carbon emanată în atmosferă a crescut cu 50%. Cercetătorii au atras atenția că liderii lumii trebuie să pună în practică toate strategiile climatice asumate la nivel declarativ, în caz contrar omenirea nu va mai avea timp să atingă obiectivul asumat în 2015.

În 2019, China a fost responsabilă pentru cel mai mare volum de emisii de dioxid de carbon, peste 11 mii de megatone, fiind urmată de SUA – 5.100 de megatone, de Uniunea Europeană (inclusiv Marea Britanie) – 3.300 de megatone, India – 2.500, și Rusia 1.700.

Summitul de la Glasgow se desfășoară în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie. Președintele României, Klaus Iohannis va fi prezent la lucrări numai pe 1 și 2 noiembrie și va susține obiectivele comune ale UE. Declarația națională va evidenția rolul fiecărui om, precum și folosirea forței naturii, în lupta cu schimbările climatice: ��România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”, se arată într-un comunicat emis de Administrația Prezidențială.

Sursa info și grafice: BBC.

Sursa ilustrație: MACHPhotography | Dreamstime.com.

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

[euteh]

Greva globală pentru climă: figurile protestului | Global | DW

Greva globală pentru climă: figurile protestului | Global | DW

Începând de vineri, milioane de oameni vor ieși pe străzi în întreaga lume ca parte a grevei globale pentru climă, o acțiune de protest inițiată de mișcarea Fridays for Future. Este o inițiativă la care s-au alăturat oameni din toate clasele sociale și din toate domeniile profesionale.

Demonstranții cer să se pună capăt obținerii energiei din combustibili fosili și solicită guvernelor lor să…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2rQjnlz

AM Press : Tornade , în premieră !

Doar politica fură liniștit

Lucian Avramescu

Surprize de climă. Grindina, care e mereu ”cât oul de găină” (apreciatorii nu știu oul galinaceelor și vorbesc în prăpăstii!), se comportă strâmb și inamic, iar cerul aduce, în premieră pe pământul românesc, tornadele. Tornadele sunt un fel de uragan delirant, o boală a cerului care se adună în jurul axei sale, ca un leu care încearcă să-și muște coada și nu apucă. Tornadele, care au și nume de buletin, identități amuzante sau sofisticate, stăteau în America, băștinașe ca indienii, lumea ailaltă nedându-le viză de acces. Acum o săptămână au măturat două cartiere din Moscova, omorând oameni și suind în cer Pobedele abandonate din vremea în care Stalin mai băga frig în oasele Europei. Anul trecut a mângâiat Germania și a făcut un exercițiu de rupt copaci în Spania și Franța. În România, unde a mai ridicat la nori o jumătate de sat din Bărăgat în urmă cu câțiva ani, a venit iar acum două săptămâni, smulgînd din pământ o margine de pădure, iar ieri a încercat niște garduri noi, de beton, de la marginile Bucureștilor, pe care le-a mișcat ca pe surcele. Ce-i cu tornadele românești? Dezghețarea polilor implică, în ceea ce numim încălzire globală (cea din care s-a retras Trump!), mondializarea tornadei? Acum fix 20 de ani, murise bunica mea din partea mamei. Era vară. Mama Lenuța, că așa-i ziceam, avea 88 de ani și muncise cu vioiciune până atunci, ca și mama ei, străbunica Marița, care a alergat după niște pui de curcă pe o pantă și s-a oprit brusc și de tot. Avea 92 de ani, dar surorile ei au trăit, două din ele, peste sută. Țăranii mei au murit la datorie. Bărbații, unii dintre ei, pe front. Femeile, prășind singure ogorul. Eram pe o uliță, una din cele pe care mă hârjoneam în copilărie, când s-a iscat un fel de vânt mare și o întunercire de iad. Mă găseam – om avansat la oraș – în mașina mea, în căutare de preot și gropari. Am oprit între doi copaci, salcâmi care au făcut brusc mătănii, pupând cu fruntea lor înaltă, partea ailaltă a drumului, unul la botul autoturismului , altul la spate. N-aveam unde fugi. Era ceva ce nu mai trăisem. Întunericul a devenit, câteva minute, total, iar mașina mea părea pe valuri, cu toate că mă găseam pe drumul de țară știut ca stabil. Apoi s-a făcut senin imediat și eu am crezut că a fost vis. Trei acoperișuri găsite în drumul principal mi-au arătat că nu visasem. Tornada de ieri, din unele zone ale mioriticei mele patrii, unsă milenar de alizee și mângâiată pe frunte de Crivăț, trăiește un viol atmosferic. E o zdruncinare din temelii a tot și toate. Mașina se răstoarnă, fără să fii în curbă, iar tavanul casei tale poate deveni tavanul casei vecinului. Experiența, trăită direct, nu face bine organismului sufletesc, mațele gândului se încurcă, iar bătrânele, exersate în ținerea la distanță a Necuratului, nu mai nimeresc semnul crucii. Am disutat cu prietenul meu, dascălul din sat, cu care nu m-am văzut o vreme, el lăfăindu-se într-un spital, cu niște junghiuri care au fost reparate – bine, speră el – cu bisturiul. Nu mai e nimic la locul lui, zic eu. Tornadele ne lipseau, că în rest le aveam pe toate! Se întoarce lumea cu curu-n sus! Aș! – zice el, relaxat și înțelepțit de anestezii. Eu știu ceva care se petrece de zeci de ani la fel. Se petrece calm, pe nevăzute, cu priceperea unui anestezist. Politica fură la fel. Cum așa? Adică nu e tornadă. E ca apa care curge lin și nimeni nu bagă de seamă că ne fură pământul de sub picioare. Deci avem și un semn de stabilitate? Cert! – îmi transmite dascălul, liniștit ca o pajiște păscută de mioare. Stabil e furtul. Nu furtul de portofele, care s-a mai transferat prin Europa de Vest, ci marele jaf. Un fel de tornadă, dacă vrei tu să-i zicem așa, dar silențioasă și care nu se mai sfârșește. E ca veșnicia!

[nicolae]

Unele aspecte ale consensului științific privind încălzirea globală

Unele aspecte ale consensului științific privind încălzirea globală

Sensibilitatea la climă După cum este definită de IPCC, sensibilitatea la climă este „creșterea temperaturii de echilibru care ar avea loc pentru o dublare a concentrației de CO2 peste nivelurile preindustriale”.[163] În cel de-al patrulea raport de evaluare din 2007, IPCC a spus că sensibilitatea climei este „probabil să fie între 2 și 4,5 °C, cu o estimare optimă de aproximativ 3 °C”.[164] În…

[smartseo4you]

Analiză Deutsche Welle. Europa este devastată de incendii de vegetație. Seceta extremă și canicula reprezintă cauza imediată a acestora, dar încălzirea globală agravează și mai mult fenomenele meteo extreme.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/analiza-deutsche-welle-europa-este-devastata-de-incendii-de-vegetatie-seceta-extrema-si-canicula-reprezinta-cauza-imediata-a-acestora-dar-incalzirea-globala-agraveaza-si-mai-mult-fenomenele-meteo-e/

Analiză Deutsche Welle. Europa este devastată de incendii de vegetație. Seceta extremă și canicula reprezintă cauza imediată a acestora, dar încălzirea globală agravează și mai mult fenomenele meteo extreme.

Deși ne aflăm abia la mijlocul verii, regiunile afectate de incendii de vegetație din Italia, Balcani și până în sud-estul Mării Mediterane au depășit deja media anuală a daunelor înregistrate după astfel de evenimente. Incendiile forestiere din sudul Europei, provocate fie natural, de către fulgere, fie artificial, de către om, s-au intensificat în urma secetei și a temperaturilor extreme din ultima lună.

Oamenii de știință sunt siguri că schimbările climatice sunt cauza principală a acestui anotimp de foc. În plus, experții înțeleg că adaptarea la aceste schimbări, care are loc în țările care riscă cel mai mult să sufere din cauza incendiilor, nu este suficientă pentru a controla fenomenul incendiilor de vegetație, care va continua să facă ravagii. 

Analiza DW caută explicații pentru ceea ce se întâmplă acum în țările mediteraneene și balcanice și explorează consecințele încălzirii permanente a planetei.  

1. De ce arde regiunea mediteraneană acum?

Incendiile de vegetație din timpul verii sunt o parte naturală și adesea necesară din viața pădurilor mediteraneene. În deceniul de dinainte de 2006, aproximativ 457 de mii de hectare din 48 de mii de păduri au ars anual, de-a lungul celor cinci state europene unde incendiile au loc cel mai des: Spania, Franța, Portugalia, Italia și Grecia. Conform oamenilor de știință, focul poate aduce cu sine regenerarea biodiversității din aceste regiuni, deci nu este în mod necesar un lucru rău. 

Comunitățile din aceste țări au învățat să gestioneze mai bine incendiile obișnuite din zonele foarte aride din sudul Europei. Datorită unor strategii mai sofisticate pentru prevenirea focului, numărul și intensitatea incendiilor a scăzut per total din 1980.  Dar, în ultimii ani, incendiile au devenit mult mai mari și mai intense decât ar fi fost normal. 

Incendiile de vegetație din 2017 și 2018 au curmat viețile a sute de persoane, pe o arie vastă, din Turcia și până în Spania, dar ele au apărut și în țările din centrul și nordul Europei, inclusiv în Suedia. Astfel de evenimente fără precedent sunt inevitabil legate de seceta extremă și de caniculă.

2. Care este cauza incendiilor?

Luna iulie a acestui an a fost a doua cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată în Europa, și a treia la nivel global. Sudul continentului a fost epicentrul acestei călduri excesive, temperaturile din Grecia ajungând în această săptămână până la 47 de grade Celsius. De altfel, Grecia și Turcia trec probabil prin cel mai puternic val de caniculă din ultimii 30 de ani, amintind de vara extremă din 1987, în timpul căreia peste 1.500 de persoane au murit numai în Grecia. 

Astfel, în timp ce incendierea voită și cauzele naturale precum fulgerele sunt la fel de responsabile pentru provocarea incendiilor, căldura extremă a devenit principala cauză a distrugerilor din regiunile afectate și care altfel erau obișnuite să administreze incendiile estivale de vegetație. De aceea, până pe 5 august de-a lungul Europei suprafața împădurită care a ars este mai mare cu 55% decât media ultimilor 12 ani. 

Dar uneor chiar și protejarea în exces a pădurilor naturale și un management greșit al acestora pot amplifica distrugerile. De exemplu, un incendiu izbucnit pe 1 august a ars rapid Pineta Dannunziana, o pădure de pini din orașul italian Pescara, forțând 800 de persoane să evacueze zona. Deoarece regiunea face parte dintr-o rezervație naturală protejată, ea nu beneficiază de acțiuni de curățare a lăstarilor sau de arderi controlate ale vegetației uscate și de aici și modul rapid în care a ars.

Între timp, modul de administrare a incendiilor de vegetație a devenit depășit. El nu ține cont de impactul încălzirii globale asupra zonelor cu vegetație sălbatică (câteodată crescută pe terenuri agricole abandonate) și a centrelor urbane în dezvoltare, care de obicei se întâlnesc. O dovadă a acestui fenomen este incendiul din suburbiile Atenei de săptămâna aceasta. 

“În majoritatea regiunilor mediteraneene, politicile curente de gestionare a incendiilor de vegetație sunt în general prea concentrate pe ținerea acestora sub control, dar nu mai sunt adaptate la schimbările climatice în desfășurare”, au scris autorii unui studiu din 2021 pe tema “Înțelegerea Schimbării Incendiilor din Europa Sudică”. 

3. Ce legătura are clima? 

Cu toate că suprafața arsă din regiunea mediteraneană a scăzut ușor în ultimii 40 de ani, acest fapt se datorează în mare parte eforturilor eficiente de control a incendiilor, conform Agenției Europene de Mediu (EEA). 

Încălzirea globală duce la creșterea frecvenței condițiilor propice incendiilor, precum s-a putut observa în timpul incendiilor din Australia și California, în ultimii ani. Și inevitabil, schimbările climatice au crescut și riscul de incendii forestiere de-a lungul întregii Europe, inclusiv în regiunile centrale și nordice care nu sunt în mod obișnuit predispuse la incendii. 

Recordul actual de secetă și caniculă din regiunea mediteraneană amintește de evenimentele din anul 2018, când “mai multe țări ca niciodată au suferit din cauza incendiilor puternice”, conform EEA. În Grecia, peste o sută de persoane au murit în așa-zisele incendii Attica din 2018, al doilea cel mai fatal eveniment de acest fel al secolului, după incendiile din “Sâmbăta Neagră”, izbucnite în Australia. 

“O extindere a zonelor predispuse la incendii și sezoane mai lungi de foc este anticipată în majoritatea regiunilor europene”, a mai precizat EEA. 

Nivelul emisiilor de carbon nu scade destul de rapid încât să limiteze această încălzire, în ciuda acordurilor climatice precum Pactul Verde European și Acordul de la Paris. 

“Ei propun planuri, stabilesc obiective, dar nu acționează”, a spus Mojib Latif, climatolog la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Oceanelor. “Din 1990, emisiile globale de carbon au crescut cu 60%”, a declarat el pentru DW, adăugând că emisiile vor crește din nou în 2021, după scăderea nivelelor din timpul pandemiei de anul trecut. 

4. Care sunt repercusiunile schimbărilor climatice? 

La nivel global, incendiile de vegetație sunt responsabile pentru o cantitate semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră, și pentru 5-8% dintre cele 3,3 milioane de decese premature cauzate de calitatea redusă a aerului. Dar emisiile de carbon cauzate de incendii de vegetație au scăzut în ultimele decenii. Acest lucru se datorează, din nou, prevenirii mai eficiente a focurilor. Însă gravitatea și intensitatea flăcărilor au un efect mult mai puternic asupra acumulării carbonului, având în vedere faptul că pădurile pot arde atât de mult încât copacii nu vor mai crește la loc. 

În 2017, nivelul emisiilor de dioxid de carbon rezultate din incendiile forestiere extreme, de-a lungul sud-vestului Europei (mai precis Peninsula Iberică, sudul Franței și Italia), a fost cel mai ridicat din 2003, atingând aproape 37 grame de CO2/km. Și dacă intensitatea incendiilor va arde o suprafață forestieră semnificativă în 2021, eliberările de dioxid de carbon rezultate ar putea deveni chiar mai devastatoare pentru climă.

Sursă: Deutsche Welle

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

[nicolae]

SetThings - Influența încălzirii globale asupra apei potabile

https://www.setthings.com/ro/influenta-incalzirii-globale-asupra-apei-potabile/

Influența încălzirii globale asupra apei potabile

(Precipitații în secolul XX și până în 2008 în timpul încălzirii globale: NOAA estimează o tendință observată în această perioadă de 1,87% creștere globală a precipitațiilor pe secol.) Au fost observate o serie de tendințe legate de climă care afectează … Read More

[stiri-noi]

Anul canicular istoric în care România a fiert, la propriu, sub soare

[stiri-noi]

ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ Anul 2016, un an negru pentru climă (raport) - AGERPRES

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Creşterea cu doar 0,5°C a temperaturii medii, suficientă pentru intensificarea dezastrelor meteorologice

Creşterea cu o jumătate de grad Celsius a temperaturii medii de pe Terra a fost suficientă pentru înmulţirea şi intensificarea în ultimii ani a valurilor de caniculă şi a ploilor torenţiale în numeroase regiuni ale lumii, se afirmă într-un studiu publicat vineri şi citat de AFP. Oamenii de ştiinţă au comparat două perioade (1960-1979 şi 1991-2010), între care temperatura medie globală a crescut cu 0,5°C. Între cele două intervale menţionate, intensitatea precipita��iilor extreme a crescut cu 10% pe un sfert din teritoriul mondial. Secetele s-au prelungit cu o săptămână în jumătate din regiuni, potrivit acestui studiu, apărut în revista Nature Climate Change. Atât de multe schimbări radicale exclud orice variabilitate naturală, au precizat autorii cercetării. Temperatura de pe planetă a crescut deja cu 1°C în raport cu perioada de dinainte de Revoluţia industrială, "iar noi dispunem de acum de o serie de observaţii, reale, ce ne permit să vedem consecinţele concrete ale încălzirii climei", a declarat Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam. Încălzirea globală, generată de arderile de cărbune, petrol şi gaze naturale, a început odată cu industrializarea lumii, însă ea s-a accelerat în mod considerabil în ultimii 50-60 de ani. Între perioadele 1960-1979 şi 1991-2010, verile au fost cu 1°C mai calde (pentru un sfert din regiunile lumii), iar iernile au fost cu 2,5°C mai călduroase. Statele lumii au adoptat la sfârşitul anului 2015, la Paris, un acord internaţional pentru a limita încălzirea climei terestre cu peste 2°C în raport cu Revoluţia industrială, vizând chiar o limită de 1,5°C în privinţa acestei creşteri a temperaturii medii globale. GIEC, grupul de experţi pentru climă din cadrul ONU, va trebui să prezinte în septembrie 2018 o vastă sinteză ştiinţifică despre fezabilitatea obiectivului de 1,5°C şi despre consecinţele ce ar putea fi evitate dacă omenirea va reuşi să atingă acel obiectiv. "Vedem în mod clar că o diferenţă de 0,5°C contează", a declarat Erich Fischer, profesor la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETH), coautor al studiului. Potrivit precedentelor previziuni bazate pe modele informatice, realizate tot de profesorul Schleussner, o încălzire cu 2°C, comparată cu o creştere a temperaturii cu 1,5°C, ar determina o dublare a severităţii stresului hidrologic, recolte slabe şi valuri de caniculă în numeroase regiuni de pe Terra. Menţinerea creşterii temperaturii medii sub 1,5°C (obiectiv foarte dificil de implementat) ar da astfel o şansă de supravieţuire barierelor de corali, aflate în centrul unor ecosisteme de care depind 500 de milioane de oameni şi un sfert din totalul vieţuitoarelor marine.AGERPRES

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/cresterea-cu-doar-05c-a-temperaturii-medii-suficienta-pentru-intensificarea-dezastrelor-meteorologice/