#cetățeni moldoveni

[crossbordercroniclesro]

Schimbare istorică pe 5 noiembrie? Kamala Harris, aproape de victorie! Trump lăsat în umbră, într-un scenariu șocant care poate transforma America!

Astăzi, 4 noiembrie, întreaga lume urmărește cu sufletul la gură ce va aduce ziua de mâine în Statele Unite. Cu o atmosferă tensionată și declarații explozive care pun sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, în seara de 5 noiembrie s-ar putea anunța ceva de necrezut: Kamala Harris, declarată câștigătoare, pe cale să devină prima femeie președinte al Americii! Dar la ce cost? Mulți…

[mirjamvisionpray]

Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia Republicii Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin

De ce Republica Moldova

O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale.

În urma unei „analize de risc”, însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni.

O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil.

Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova – majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească

De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși.

În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive.

Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană.

Lobanov a depus dosarul la Chișinău în decembrie 2022

Mihail Lobanov a depus dosarul de obținere a cetățeniei Republicii Moldova pentru sine și cei trei fii ai săi pe 14 decembrie 2022.

Conform datelor de care dispun autoritățile moldovenești, Lobanov ar fi depus personal dosarul la secția Cetățenie a ASP.

Mihail Lobanov este o piesă foarte importantă din mecanismul prin care banii oligarhilor ruși au fost investiți în Europa și nu numai, de multe ori fără a se ști public proveniența fondurilor. Unul din cele mai importante vehicule puse pe picioare de Lobanov pentru a investi banii oligarhilor ruși este fondul de capital de risc Target Global.

Compania a fost înființată la Moscova sub numele de Target Ventures de către Alex Frolov Jr, fiul oligarhului rus acum sancționat Aleksandr Frolov, și de către Mihail „Mike” Lobanov în 2012, după ce cei doi au lucrat împreună la compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom.

[rebeccalovepeace]

EXCLUSIV Oligarhi ruși au încercat să obțină, cu acte false, cetățenia R. Moldova. Printre ei, „Mike” Lobanov, care a investit în secret în Europa banii lui Abramovici, și miliardarul sancționat Serghei Lomakin

De ce Republica Moldova

O operațiune complicată, câtă vreme statele care acceptă să ofere cetățenie unor ruși cu conexiuni la Kremlin se expun regimului de sancțiuni internaționale.

În urma unei „analize de risc”, însă, mai mulți oameni de afaceri ruși au considerat că au șanse bune să devină cetățeni moldoveni.

O țară ideală, în context: Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar statutul de țară candidată la aderarea la blocul comunitar și apropierea de România fac pașaportul moldovenesc foarte dezirabil.

Din ianuarie 2022 până în aprilie 2024, au fost depuse 4.317 cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova – majoritatea provenind de la cetățeni ruși. 2.577 de cereri au fost acceptate – în mare parte fiind vorba de redobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către moldovenii care au renunțat la ea după ce au obținut cetățenia rusă pe timp de pace.

Oligarhi ruși, falsuri pentru cetățenie moldovenească

De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, autoritățile moldovene au blocat peste 20 de dosare vizând obținerea cetățeniei Republicii Moldova de către cetățeni ruși.

În toate cazurile au fost depistate acte false anexate la dosarele depuse la Agenția Servicii Publice (ASP) de la Chișinău, instituția care gestionează procesul de obținere a cetățeniei. Peste 200 de dosare au fost respinse din alte motive.

Trei dintre cele 20 de cereri respinse aparțin unor oameni de afaceri ruși cu afaceri de zeci de miliarde de euro derulate inclusiv prin intermediul unor companii active în Uniunea Europeană.

[inprimalinie]

Cetățenii moldoveni cu pașapoarte ucrainene, trimiși la centrele de recrutare. @legitimniy: Guvernul Sandu refuză să își ajute cetățenii care se află într-o astfel de situație

Ni se spune că acum mulți „cetățeni din alte țări” au început să fie împachetați masiv la frontieră și trimiși imediat la TCC – Centrul teritorial de recrutare și asistență socială. Într-o măsură mai mare, acest lucru îi privește acum pe cetățenii din Republica Moldova, care aveau pașapoarte ucrainene și lucrau în regiunea Odesa, transmite canalul de Telegram @legitimniy. Georgiana…

[itmediaseo]

Pregătirea dosarului pentru cetățenie română cu ExpertConsulting

Compania ExpertConsulting oferă pregătirea dosarului pentru cetățenie română persoanelor din Moldova care doresc să obțină sau să-și redobândească pașaportul românesc. Experiența noastră bogată în consultanță și pregătirea documentelor garantează clienților noștri șanse maxime de a parcurge cu succes etapele obținerii cetățeniei.

[stireazileiuk]

Atacul terorist de la Istanbul: cetățeni moldoveni, printre suspecți

[bartholomaus]

Capitala culturală europeană în 2021 (a României) a fost aleasă azi Timișoara. Am prognosticat asta de azi dimineață când am auzit candidaturile: Timișoara, București, Baia Mare și Cluj. Despre Baia Mare nu stiu mare lucru dar era clar că Bucureștii sau Clujul n-aveau nici o șansă. De ce? E o senzație, un sentiment, o stare.. Am desenat și am cunoscut la modul intim Bucurestiul, Clujul și Timisoara. Asa ca imi pot da cu parerea. Clujul și Bucureștiul, deși ambele capitale, fiecare în felul lor au ceva...Ceva rău, incompatibil cu o capitală culturală eurpeană. Ceva ce Sibiul NU a avut în 2007. De exemplu factori de decizie de calitate deosebit de proastă. Din toate domeniile. Timișoara are o  comunitate faimoasă de romi. Și cu toate astea mare parte din populația (românească neaoșă) a  Bucureștilor și Clujului e de mult mai proastă calitate. Cu toate elitele culturale și științifice care trăiesc acolo. Cum poate fi capitală culturală un oraș (Clujul) care a ales primar de 3 (sau 4?) ori un om precum Funar și care nu acceptă nici azi tăblițe trilingve la intrarea în oraș? Un oraș care păstrează, ca simbol al orașului o  stemă comunist-naționalistă de o urâțenie dezgustătoare. Un oraș în care scrie unul din cei murdari naționaliști de extremă dreaptă: Țone de la Napocanews. Un oraș care a demolat sau transformat grosolan clădiri renascentiste din centru (din care una ca să facă loc unei biserici ortodoxe). Care nu are muzeu de istorie de peste 8-9 ani. Care îl are ca rector la cea mai veche și prestigioasă universitate din oraș pe un istoric agresiv naționalist (în sensul rău). Într-un oraș cu istorie multietnică. Nu e vb de patrimoniu ci de o atitudine. Repet, incompatibilă cu ideea de „capitală culturală”. La fel Bucureștii. Un oraș sufocat de mitocănie, corupție,   distrugeri de patrimoniu, condus de primari ticăloși, aleși de bucureșteni proști și răi. Un oraș cu prea multe mall-uri, cu târguri făcute ”cocălăresc” între statuile de la Universitate. În care oamenii buni și talentați (foarte mulți dar nu destui) sunt totuși invizibili și n-au nici o putere de a schimba ceva (sau mult prea rar; doar când mai mor peste 50 de oameni arși). Fără îndoială, București nu merita să fie capitală culturală nici cât jumătate din Cluj. Timișoara are bubele lui dar arată și are cetățeni (chiar dacă puțini mai sunt urmași de bănățeni neaoși ) care au ceva de ”capitală culturală”. Aștept completări la aceste păreri extrem de subiective...

---

Cum am spus, o sovietizare de tip nou. Acest nou homo sovieticus cu o fata si gandire "umanista" de data asta, care bascaliaza tot ce tine de trecutul cultural si national al Europei traditionale, fortand nota "multi culturalismului multi lateral dezvoltat".

Poti sa scoţi Ţiganul afara din şatra dar nu poţi sa scoţi mentalitatea şatrei din felul de a fi al Ţiganului. Din păcate...

---

Clujul e unul din cele mai șovine orașe din România. Urmașii lui Avram Iancu coborâți din Apuseni și deveniți clujeni și-au spus cuvântul...

Populația maghiară a Clujului era de 86.000 de locuitori, în 1977, iar azi este cu puțin peste 50.000(mai compensează cu vreo 10-15.000 de studenți). Comunitatea maghiară se luptă pentru a mai avea un viitor, fiindcă în acest ritm, în maximum 3 generații, adio ungurime...Nu e ușor să vezi cum te pierzi între majoritari...Pot apărea, din această cauză, unele frustrări și reacții uneori mai dure și necontrolate la unii maghiari. Asta e o problemă. A doua, datorită emigranților industriali din epoca comunistă, Clujul a fost invadat de țărani ardeleni, dar și de moldoveni sau olteni, chiar dacă nu așa de mulți ca în Brașov sau Timișoara. Din păcate, așa cum se întâmplase până atunci, nu masa orășenilor a asimilat migranții rurali, ci invers, ruralii au impus legea în Cluj...Pentru prima dată în istoria lui, orașul a fost asimilat de zona rurală(nu e doar cazul Clujului, aici e doar mai frapant, fiind vorba de un simbol al Transilvaniei, de un oraș elitist, cultural, studențesc). Cumulând consecințele celor 2 probleme, am ajuns unde am ajuns...Există o doză de intoleranță și la mulți români(la peste 50-60%) și la mulți maghiari(n-aș risca un procent, dar tind să cred că e tot majoritar), la fel de puternică, chiar dacă din cauze diferite...

----

Consider că Constanța e mult mai rău. La capitolul cultură și patrimoniu Constanța e foooarte jalnică! Poate e orașul mare care stă cel mai rău din România. Unul din orașele fără nici o librărie în centru. Cu un muzeu care deși are un patrimoniu extraordinar, e vetust și îmbătrânit (inclusiv ca concepție naționalistă)... Cu un patrimoniu devastat și o populație mitocănizată la culme. Orice om normal a fugit din Cța unde a văzut cu ochii. În locul lor s*a umplut cu săteni din comunele și orășelele amărâte din județ. Un oraș de cocalari și mafioți. E la  mii de ani față de ce era acest oraș până în anii 70

[edufinonline]

Companie din Moldova implicată în trafic de droguri din Surinam în Belgia Firma fondată de cetățeni belgieni și administrată de cetățeni moldoveni era folosită drept paravan pentru introducerea drogurilor n Europa, cocain

[saltminmedia]

Iar la Europa Liberă! – Traian Băsescu: Dacă va mai primi încă un milion de moldoveni cetățenie română, „se face unirea prin cetățenie��

[ghenamorosanuofficial]

Mergem să votăm !

Let’s Vote !

Stimați cetățeni ai Republicii Moldova,

În conformitate cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2109 din 19 ianuarie 2019, pentru alegerile Parlamentului Republicii Moldova și referendumul republican consultativ din 24 februarie 2019, a fost aprobată deschiderea a 12 secții de votare, în mai multe localități de pe teritoriul SUA, după cum urmează:

1. Washington D.C. - sediul misiunii: 2101 S Street NW, Washington D.C. 20008;

2. New York - sediul misiunii: 35 East 29th Street, New York, N.Y. 10016;

3. Sacramento, CA - 4849 Manzanita Avenue, Carmichael, CA 95608;

4. Chicago, IL - 7280 N. Caldwell Avenue Niles, Illinois, 60714;

5. Seattle, WA - 2312 SW 336th St, Federal Way, Seattle WA 98023;

6. Atlanta, GA - 165 S Clayton St., Lawrenceville, GA 30019;

7. Raleigh, NC - 711 West Lane St, Raleigh, NC 27603;

8. Spokane, WA - 7010 W Thorpe Rd, Spokane, WA 99224;

9. Springfield, MA – TBC;

10. Portland, OR - 11050 SE Powell Blvd, Portland, OR 97266;

11. Asheville, NC - 227 Hazel Mill Rd, Asheville, NC 28806;

12. Minneapolis, MN - 6206 Lilac Dr N, Brooklyn Center, MN 55430.

Orarul secțiilor de votare: în ziua de Duminică, 24 februarie 2019, între orele 7.00 și 21.00, ora locală.

Cine își poate exercita dreptul la vot în străinătate: toți cetățenii Republicii Moldova cu vârsta de peste 18 ani, împliniți inclusiv în ziua scrutinului parlamentar și referendumului republican consultativ, cu excepția celor privați de acest drept în modul stabilit de lege.

Cum se poate exercita dreptul la vot: la orice secție de votare organizată în străinătate. La secțiile constituite în afara țării, nu se poate vota prin intermediul urnei mobile.

Actele de identitate pe baza cărora se poate vota: pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, livret de marinar;

Atenție: În afara țării, nu puteți vota în baza buletinului de identitate

Fiecare alegător își exprimă votul personal, iar votul multiplu este interzis. Votarea multiplă este interzisă prin lege și atrage după sine răspundere penală. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă. Votul exercitat este secret. Participarea cetățenilor la ambele scrutine se face pe baza consimțământului liber al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegerile parlamentare și referendumului republican consultativ.

Pentru întrebări și sugestii puteți contacta Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii la adresa: AlegeriParlamentare2019.SUA@gmail.com

-

-

-

-

-

#votam #alegeri #parlamentare #referendum #sua #canada #moldova #chisinau #california #losangeles #pdm #moldovenidintoatestateleunitiva #moldoveni #din #toate #statele #tarile #unitiva #faptenuvorbe

[inprimalinie]

Câți cetățeni români se află în funcții înalte în Republica Moldova?

O serie de români, care au avut funcții importante la București, au ajuns, doar în timpul președinției Maiei Sandu, să dețină poziții cheie în Republica Moldova. Georgiana Arsene În timpul președinției Maiei Sandu, un număr semnificativ de cetățeni ai țării vecine au devenit și cetățeni moldoveni. Unii dintre ei au obținut imediat poziții solide în statul moldovean, cum ar fi Anca Dragu, care a…

[misterady]

Muncitori români şi moldoveni, transformaţi în SCLAVI, în Spania, de către o grupare de 16 români şi o companie de angajări temporare

Muncitori români şi moldoveni, transformaţi în SCLAVI, în Spania, de către o grupare de 16 români şi o companie de angajări temporare

Autorităţile spaniole au realizat investigaţii pe mai mult de un an de zile, ca să poată trimite după gratii, 16 persoane care au ținut în condiții de sclavie, sute de cetățeni români și moldoveni, scriu cei de la gazetadespania.es

Anchetatorii care au participat la acţiunea UROFORT, au descins la mai multe ferme din jurul localităților Jaén, Huelva, Córdoba și Albacete, unde românii și…

[bg1952]

Traian Băsescu: Dacă va mai primi încă un milion de moldoveni cetățenie română, „se face unirea prin cetățenie”

https://moldova.europalibera.org/a/campanie-electorala-pmp-traian-basescu-suveranisti/29893532.html

[news24hrou]

Mai mulți primari din Gorj se alătură protestului „15 minute pentru autostradă”

Primarii orașelor Târgu-Jiu și Motru, precum și cei ai comunelor Bălești și Roșia de Amaradia anunță că se alătură protestului pentru construcţia de autostrăzi, la provocarea omului de afaceri Ștefan Mandachi din Suceava.

În total, 7 primari din județul Gorj au anunțat până acum sprijin.

Marcel Romanescu, primarul PNL al orașului Târgu-Jiu, a anunțat pe Facebook că se alătură protestului.

„Mă alătur demersului inițiat de omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi. Lipsa infrastructurii rutiere este o problemă a întregii țări și, dacă o astfel de formă de protest ar putea determina factorii de decizie să ia măsuri, atunci nu voi sta deoparte. Sunt convins că mulți cetățeni ai municipiului Târgu-Jiu mi se vor alătura și, în data de 15 martie, la ora 15:00, împreună vom atrage atenția Guvernului că România are nevoie de autostrăzi, iar Gorjul are nevoie de un drum expres”, a anunțat Marcel Romanescu.

La rândul său, primarul liberal al orașului Motru, Gigel Jianu, a declarat, că susține demersul: „Vreau autostrăzi. Încă nu am discutat cu angajații, dar eu susțin demersul”.

Primarul PNL al comunei Bălești, Mădălin Ungureanu, a declarat că sprijină protestul pentru că este nemulțumit de lipsa infrastructurii.

„Accept provocarea. Mă alătur acestui demers, din lipsa de infrastructură rutieră. Este o problemă la nivelul întregii țări”, a spus Mădălin Ungureanu.

De asemenea, primarul PNL al comunei Roșia de Amaradia, Liviu Cotojman, a spus că protestul trebuie susținut.

Până acum, în total, șapte primari din județul Gorj au anunțat sprijin.

Antreprenorul Ştefan Mandachi a declarat, pentru MEDIAFAX, că cei trei primari din Gorj care au decis să se alăture protestului lui sunt un exemplu pentru ceilalți edili: „Un exemplu și pentru primarii moldoveni, care au pornirea mai grea. E șansa noastră!”.

Afaceristul Ștefan Mandachi, din Suceava, care a construit primul și singurul metru de autostradă din Moldova, i-a provocat pe români să se alăture protestului lui: să oprească activitatea în 15 martie, la ora 15, timp de 15 minute.

Mai mulți oameni de afaceri s-au alăturat deja demersului.

https://ift.tt/2HddPbG https://ift.tt/2SWbqV3

[politicaastazi]

Primul proiect Twinning în domeniul anticorupție: „Oferă posibilitate partenerilor moldoveni de a coopera cu partenerii țărilor membri ale UE”

Primul proiect Twinning privind suportul în consolidarea capacităţilor operaţionale ale organelor de aplicare a legii din Republica Moldova în domeniul prevenirii şi investigării actelor de corupţie a fost lansat, astăzi, la Chișinău, transmite CURENTUL.

Beneficiari ai proiectului sunt CNA, Procuratura Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliţie și Serviciului Vamal.

Ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, a menționat că acest proiect este angajamentul care există și relațiile continue politice care sunt între UE și R. Moldova.

„Proiectul Twinning oferă posibilitate partenerilor moldoveni de a coopera cu partenerii țărilor membri ale UE. România, Lituania și Finlanda au adus cele mai bune capacități din partea lor pentru a ajunge la îndeplinirea priorităților noastre. R. Moldova este singura țară din Parteneriatul Estic care are Acord de Asociere și un cadru unic de susținere și cadrul anual de acțiuni pentru 2017 deja agreat. În acord este indicat un prim angajament politic de importanță fiind lupta împotriva corupției și spălării banilor. Oamenii întreabă care sunt rezultatele în baza acestor reguli și noi trebuie să ne concentrăm pe acest aspect. Lista beneficiarilor este lungă și nu poate să aibă impact pe termen lung doar o singură instituție”, a spus Ambasadorul UE.

Ambasadorul Lituaniei în R. Moldova, Rimanmtas Aslatakas, a spus că în cadrul proiectului au fost implicați și experți din Lituania și și-a exprimat speranța că acest proiect va fi susținut de societatea civilă, cetățeni și mass-media.

La rândul său, Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, a menționat că România este bucuroasă că poate ajuta la ajustarea cadrului anticorupție din propria experiență și va rămâne un susținător în continuare a parcursului european l al Moldovei.

Proiectul este implementat de un consorţiu format din instituţii specializate din 3 state-membre ale Uniunii Europene: Republica Lituania (partener superior), România (partener junior) și Finlanda (partener junior). Acesta are un buget de aproximativ un milion de euro pentru toate autoritățile beneficiare și va dura 24 de luni.

Cristina Parfeni

vezi sursa: http://ift.tt/2BIdNCN from Blogger http://ift.tt/2zZHj6c via IFTTT Like: My Library

[mesagerulneamt]

Gheorghe Triboi este genul acela de om cu care ți-e drag să vorbești, pentru că funcția și ambițiile personale nu l-au îndepărtat de ceea ce au construit părinții lui. E simplu, e direct, e cu bun simț dublat de un extraordinar și, din nefericire, din ce în ce mai rar întâlnit simț al măsurii. Spune lucruri grave pe un ton la fel de firesc ca și cum ar povesti că-i place să mânânce bine. Nu judecă, ia oamenii așa cum sunt, dar tot are tendința să-i mai îndrepte ”oleacă”. Nu-i plac lingușitorii, și cam are parte de ei în ultima vreme. Nu-i plac nici tupeiștii. Are principii sănătoase, cu rădăcini bine înfipte în educația din cei 7 ani de acasă: ”Și ăla care dă la lopată e tot om” și ”Cel mai bine în viață este să rămâi cu capul sus”.

Portret pe scurt: moldovean, născut în Ciorești, raionul Nisiporeni, pe 15 mai 1976. Are 3 frați mai mari și, spre decepția părinților, care și-au tot dorit o fată, și al patrulea tot băiat a ieșit. Mama a fost funcționară la școală, tata a lucrat la colhoz. A avut ”buneii” deportați în Siberia și-a auzit povești triste despre felul în care au trăit și și-au crescut copiii. Actualmente, este director al Publiserv. Soția este economist. Are un fiu, Alexandru, pasionat de istorie și meșter în întrebări încuietoare.

* Proaspăt inginer – la cules struguri în Italia

Școala medie de 11 ani, în sistem sovietic, a absolvit-o în localitatea natală. Ca să ajungă în România, însă, asta fiind dorința lui de mic copil, avea nevoie de 12 ani de studii. S-a înscris la Universitatea tehnică din Chișinău și, un an mai târziu, era deja student la București. La început, orașul i s-a părut cam gri. Era obișnuit cu Chișinăul, plin de clădiri albe, orașul de marmură, cum îi spuneau rușii. Peste vreo două luni, a început să vadă și alte tipuri de diferențe. A avut câteva probleme de adaptare, încă din clipa în care i s-a predat camera de cămin și a realizat că nu cunoștea decât foarte puține cuvinte din câte sute i se spuneau. Unele de mare uz în România, dar complet necunoscute în Moldova. ”Fasung”, de exemplu, era pentru el o noțiune abstractă, până ce privirea secretarei s-a îndreptat spre bec și-a înțeles că trebuie să aibă vreo legătură cu asta. El, moldovean, cu istorie în spate, s-a adaptat ”englezește”. Cu mult calm. Și-a propus să renunțe la accent. Și la unele cuvinte sau expresii: ”n-am dovedit la tren”, ”căldare”, ”oleacă”…

Apoi, a început să înțeleagă noțiunea de libertate. Aceea despre care auzea vorbindu-se acasă, când tata, un rebel, asculta ”Europa liberă”. Pentru el, ca tânăr student la București, libertatea însemna că nu exista portar la cămin și nu trebuia să-și caute loc de dormit dacă nu ajungea în cameră până la 11 noaptea, ca la Chișinău.

#gallery-0-10 { margin: auto; } #gallery-0-10 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-10 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-10 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

În 2002, George Triboi era proaspăt absolvent de Politehnică. Pe 15 ianuarie 2003, de ziua lui Eminescu, s-a căsătorit cu Elena, o mare admiratoare a poetului, care a vrut să asocieze ziua lui de naștere cu unul din cele mai importante evenimente din viața ei. După un an petrecut în Italia, la muncă în agricultură – curățat și cules vie și îngrijit pomi fructiferi – s-a întors acasă.

”În 2004, am făcut cunoștință cu un italian, care mi-a propus să lucrez pentru el. Avea o mulțime de investiții în România și-a încercat și în Republica Moldova. Până în 2006, ne-am chinuit acolo, dar eu n-am mai vrut. Pe 19 noiembrie 2007, exact când copilul meu împlinea 3 ani, l-am adus la Piatra Neamț. Italianul avea un magazin de mobilă în București și eu ar fi trebuit să-l administrez. După asta, s-a răzgândit și a început să construiască un cartier la Dumbrava Roșie. Am început unul și la Săvinești, care a rămas așa, în paragină, pentru că italianul a decedat în 2015. În 2010, am făcut un master în construcții civile la Iași, la «Gheorghe Asachi». Am zis că măcar să am limbaj de inginer, în rest, învățam numai de la muncitorii de pe șantier”.

* ”Nu înțeleg oamenii politici care-și schimbă prietenii pentru că cei vechi nu mai sunt de talia lor”

George Triboi a intrat în politică în 2012. Din convingerea că este calea care-l va propulsa spre administrație și din dorința de a găsi persoane cu care să discute alte lucruri decât cele curente, de serviciu, pe care le dezbătea cu șoferii de camion. Era un mare admirator de-al lui Mihai Răzvan Ungureanu  și își propusese ca, în cazul în care fostul ministru își va face un partid, în acela să se înscrie. S-a întâmplat să-și rupă un tendon exact în perioada când se înființase Forța Civică. A studiat vreo săptămână problema, a completat o cerere, a pus-o în plic și i l-a dat soției să-l pună la poștă, fără să-i spună ce conține. Și acum, când se supără pe el, îi spune ”De-aș fi știut ce era în plicul ăla…”.

#gallery-0-11 { margin: auto; } #gallery-0-11 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-11 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-11 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Acum, după 5 ani de activitate, George Triboi spune că sunt diferențe imense între politica ”mică” și cea ”mare”: ”Au fost lucruri frumoase, am participat la crearea unui partid, iar în 2014, la alegerile europarlamentare, am avut ocazia să fiu propus să candidez. A fost o campanie frumoasă, alături de Mihai Răzvan Ungureanu, un om foarte inteligent. După asta, odată cu unirea dreptei, ne-a adus în PDL, am fuzionat cu PNL și-am creat partidul mare. Până la intrarea în politica mare, a fost altfel. Toți eram niște visători, toți eram tineri, foarte mulți nu mai făcusem politică.

În politica mare, e complet diferit, dar îți asumi riscul.

Eu, cel puțin, nu pot să stau într-o societate fără a mă implica. Poate asta se transmite și de la taică-miu. Și de la bunicul de pe mamă, care a fost un mare român”.

”Primul lucru care contează pentru mine este să rămâi așa om cum ai fost, să nu te schimbe nici banii, nici influența. Eu n-am înțeles niciodată oamenii politici care au ajuns în funcții și au început să-și schimbe prietenii, pentru că cei vechi nu mai erau de talia lor. Eu am prieteni din copilărie. Și am avut o întâmplare cu unul dintre ei, cu care am crescut împreună. Am fost acasă, eram cu o mașină mai diferită față de restul, m-a văzut și-a început să-mi spună «domnul George». M-a dat peste cap. De la relațiile astea, personale, te extinzi și ajungi la o altă valoare a omului: apartenența la o națiune. De mic, n-aveam cum, dar, după ’90, am început cât mai mult să cred că sunt român. Eram ferm convins că nu poate să existe o națiune moldovenească sau o țară moldovenească. Uniunea Sovietică a creat țara aia pentru 50 de ani și, în timpul ăsta, trebuie să se întâmple ceva cu ea. Poate, cu ajutorul altor puteri, mai mari, o să ajung să trăiesc unirea. Eu sper foarte mult să se întâmple.

Când era Uniunea Sovietică, nu ne puteam spune nici români, nici moldoveni.  

Un profesor, cu care am rămas prieten din facultate și care avea tatăl născut în Bucovina, știa despre ce-i vorba și ne spunea să ne simțim cetățeni ai universului”.

* ”Când am venit, am găsit vreo 400 de comenzi neonorate”

#gallery-0-12 { margin: auto; } #gallery-0-12 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-12 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-12 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

După o scurtă carieră de consilier județean, ales în vara lui 2016, George Triboi a renunțat la bucuria de a face administrație și s-a dus director la Publiserv, la propunerea PNL. Având experiența din privat, de la Grill SRL, unde era ”George” pentru toată lumea, în prima săptămână a început să-l doară capul de la atâta ”domn’ director”. A avut o discuție cu o singură persoană din interior, căreia i-a spus că lui îi place atmosfera de echipă, și i s-a atras atenția că aici nu e Ardealul, iar drumul de la ”dom’ director” la ”George” este echivalent cu pierderea autorității. Deși este de părere că respectul se câștigă, nu se impune, pentru că, altfel, ar fi doar de fațadă, a optat pentru formula de adresare ”domn director”. Și-a început să facă treabă.

”O mare problemă este că funcția asta e politică. Acum mă bucur că fac o echipă foarte bună cu primarul de Piatra Neamț și cu viceprimarul, pentru că lucrurile decurg mult mai simplu. Când am venit, am găsit vreo 400 de comenzi date de Primărie neonorate. Jumătate le-am rezolvat deja. Până dă zăpada, vrem să scăpăm de problema cu gropile. Am pus șoferul să meargă prin cartiere, să facă poze, să identifice gropile, să vadă căminele care trebuie aduse la nivel și, când intrăm într-un cartier, încercăm să le rezolvăm pe toate. Oamenii n-au avut educație. Dacă erau într-un loc să repare o groapă și, la 5 metri, mai era una, n-o făceau și pe aia. Era o luptă între societatea asta și primărie. Eu n-am întâlnit piedici cu primarul. Am avut niște sesizări din cartierul Gara Veche. Acolo sunt niște străzi asfaltate, dar au găuri, iar alte străzi sunt neasfaltate. Am vorbit cu primarul Dragoș Chitic să le facem pe toate. Nu e bine să tot muți utilajele dintr-o parte în alta, fără să termini cu totul. Eu așa știu că se face treaba: până la capăt. Experiența pe care am avut-o în construcții mă ajută. Apoi, la Publiserv, toți angajații sunt învățați cu venirea și cu plecarea directorului. Te iau încet, știu ce să facă, chiar și cu tine, te învață, sunt foarte deschiși. Am fost primit chiar foarte bine. Îmi place.

Am început să am un tic, cu descoperirea găurilor din asfalt. Treceam prin Târgu Neamț și mă uitam să le țin minte. Abia pe urmă mi-am dat seama că nu sunt în Piatra”.

De când este director, George Triboi încearcă, în fiecare zi, să se apropie de oameni. A început prin a le acorda drepturile pentru orele lucrate noaptea și în week-end. Este foarte tentat să preia modelul petrecerilor corporatiste de la ruși, unde, la fiecare firmă, măcar o dată la două săptămâni, se organizeză câte un chef de apropiere între șefi și angajați. Adesea, petrecerile se termină cu beții generale, dar prind bine, pentru că așa se sudează echipa și lucrurile merg bine. ”Rușii au o mare calitate: nu-s invidioși. Nu le pasă că tu ai castel lângă ei și ei au o casă de lemn. Ei au alte valori în viață. De aia funcționează altfel”.

* ”Sistemul medical din județul ăsta are o problemă”

Cât a muncit cu partenerul din Italia, George Triboi a călătorit foarte mult, pentru că nu s-a ocupat doar cu construcțiile, ci și cu vânzările de mobilă. A stat mult prin Asia, în special în Sri Lanka și în Pakistan. A acumulat experiențe de peste tot, a făcut comparații. A lipsit de acasă și, mai ales, din viața copilului său care creștea.

”De doi ani de zile, de când nu mai e italianul, tot timpul liber încerc să-l dedic familiei. Copilul mă trage la sală și mă bucur că soția a descoperit că-i plac călătoriile. Plecăm în Brașov, la Sibiu, prin țară. Dacă, vreodată, o să plecăm de aici, orașul pe care l-am alege ar fi Brașovul. E mult mai evoluat, Piatra Neamț cam rămâne provincie.

Dacă vă uitați pe o hartă a Chișinăului, o să vedeți că toate străzile sunt perpendiculare sau paralele, geometric exact. Nu există străzi făcute după cum a mers căruța. Brașovul are, pe undeva, regula asta. Și altfel de atmosferă, altfel de oameni. Aici te lovești de probleme simple, pe care nu le poți rezolva.

Eu aș vrea să schimb în județul ăsta, în primul rând sistemul medical. E o problemă. Nu credeam, până ce soția n-a făcut un vertij și a stat 14 ore în spital, iar seara toți îmi spuneau că nu este de competența lor. Mi-a plăcut cum era salonul la ORL, că era curat și nu era nimeni, și-am lăsat-o acolo, iar dimineață am plecat la Chișinău, la șeful secției de neuro-recuperare, unde, într-o oră, s-a rezolvat. Și m-a costat 100 de euro cu totul. Acolo, medicii mai păstrează jurământul, te primește oricare și te ajută. Medicii foarte buni din Chișinău n-au emigrat, pe când, aici, mai este un pic și se umple spitalul cu moldoveni”.

Dincolo de incertitudinile sale privind viitorul și dorința ca soției și copilului să le fie bine, George Triboi are niște coordonate personale, care-i conturează planuri proprii. Și-a propus, în primul rând, să fie tânăr și la 70 de ani. Un lucru a cărui importanță a învățat-o de la italieni, ei fiind genul care și la 76 de ani se bucură dacă mai au câțiva ani de trăit. S-a apropiat și de bucătăria italiană, cu multă pizza și cu paste preparate în diverse feluri, dar la fel de mult îi place carnea la cuptor.

Se bucură că, de doi ani încoace, are timp pentru familie și, mai ales pentru fiul lui, de care s-a apropiat foarte mult. Au preocupări comune, deși nu sunt de acord în toate privințele. ”Mie îmi plac cărțile despre teoria conspirației și despre viitor. Am o luptă mare cu feciorul meu, care nu crede că există extraterești, în vreme ce eu cred. Am și o experiență. La 14 ani, am fost în Ucraina și-am stat o lună de zile, cu un frate de-al meu, la cules de mere. Lucram într-un sat și locuiam în alt sat, erau vreo 7 km de mers pe jos. Într-o seară, în spatele nostru venea o furtună foarte mare, cu tunete și fulgere, iar la orizont am văzut o lumină puternică. După aia, am citit în ziar că au fost obiecte din astea neidentificate. Eu nu știu ce-a fost, dar ceva a fost. Cred în lucrurile astea. El crede mai mult în Dumnezeu. Religia asta la școală e bine că-i formează, numai că-i face prea darnici cu biserica. Îi mai atrag atenția, dar sunt mulțumit că m-am apropiat foarte tare de el. Soția începe să devină geloasă, că orice vorbește cu mine, se lipește de mine. Ca să-l îmbrățișeze, maică-sa trebuie să cerșească. Avem o pasiune amândoi: istoria. Mă bombardează cu întrebări despre Al Doilea Război Mondial, despre ce s-a întâmplat cu România. Ne-am abonat la History, ne uităm la multe documentare. Soția nu înțelege pasiunea asta, spune că istoria oricum e mincinoasă și nu mai contează. Eu vreau să știu cât mai multe.

Am crescut cu Uniunea Sovietică, în ideea că e puternică și mare. Totul era impunător. În Moldova, și ștampilele sunt foarte mari. Când a dispărut Uniunea Sovietică, noi am avut o lipsă de țară. Și-mi pare rău că în România nu se merge pe ideea de patriotism, de naționalism. În Chișinău, pe toate panourile de publicitate scrie «Iubește-ți țara! Iubește-ți poporul».

Eu așa am crescut, cu dragoste și cu respect. Mi-ar plăcea să ajung într-o zi deputat în Parlamentul României”.

Cristina MIRCEA

Noul director al Publiserv și-a transformat șoferul în fotograf de gropi Gheorghe Triboi este genul acela de om cu care ți-e drag să vorbești, pentru că funcția și ambițiile personale nu l-au îndepărtat de ceea ce au construit părinții lui.