#artificiul

[spehck]

Space Awards :)

Hey beautiful people, so sorry for making y’all wait 8 FREAKING MONTHS!! but val and i have finally chosen the winners of the space awards :). Thanks so much for participating and it was truly a tough choice! 

@reveurh choices:

best url - @astlas

best posts - @couturedigest

best icon - @flowindia 

best theme - @ghlowy

best overall - @nudisth

nicest blogger - @caroushel

val’s fave - @artificiul

@spehck choices:

best url - @mimohsa

best posts - @awaykens

best icon - @wouldnts

best theme - @aphrite

best overall - @luxe-a

nicest blogger - @desiringly

dav’s fave - @ellahna

The awards page: https://planetawards.tumblr.com/

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2uf5fA4

riseproject.ro : Artificiul citării , strategia lui Schwartzenberg la CEDO

Căutat de Poliție, Elan Schwartzenberg, afacerist româno-israelian, a atacat recent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) mandatul de arestare emis anul trecut pe numele său.

Motivul? N-ar fi fost citat corect în afara țării.

Autoritățile susțin contrariul: procedurile au fost respectate, o comisie rogatorie a fost inițiată, până și tatăl inculpatului a fost înștiințat. Cert este că Schwartzenberg susține în plângerea înregistrată la CEDO, în martie 2017, că n-a fost citat corect în orașul Netanya din Israel, locul în care spune că s-a stabilit de aproape cinci ani. N-ar fi fost citat corect în afara țării, adică acolo unde a plecat și nu s-a mai întors, deși avea un mandat de arestare pe numele său.

La București, Schwartzenberg este personaj-cheie într-un amplu dosar de corupție. În mai 2016, procurorii anticorupție au cerut arestarea lui, în lipsă, acuzându-l că a fost intermediarul unei mite de 175 de mii de euro.

2 mai 2011, București. Elan Schwartzenberg anunță preluarea controlului asupra companiei Realitatea Media. Foto: Octav Ganea / MediafaxFoto

Banii, susțin procurorii, au ajuns în 2011 la Radu Mazăre, primarul Constanței la acel moment. Îi plătise însă israelianul Avraham Morgenstern, reprezentantul unei companii de construcții. Miza era mare: firma de construcții participa la o licitație de peste 10 milioane de euro, organizată de o regie din subordinea Primăriei Constanța.

În final, mai susțin procurorii, mita a fost mascată printr-o companie offshore, controlată de Schwartzenber, și a ajuns în două conturi nedeclarate din Israel. Unul era al fostului primar, iar celălalt al fratelui său, Alexandru Mazăre, încă parlamentar în 2011. Ambii au fost acuzați pentru corupție și fals în declarații.

Cum au circulat banii

Ancheta începuse în aprilie 2014, iar doi ani mai târziu, în aprilie 2016, frații Mazăre și Avraham Morgenstern au fost trimiși în judecată. Separat, tot în primăvara anului trecut, procurorii au deschis un nou dosar pentru Schwartzenberg, acuzându-l de complicitate la dare de mită.

RISE Project a luat legătura cu toți cei implicați în acest caz.

“Am aflat din presă despre mandatul de arestare”, ne-a spus Schwartzenberg. În timp ce documentau Afacerea “Madagascar”, reporterii RISE Project i-au scris lui Emilian Schwartzenberg pe o adresă de e-mail pe care au găsit-o în dosarul din instanță în care erau deja judecați frații Mazăre și omul de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta din urmă a dispărut luna trecută și e căutat de poliție într-un alt dosar de evaziune fiscală.  (DETALII, AICI).

În noiembrie 2016, Schwartzenberg a trimis instanței o declarație pe care o dăduse în fața unui notar din Israel. Ne-a spus că n-a mai primit niciun răspuns de atunci: “Fac această afirmație deoarece procurorii români au decis unilateral să nu mă abordeze nicicum. Au ales să parcurgă, într-un mod care asigură evitarea informării mele, proceduri prin care au obținut arestarea mea în lipsă. (…) Cât despre judecători, am înțeles de la avocat că au primit pozitiv acest demers (n.r.- declarația notarială) și că este posibil să dorească audierea mea prin video conferință. Accept oricând.”

DNA susține, într-un răspuns trimis RISE Project, că a existat o corespondență cu avocatul lui Emilian Schwartzenberg și că au fost respectate toate procedurile legale.

Avocatul Florin Cojocaru, apărătorul lui Schwartzenberg, susține că a epuizat toate căile de atac în România: “Căutăm remediu la CEDO, unde plângerea noastră a fost înregistrată la data de 13 martie 2017. Sper că judecătorii de acolo să amendeze maniera în care s-a eludat procedura de citare, astfel încât persoana vizată a fost subiectul unei proceduri de care nu a avut habar”.

Avocatul Cojocaru mai spune că procurorul de caz știa unde se află clientul său, iar acest lucru reiese, în opinia lui, chiar din cererea de arestare: “(…)Un motiv pentru care s-ar impune arestarea este acela că statul Israel își extrădează foarte greu cetățenii care suferă condamnări în lipsă în alte țări”.

Anchetatorii au încercat să-l citeze prima dată pe afacerist în 2014, la începutul anchetei penale. Au făcut-o atunci prin intermediul unui alt avocat – Cătălin Dancu.

Contactat telefonic, Dancu spune că l-a reprezentat pe Schwartzenberg doar în Luxemburg și Vaduz, de unde a adus documentele bancare pe care le-a depus la dosarul DNA, dar niciodată în România: “Nici nu aveam cum. Era conflict de interese”. Asta pentru că, susține avocatul, îl reprezenta în același dosar pe Radu Mazăre.

Schwartzenberg spune că nu înțelege de ce au apelat procurorii inițial la avocatul Dancu. “Până azi nu am reușit să înțeleg în ce context au ajuns cei de la DNA să-l abordeze pe Dancu. În egală măsură puteau apela la dumneavoastră”.

Mandatul de arestare a fost emis de judecători pe 9 iunie, contestat apoi de Emilian Schwartzenberg, prin avocatul Florin Cojocaru, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Pe 30 iunie, decizia a fost amânată tocmai ca autoritățile române să-l citeze la domiciliul său din Israel, iar dosarul a fost repartizat, mai departe, judecătoarei Camelia Bogdan, care a respins contestația lui Schwartzenberg.

Judecătoarea Camelia Bogdan susține: “Procedura de citare a fost legal îndeplinită, după cum a concluzionat și Inspecția Judiciară după ce am cerut apărarea reputației mele în urma unui material apărut în presă.(…) S-a dat termen expres să se facă comisie rogatorie în apel. A fost citat conform codului român de procedură penală. Au fost mai mulți pași care s-au făcut atunci (…) S-au făcut chiar demersuri suplimentare ca lui să se înmâneze citația.”

Decizia finală include și poziția avocatului Cojocaru: “S-a constatat că a ajuns citaţia şi s-au găsit membrii familiei acolo, respectiv tatăl care a primit citaţia. Este o adresă de domiciliu veche, care figura în evidenţele autorităţilor. S-a ignorat, în totalitate, obligaţia de citare a persoanei în străinătate, acolo unde se cunoştea deja de către organele judiciare că locuieşte inculpatul.”

Emilian Schwartzenberg s-a născut în Iași în 1967, apoi a emigrat împreună cu părinții săi în Israel unde a făcut liceul. S-a întors în România, a studiat medicina și după revoluție s-a apucat de afaceri. A intrat pe piața de publicitate stradală  și a fost acționar al televiziunii Realitatea.

Schwartzenberg ne-a spus că a plecat din România în 2012, iar de atunci, susține că ultimii cinci ani i-a petrecut preponderent în Israel și în SUA. Poliția îl caută în continuare.

  Ana POENARIU

CITIȚI ȘI

AFACEREA “MADAGASCAR”

[stiri-noi]

DOCUMENT. Artificiul fiscal al Finanţelor pentru a se încadra în ţinta de deficit! - MONEY.ro

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

PSD l-a lăsat pe Augustin Lazăr cu buza umflată 

Comisia parlamentară care va ancheta presupusa frauda­re a alegerilor prezidenţiale din 2009 nu va fi blocată de dosarul penal deschis la Parchetul General în aceeaşi cauză. Deşi regulamentele Parlamentului prevăd că o anchetă a Legislativului încetează de drept în momentul începerii unor cercetări penale, aleşii au rezolvat impasul printr-un amen­dament potrivit căruia senatorii şi deputaţii nu vor ancheta faptele investigate de Parchet.

Acuzat de liderii PSD că a deschis dosarul penal în legătură cu prezidenţialele din 2009 special pentru a bloca ancheta Parlamentului, procurorul general Augustin Lazăr a rămas „cu buzele umflate”. Expresia demnă de o cauză mai bună îi aparţine deputatului PSD Eugen Nicolicea, cel care anunţase încă de luni seara că va avea grijă să schimbe obiectul de activitate al comisiei parlamentare astfel încât procurorul general să rămână „cu buzele umf late”. Replica lui Nicolicea a venit după ce Victor Ponta şi Traian Băsescu l-au acuzat pe Augustin Lazăr că a apelat la o „şmecherie” pentru a bloca ancheta parlamentară privind alegerile din 2009. Eugen Nico­licea şi-a ţinut promisiunea şi a depus ieri, în şedinţa Comisiilor juridice reunite, un amendament potrivit căruia comisia parla­mentară de anchetă nu va inves­tiga faptele cercetate de procurori în aceeaşi cauză. „Nu constituie obiect al Comisiei de anchetă elementele ce ţin de infracţiunile de abuz în serviciu şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, infrac­ţiuni pentru care Parchetul de pe lângă ÎCCJ efectuează cerce­tări in rem”, se arată în amen­damentul propus de Nicolicea şi adoptat, în ciuda opoziţiei PNL şi USR, în şedinţa de ieri a Comi­siilor juridice reunite. „Pentru a nu mai exista niciun fel de confuzii am făcut un amenda­ment în care se precizează foarte clar că obiectul comisiei nu poate să constituie cercetarea în zona infracţiunilor de abuz în serviciu şi de falsificare a documentelor electorale, în aşa fel încât să nu ne suprapunem peste ancheta făcută de Parchet”, a explicat Nicolicea.

Driblinguri şi artificii juridice

Artificiul găsit de depuptatul PSD vine să blocheze un articol din Regulamentul Camerei Deputaţilor (art.74) potrivit căruia „(1) anchetele parlamen­tare nu pot avea ca obiect inves­tigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată”, iar „(2) o anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judi­ciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei”. Iniţial, senatorul PSD Şerban Nicolae a inter­pretat cu de la sine putere regu­lamentele, argumentând că ancheta parlamentară în cazul alegerilor din 2009 va fi efectuată de o comisie mixtă, formată atât din deputaţi, cât şi din senatori, iar ca atare prevederile din Regulamentul Camerei nu se pot aplica. Nicolicea însuşi a motivat astfel propriul amendament, explicând că „doar în Regula­mentul Camerei se vorbea că este interzisă o astfel de suprapunere, am precizat în mod expres că nu intrăm în această zonă, prin urmare nu mai avem niciun motiv să blocăm adoptarea hotărârii”. Cu toate acestea, art. 102 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Depu­taţilor şi Senatului prevede că dispoziţiile acestuia se comple­tează cu prevederile aplicabile din regulamentele celor două camere, deci implicit cu dispo­ziţiile art. 74 din Regulamentul separat al Camerei Deputaţilor.

Unii „obligați”, alții „invitați”

Întrebat dacă persoanele chemate la audieri în Parlament vor fi obligate să se prezinte în faţa comisiei, Nicolicea a preci­zat că doar reprezentanţii instituţiilor publice pot fi obli­gaţi, în timp ce persoanele fizi­ce vor avea doar statutul de invitaţi, având opţiunea de a nu se prezenta, dar asumându-şi în acelaşi timp „riscul de a ascunde adevărul şi consecin­ţele de rigoare". Un articol din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei şi Senatu­lui îl contrazice însă pe „juristul” PSD. „Comisiile de anchetă parlamentară nu pot avea ca obiect activitatea unor instituţii sau persoane care fac parte din puterea judecătorească”, se arată în art.9 (2) din regula­ment. Plenul reunit al celor două Camere va vota astăzi înfiinţarea comisiei de anchetă după avizul favorabil al Comisi­ilor juridice reunite.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/psd-l-a-lasat-pe-augustin-lazar-cu-buza-umflata/