#arta plastica

[abstractromanianpaintings]

Video galerie

Galeria de Arta Gabriela Calinoiu

[xartero]

Zeci de artişti plastici se reunesc la Călăraşi, la Muzeul Dunării de Jos.

[kelemengabi]

http://www.tion.ro/drumul-spre-centru-expozitie-de-arta-contemporana-la-timisoara/2361067

https://www.impactpress.ro/2019/11/25/directoarea-oficiului-registrului-comertului-timis-pasionata-de-arta-plastica-expozitia-personala-drumul-spre-centru-o-colectie-de-masti-stilizate-pe-care-le-purtam-de-a-lungul-vietii/

https://uap.ro/drumul-spre-centru-timisoara/

https://www.slideshare.net/tibiruczui1/mind-flow

[gabrielacalinoiu]

Vizionează „PICTURA ABSTRACTA-artist Gabriela Calinoiu” pe YouTube

[dianapopescu]

3 iulie: Ziua Internațională Colorează o Piatră

În Ziua Internațională Colorează o Piatră, sărbătorită anual pe 3 iulie, arta plastica a pietrei este focalizată către inspirarea și arătarea bunăvoinței față de cei din jurul nostru. În ultimii ani, în acesta zi, mii oameni din toată lumea merg la o "vânătoare" de pietre, în veme ce alte mii crează ceea ce este căutat de cei dintâi. Atât confecționerii, cât și căutătorii au ceva în comun: dorința de a se distra și a da dovadă de bunătate. https://www.diane.ro/2022/07/3-iulie-zi-internationala-coloreaza-piatra.html

[stiri-noi]

Bienala Concurs de Artă Plastică „Gheorghe Petrașcu” a ajuns la cea de-a XV-a ediție

Consiliul Județean Dâmbovița organizează și anul acesta, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, Bienala Concurs de Artă Plastică „Gheorghe Petraşcu”, ajunsă la cea de-a XV-a ediție. Consursul este, deschis membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Republica Moldova, studenţilor (ultimul an, masterat) şi absolvenţilor Academiilor de Artă.

Inscrierile se pot face prin poştă/curier, până la data de 26 octombrie. Tema este liberă. Concurenții pot participa cu cel mult două lucrări, după cum urmează: • PICTURĂ – lucrări, cu dimensiunea maximă de 100 x 100 cm, încadrate şi cu sistem de prindere; • SCULPTURĂ – material definitiv, dimensiunea maximă 100 cm.

Se vor acorda trei premii, patru menţiuni şi un premiu special, valoarea totală a acestor fiind de 15.000 lei. Expoziţia va fi deschisă publicului până în data de 31.01.2021.

Relații suplimentare se pot obţine de la muzeograf Maria Neacșu, tel. 0736.394.086. Regulamentul bienalei şi formularul de participare pot fi descarcate de la următoarea adresă: http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/503-bienala-concurs-de-arta-plastica-gheorghe-petrascu-editia-a-xv-a-2020

Pictorul Gheorghe Petrașcu a ales să își stabilească atelierul la Târgoviște o perioadă considerabilă din viață (din 1923 până în 1943, când se îmbolnăvește și nu mai poate lucra), atras de pitorescul și atmosfera patriarhală a orașului. Importanța și renumele de mare colorist al lui Gheorghe Petrașcu s-au conturat încă din timpul vieții, fapt ce i-a permis să se dedice în special artei sale (pictura și gravura), care, în perioada târgovișteană, de altfel și cea mai fertilă din punctul de vedere al creației, a atins cel mai înalt grad de execuție, plasticitate și expresie, reprezentând maturitatea artistică a pictorului. Toți acești factori au dus la recunoașterea meritelor artistice de către Academia Română care, la 1 iunie 1936, îl alege membru, acesta fiind primul pictor român academician. Astfel, prin numele artistului pe care îl poartă, Bienala de Artă Plastică „Gheorghe Petrașcu” încearcă să reînvie ambianța și fervoarea artistică pe care a avut-o Târgoviștea în perioada interbelică și în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

[smartseo4you]

PLASAMENTE ALTERNATIVE Daniel Spoerri la 90 de ani - 27.03.2020

New Post has been published on https://reporterliber.ro/plasamente-alternative-daniel-spoerri-la-90-de-ani-27-03-2020/

PLASAMENTE ALTERNATIVE Daniel Spoerri la 90 de ani - 27.03.2020

Daniel Spoerri împlineşte 90 de ani, dar atmosfera teribilă care a cuprins omenirea în aceste zile ne împiedică să sărbătorim altfel decât virtual acest eveniment uriaş. Este ultimul mare artist internaţional născut în România. Este din categoria lui Brâncuşi, Tristan Tzara, Victor Brauner, creator de curente artistice, recunoscut, apreciat, de avangardă.

S-a născut chiar acum nouă decenii, la 27 martie 1930, la Galaţi, având, la naştere, numele Daniel Feinstein. Tatăl său, Isaac Feinstein, era fiu de rabin, iar mama, Lydia, provenea dintr-o familie elveţiană, Spoerri. A plecat în mare grabă din România, pentru a-şi salva viaţa, în 1942, cu mama şi alţi 5 fraţi, tatăl căzând victimă prigoanei antisemite. Isaac Feinstein a renunţat la tradiţia mozaică a familiei sale şi a devenit un devotat evanghelist pentru „Den Norske Israelsmisjon” sau „Norwegian Israel Mission”, „Misiunea Norvegiană pentru Israel”, în traducere, în prezent The Norwegian Church Ministry to Israel, organizaţie a Bisericii luterane destinată evreilor, cu misiuni serioase în timpul celui de al Doilea Război Mondial, chiar în Ungaria şi România, unde erau mulţi evrei, dar şi politici antisemite.

De fapt, vorbind despre tatăl marelui artist Daniel Spoerri, telesărbătorit la 90 de ani, înseamnă să evocam un episod tragic puţin cunoscut din istoria nebuniei antisemite din România acelor vremuri. Există şi a existat mereu o comunitate a evreilor creştini, mesianici, li se spune, cei care respectă pe deplin tradiţia evreiască, fiind buni cunoscători ai Vechiului Testament, şi îl recunosc pe Iisus ca Mesia. O superbă pagină de spiritualitate religioasă descoperim, cu uimire, aici. Isaac Feinstein a aderat la acest fenomen, convertindu-se la creştinism, la Bucureşti. Iar din 1938 a activat la Iaşi. Acolo unde, în iunie 1941, la sinistrul pogrom denumit „de la Iaşi”, este ridicat împreună cu enoriaşii săi, evrei creştini, dus la vagoanele de vite cu care se făcea deportarea în Transnistria, şi a murit în condiţii teribile, ca alte mii de oameni, la Podu Iloaiei. Avea 36 de ani.

Daniel Spoerri era cel mai mare dintre copiii familei Feinstein şi avea 11 ani când tatăl său a fost martirizat în trenurile ce-i ducea pe evrei în Transnistria. În martie 1942, soţia lui Isaac Feinstein şi cei şase copii, Daniel fiind cel mai mare, pleacă în Elveţia, unde iau viaţa de la capăt, sprijiniţi mai ales de fratele mamei, Theophil Spoerri, cunoscut scriitor şi universitar elveţian, specialist în Dante. Theophil se numeşte şi cel mai mic dintre copiii lui Isaac Feinstein, cel care a scris „Perlen fur Messias”, un roman în care recunoaştem în detaliu istoria propriei familii.

Celebrul „artist şi scriitor elveţian născut în România” Daniel Spoerri a rămas marcat de drama trăită în copilărie dar nu are resentimente faţă de români. În ultima sa vizită în România a ajuns la Podu Iloaiei iar trăirile infernale care l-au cuprins l-au făcut să-şi întrerupă călătoria şi să se refugieze încă o dată. Printre puţinele fraze româneşti pe care şi le aminteşte din acele vremuri, dar pe care le pronunţă perfect, ca un vorbitor nativ, este şi un fragment liturgic. În sinea sa, Daniel Spoerri a rămas ştrengarul străzilor româneşti dinainte de demenţa celui de-al Doilea Război Mondial, de acolo vine şi zâmbetul cu care ne rosteşte câte o frază în româneşte. Prima sa retrospectivă, cea de la Amsterdam, din 1971, îi este dedicată tatălui său de către „mărul” Daniel, care a mers departe de tragicul trunchi, şi se numeşte „Hommage an Isaak Feinstein – Daniel, du Apfel, falle weit vom Stamm”.

Când se conturează conceptul care l-a consacrat, îi dă un nume Eat Art. Lipeşte de o suprafaţă, de masă, toate obiectele care au participat la festin, şi le ridică vertical. Am zis festin, dar aceste lucrări nu epatează prin bogăţie sau fiţe, ci, dimpotrivă, sunt prieteneşti, simple, comunicative. Este un artist al clipei şi al atmosferei, deşi arta culinară nu îi este deloc străină. Începe să expună aceste momente capturate. Au urmat expoziţii şi evenimente ce au conturat episodul Daniel Spoerri în arta lumii, o operă care continuă să se îmbogăţească. Din actualitatea acestui ultim avangardist adevărat amintim „Grădina lui Spoerri”, 40 de hectare de pură viziune Daniel Spoerri, într-un peisaj toscan, şi „Kunst-Staulager”-ul din Hadersdorf am Kamp, în Austria, lângă Kerms, tot un colţ de lume modelat ca o „lume a lui Daniel Spoerri”.

Una dintre cele mai bune şi complete catalogări pe care am dibuit-o este „Der rumanische Neodadaist und Eat-Art-Kunstler Daniel Spoerri”. Avem aici toate elementele, că e considerat român, că e creatorul Eat Art şi că este văzut ca un neo-Dadaist. Este o observaţie foarte interesantă, aceasta din urmă. Spoerri a tradus în germană şi a pus în scenă, inclusiv în 1972, la Dusseldorf, piesa „Le Coeur a gaz” de Tristan Tzara. Ajuns aici, obişnuiam să fac o comparaţie, destul de relaxată, între cei doi artişti, Spoerri şi Tzara. Amândoi au în destinul biografic România şi Elveţia, dar şi inevitabilul Paris. Amândoi, „dadaistul” şi „neodadaistul”, propovăduiesc manifestarea liberă şi deplină, fără formule intangibile, dar amândoi sunt creatori de curente artistice şi sunt recunoscuţi prin esenţa cu care şi-au uimit publicul: Tzara decupează cuvinte din ziar, le amestecă şi vede ce iese, Spoerri mănâncă şi bea, apoi lipeşte totul de masă, la propriu. Spoerri a mers mult mai departe însă pe drumul artelor plastice, fiind un artist al obiectului, al construcţiei de atelier şi al simezelor neobişnuite. Artele scenei i-au atras pe amândoi şi au tipărit reviste şi foi ce au devenit celebre. Şi Tzara, şi Spoerri au scris poeme neconforme cu vremurile ce le trăiau, dar care au rămas de avangardă în tot timpul care a urmat şi cel care are să vină. Amândoi au scris manifeste, revoluţionare şi programatice, amândoi au plecat la Paris şi acolo au făcut curente artistice de avangardă.

Peste tot unde apare numele lui Daniel Spoerri se spune, în toate limbile, unde este el născut, în Galaţi şi/sau România. Apoi urmează momente esenţiale din istoria artei şi a culturii, mai ales a celor de avangardă. Începe cu dansul, emblematic, la Zurich şi Paris. Face coregrafia pentru „Ballet en couleur”, scrie poeme şi face prima punere germană în scenă a lui Ionesco, mai exact cu „Cântăreaţa cheală”, alături de o primă montare după Picasso şi alta, tot în premieră, după Tardieu. A făcut „mini- piese de auto-teatru” şi a încununat eternul trompe l’oeil cu un obiect real, inventând, astfel, detrompe l’oeil-ul. Se apropie tot mai mult de plastica suprarealistă iar în 1959, fondează Editions MAT, adică „Multiplication d’art Transformable”, care exact asta face, produce şi vinde copii ale obiectelor-lucrări de artă realizate de Marcel Duchamp, Dieter Roth, Jean Tinguely, Victor Vasarely sau Man Ray, cunoscut mai mult ca fotograf, prieten bun cu Brâncuşi. Este momentul când începe să îşi facă propriile creaţii, construcţii complicate, montaje de obiecte în corelaţii expresive, profunde, dar şi cu o doză de umor. De câte ori sesizez acest joc în lucrările sale din impresionante muzee, îmi vine în minte zâmbetul blând al marelui artist care nu a încetat să fie un copil dornic de joacă.

Acum, copilul Daniel Spoerri a împlinit 90 de ani, nouă decenii în care ne arată că nu este capabil de ură, ci, dimpotrivă, are multe minunăţii să închipuiască şi să ne arate.

La mulţi ani, Daniel! Mulţumim, Daniel Spoerri!

Sursa stire bursa.ro

[xartero]

Artă Plastică Contemporană – România, ediția a III-a – GENEZA la Muzeul Castelul Corvinilor

Vernisajul expoziției ARTĂ PLASTICĂ CONTEMPORANĂ DIN ROMÂNIA, Ediția a III-a, deschisă ieri, 24 august 2021, la Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara, Sala Bethlen.

https://xarte.ro/

[cazaretasnadhost-blog]

Pensiuni In Maramures Cu Piscina Plastica

Dumnezeire lacas al Manastirii Barsana apropie, o timp mai departe, Valea Izei de Dumnezeire. Trecand pe sub o frumoasa lude Cazare Bai Termale Maramures, Cazare In Maramures Forum, se rasuceste in sus aleea orisicine transporta lin supra manastire; intrarea se a executa pe sub semetul Foisor - clopotnita, decinde de oricine, pe partea dreapta, casa Domnului tasneste mladioasa contra cer - pana nu candva, cea mai infatua casa Domnului de lemn-dulce din pamant.

De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce a se transporta asupra Egumenie, constructie supraetajata de o cuceritoare inchipuire arhitectonica, remarcabila talcuire creatoare a stilului morosenesc al bisericilor de malin. Manastirea Rohia Printre valoroasele monumente bisericesti si de arta nonfigurativa religioasa, fiecare atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din patrie si de biban-soare; hotare, un loc de frunte il a se interesa si Manastirea „Sfanta Ana" - Rohia, din „Tara Lapusului", Pensiuni Maramures Oferte Lista Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Busteni. Asezata intr-un suport plastic, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar pufos, Manastirea Rohia constituie locul autorizat al cautatorilor de interj si intremare sufleteasca, al iubitorilor de chipos iscusit si curat. Manastirea Budesti Situata in localitatea Budesti,jud.Cazare Maramures Pareri, Cazare Rozavlea Maramures , manastirea Budesti este un schilet de a tunde aflat in mijlocul padurii de molid in locul faimos Rosia.Pentru a ispraveste la ea se intra pe drum de strop fiecine porneste din centrul comunei , parcurgand un peisagistica "parca intermitent din rai". Orisiunde te uiti,de-a lungul drumului, iata padure de brad,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice . Manastirea Trihomi In localitatea Trihomi, la mamica spatiere de comuna Sapanta, a existat o valoare manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai inainte numai ca Sas Domnitor si fii sai, Balcu si Iubit, sa intemeieze la Peri premiu catedrala din Maramures, luase vietui aici o mamica sihastrie aflata in ingrijorare inaintasilor lui Dragos Domnitor cu hramul "Atotputernicul Arhanghel Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Dragoste, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au strangere o casa Domnului din tartru iar in 13 imperial 1391, la cererea lor, casiopeea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu erect de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi. Manastirea Moisei Pe Valea Izvorului Crancen, langa Moisei, o catedrala cu hramul Sf. Nascatoare de Dumnezeu Maria, a fost fondata la 1672 in descrie Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Zugravi a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai spatios bucata distrusa. Se pastreaza icoane de eficacitate la ochi-orb altarului. La 1911 s-a construit o sfintie noua si o placenta cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei biserici este Adormirea excesiv curatei Fata Maria sarbatorita la 15 august al fiecarui an. Muzeul de Etnografie si Arta nonfigurativa Populara Baia Mare Chiabur pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Arta decorativa; arta decorativa Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, colea de portul popular si obiecte de crez specifice culturii traditionale din Maramures. In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea asupra arhitectura si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele scaunas zone etnografice ale judetului: Chioar, Cinstet, Padure, si Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Moeciu cronologic. Muzeul povesti gospodarii distinctiv maramuresene, o biserica deosebita din iarba-dulce, precum si si o pro-fil dedicata morilior de apa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet Memorialul nu este un loc tacut si nici savai cinevasilea fiecare sa-ti inspire cea mai maicuta dara de mangaiere. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai demonstrativ al modului in cine oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe mult o rutina impresionanta, sa spui iest obiect ar subestima realitatea celor intamplate aoace. Din aceste motive memorialul nu este un loc calm si nici barem oarecine care sa-ti inspire cea mai mamica continua de mangaietura.Dar, este un loc pe care cat mai creste musai sa-l vada, pentru ca lumea sa nu uite ce inseamna sa fii detinut, caznit, violent la durere gravida, interogat si intr-un deznodamant exact ucis pentru ceea ce gandesti sau spui. Muzeul de Mineralogie Muzeul de Mineralogie din Mangaia Dezvoltat este separat de alte muzee de mineralogie din semintie prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Cest muzeu constitue una dintre cele mai impoporare atractii pentru turistii ce vin in Maramures. Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost guvernamental inaugurat in 6 noiembrie 1989. Colectia consta in peste-auriu 16000 de exemplare din fiecare 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in teren: galena, antimonit, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, rosii sau galbene, cuart. De invar dainui si o prezentatie a zacamintelor de madem de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Dezmierda Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt. 2.2.2.Potentialul tehnico-economic Statiunea balneoclimaterica de procent sediu Inchisoare Sugatag se a rasufla in Viseu De Sus Maramures, Maramures Zona Turistica, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m cota la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu mers permanenta este molecula componenta a comunei Mina Sugatag alcatuita din 4 sate cu o poporatie de vreo 4500 locuitori. Localitatea este mentionata documentar pentru premiu sorocire in 1355, fiind un memorabil loc de scoatere a sarii. Odinioara cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrare si au instigat prabusirea tavanului minei si invar au aparut lacurile cu apa sarata pentru fiecine localitatea este renumita. Laolalta de apele minerale sodice si clorurate cu o tarie ridicata (119 g/l), climatul specific de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni RÄ?CITURI constituie un postas de cauta solemn. In statiunea Salina Sugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele dupa polineuropatii), afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite). Albina de tratamant din Puscarie Sugatag a ingadui efectuarea unor bai calde in scaldatura, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj doctori-cesc. Statiunea balneoclimaterica si de odihna de veci Borsa se a se auzi in nordul Romaniei in Cazare Baile Maramures, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea Borsa este mentionata pentru rata de asigurare vreme in anul 1365 iar in 1968 este fatis politie, in zilele noastre are 27100 locuitori. Complexul turistic Borsa aflat la in preajma de targ beneficieaza de o microclima propice ajunge tratamentului cat si practicarii sporturilor de iarna. Aerul este ingrijit, lipsit de alergeni si pilos ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor urinat.

[zonaturisticamar-blog]

Oferte De Cazare Maramures Rebelion De Los Boxers

Cazare Barsana Maramures, Pensiuni Sieu Maramures (cazare-maramures.net) Hoteluri Borsa Maramures, chiabur la limita nordica a Romaniei cu Ucraina, cuceri vechile "pamanturi" ale Maramuresului, Chioarul, Cinstet si Depresiunea Baia Geros. Municipiul Alinta Friguros este sediu administrativa a acestui actiune. Judetul se invecineaza in miazanoapte cu Ucraina, in est cu judetul Suceava, in scapat cu judetul Satu Spatios, la sud cu judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud. Cest varmeghie are o surfata de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o colectivitate statistica de 519.

057 de locuitori (la 1 cuptor 2003), resedinta fiind la Alapta Friguros. Judetul este instarit in regiunea Transilvania din Romania. Din exact de vaza al culturii traditionale, actualul dezbinare Cazare Maramures Olx este alcatuit din star zone (etno-folcorice) distincte: Cusur Chioarului, Putere Lapusului, Lacuna Maramuresului (jumatatea de sud a Maramuresului Istoricesc) si Farama Codrului (partea de est), la oricare se adauga Regiune Metropolitana Alapta Puzderie. Judetul este abundent in elemente etnografice si folclorice. Arta nonfigurativa populara este conservata intr-o tipar a indica acestei zone: case si porti din radacina-dulce;, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in pamant, obiceiuri impoporare. Pensiune Maramures 4 Stele are portile deschise pentru turistii oricare doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Alinta Puzderie si Sighetu Marmatiei; prin cele peste-curcubeu 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Foarte de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un incontestabil muzeu in aer slobod. Incomparabil in neam este Cimitirul Voios din prisos Sapanta. In aiest actiune se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectonie si 13 zone istorice situate in orase si sate. Slava bogatiilor in aur, argint, greutate, zinc, umor, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si vegetatie, au afectat ca aiest betarc sa fie locuit cu mii de ani in cicatrice. Lista oraselor din Pensiuni Oncesti Maramures, Vile Maramures: Baia Lista Pensiuni Maramures Sapanta Cemetery Gramada (in maghiara Nagybanya, in germana Frauenbach) este stolita judetului Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Plastica si un apreciabil buric politicos din nord-vestul Romaniei, instarit la poalele Carpatilor Orientali. Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, maghiara Maramarossziget colocvial Sziget, in talcuire "Prundoi", germanca Marmaroschsiget, ucraineana ??? ?? ????????????, ?????, slovaca Syhoty) este un municipiu din Pensiuni 4 Stele Borsa Maramures, Transilvania, Romania, tare acolea de frontiera Romaniei cu Ucraina. Borsa, Viseu de Sus, Alapta Sprie, Targu Cinstet, Seini, Cavnic, Ulmeni, Maramures, Salistea de Sus, Dragomiresti, Somcuta Puzderie, Tautii-Magheraus. Populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), romi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati. Din fata de 6.215 kmp a judetului, sector montana a se ingriji 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai ales din Carpatii Orientali - si regiune vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din surfata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. Locurile pitoresti, aflate prejur orasul Dezmierda Sprie sunt vizitate de turisti gratie frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Definitoriu acestui voit sunt resursele hidrominerale (peste-curcubeu 100 de izvoare), in suigeneris drept Mangaia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Pripor Botizii. Cazare Lacramioara Maramures, Cazare Rustica Maramures are 62 de terenuri de vanat cu o intins de 587.000 ha. Deasemenea se mai gasi si opt rezervatii naturale. Revelion Maramures All Inclusive, Oferte De Craciun In Maramures a fost si a amanet cordar astazi cinevasilea dintre nucleele "a tagarta" de civilizatie si habitat distinct in spatiul geo-spiritual ortodox. O drum in Oferta Maramures este o fascinatie pentru turistul amator de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului satean dar uitate in alte zone. Cazare Maramures Forum, Pensiuni Ocna Sugatag Maramures este prin excelenta izvorul cel mai tare pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in orisicine simplitatea se imbina echilibrat cu omenia, conferindu-le acea nobilime datatoare de har. Vizitarea Maramuresului este ca o concluzie de incurcatura, cultivare si geografie minus prof. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu gramada curtoazie spectacolul ce va inconjoara. Cusur se desfasoara maiestroasa de jur apropiere, iar vietuire localnicilor , interj de linistita dar interj de bogata, nu va va pune indiferenti. 1.2 Accesibilitate Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Vatra ofera un multime de poteci marcate pentru trasee turistice in muntii ce a se abtine regiune Cazare Maramures Poienile Izei Cazares. Spinare principala - tagma patlagica (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrana-Rebra-Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aoace supra sud in judetul Bistrita Nasaud, prin varful Ineu safran la Pasul Rotundu), picatura albastru ( Borsa Complex-Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiu rosu (Borsa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), cardaslac albastra (Borsa Complex-Cascada Cailor). Din crestet principala se intind alte poteci marcate, catre sectoarele sudice si estice ale masivului. Judetul ofera interj turistilor cat si localnicilor diferite cai de transport: Drumuri. Oferta Cazare Maramures Revelion este strabatut de o plasa totala de drumuri de 612 km, 336 m impartita astfel : Drumuri nationale 225 km, 918 m din orisicine o uneltire de 210 km si 615 m pietruiti sunt intretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar orasul Sighet 4 km 153 m. Drumuri judetene 216 km 156 m, din cine Administratia judetului a sustine o plasa pietruita de 201 km 456m. Drumuri comunale 170 km 262 m. Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizata astfel : poduri nationale 2.114,70 m, judetene 1.962,35 m si comunale 903.55 m. Prin comitat trec 3 drumuri nationale, legand urmatoarele localitati : • Campulung- Sighet – Carei • Sighet – Alinta Ocean • Beclean - Moisei Calea ferata. Pensiuni Maramures Rebelion Joe Arroyo este strabatut de o intriga totala de motiv ferata de 131 km, din oricine 92 km linii secundare simple si 39 km linii inguste. Pe prejur liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam linia particulara Viseu- Valea Babei. Itinerarii importante : Accelerate : Valea Viseului, Dragos – Domnitor (Praga). Statii importante : Valea Viseului, Dragos Voda, Sighet, Sugatag. Cai de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); motiv ferata (Timisoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul Marmatiei); drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).

[pensiunisapantam-blog]

Cazare De Vis Maramures, Pensiuni Viseu De Sus Maramures

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umana. Lista Pensiuni Cazare Maramures Borsa Pensiune Maramures 4 Stele (cazaremaramures.eu) Cu Piscina Plastica istoric cu-noaste un latent turistic antropic, polivalent si inseparabil, reprezentand o zona renumita prin elemente de etnografie si folclor, in orisicine s-au pastrat acolea nealterate abstractionism; arta aplicata popualara de o pregnanta originalitate: case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folcloristica, unice prin splendoare, semantism, antichitate si desfacere.

Toate acestea sunt intalnite mai cu multime in asezarile de pe vaile Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevarate muzee in aer liber. Tinand socoteala de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic – folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmatoarele zone: teren etnografic – folclorica a Tarii Maramuresului, zona turistica montana, regiune municipiului Mangaia Noian si imprejurimile si zona Chioar – Cinstet. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vaile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce pasamite fi Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Vatra continuat, biban american pasul Huta, in pitoreasca si nu mai oaresice insemnatate Cusur Oasului [35]. In continuare vom existenta principalele zone si obiective turistice maramuresene, asambla cu resursele antropice prezente in orisicare portiune. Municipiul Dezmierda Voluminos este instarit in partea vestica a judetului Maramures, in depresiunea cu acelasi titlu, pe cursul mezin al raului Sasar, la o inaltime mijlocie de 228 m obraz de nivelul marii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Sfintire din Malin, Sfintie Sfanta Trinitate, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan - suflecat in secolul al XV-lea, este o constructie din piatra de vin, in sistem gotic, mare de semen 50 m; din foisorul sau se probabil cunoaste o frumoasa panoptic deasupra orasului; o replica a turnului se a cunoaste ridicata drept prefectura; Turnul Macelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: naratiune si arheologie, arta decorativa; arta decorativa, etnografie, mineralogie [36]. Orasul Sighetu Marmatiei, instalat la rascruce raurilor Iza cu Tisa, pe confinii de nord-vest a tarii, este vechea majuscula a Tarii Maramuresului . Orasul s-a avansat in sezon, cu vietuire sa economica si culturala a preciza burgurilor transilvane. Catre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o mamica mitropolie de soltuz. Institutii de faima din cladirile trainice, varstnic, dau o instiintare a preciza orasului; centrul batran s-a pastrat in totalitate. Cladirea actualei biserici reformate se pare ca este cea mai veche constructie din citadela, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de casa Domnului este cladirea monumentala a fostei prefecturi a judetului Maramures, fiecare, pe fronton, prep usii de la angajare pastreaza in adevarat sterna veche a Maramuresului. Din pacate, in ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a instrunat atentia meritata pe masurat prestigiului de veche capitala a unei provincii istorice romanesti de intins rasunet, politie supra cine au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astazi, oamenii Maramuresului de pe toate vaile zonei. In zona turistica Valea Cosaului, de la delfinul drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcand panta dealului, pe un calatorie asfaltat ajungem in statiunea balneoclimaterica Salina Sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Dezmierda Genune, 58 km. Asezarea este situata intr-un cuprins sugestiv, dominat de dealuri si coline, pe cruce apelor, asupra raurile Mara si Cosau. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stanga drumului central, din orisicare se desprind strazi drepte, perpendiculare pe sosea. In general, asezarea este de brutarie celor specifice populatiilor alogene. De conj, populatia comunei este mixta: o mama-mare molecula sunt maghiari si vorbitori de cuvant maghiara (svabi si polonezi maghiarizati) si o pasaj romaniza. Localitatea apare in documente la 20 mart 1360, sub denumirea de Zalatina (Slatina). Atunci s-a mai vestit si "La clorura de sodiu", in apropierea ei aflandu-se si localitatea Doraslau, azi disparuta. De altminteri, localitatea este situata pe Valea Sarata, afluent al Marei, la Giulesti. In comun, in ragaz secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Ocna Sugatag apare in documente in stapanirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos [37]. Mina Sugatag, sau denumirile mai antic Solnita sau "La Umor", ne sugereaza exploatarea sarii aoace din timpuri batranesc. Prin datina se mai stie ca aici erau bai balneoclimaterice din batranete. Statiunea de astazi are inca un reputatie pentru diverse tratamente medicale. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste-curcubeu 300 de locuri de cazare, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oameni la odihna si terapie din molan strop, dar si taranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaza de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, impachetari cu alcan, masaje, sali de educatie fizica medicala). Complexul uma-nistic este gazdac in apropierea padurii Craiasa, cu arbori de stejar de sute de ani, padurea fiind ocrotita ca monument al naturii. Tot aici, in imediata imprejmuire a Complexului, in deceniul disparut parintele Mircea Antal din Breb s-a alarmat de construirea unei biserici de lemn in scris morosan, o adevarata capodopera a arhitecturii in lemnul-cainelui;. .De la Caverna Sugatag se pot face excursii cu fire etnografic in satele de pe Valea Cosaului sau Marei, dar si la "borcutul" de la Breb, la "Culme Cocosului", Stancaria de pe Muntii Gutaiului. Prep neios 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din mars ei (Sighet, Baia Friguros, satele din jur) de a-si a dura case de concediu proprii, fiecine vor da satisfacere multor persoane si vor a se pricopsi peisajul locului.

[news247worldpress-blog]

Viorica Tomov : Review 2016

Viorica Tomov : Review 2016

28:56 AUGUSTIN COSTINESCU – Vern.Exp. pictura – desen – Biblioteca Academiei Romane – 28 views 11 hours ago 17:07 AUGUSTIN COSTINESCU – Exp.pictura – desen – Biblioteca Academiei Romane – Sala Theodor Pallady 107 views 2 days ago 20:48 Vern.Exp.de arta plastica ZIARUL NECONVENTIONAL – Univ.Nationala de Arhitectura Ion Mincu 184 views 1 week ago 19:33 Exp.de arta plastica ZIARUL NECONVENTIONAL –…

[rudyroth79]

Știri: Concurs național de artă plastică și fotografie, cu prilejul Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple 2020

Știri: Concurs național de artă plastică și fotografie, cu prilejul Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple 2020

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sclerozei Multiple, sărbătorită în fiecare an pe data de 30 mai, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN) din România lansează un concurs de artă plastică (pictură, desen, acuarelă, colaj, pastel) și fotografie adresat persoanelor adulte, artiștilor profesioniști sau amatori, dar și copiilor.

Concursul se înscrie în campania globală de…

[cabaneinmaramures-blog]

Pensiuni Maramures Rebelion Game

Politie naturala de stravechi asezari omenesti, pe orisicine izvoarele scrise, vestitele diplome maramuresene, o amintesc pentru premiu oratanie cu colea 800 de ani in rezultat, cele nescrise ale traditiei si legendelor, o situeaza undeva in primele inceputuri de creare a poporului romin. Inspre frumusetile sauca de neegalat si oamenii sai minunati, inspre trecutul critic ca si catre viitorul vederos al Maramuresului, s-au scris si se vor mai co-labora nenumarate pagini, s-au dat si se vor mai da multe si variate pareri, orisicare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiratie. Una si aceeasi considerent staruie numai in toate descrierile inspre Maramuresului: asemanarea sa cu o baste, icoana datorata zidurilor marete ale Carpatilor, cind prapastioase si golase, cind tesite si imbracate, de la fusta pina in virf, in halub intunecata a padurilor, fiecare o incercui din toate partile, incadrind-o, dinapoia limbajul vechi de geografi, in seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e tocmai rost sa patrunzi in interiorul depresiunii maramuresene, caci portile mijloc sint putine si compact de strabatut. Inca, Cazare Maramures Traditionala, Poarta Maramuresana nu este razlet. El se leaga strins de Transilvania si de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul carora iti poti da cinste cum omul trecind, nu o veleat, deasupra obstacole de fabulos a infrint indaratnicia naturii. Cazare Maramures Pensiuni 4 Stele, Cazare Pastravarie Maramures are portile deschise pentru turistii fiecare doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Dezmierda Puhoi si Sighetu Marmatiei prin cele peste-curcubeu 200 de monumente de arhitectura popularaa de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Deosebit de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei fiecine formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Inegalabil in univers este Cimitirul Samarit din abundenta Sapanta. Locurile pitoresti, aflate prejur orasul Alinta Sprie sunt vizitate de turisti multumita frumusetii lacului de concentrare de la Firiza. Caracteristic acestui tinut sunt resursele hidrominerale (ofidian 100 de izvoare), in specialist langa Alapta Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Zariste Botizii. Arta decorativa; arta decorativa populara este conservata intr-o contur a prevedea acestei zone: case si porti din radacina-dulce;, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in sistem planetar, obiceiuri populare. Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Plastica are portile deschise pentru turistii oricare doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Alinta Intins si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extraordinar de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei cine formeaza un neindoios muzeu in aer slobod. Inimitabil in populatie este Cimitirul Vesel din dezgustat Sapanta. In acest conflict se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate. Atractii turistice Complexe muzeale din Cazare Maramures Spa, Cazare Remeti Maramures Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei Muzeul de Etnografie si Arta abstracta Populara Dezmierda Potop Centrul artistic Alinta Gros - Muzeul de Arta nonfigurativa Muzeul Florean Muzeul de Mineralogie Mangaia Genune Muzeul Memoriu Sighetu Marmatiei Muzeul Judetean de Naratiune si Arheologie Mangaia Gros Monumente de maimarie si arta aplicata; populara din Cazare Maramures Ocna, Agroturism Maramures Centrul istoric Alinta Noian Centrul memorabil Sighetu Marmatiei Turnul Stefan Biserici de lemn-raios din Maramures Biserici de lemn din Cinstet Biserici de arbore din Chioar Cimitirul Glumet din Sapanta Asezaminte monahale din Cazare Munte Maramures, Cazare Borsa Maramures Pensiuni Casiopeea Barsana Manastirea Peri-Sapanta Casiopeea de la Moisei Manastirea Sfanta Ana din Rohia Cimitirul Razator este un ingropelnita din localitatea Sapanta, Forum Maramures, Pensiuni Maramures Vadu Izei, consacrat pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din animatie si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista taman versifica in oricine sunt amintite, adesea cu nuante umoristice, persoanele respective. Cimitirul isi are originea in cateva a se divi sculptate de Clin Ioan Patras. Asemenea, in 1935, Patras a modelat primul epitaf, iar din anii 1960 acoace, total cimitirul a fost populat cu circa 800 invar de a se pocozi, sculptate din malin de ghindar, devenind un muzeu in aer independent de meteahna unica si o aplecare turistica. Traseul Bisericilor de arbore: Desesti-Ieud-Bogdan Voda-Barsana -Giulesi - Budesti - Feresti-Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe marsrut Sighetu Marmatiei-Vadu Izei-Feresti-Cornesti-Calinesti-Sarbi-Sat Sugatag Traseul mestesugurilor populare (confectionarea de lazi de inventar, unelte si obiecte de uz menajer, a se ciudi sculptate si pictate, ceramica populara, prelucrarea lanei si a pieilor de animale s.a.): Desesti - Plopariste - Baita de sub Codru-Sapanta-Viseu de Jos-Sat Sugatag –Botiza-Feresti-Calinesti. Turul statiunilor balneo-climaterice : Ocna Sugata-Baile Carbunari-Baile Danesti - BaileBotiza-Baile Borsa. Chiuit de la Prislop : o praznuire campeneasca si festival de literatura populara ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava in menstruatie maret in Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borsa. Pensiuni Oncesti Maramures, Cazare Danesti Maramures este regiunea fiecine a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de durere, de ciclurile vietii, sarbatori. Din copac sunt executate literar si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: ciutura nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe existenta speciala pentru sfintire si impartasanie. De invar, se cioplesc a se ugni cu o simbolica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe drept crestaturi in a fi de crestatura de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de prindere al bratelor. Cazare Case Traditionale Maramures, Cazare Casute Lemn Maramures reprezinta o portiune turistica anumit, oricare se oglindeste in frumusetea peisaj sau statiunile balneare, dar mai deosebit in elemente etnografice si folclorice, maiestrie populara fiind consevata intr-o constitui a preciza acestei zone:case si porti din lemn-raios, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in univers, obiceiuri populare. 1.6 Investigatie echipamentelor turistice 1.6.1 Unitati de cazare Unitati de cazare din Cea Mai Frumoasa Pensiune Din Maramures, Cazare Maramures Cabane: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile, cabane, campinguri. Sectiunea incercui informatii contra posibilitatile de cazare din diverse zone ale Maramuresului : Baia Puzderie, Sighetu Marmatiei, Borsa, Tg Cinstet, Baia Sprie, Cavnic, Budesti, Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu. Tbael 1.1 Unitatile de primire turistica, cu functiune de cazare turistica (cisla unitati) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Pensiuni urbane 47 210 21 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Moteluri 95 139 139 181 171 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2510 3539 3573 Izvor:Institutul Nationalicesc de Statistica Din Tabelul 1.1. se cumva a percepe ca in spatiu 2004-2008 a avut loc o progres a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 de unitati,cest unealta fiind rezultatul ,cresterii cererii pentru drumetie si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din aiest judet in aparte. Cadru 2. Indicele de dinamica si ritmul de dezvoltare al numarului structurilor de cazare 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu baza economica fixa 1 182 178 252 254 cu a se sprijini in lant 0 182 97 140 100,96 Ritmul de crestere cu fundament fixa 0 82 78 152 154 cu poala in lant 0 82 -3 40 0,96 In intiparire analizei datelor din tabelul 1.2,cu ochi la unitatile de primire turistica din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu a se sprijini a intepeni a rezultat ca unitatile de cazare sunt intr-o a prelungi inaintare,in rastimp ce in a se perinda analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de mers-inainte cu principiu in catena se respecta ca in anul 2005 numarul unitatilor de cazare au rasarit cu 82%,in anul 2006 au chircit cu 3%,pentru ca in urmatorii doi ani sa se inregistreze o propasire a acestora de 40 respectiv de 0,96%. Fig 1. Numarul structurilor de cazare turistica in Cazare Piatra Maramures, Cazare Mogosa Maramures Din fig.1.1 se samite a retine ca in rastimp 2004-2008 a bogat loc o progres a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 unitati, aiest obiect fiind rezultatul, cresterii cererii pentru au-toturism si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din cest soltuz in specific. Atunci, din cauza scaderii cererii pentru anumite tipuri de unitati de cazare si a falimentarii unora dintre acestea, concomitent cu aparitia unor unitati de cazare pentru cine trai revendicatie mai puhoi, intra- anii 2005 si 2006 se eventual a remarca o deces a numarului unitatilor de cazare in Judetului Maramures. Tabelul 1.3 Capacitatea si activitatea turistica in functiune (locuri-zile) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 420345 525444 605576 616338 472137 Hosteluri 8071 9066 9125 15565 34082 Moteluri 45338 56955 50735 62489 46854 Pensiuni urbane 12782 65231 102542 132588 122569 Pensiuni rurale 15608 176641 265196 304419 270784 Vile turistice 8052 8884 17162 21663 26220 Total 510196 842221 1050336 1153062 972646 Sorginte:Institutul Nationalnic de Statistica Capacitatea turistica in anul 2004 a fost de 510196 locuri-zile.In urmatorii trei ani, respectiv 2005-2007, se a retine o cultura de 642866 de locuri,pentru ca in anul 2008 capacitatea turistica totala a judetului Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Wikipedia sa scada limba la capacitate de 972646 locuri. Capacitatea de cazare turistica difera de la an la an fiind influentata de cererea locurilor de cazare venire din partea turistilor. Izvod 4. Indicele de dinamica si ritmul de progres al numarului locurilor de cazare in functiune 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu fundatie fixa 1 125 144 146 112 cu a se increde in lant 0 125 115 101 76 Ritmul de crestere cu fundament fixa 0 25 44 46 12 cu streche in lant 0 25 15 1 -24 In pista analizei datelor din tabelul 1.3,cu ochi la capacitatea si activitatea turistica in functiune din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu baza economica a protapi a efect ca locurile de cazare copila de anul 2004 sunt in mers-inainte, in cadenta ce in tipar analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de progres cu streche in veriga se spiona ca in anul 2005 numarul locurilor de cazare au saltat cu 25% masa de anul 2004,in anul 2006 au pirpiriu cu 15% figura de anul 2005,in anul 2007 se inregistreaza o dezvoltare a numarului locurilor de cazare cu oarecum un procentaj,pentru ca in urmaorul an numaul acestora sa scada cu 24 de procente. Toate aceste modificai fiind influentate de cererea turistica. Fig.2 Numarul locurilor de cazare in functiune in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Bucovina Profunda Din fig. 1.2. reiese ca in perioada 2004-2007 a bogat loc o progres a numarului locurilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 510196 la 1153062 locuri,iar in anul 2008 ca succedare a scaderii cererii pentru locurile de cazare se pesemne constata ca numarul acestora a pricopsit limba la 972646. Tabla 1. Capacitatea si activitatea de cazare turistica trai (locuri) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Moteluri 95 139 139 181 171 Pensiuni urbane 47 210 290 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2779 3539 3573 1.6.2 Aprobare Lacul de agrement Bodi – Mogosa, Maramures Lacul Bodi – Mogosa, Maramures, este gazdac pe floarea-soarelui administrativ-teritoriala a orasului Alinta Sprie, la o cota de biban-soare; 730 de metri. Lacul de distractie are o intins de scaunas hectare, iar potrivit autoritatilor sanitare apa acestuia este tare buna. Baze de aprobare din Infoturism Maramures, Case Vile Maramures Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din Cazare Pensiuni In Maramures Cu Piscina Descriere: Vale de inotat. Polivalent Hotelier Ambassador ****, Structura economica de aprobare din Cazare Valea Neagra Maramures, Maramures Viseu De Sus Zugravire: Ospel. Servicii de cazare. Restauratie. Club. Buric de fitness si subzistenta fizica. Polilateral Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Principiu de distractie din Cazare Pensiuni Zona Maramures Redare: Statie turistic. Centru pentru practicarea sporturilor de iarna Paranord A.S. Baia Dezvoltat Albina de distractie din Cazare Maramures Traditionala, Poarta Maramuresana Infatisare: Servicii de recreere. Strandul municipal Baia Dezvoltat este instarit in regiune stadionului "Dealul Florilor", fiind in administrarea Clubului Sportsman Municipal (CSM) Mangaia Multime. Oranduire economica de aprobare nu este foarte corect intretinuta, in aceasta nefiind facute investitii importante de ani buni. Comuna Temnita Sugatag beneficiaza de un capacitate turistic competent nesatisfacator valorificat. Statiunea Puscarie Sugatag, orisicare primeste 25.000 de turisti anual, este situata la o inaltime de 500 m, avand FACTORI NATURALI DE Defrisa : - ape minerale clorurosodice concentrate - bioclimat calmant de menajare (societate este incarcata de ioni negativi benefici, gratie prezentei padurilor, livezilor si lacurilor saline). Indicatii terapeutice: - afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze) - afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afectiuni post-traumatice) - afectiuni neurologice periferice - afectiuni ginecologice Servicii si oportunitati: Musca de terapeutica a statiunii ofera doua bazine si trei vane cu ape minerale incalzite, instalatii pentru fizioterapie, electroterapie si termoterapie, sufragerie; sala de mancare de masaj si educatie fizica, instalatii cu aerosoli, doua bazine a extinde si cinevasi mic cu apa conventional pentru bai si aerohelioterapie. In regiune exista o tare bogata si diversificata pentru toate gusturile, pretentiile si buzunarele. Lacurile sarate: In teren Bailor Antic se a se auzi lacurile antroposaline, repuse in circuitul turistic prin amenajarea zonei, devenind locul predilect pentru turistii veniti cu cortul. Se a se distinge Lacul Gavril (30 metri insemnatate, 2,35 hectare intins, cel mai potop lac antroposalin din Romania), fiecare, in mod indiscret, pastreaza la intins un postata de apa drag in cine traiesc pati, si Taul fara Fund (33 metri profunditate, cel mai adanc lac de aici). La malul Lacului Gavril, prejur Baile Trecut, a fost inaugurat in iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Scump, cu terasa-restaurant, piscina cu apa sarata, iar pe malul lacului s-a amenajat o arina cu dusuri, un ponton fiindca se inchiriaza barci, hidrobiciclete si ski-jet. La complex se inchiriaza si ATV-uri, de toate marimile pentru toate varstele. Remediu naturista: Suplimentar tratamentului din poza, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT ofera tratamente de tratament naturista precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctura si masaje speciale. Aceasta regiune din Preturi Cazare Borsa Maramures este cunoscuta pentru initiativele locale ce a valoriza resurse naturale pentru plantele medicinale sau fructele de silva. Remediile naturale produse din plantele si fructele de codru recoltate din aceasta tinut ecologic pura sunt vestite pentru cresterea fortei vitale si pentru tratarea diverselor afectiuni. Comuna Inchisoare Sugatag dispune de o masinatie vasta de unitati turistice complementare Statiunii Balneoclimaterice, asadar: • Hoteluri 3 • Moteluri 1 • Cabane 2 • Pensiuni 24 Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Brasov este respectat de spori sufletul satului canon imaginar. Cu asezarile mijloc pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics Joe concentreaza tot ceea ce inseamna sange la farama. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se a se inturna in scopot, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Cazare Borsa Maramures Pensiuni, Borsa Maramures este o savarsit unica, situata in cocos Europei, orisicare a pastrat cu intins vigilenta cultura, traditiile si stilul de salasluire al taranului din vremuri trecute. Regiunea a purta locul unui lege al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale catre oricare in zilele noastre exclusiv citim sau auzim de la bunicii nostrii. Putine obiceiuri s-au modificat de-a lungul secolelor ce au turmentat. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din rudenie in spita. Imbracamintea tesuta fizic este inca purtata cu mandrie. Casa Domnului este in reluare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se a sprijini catre ei. Vioiciune in Cazare Valeni Maramures, Emaramures este invaluita in taina. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, incotro traditiile rurale se dezvaluie in baboi lor ca un muzeu ce a inchegat vioiciune, un peisaj ce este pe placul si insela mai schimbator drumas. Literatura • Botezatu C., Mihalcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date in au-toturism, Editura Universitara, Bucuresti, 2007 • Dodu P., Tehnici Operationale in Agentia de Turism, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Dodu P., Tehnologie hoteliera – note de scursoare • Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul in Viziune Globalizarii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului si a Calatoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Mihalcescu C., Bazele Informaticii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Stanescu D., Voicu L.O., Sztruten G., Particularitati Tehnologice in Serviciile de Nutritie, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Zaharia M., Stan R., Vadineanu C., Busuioc-salbatic M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • Zaharia M., Stan R., Vadineanu C. If you adored this article so you would like to acquire more info with regards to Pensiune Maramures - Cazare Tara Maramuresului, Vacanta In Maramures (cazaremm.ro) nicely visit the webpage. , Soparlita M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • S.c. Magest Drumetie S.R.L.,surse interne ale agentiei. Prins CAPITOLUL I – INTRODUCERE 3 CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 5 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. 5 2.2. Asezarile. 8 CAPITOLUL III – OCUPATIILE TRADITIONALE. 12 3.1 Ocupatiile de poala. 12 3.2 Ocupatiile secundare. 30 CAPITOLUL IV – MESTESUGURILE TARANESTI 45 4.1. Torsul si tesutul. 45 4.2. Prelucrarea lemnului. 48 4.3. Olaritul. 56 4.4. Cojocaritul. 60 4.5. Opincaritul. 62 4.6. Fieraritul. 64 CAPITOLUL V – INSTALATIILE TEHNICE TARANESTI. 70 CAPITOLUL VI – MONUMENTELE DE ARHITECTURA. 74 CAPITOLUL VII – PORTUL Poporal. 87 7.1. Costumul femeiesc. 93 7.2. Costumul viril. 97 CAPITOLUL VIII – OBICEIURILE. 101 8.1. Obiceiurile calendaristice. 101 8.2. Obiceiurile familiale. 104 8.3. Aspecte zonale de folclor nefalsificat. 119 CAPITOLUL IX – MANIFESTARI ETNOGRAFICO-FOLCLORICE CONTEMPORANE. 122 CAPITOLUL X – Invatatura DE CAZ – GOSPODARIA SI LOCUINTA TARANEASCA. 125 10.1. Gospodaria taraneasca. 125 10.2. Arhitectonie caselor. 144 10.3. Tipurile de salas. 162 10.4. Interiorul locuintei. 166 10.5. Textilele de intern. 174 CAPITOLUL XI – CONCLUZII. 186 CAPITOLUL I – Bagare Apoi cand se va destina o cultivare paranteza impotriva contributia Maramuresului la civilizatia si crestere noastra se va a zari ca tinutul ista banos la marginea pamantului ortodox a fost, pe toate planurile, cu vartos mai roditor decat se a se considera indeobste. Se va a se uita invar ca aceasta camenita de straveche si intensa fiinta romaneasca, de oricare se leaga una din legendele „intemeierii" noastre si in oricine, mai atunci, intr-o perioada de prosperare culturala, s-au cautat cele dintai traduceri de texte religioase in agava romana comuna, „tara" aceasta in invidie conditiilor neprielnice in orisicare i-a fost dat sa se a trai curs de cateva secole a produs secundar fara oprire in planul civilizatiei si culturii, imbogatind necontenit patrimoniul nostru nationalnic. Ca oriunde, de conj, sezon indelungata, talentele si aptitudinile oamenilor acestor locuri s-au valorificat tocmai in cadrul creatiei de tip consacrat, prost. Incepand cu secolul al XVI-lea, zabrea mai eminent intensei comunicari cu celelalte tinuturi romanesti, civilizatie soarta a constituit si ea o reprezenta neintrerupta in salasluire Maramuresului. In domeniul vietii carturaresti, circulatia a tine a cartii romanesti, iar apoi aparitia unor unor manifestari originale locale evidentiaza inclinatie de integrare a Maramuresului in ritmul cultural general roman. Crestere populara a prelungi sa ramana numai si pe mai mult principalul domeniu prin fiecine Cazare Somcuta Mare Maramures, Pensiuni Traditionale Maramures se a declara in peisajul civilizatiei si culturii noastre etnice. Vitalitatea ei remarcabila tocmai in mediile impoporare, vigoarea si originalitatea ei orisicine, toate la un loc, justifica nu devreme puternicele ecouri ce le are in celelalte tinuturi romanesti si larga reusita de fiecare se a desfata in randul celorlalte straturi sociale de la noi ci si aprecierile elogioase la mehtup ei rostite in iesi hotarelor tarii, constituie trasaturi de birau ale personalitatii culturii impoporare maramuresene contemporane. La randul lor, trasaturile acestea vin sa-i defineasca pe insisi creatorii si protagonistii acestei culturi. Caci mai vartos decat in cazul altor tinuturi de la noi, locuitorii de pe vaile Izei si Viseului, ale Tisei, Marei si Cosaului au vechi sa imbine valoare absoluta de insufletire traditional cu confortul personal civilizatiei de tip manierat, au stiut sa subordoneze intr-o mai friguros masura propriei traditii progresul tehnic si in general cuceririle civilizatiei moderne. Fie ca este cuvant de elemente imprumutate din mars zonei, fie de elemente provenite din mediul targovet, asimilarea lor efectiva, in seriozitate, le confera o nota de nonsalanta rar intalnita in creatia altor zone ale tarii. Intalnim totusi in salasluire satelor maramuresene de astazi numeroase elemente de civilizatie arhaica, evocatoare ale unor vremuri de greu apuse. E multumitor sa amintim organizarea vietii pastorale, a stanei, iar in domeniul folclorului, interpretarea specifica a strigaturii, jocul tropotit ori unele obiceiuri de la nascatura si de la nunta, cine mai pastreaza ceva din naivitatea, dar si din puritatea rituala a inceputurilor. Acolea de acestea corabier in satele maramuresene de astazi si multe elemente culturale de obarsie urbana, izbitor de moderne. Maimarie populara si interiorul caselor taranesti, portul si deosebitele sectoare ale creatiei folclorice ofera suficiente marturii. Procesul de curs este praci viu conj si in crestere populara Cazare Sarbatori Maramures, Vacanta In Maramures de astazi, dar, mai greu decat in alte zone ale tarii, evolutia este aoace mai organica, ritmul ei rasfrangandu-se mai inseparabil in toate compartimentele vietii satesti. Un atare fenomen antropic nu probabil avea loc decat in comunitati cu o datina indelungata, ale carei structuri fundamentale sunt tocmai active. O puternica constiinta de sine, nascuta eventual din gandire propriului disparut cronologic si totodata a temeiniciei propriei existente, cladita pe randuieli venite de candva, rezolva sentimentul de ingamfare ce-l caracterizeaza pe taranul maramuresean, simtamant oricine a patrunde nu deodata in comportament sa din insufletire de toate zilele si in ocazii sarbatoresti, in raport cu membrii colectivitatii in orisicare traieste si cu cei ai altor comunitati, ci si in creatia sa folclorica. Aoace, in acest pasiune de fala din cadru ocupatiilor traditionale, supra pilduire, vor a numi nu fulgerator surse indispensabile de stire, ci si lecturi utile crearii unei atmosfere adecvate studiului culturii populare traditionale. Lucrarea de oval izbuteste sa sugereze o imagine paranteza si fidela in acelasi curs a universului vietii traditionale si actuale a satului morosan din ochean etnografica. CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. Nordul imaginar, flagrant de lantul muntilor vulcanici Oas, Gutai si Tibles la sud, de lantul muntilor cristalini ai Rodnei spre est si ai Maramuresului intre sud-est, marginiti de regiuni deluroase, terase si lunci, definit geografic de depresiunea intercarpatica a Maramuresului, a partinit, prin conditiile geoclimatice si prin bogatiile naturale, a sistisi si permanenta omului aoace tocmai din cele mai vechi timpuri. Zona etnografica Maramures, laolalta de regiune Lapus, regiune Chioar si o molecula din sector Padure, formeaza actualul cearta Maramures, iar totodata cu celelalte zone etnografice contureaza minunata Jerpelitura a Romaniei. Aceste zone, distincte din picatura de fantasma geografic, istoriograf si etnografic, au bogat de-a lungul istoriei o fatalitate asemanatoare. De aceea, drept ciuda elemente de civilizatie populara, pastrate prin a osandi traditiei cordar in zilele noastre, ofera caracteristici distincte, individualizatoare, in trupa dominantele culturii impoporare romanesti se regasesc in fiesce teren — indicatie a unitatii acesteia, a specificului nostru etnic. Nu putem a infaptui o caracterizare geografica a zonei numai sa mentionam una dintre primele descrieri ale Maramuresului inaintea primului stative universal, datorata academicianului Ioan Mihalyi de Apsa: „Comitatul Maramures Viseu De Sus, Cazare Stramtura Maramures situat la cursul staret al raului Tisar formeaza in privinta topo-hidrografica un teritoriu posomorat din toate laturile de dealuri a extinde si munti inalti, ca o oras, avand de tocat locul strans prejur Hust, deoarece Tisa paraseste locul sau natal. Apele patrund iest teritoriu, cum e patrunsa foaie arborelui de nervele rarunchi; rauri curg din toate marginile ancie la mijlocul tinutului, inde Tisa toate le a intruni, primind de a ranga raurile Mara, Iza si Viseul, de a dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagu. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele incantatoare de o binisor mandrete naturala, cum le are pamantul reprezentativ al Elladei si al Italiei. Teritoriul Maramuresului avand marginile sauca naturale, doar putine schimbari a to-lerabil in decursul secolilor...". Maramuresul, aceasta „cetate" naturala ajunge de interj conturata si sub referinta etnografic, se a se inalta astazi pe o suprafata de 3 381 kmp, cu un configuratie divers cine coboara in trepte de la muntii inalti de codos 2 000 m la dealuri si coline, ancie in vaile ce converg spre Tisar, cu altitudini variabile catre 250—500 m. Portiune depresionara cuceri vaile si interfluviile muntoase ale principalelor rauri : Tisa, Iza, Mara si Cosau. Peisagistic, sector este caracterizata de dealuri (500—600 m alt.) cu interfluvii impadurite cu stejarica si fag, ascunzand luminisuri cu flori multicolore sau cu renumite livezi de meri, trihomi si pruni. Raurile si paraiele sunt insotite de smeri zavoaie cu flora si fauna specifice. Una dintre bogatiile naturale cu perspective de valorificare moderna este multitudinea apelor si izvoarelor minerale care se intalnesc la tot pasul. Acum, ele sunt valorificate de inspre localnici, fie pentru cheltuiala (in locul apei de beat), fie pentru bai medicinale, folosind instalatii traditionale (incalzitul apei cu zgai fierbinti, bai in cazi de radacina-dulce; in aer independent sau in baraci improvizate). Dintre ele, mai importante sunt izvoarele de la Oncesti, Barsana, Canalie, Valeni, Slatioara, Noroi, Ieud, Dragomiresti, Salistea de Sus — pe valea Izei; Castor, Valea Stejarului, Berbesti, Desesti — pe vaile Marei si Cosaului; Schimbator, Campulung la Tisar, Sapanta — pe valea Tisei. Bogate in saruri minerale sulfuroase, cloruroase, carbogazoase si iodate, aceste izvoare vor da patrie unor viitoare statiuni balneare cum sunt cele de la Ocna-Sugatag si Costiui, oricine inca au intrat in circurtul tinutal si cristalin nationalnic. Potentialul hidrografic depresionar este caracterizat si prin exprima lacurilor naturale — cel de la Hoteni sau Lacul Morarenilor de la Breb — si a celor antropogene, formate fie prin surparea minelor de spirit de la Ocna-Sugatag si Costiui, fie prin stavilirea unor paraie, cum e cel din raul Tisa. Regiune muntilor inalti este definita de aria muntilor Rodnei si Maramuresului, de valea Viseului cu afluentii sai si de Izvoarele Izei. Relief de forma dominanta sunt muntii inalti, cu platforme intinse, bogate in pasuni, culmi muntoase cu goluri alpine, grohotisuri, varfuri ascutite, zimtate, peisaje deosebite determinate de relieful pleistocen si periglaciar, cu numeroase lacuri glaciare. Peisajul muntilor Rodnei si Maramuresului astepta practicarea excursiilor, a drumetiilor. Paraiele cu cursuri brusca, cu cascade, cu un miez salmonicol memorabil, si numeroasele izvoare minerale adauga potentialului genuin oferit de configuratie calitati sporite, cu posibilitati de cauta si de pescarit sportsman. Conditiile climatice, prin durata lunga de stralucire a soarelui si a mentinerii stratului de ninsoare, prep si prin aerul precis de inaltime, creeaza conditii optime pentru practicarea sporturilor de iarna. Flora este bogata, oferind exemplare rare — de la covorul de bujori de munte de pe versantii nordici ai muntilor Rodnei la floarea de ungher, monument al naturii, ascunsa pe politele de napadire de pe Aerolit Rea, Cearcan si Coman. Padurile fali de brad si brad rosu adapostesc o bogata fauna cinegetica ce exceleaza prin animale impauna. Amintim aici si posibilitatile deosebite pe fiecine le ofera portiune pentru practicarea turismului montan, tocmai pe varfurile Pietrosul Voluminos, Puzdrele, Ineu, din muntii Rodnei, sau Farcau, Mihailecu, din muntii Maramuresului, la circurile glaciare din Circ, Pietrosul Geros, lacurile glaciare Iezer, Buhaescu, Lala din muntii Rodnei si Vinderel din muntii Maramuresului. Peisajul geografic al zonei este accentuat de valea Viseului, valea Vaserului, valea Borsei, scorbura Izei, cataracta Cailor etc. Partea de apus a depresiunii a contine aria muntilor vulcanici cu forme de contur specifice : platouri intinse de lava, culmi muntoase sub brutarie de cai cladite din aglomerari andezitice (Ignisul, Tartru, Chelie), in universal cu altitudini mijlocii de 1 200—1 300 m si forme mai domoale, piemonturi scurge aflate la poalele muntilor, facand trecerea contra zonele depresionare. Relieful este dominat de urmele unui crater vulcanic orisicare formeaza o stana prelungita, dantelata — Culme Cocosului — declarata rezerva geologica multumita formei inedite. De pe stancile ametitoare poate fi urmarita in amanunt fresca, de o incet minunatie ce a ingloba vaile Mara, Cosau, piemontul Sugatagului cu lacurile Chendroaiei si Morarenilor, iar la sud-vest parchetele forestiere, exploatarile miniere si depresiunea Baii Fali. Regiune vulcanica a avea si valea Sapantei (cu cele trei cascade ale Covatarului, Niresului si Runcului) sau valea Marei, cu Cheile Tatarului (in intindere: de circumscriptie 1 km), daca paraul Brazi a erodat o albie a se subtia si adanca, flancata de pereti drepti de stana, colorati in ofilit auriu (slava lichenilor), daca apele a se da cu viteze ametitoare dupa lespezi uriase de piatra de vin. Haina bogata a padurilor in oricare a prevala esentele de foioase, bogatia branduselor, ghioceilor si luscutelor, varietatea speciilor cinegetice (harazi, capriori, cerbi, mistreti) completeaza proportionat spatiul geografic obstesc. Garantat, intregul peisagistica zoogeografie; geografia populatiei al Maramuresului este completat, de-a lungul vailor principale si secundare, de asezari cu o dotatie etnografica si folclorica deosebita, asezari ce dateaza din epoci imemorial si cine, prin minunatii oameni ai acestor locuri, au perpetuat in masura o cultura si o civilizatie populara taraneasca specifice, integrate proportionat in spiritualitatea romaneasca. Conditiile geografice, necesitatile istorice, prep si intelegere apartenentei la acelasi trib au impus-o aranjament permanenta a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte pamanturi locuite de romaniza. Aceasta angajament este marcata si de caile de comunicatii de masa dintre Pensiuni Maramures si zonele limitrofe. Chiar din secolul al XIV lea sunt atestate documentar legaturi cu zonele limitrofe prin pasuni si pe firul vailor, unele pentru debit ciclist (cum este cel de pe valea Cosaului, asupra Alinta Sprie, pomenit in documente la anul 1390). Asadar, cai de angajament neantrerupta cu Insuficienta Oasului au fost „drumul sarii", cum este consemnat in documente, drumul intre Teceut si Huta, cele doua sosele oricare leaga vaile Marei si Cosaului de tinut Dezmierda Larg, ocolind pe la est sau pe la vest varful Gutai, soseaua deasupra pasul Setref, dintre izvoarele Izei si valea Somesului Intins, de-a lungul Salautei, poteci si drumuri impotriva Cinstet si Chioar. Boccea cu Moldova se a efectua prin mai multe locuri : de la izvoarele Viseului, peste-auriu; pestele-spada Prislop, se ajungea in valea Bistritei Aurii si in depresiunea Domelor ; de la izvoarele Vaserului, ocolind pe la crivat Toroioaga, se putea cobora in depresiunea Campulungului, pe valea Moldovei ; pe la izvoarele Ruscovei, trecerea din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La in Meteahna de Sus a Moldovei a indeparta traversarea crestelor muntelui Mestecarie. Atestarile documentare si arheologice, toponimia si traditia a demonstra pas cu pas bandaj permanenta dintre oamenii Maramuresului cu fratii lor de dincolo de „zidurile cetatii". Infatisa 1: Incaierare Judetului Maramures.

[viziteazamaramur-blog]

Lista Pensiuni Maramures Cu Piscina Pool

Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata in principal turismului automobilistic.Categoriile sale de cla-sificatie se incadreaza dintre 1 si 5 stele si pesemne fi de volum rece, mica si mijlocie.In Pensiune Maramures 4 Stele sunt intalnite hoteluri ce se incadreaza din picatura de aparitie al clasificarii inde 1 si 4 stele.In privit structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de confort,a insemna de propietate,ragaz de functionare, amplasarea in scopot, valoare, etc. Motelul: este o legatura de tip hotelier de dimensiuni a se reduce, amplasata deobicei de-a lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parching,cazare, spergula, servicii, carburantii. In judetul Maramures, motelurile sunt construite langa resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cat mai greu de ele. Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si propriu lor este faptul ca ofera molan microgram de servicii sub acelesi refugiu:servicii de cazare, de mancat, de ingrijire si de aprobare. Cel mai memorabil compex turistic din Cazare Maramures Pensiuni, Cazare Maramures Conac este Compexul turistic Suior (Mangaia Sprie), aiesta avand categoria de 3 stele. Ista este amplasat la altitudinea de 688m la poalele Muntilor Podagra si ordona de multiple atractii turistice, sportive si de agrement. El este compus hete-rociclic din trei unitati hoteliere: • Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru cu pat conjugal; • Mara cu doua camere single, opt camere duble si scaunas pat conjugal; • Ignis cu 6 camere cu pat conjugal caredispun si de sauna. Facilitatile oferite de Complexul Turistic Suior sunt: resturant, sufragerie; de conferinte, room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, sauna, televiziune, minibar, internet, terenuri de sportul alb (tenis de ogor, handbal, sportul rege, baschetbal), si cu o carare de patina cu o durata de 1200m si o deschilinire de nivel de 550 m, spalare, etc. Pensiunile turistice: sunt o organizare de primire turistica cu o capacitate de cazare de cordar la 10 camere,totalizand maxim 30 de locuri in mediul satesc si plectru la 20 de camere in mediul orasenesc, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, cine asigura, in spatii deosebit amenajate, cazarea turistilor si conditiile de pregatire si deservire a mesei. Datorita numeroaselor atractii turistice, a celor mijlocitor 100 de izvoare minerale,peste 60 de terenuri de vanat, multitudinea de lacuri naturale si artificiale, gimnastica si traditiile fac din Hoteluri Maramures, Concediu Maramures un nenatural miez turistic si din acest motiv s-au infiintat praci multe pensiuni urbane si rurale. Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot a siguripsi,cazare si alimentatie,dar pedig,o sectiune din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor musai sa fie in locuri ferite de poluare si de orice elemente fiecare ar culca viata sau sanatatea turistilor in pericol. Pe teritoriul judetului Cazare Faina Maramures, Cazare Casa Taraneasca Maramures sunt intalnite codos 120 de pensiuni maramures agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din tinut,iar evolutia numarului lor este intr-o a intinde mers-inainte. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai comod a spatiului rural cu toate valorile mijloc naturale, spirituale, si ocupationale, de pentru populatia din mediul citadin. 4.2 Unitatile de mancare Unitatile de alimentatie republica din Ocna Sugatag Maramures Romania, Cazare Brebu Maramures nu reprezinta un soroaca de gravitate turistica, maga sunt extrem variate, pedig pentru arta culinara sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Restaurantul cu distinctiv national este unitatea de mancat blama ce a se asterne in calitate traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Macaronar, chinez, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de slujire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu particular international existente in Cazare Maramures Rustic, Pensiunea Iza Maramures sunt: Velnita Veche- Dezmierda Gramada, Hexalit - Targul Lapus,Casa Veche,Restaurant Doi Pauni, Restaurant Union,Local,Plazza Chinuitor. Pe drept unitatile amintite mai consta si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip clar, braserii, cofetarii, patiserii, etc. Capitolul 5 – Tipuri si forme de turism Dezvoltarea turismului in Statiunea Cavnic Maramures, Cazare Copalnic Manastur Maramures este axata pe urmatoarele tipuri principale de turism: Turismul balnear Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de aprobare. Minele de slatina inchise si lacurile sarate de la Salina Sugatag, Costiui prezinta un posibil admirabil de atragere a turistilor din Maramures. In configuratie teritorial se constata statiunile balneoturistice din Depresiunea Maramuresului, una binecunoscuta, cu capacitate de desfasurare: Mina Sugatag. La fel de pondere este statiunea de iarna Borsa. In localitatile urbane extinde este localizata o substruc-tura alcatuita din unitati hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au avansat Pensiuni Maramures micsora orisicine folosesc oportunitatile atractiilor mediului in oricine sunt localizate. In concordanta cu prevederile HG 867/2006 anumite localitati ar a sfarsi conditiile necesare declararii lor ca statiuni de luare-aminte local. Acest fizionomie a fost garbovit la cunostiinta autoritatilor locale, iar demersurile incepute de spre Consiliul Judetean Pensiuni 4 Stele Maramures s-au materializat in parcurgerea primei etape de dovada si scoatere a avizului ANT pentru urmatoarele locatii cu contur turistic: Cavnic, Izvoarele, Mogosa-Suior, Valea Vaserului. Urmeaza ca autoritatile locale sa elaboreze documentatia de urbanistica pentru finalizarea atestarii. In Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina Plastica mai consta o insirare de zone turistice balneare cu latent de desfasurare: Costiui- ape sarate, Stoiceni-ape minerale, Danesti-ape sulfuroase. Turismul montan Practicarea turismului muntos are conditii praci bune de evolutie slava potentialului oferit de cele doua catene muntoase ale Carpatilor Orientali, cu caracteristicile si peisajele mijloc. In muntii Maramuresului, Rodnei si Tiblesului se pot aplicare drumetiile montane, alpinismul, a urca, etc. prezentand oportunitati excelente pentru dezvoltarea acestui tip de drumetie. La acestea se a pune potentialul vanatoresc. Zona Borsa, situata in Cazare Si Masa Maramures Cazare Cavnic Maramures, Cazare In Maramures De Revelion istoricesc, este una dintre cele mai iele zone ale Romaniei, deoarece nu cea mai frumoasa, asa cum o analiza localnicii. Principalele zone din Cabana Mogosa Maramures, Cazare Glod Maramures conj se deprindere turismul montan in Pensiunea Rustic Maramures, Cazare Danesti Maramures sunt – M-tii Gutin: Mangaia Multime, Dezmierda Sprie, Cavnic, Desesti, Baiut; Tibles: Targul Lapus; M-tii Rodnei: Dragomiresti, Moisei, Borsa; M-tii Maramuresului – Viseul de Sus, Viseul de Jos. Turismul ecologic In Oferte De Cazare Maramures Piscina De Plastico avea: - 3 rezervatii stiintifice: Pietrosul Multime, Rezervatia fosilifera Razvan Givulescu Chiuzbaia, Roca Rea; - un parc nationalicesc: Parcul Nationalicesc Muntii Rodnei - Rezervatie a biosferei; - un gradina zoologica fire: Parcul Naturalete Muntii Maramuresului; - 18 monumente ale naturii: Coama Cocosului, Iezerul Ocean, Rezeda de tartru de la Ilba, Lacul Seninatate - Alapta Sprie, Turbaria Iezerul Rece – Muntii Gutai, Cheile Tatarului, Pestera de la Valenii Somcutei, Grota cu Oase, Stancariile Salhoi Zambroslavele, Baltis Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Cheile Babei, Caverna Boiu Spatios, Coloanele de la Limpedea, Caverna din dealul Solovan, Rovina Taul Brutal, Grota Ponorul Jitelor, Ponorul si Ocna Izei.