#alegeri mexic | Explore Tumblr posts and blogs

stiri-noi · 5 years ago

Text

Trump a discutat în privat despre înlocuirea secretarului Apărării Esper după alegeri

Președintele Donald Trump a discutat în mod privat cu consilierii posibilitatea înlocuirii secretarului Apărării, Mark Esper, după alegerile din noiembrie, în urma unui număr tot mai mare de diferențe între aceștia, a spus miercuri o sursă familiară dezbaterii interne.

Sursa, vorbind în condiții de anonimat, a spus că cei doi bărbați nu sunt „într-un loc bun”, dar că Trump nu a intenționat să meargă în direcția lui Esper până când alegătorii nu și-au pronunțat hotărârea cu privire la un al doilea mandat al lui Trump, pe 3 noiembrie.

Esper, fost secretar al Armatei, este respectat de republicani și de democrați ca o mână constantă la Pentagon în timpul unei administrații turbulente care a văzut că Trump a atras în mod repetat armata în problemele politice interne, inclusiv zidul de frontieră cu Mexic.

Dar Trump a fost tulburat de opoziția lui Esper de a invoca Legea Insurecției pentru a desfășura forțe active pentru a potoli tulburările civile care au izbucnit în iunie după moartea lui George Floyd, un negru care era în custodia poliției în Minneapolis.

De asemenea, Esper s-a despărțit public de Trump luna trecută prin emiterea unei interdicții de facto a pavilionului confederat la instalațiile militare, într-un moment în care Trump citase drepturi de exprimare liberă în apărarea americanilor care zboară pavilionul confederat. Sursa a recunoscut că problema steagului confederat este o altă sursă de tensiune.

Steagul confederatiei a fost arborat de state despărțitoare din sudul care au pledat pentru continuarea sclaviei și au pierdut războiul civil din 1861-65. Zborul drapelului poate fi ofensator pentru mulți americani, care îl văd ca o amintire a înrobirii americanilor negri și ca un simbol al supremației albe.

Susținătorii spun că steagul reprezintă moștenirea și cultura Sudului și servește ca memorial pentru confederarea victimelor din Războiul Civil.

„Nu avem anunțuri de personal în acest moment și nici nu ar fi potrivit să facem speculații cu privire la schimbările după alegeri sau într-un al doilea mandat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Judd Deere.

Pentagonul nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii. Un oficial american, vorbind cu condiția de anonimat, a remarcat, totuși, că cifra de afaceri în funcțiile de vârf este obișnuită la sfârșitul unui mandat prezidențial.

Discuțiile private ale lui Trump despre Esper ar putea stârni și mai mult anxietatea în rândul democraților din Congres cu privire la conducerea de la Departamentul Apărării.

La începutul acestei luni, Casa Albă a instalat la Pentagon un înalt oficial de politică care l-a numit în mod fals pe predecesorul lui Trump, Barack Obama, musulman și terorist.

Anthony Tata, un general de brigadă al Armatei în retragere, care fusese un apărător ferm al lui Trump pe Fox News, nu a reușit să obțină o confirmare a Senatului pentru o postare mai înaltă, pe fondul controverselor privind comentariile și calificările sale.

Apoi, Casa Albă a ales să-l încadreze pe Tata într-un rol mai puțin senior într-o capacitate mai provizorie, o acțiune puternic criticată de cel mai înalt democrat al Comitetului serviciilor armate din Senat.

Sursa: News24.ro.

#Trump a discutat în privat despre înlocuirea secretarului Apărării Esper după alegeri

0 notes

smartseo4you · 8 years ago

Text

New Post has been published on Ziarul tau online

CCR a intrat în silenzio stampa. Dragnea mai aşteaptă

Curtea Constituţională a României a amânat pentru a treia oară un verdict în privinţa Legii 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate să facă parte din Executiv. În alte părţi ale lumii – din Albania, în Chile sau Peru – legislaţia le impune condamnaţilor diverse restricţii în legătură cu dreptul de a deţine o funcţie de demnitate publică.

Cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale nu s-au hotărât nici ieri dacă un condamnat penal poate deţine funcţii în Guvernul României şi au amânat pentru 27 aprilie o sentinţă referitoare la articolul 2 din Legea 90/2001 privind funcţionarea şi organizarea Guvernului. În forma actuală, care datează de peste 16 ani, litera legii le interzice condamnaţilor să facă parte din Executiv. CCR a dezbătut pentru prima dată sesizarea depusă de Avocatul Poporului pe data de 7 martie, amânând pronunţarea deciziei pentru 21 martie. La acea dată, CCR a anunţat a doua amânare, pentru data de 4 aprilie, însă disensiunile dintre magistraţii constituţionali n-au ajuns nici ieri la un numitor comun. Plenul Curţii a ajuns însă la un consens în legătură cu „o problemă stringentă” a Constituţiei, şi anume comunicarea dintre judecătorii CCR şi mass-media. Astfel, s-a luat hotărârea ca deciziile Curţii să fie făcute publice numai prin intermediul unor comunicate de presă, nu prin declaraţii transmise în direct la televizor, cum se întâmpla până acum. Preşedintele CCR Valer Dorneanu s-a plâns recent de „presiunile” pe care le suportă judecătorii din partea presei şi a explicat că decizia în cazul Legii 90/2001 „este cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”.

După fotbal, albanezii ne-au bătut şi la lupta anticorupţie Dacă CCR se chinuie de mai bine de o lună să decidă dacă un condamnat poate fi membru al Guvernului, în alte ţări europene şi din alte părţi ale lumii legislaţia le interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii de demnitate publică. Pe 30 iunie 2015, Consiliul Europei a emis un raport preliminar privind excluderea infractorilor din Parlament, Guvern şi alte demnităţi publice în diverse țări ale Europei, dar și de pe alte continente. Comisia de la Veneţia a constatat la acea vreme că există diverse restricţii de a deţine o funcţie de demnitate pubică în diferite ţări europene (de la Germania, Spania, Franţa sau Italia, până la Albania, Bulgaria sau Lituania), dar şi în state din afara Europei (Chile, Peru, Mexic, Australia). În același raport se arată că în România nu există nicio restricție clară, fiind la latitudinea judecătorilor dacă dispun o astfel de măsură ca pedeapsă complementară. În Albania, spre exemplu, ţară din afara UE, legea prevede că „acele persoane care au fost condamnate printr-o hotărâre definitivă, pentru unele infracțiuni grave, nu pot candida și nu pot fi aleși ai Parlamentului albanez, primari sau membri ai consiliilor de orașși, în niciun caz, nu pot avea o funcție care este votată în Parlament, inclusiv funcția de prim-ministru sau membru al Consiliului de Miniștri”. În Lituania, „persoanele care execută sau urmează să execute o sentință impusă de instanță cu 65 de zile înainte de alegeri nu sunt eligibile”, iar „o persoană care a fost înlăturată din funcție prin punere sub acuzare nu poate fi aleasă". Australienii au mers şi mai departe, iar în vestul ţării, o persoană condamnată pentru o infracţiune are interdicţie de a mai deţine vreo funcţie politică pentru tot restul vieţii. În restul ţării, este interzisă deţinerea unei funcţii politice de către condamnaţi, cu condiţia ca pedeapsa acestora să aibă o anumită lungime, de regulă un an sau mai mult.

La avocaţi, curat constituțional CCR a mai decis, în şedinţa de ieri, că avocaţii condamnaţi penal nu mai pot profesa, o speţă similară cu legea care le interzice condamnaţilor să fie membri ai Executivului. Astfel, Curtea a respins cu unanimitate de voturi excepţia de neconstituţionalitate ridicată la prevederea din Legea avocaturii care le interzice avocaţilor să mai profeseze dacă au fost condamnaţi penal, dar a declarat neconstituţională sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol http://blogville.ro/ccr-a-intrat-in-silenzio-stampa-dragnea-mai-asteapta/

#Stiri

0 notes