#ai Direcției de Sănătate Publică Dolj

[jurnaldeoltenia]

Produse expirate, produse neetichetate sau etichetate necorespunzător, în magazinele de lângă şcoli din Craiova

Produse expirate, produse neetichetate sau etichetate necorespunzător, în magazinele de lângă şcoli din Craiova

În perioada 06 – 08.04.2022, comisia mixtă formată la nivelul Instituției Prefectului Dolj, în baza Ordinului nr. 134/04.04.2022, a verificat respectarea prevederilor legale privind interzicerea comercializării băuturilor alcoolice, a tutunului și a unor produse alimentare, precum și a unor substanțe susceptibile să aibă efecte psihoactive de către agenții economici ce își desfășoară activitatea…

[stiri-noi]

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a luat parte, marți, 8 septembrie 2020, la o videoconferință organizată la sediul Inspectoratului Școlar Dolj, ce a avut drept temă începerea noul an școlar

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a luat parte, marți, 8 septembrie 2020, la o videoconferință organizată la sediul Inspectoratului Școlar Dolj, ce a avut drept temă începerea noul an școlar. La întâlnire au participat reprezentanți ai tuturor instituțiilor responsabile cu ordinea și siguranța în școli, sindicate și asociații de părinți, dar și toți directorii unităților școlare din Dolj. Nicușor Roșca a reiterat faptul că sănătatea elevilor și a cadrelor didactice este importantă, la fel și triajul epidemiologic realizat la începutul orelor. În acest sens, a fost emis Ordinul Nr. 5487/2020 al Ministerului Educației și Cercetării, dar și al Ministerului Sănătății. Acesta prevede că reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Dolj – control în sănătate publică vor verifica din punct de vedere sanitar unitățile de învățământ și vor înainta prefectului județului Dolj, Nicușor Roșca, până la data de 10 septembrie 2020, un raport de control care să evidențieze disfuncționalitățile semnalate, precum și responsabilitățile pentru remedierea acestora.

  La videoconferință au participat și reprezentanți ai Direcției pentru Sănătate Publică Dolj, care au anunțat că, sub coordonarea Instituției Prefectului Dolj, vor face controale pentru a vedea unde sunt deficiențe și cum se pot remedia. La nivelul Direcției de Sănătate Publică Dolj există un centru de permanență, cu numere de telefon și adrese de mail pentru a adresa întrebări sau orice alte informații legate de infecția cu noul virus. Recomandarea inspectorilor sanitari pentru directorii școlilor este să colaboreze cu medicii școlari, pentru a fi respectate toate măsurile sanitare privind limitarea răspândirii virusului. În plus, în mediul rural, acolo unde nu există medici școlari pentru a realiza triajul epidemiologic, inspectorii sanitari au transmis directorilor de școli să ia legătura cu UAT-urile să asigure triajul și să facă un contract cu un cadru medical.

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, i-a asigurat pe managerii unităților de învățământ de sprijinul său pentru ca anul școlar 2020-2021 să se deruleze în condiții de siguranță, atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi.

[news24hrou]

De-a alba-neagra cu medicii de familie

Reportaj de Victor Marin

În România ar mai fi nevoie de încă 13.000 de medici, în special în domenii ca neonatologia, oncologia sau medicina de urgență. Teoretic, printre puținele specializări fără probleme de acest fel ar fi medicina de familie. În acest domeniu, deficitul ar fi de numai 600, în condițiile în care numărul medicilor de familie este de aproximativ 11.000.

Pe de altă parte, la cabinetele medicilor de familie se formează în mod frecvent cozi și dacă de exemplu, cineva are nevoie de o radiografie sau de o rețetă compensată, trebuie mai întâi să treacă pe la medicul de familie. Casa Națională de Asigurări de Sănătate este cea care face decontările, însă numai după ce, teoretic, pacientul e văzut de un medic de familie. Așadar, medicii de familie reprezintă o verigă extrem de importantă în tot acest sistem, care în ultimii ani, a făcut obiectul mai multor anchete DNA și DIICOT privind decontarea unor servicii medicale fictive în valoare de zeci de milioane de euro.

Haideți să luăm un oraș oarecare. Craiova, să zicem. Are o populație aproximativ triplă decât cea a Sucevei și în principiu, în Craiova ar fi nevoie de trei ori mai mulți medici de familie decât în Suceava. Cam asta spune și legea care stabilește necesarul de medici de familie. Ne explică Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

– Se ia populația de la localității de la Institutul Național de Statistică și se raportează la numărul optim de asigurați. Deci, la 1.800. Rezultatul este necesarul de medici în localitatea respectivă. Nu numai în localitățile urbane, ci și în cele rurale. Cu diferența că în localitățile rurale, dacă ai situații deosebite, cum ar fi o localitate izolată cu un număr (n.r. de locuitori) mai mic, să zicem 900 de locuitori în loc de 1.800, nu o să pui acolo o jumătate de medic. Vei ajunge la concluzia că îți trebuie tot un medic de familie în localitatea respectivă.

– Dacă am înțeles eu bine, se face o operație de împărțire?

– Da!

  Pe scurt, se împarte populația la 1.800 și rezultă necesarul de medici de familie. Pentru a efectua acest calcul, în fiecare județ se formează o Comisie formată din membri ai Casei de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor sau ai Direcției de Sănătate Publică.

Și acum, să revenim la Craiova. În 2014, Comisia a luat în calcul o populație de 294 de mii de oameni. În 2015, populație crește la 307 mii. După acest veritabil boom demografic, în anul următor, urmează un dezastru în toată regulă! Conform Comisiei, populația scade la 270 de mii, ca în 2017, să crească din nou vertiginos, la 304 mii.

    Am solicitat în mai multe rânduri interviuri cu membrii Comisiilor Mixte din Dolj. Într-un final, am primim un răspuns scris, din care am aflat că…

 „În ceea ce privește motivul pentru care populația Craiovei variază de la un an la altul, precizăm că nu intră în competența instituției noastre analiza motivelor pentru care se produce un astfel de fenomen.”

SURSA: Casa de Asigurări de Sănătate Dolj

În ultimii ani, Comisia care stabilește necesarul de medici de familie în Dolj a avut cam aceiași membrii de la un an la altul. E ciudat că nimeni nu și-a pus problema variațiilor demografice, în condițiile în care Craiova nu a fost lovită de vreo molimă sau de vreun război.

Așa cum spuneam, necesarul de medici dintr-o localitate e direct proporțional cu numărul locuitorilor. Așa că în Craiova anului 2015 era nevoie de 171 de medici, ca în anul imediat următor să fie nevoie de numai 150. Apoi, a sărit la 169 și asta, doar pentru că în fiecare an s-a schimbat baza de calcul.

    În răspunsul scris, Comisia Mixtă care calculează anual necesarul de medici de familie din județul Dolj ținut neapărat să menționeze faptul că…

 „Numărul populației afișate pe site a fost comunicat de către Direcția de Statistică Dolj.”

SURSA: Casa de Asigurări de Sănătate Dolj

Dar despre ce populație e vorba? După reședință sau după domiciliu?  Nu de altă, dar pentru sociologi nu există termenul de „populație” pur și simplu. Aici e cheia, spune Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică.

– Statistica operează cu două tipuri de valori. Populația după domiciliu este populația care, din punct de vedere legal, locuiește într-o anumită localitate. Populația rezidentă, cealaltă noțiune, este populația care se află la un anumit moment în aceea localitate.

– Ca să simplificăm, populația după domiciliu sunt cei cu buletin de Craiova, București sau Pitești și cei cu rezidența în orașele respective sunt cei care locuiesc și muncesc de facto acolo (n.r. și pot avea buletinul eliberat într-o altă localitate).

– Da. Care locuiesc acolo, acesta este elementul important.

– În România, în general, care este raportul dintre populația după domiciliu și cea după reședință?

– Populația după domiciuliu este mai mare decât populația rezidentă.

– Întotdeauna?

– Sigur.

– Dar populația după reședință, când anume se stabilește?

– Populația după reședintă se stabilește cu ocazia recensămintelor. În cazul nostru, ultimul recensământ a fost în 2011.

Populația după domiciliu se calculează anual, cu ajutorul datelor de la Evidența Populației. Legea care stabilește felul în care se calculează necesarul de medici de familie spune clar: se au în vedere ultimele date și totalul populației. Ce înseamnă asta pentru Vladimir Alexandrescu?

– Dacă o instituție ne-ar solicita aceste date, evident că dăm populația după domiciliu a localității respective. Populație care, de altfel, se regăsește și pe site-ul Institului Național de Statistică și poate fi văzută de oricine dorește acest lucru.

– Practic, nu ar fi neapărat nevoie de o solicitare oficială pentru a afla aceste date.

– În principiu, nu ar fi nevoie. Și datele de pe site sunt date absolut oficiale. Dacă se dorește o confirmare a valorii respective, sigur, se poate obține la cerere de către oricine are nevoie.

Comparând datele Casei de Asigurări de Sănătate Dolj cu cele de pe site-ul Institutului Național de Statistică, am ajuns la concluzia că în 2016, Comisia Mixtă a folosit datele de la Recensământul din 2011. A rezultat o populație cu 13 la sută mai mică și a reieșit că în Craiova sunt prea mulți medici de familie. Doar în anii 2015 și în 2017 ncesarul de medicii de familie a fost calculat conform legii.

L-am întrebat pe Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dacă la C.N.A.S. există vreun organism care verifică felul în care se calculează necesarul de medicii de familie.

– Nu avem un organism specializat într-o asemenea verificare. Având în vedere că este vorba de o Comisie Mixtă, formată din reprezentanții ai Casei de Asigurări de Sănătate, ai Direcției de Sănătate Publică și ai Colegiului Medicilor , e puțin probabil să presupunem că au făcut un calcul dinadins greșit. Pe de altă parte, sigur că dacă există vreo problemă cu Comisia, se poate sesiza în primul rând conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate, care are propriul corp de control și poate să facă propriile verificări. Sigur, se poate sesiza și Casa Națională, care are de asemenea un corp de control, o direcție anti-fraudă.

– Concret, au existat astfel de controale, din ce știti? De la centru sau de la Casele Județene, în ultimii ani?

– Din câte știu, nu au fost reclamații privind activitatea Comisiilor Mixte.

Ba da! Au fost, cel puțin la Dolj. Cea pe care o puteți vedea mai jos a fost depusă în mai 2017 și a și primit un răspuns oficial o lună mai târziu. În cateva rânduri, membrii Comisiei Mixte, aceiași care au refuzat să ne acorde un interviu, spuneau că și-au îndeplinit activitatea conform legii.

    Reclamația în cauză, și altele, au fost depuse de Marian, soțul unei doctoriție de familie care după ce ani de zile a încearcat să între în contract cu C.A.S. Dolj, a fost scoasă fără prea multe explicații. Se întâmpla în 2015, an în care necesarul de medici de familie din Craiova  a fost calculat corect.-

– Acele locuri au fost afișate în ultima zi din programul de depunere al dosarelor. Punea să-l depună numai cine știa. Și acum, vine întrebarea firească: „Voi cum ați intrat?” Printr-o simplă întâmplare. Aveam un dosar complet după ce un an de zile urmăream să cumpărăm un praxis de la un medic de familie și nu am reușit. La momentul respectiv, dosarul era gata pentru depunere la C.A.S. Dolj. Am mers și mi-am încercat norocul. Ei scot locurile vacante atunci când doresc să bage pe cineva în contract. Apoi, dacă intră cineva fără acordul lor, revin și recalculează deficitul (n.r. de medici de familie) luând în calcul alte criterii.

– Dar cu subiect și predicat, le-ai atras atenția că de la un la altul, populația Craiovei scade cu 37 de mii?

– Am atenționat nu numai Comisia Mixtă din Dolj. Am atenționat pe toată lumea, și la cele mai înalte instituții ale statului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, inclusiv la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Comisia nu răspune decât că ei au respectat legea și că nu au făcut nimic ilegal. Atât.

Că să nu credeți că avem ceva cu Doljul, vă mai dăm câteva exemple, cel puțin interesante. La Galați, Comisia ia în calcul în 2015 o populație de 249.432 de locuitori. În anul imediat următor, se întâmplă un miracol: populația Galațiul rămâne tot la 249.432 de locuitori. Însă și mai incredibil este ce se petrece în 2017, când populația Galațiului sare de 303 mii. Sigur, v-ați dat seama deja, inițial s-au folosit rezultatele de la Recensămant și în 2017, populația dupa domiciliu.

În județul Alba, situația e și mai clară. În documentele de pe site-ul Casei de Sănătate din județ scrie negru pe alb că în 2015, Comisia Mixtă a folosit datele de la Recensământul din 2011 pentru a calcula necesarul de medici de familie. În anul imediat următor, s-a folosit populația după domiciliu, care era cu 39 de mii locuitori mai mare. Procentual vorbind, creșterea este de peste 10%.

    Alt caz interesant îl reprezintă Județul Vaslui. În 2014, Comisia spunea că în tot județul ar fi nevoie de 250 de medici de familie. În anul imediat următor, necesarul calculat de Comisie scade la 208. Cum legea spune că fiecărui medic de familie îi revin 1.800 de pacienți, rezultă că într-un an, din județul Vaslui au dispărut 75 de mii de locuitori.

Mai sunt și alte judetețe în care modalitatea de calcul e cel puțin neclară. Sigur, ar putea fi vorba de greșeli neintenționate, ori de neînțelegerea legii.

Și încă ceva… În ultimii ani, Casele de Sănătate au făcut obiectul mai multor anchete DNA și DIICOT. Ar fi vorba despre decontări fictive de rețete și servicii medicale în valoare de zeci de milioane de euro. O parte dintre cei anchetați, sau măcar audiați ca martori, sunt medici de familie. Nu de altă, dar medicii de familie sunt și un fel de funcționari ai sistemului medical. Dacă cineva are nevoie de o investigație, o radiografie de pildă, trebuie mai întâi să ceară o trimitere de la medicul de familie.

În baza acelei trimiteri, Casa de Sănătate decontează contravaloarea serviciului medical. Rețele ca cele anchetate de DIICOT și DNA nu ar putea funcționa fără medici de familie obedienți.

http://ift.tt/2DudtcS

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

http://ift.tt/2m4vUjl http://ift.tt/2DtEqxf

[mesagerulneamt]

În luna iunie, la început de sezon estival, consilierii locali de Piatra Neamț primeau în mapele de ședință un proiect, prin care li se solicita aprobarea raportului anual de realizare a Serviciului public de administrare, întreținere și administrare a Ștrandului Municipal pentru anul 2016. Raportul a trecut ca prin brânză prin serviciile Primăriei care trebuiau să verifice dacă înscrisurile raportate corespund cu realitatea din teren, dacă societatea care și-a asumat serviciul public – SC RoCom Central SA Piatra Neamț – și-a îndeplinit obligațiile și nu cumva a exagerat în respectivul document. Cu câteva zile înainte de ședință, Mesagerul a întrebat dacă a făcut cineva verificări și-și asumă raportul. Surpriza a venit în timpul ședinței, când primarul Dragoș Chitic a anunțat retragerea proiectului de pe ordinea de zi și constituirea unei comisii care să verifice situația în teren. A venit luna septembrie și la consilieri n-a mai ajuns niciun semn privind raportul respectiv.

#gallery-0-10 { margin: auto; } #gallery-0-10 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-10 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-10 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Între timp, ștrandul duduie de vizitatori, cu veniturile aferente pentru întreprizătorii de acolo. Nimeni nu s-a obosit să spună dacă raportul este unul corect sau nu, dacă primăria se consideră sau nu prejudiciată prin ce se întâmplă în ștrand. Dezinteresul sau interesul de a lăsa lucrurile în coadă de pește se propagă și în rândul celor care își desfășoară activitatea în zonă.

* Cine activează în Ștrandul din Piatra Neamț

Înainte de orice, cunoscătorii – toți cei care au ajuns măcar 10 minute vara asta prin Ștrand – sunt avertizați să nu râdă. Lista societăților comerciale care-și desfășoară activitatea în ștrand am primit-o de la Primăria Piatra Neamț și cuprinde (doar) 8 poziții! Este vorba despre cele care au acord de funcționare de la primărie.

Lista cuprinde nume cunoscute, dar și unele noi:

Restaurant TEQUILA cu terasă – SC Mondoprod Arpimex SRL – restaurante (particular);

”Parc de Distracții” – II Andrieș Gh. Ionuț – alte activități recreative și distractive n.c.a. (închiriat);

”Terase Estivale Descoperite” + ”Zona Spectacole” – SC Premier Horeca Solutions SRL – restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor, alte activități recreative și distractive n.c.a. (închiriat);

Terasa ”Disney” – SC Edvans Class SRL – restaurante (închiriat);

”Terasa cu Flori” – SC Edvans Class SRL – restaurante (închiriat);

Terasele ”Alge-Maria” – SC Alge Maria SRL – restaurante, baruri și alte activități de servire a băuturilor (închiriat);

Terasa fast-food ”Tenis Open” – PFA Manole Cezar-Iulian – restaurante (închiriat);

Restaurant ”Rustic” – cu terasă – SC Iuliema SRL – restaurante, baruri (particular).

Activitatea desfășurată în ștrand respectă, măcar formal, regulile stabilite de stat? Răspunsul îl oferă o instituție care ține tot de Primăria Piatra Neamț, adică Poliția locală.

După apariția unui material în Mesagerul de Neamț, în care era pusă la îndoială existența autorizațiilor de funcționare în cazul unora din cei care operează în ștrand, între 26 iulie și 4 august, Poliția locală a făcut un control, urmărind, printre altele, existența acordului de funcționare a societăților. Urmare a acțiunii, au fost aplicate 4 amenzi, însumând 2.800 de lei, pentru că firmele respective nu aveau acord de funcționare de la Primărie! Pe un teren, unde serviciul public a fost concesionat unui terț, numit RoCom Central!

S-ar putea spune că pe cei de la RoCom nu-i interesează autorizațiile celor cărora le închiriază o terasă sau alt spațiu. Nu este deloc așa! Prin contractul dintre Primărie și RoCom, pentru protecția cetățenilor municipiului Piatra Neamț, proprietari a ce a mai rămas din Ștrand, Primăria era obligată să ceară RoCom să nu permită desfășurarea de activități – mai ales cele de alimentație publică – fără acord de funcționare. Sub sancțiunea denunțării contractului.

#gallery-0-11 { margin: auto; } #gallery-0-11 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-0-11 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-11 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Ce constată Poliția locală, dar nu spune în comunicatul public? Păi, de exemplu, că firma Trust Das Center SRL, cu sediul în Târgu Neamț, la bloc, avându-l ca administrator pe Constantin Daniel Zaharia, desfășura activități de alimentație publică într-un loc numit ”stand cocktail” fără a avea acord de funcționare. Nu mai vorbim despre deschiderea unui punct de lucru în zonă.

La fel, o tonetă unde se vindeau gogoși și înghețată, aflată sub pulpana societății Donut Queen Group SRL, din Brăila, a avut aceeași problemă: nu avea actele necesare pentru a funcționa legal. În aceeași situație s-ar afla și Erelka SRL, de pe undeva din Dolj, care, nici ea, nu a putut prezenta la control documente justificative pentru activitatea din ștrand, de închiriere a unui fel de carturi pentru copii.

Un caz special îl reprezintă Iuliema SRL. Firma s-a ocupat de exploatarea creatoare a fostului restaurant Monte Carlo, pe care a avut nesimțirea de a-l viola de sigiliile puse de Primărie, fără nicio consecință, pentru a organiza nunți. Între timp, pe căi oculte, dar cunoscute, Iuliema s-a instalat în zona restaurantului Rustic, unde a răsărit și un ditamai cort de evenimente. Poliția locală i-a găsit fără documente și i-a amendat cu fix 1.000 de lei. Totuși, în lista celor care au acord de la Primărie, Iuliema SRL figurează, dar, probabil, o fi vorba de activități distincte.

Între timp, de la controlul Poliției locale, Iuliema SRL și firma cu gogoși au făcut un drum la Primărie și au obținut documentele necesare. Celelalte societăți nu.

#gallery-0-12 { margin: auto; } #gallery-0-12 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 25%; } #gallery-0-12 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-12 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Din punctul nostru de vedere, demonstrația este făcută. Ștrandul – unde, apropo, în tot anul 2016, Poliția locală nu a făcut decât UN SINGUR control și acela la ordin – este o zonă unde există societăți care lucrează fără a avea documentele necesare desfășurării activității. Nu mai vorbim aici despre calitatea pe care o presupun niște servicii de tip restaurant sau fast food, despre calitatea și cum sunt pregătite, preparate mâncărurile.

* DSP zice că totul este OK

Am solicitat și Direcției de Sănătate Publică informații privitoare la ce se întâmplă în Ștrand, pe linie de alimentație publică. Am primit un comunicat, destul de ambiguu, din care aflăm că există 8 (opt) asemenea unități, cu tot cu Tequila și Rustic. Și că îndeplinesc toate condițiile, din punctul de vedere al DSP. Anul trecut nu aveau apă caldă, dar, pentru că s-a vorbit cu dl. Roca, de la Central, lucrurile s-au remediat. Cum DSP nu mai are multe atribuțiuni pe această linie, ele fiind pasate de legiuitor la cei de la siguranța alimentelor, lucrurile sunt privite mult mai detașat. Așa că a rezultat acest comunicat:

«Referitor la funcționarea unităților comerciale din incinta Ștrandului Municipal vă informăm că Serviciul de Control în Sănătate Publică a efectuat, în perioada 15.06-29.08.2017, un control și două recontroale privind respectarea normelor igienico-sanitare a zonei de îmbăiere, încadrarea în parametrii de calitate a apei din bazine, asigurarea cu serviciu salvamar și cabinet medical.

Nu au fost constatate neconformități privind condițiile igienico-sanitare de funcționare care să constituie un risc pentru sănătatea publică.

Unitățile comerciale (în număr de 8) care își desfășoară activitatea în perimetrul ștrandului au fost autorizate conform Legii nr. 359/2004 în baza declarației pe proprie răspundere.

Instituția noastră verifică conformitatea declarațiilor pe proprie răspundere la unitățile nou înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Neamț.

Conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1030/2009 cu modificările ulterioare, obținerea certificării conformității la normele igienico-sanitare se face la cererea titularului activității (capitolul IV art. 17(1), pentru obiective în funcțiune. Unitățile menționate nu au solicitat acest document.»

Altfel spus, în Ștrand, sunt unități care nu au solicitat DSP-ului certificarea pentru normele igienico-sanitare, pentru că este suficientă declarația pe propria răspundere.

* Model de bune practici în Primărie

Revenind la raporturile dintre Primărie/ Consiliul Local și RoCom, comisia care trebuia să verifice dacă raportările celor de la Central sunt adevărate, deși formată din trei oameni de bază ai Primăriei, nu a reușit, încă, să ajungă la o concluzie, deși au trecut aproape două luni. Potrivit lor, ar lipsi niște leagăne, dar, în rest, totul rămâne în ceață. Probabil până după sezonul estival bănos. Promisiunea lui Dragoș Chitic, că vom avea lămuriri rapide, s-a dovedit la fel de serioasă ca și aserțiunea că avem ”normalitate” în activitatea de administrare a orașului.

Ce poate fi normal în faptul că, în luna august 2017, Primăria Piatra Neamț și Consiliul Local nu au un document oficial, care să ateste ce anume s-a întâmplat cu un serviciu public înstrăinat către o firmă privată, care și-a asumat și niște obligații, nu doar beneficii?

Valentin BĂLĂNESCU

Legile și privilegiile la Primăria Piatra Neamț În luna iunie, la început de sezon estival, consilierii locali de Piatra Neamț primeau în mapele de ședință un proiect, prin care li se solicita aprobarea raportului anual de realizare a Serviciului public de administrare, întreținere și administrare a Ștrandului Municipal pentru anul 2016.

[jurnaldeoltenia]

Controale la școlile din Dolj

Controale la școlile din Dolj

In urma unei întâlniri de lucru între Prefectul județului Dolj, Dan Diaconu și reprezentanții Direcției de Sănătate Publică și ai Inspectoratului Școlar Dolj, s-a stabilit calendarul controalelor în școlile din județ. ➡️ Astfel, în perioada 19 – 26 august 2022 o comisie constituită la nivelul Prefecturii Dolj prin Ordin de Prefect, va verifica gradul de pregătire al unităților de învățământ…

[stiri-noi]

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a emis ordinul privind verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii anului școlar

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a emis ordinul privind verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii anului școlar 2020 – 2021.

Astfel, conform documentului, se constituie comisia mixtă formată din reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Dolj și Direcției de Sănătate Publică Dolj pentru verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii în bune condiții a anului școlar 2020 – 2021. Verificarea se efectuează în perioada 7 – 9 septembrie 2020, acoperind toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Dolj. Echipele de control vor urmări, alături de reprezentanții administrației locale umătoarele aspecte:

  stadiul pregătirilor localurilor pentru deschiderea noului an școlar privind finalizarea lucrărilor de reparare/renovare, modernizare, termen estimat pentru finalizare, sume alocate, organizarea activității didactice în spații improvizate (dacă este cazul)

stadiul aprovizionării cu combustibil solid pentru sezonul rece

autorizațiile de securitate la incendiu

paza unităților de învățământ preuniversitar

  Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Dolj – control în sănătate publică vor verifica din punct de vedere sanitar unitățile de învățământ și vor înainta prefectului județului Dolj, Nicușor Roșca, până la data de 10 septembrie 2020 un raport de control care să evidențieze disfuncționalitățile semnalate, precum și responsabilitățile pentru remedierea acestora.

Facem precizarea că Inspectoratul Școlar Județean Dolj și Direcția de Sănătate Publică Dolj răspund de implementarea acțiunilor și măsurilor prevăzute de ordinul comun al ministrului educației și cercetării nr. 5487/2020 și al ministrului sănătății nr. 1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-COV2.

[stiri-noi]

Prefectului județului Dolj, Nicușor Roșca, a efectuat, vineri, 28 august 2020, o vizită la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, unde au fost confirmate, până la această dată, 18 cazuri de coronavirus

Prefectului județului Dolj, Nicușor Roșca, a efectuat, vineri, 28 august 2020, o vizită la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, unde au fost confirmate, până la această dată, 18 cazuri de coronavirus, 14 persoane din rândul personalului angajat și 4 pacienți. La solicitarea domnului prefect, Nicușor Roșca, tot personalul angajat și pacienții vor fi testați în regim de urgență, urmând ca DSP Dolj să monitorizeze zilnic situația, iar conducerea unității sanitare să pună în aplicare măsurile recomandate de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Dolj, care desfășoară ancheta epidemiologică în spital, pentru prevenirea infecției cu SARS COV2. Totodată, în cursul zilei, domnul prefect Nicușor Roșca a mers în municipiul Băilești unde s-a întâlnit cu primarul localității, reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare Dolj, ai Poliției Municipiului Băilești, primarul localității Afumați, pentru a verifica modul în care sunt puse în aplicare prevederile din planul de măsuri aprobat în sedința de CLCB Dolj, la data de 26.08.2020, cu privirie la focarul de pestă porcină africană, identificat la o societate comercială de pe raza municipiului Băilești.

[stiri-noi]

Focar COVID la Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. 100 de bătrâni și 26 de angajați, infectați cu coronavirus

126 de persoane din cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova sunt infectate cu COVID-19. 100 sunt vârstnici, iar 26 sunt angajați ai căminului. În total, în instituție sunt internate 270 de persoane, iar numărul angajaților se ridică la 100. Un bătrân în vârstă de 87 de ani a murit în urma infectării cu noul coronavirus.

”În data de 24.07.2020 a fost depistat un focar în Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova. Iniţial, au fost depistate 24 de cazuri pozitive Covid 19: 16 beneficiari din 270 rezidenţi și opt din rândul personalului de îngrijire, din 100 persoane. Ulterior, în urma testărilor repetate s-a constatat că focarul a evoluat, astfel că la data de 12.08.2020, situaţia este următoarea: 126 de persoane (100 rezidenți și 26 personal) sunt cazuri confirmate”, precizează oficialii Direcției de Sănătate Publică Dolj.

În momentul de față, cazuri active mai sunt 45 în rândul vârstnicilor și 13 în rândul angajaților. 67 de persoane sunt vindecate și s-a înregistrat un deces.

”Toate cazurile au fost cu forme uşoare sau asimptomatice de boală, rezidenţii rămânând în centrul rezidenţial, unde li s-a asigurat îngrijire medicală de către personalul medical, angajaţi ai centrului, medici, asistenţi medicali şi dacă este cazul, tratament de specialitate, prioritate având cei cu simptome. Decesul a fost înregistrat, pe 29.07.2020, la un rezident în vârstă de 87 de ani cu multiple comorbidităţi”, mai spune DSP Dolj.

Personalul de îngrijire pozitiv COVID-19 a fost izolat pentru evaluare clinică, paraclinică şi tratament la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Victor Babeş din Craiova.

[jurnaldeoltenia]

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a emis ordinul privind verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii anului școlar 2020 – 2021.

Prefectul județului Dolj, Nicușor Roșca, a emis ordinul privind verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii anului școlar 2020 – 2021.

Astfel, conform documentului, se constituie comisia mixtă formată din reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Dolj și Direcției de Sănătate Publică Dolj pentru verificarea unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj, în vederea începerii în bune condiții a anului școlar 2020 – 2021. Verificarea se efectuează în perioada 7 – 9 septembrie 2020, acoperind toate unitățile de…

[news24hrou]

De câți medici de familie avem nevoie?

În România au mai rămas 39.000 e medici din toate specializările și ar mai fi nevoie de încă 13.000. Deficitul de personal se resimte din plin în domenii precum neonatologia, medicina de urgență sau oncologia. În schimb, se pare că nu ducem mare lipsă de medici de familie. Oficial, în România își desfășoară activitatea ceva mai mult de 11.000 de medici de familie și teoretic, ar mai nevoie doar de vreo 600. Asta în teorie, pentru că în practică, felul în care se calculează necesarul de medici de familie ridică multă semne de întrebare. Lipsa de personal din acest domeniu ar putea fi mult mai mare și așa s-ar explică, fie și parțial, de ce în ciuda deficitului oficial de nici 5%, la cabinetele medicilor de familie se stă la coadă cu orele. Sau de ce medicilor tineri le este greu să intre în sistem… Craiova, să spunem, are de două ori mai mulți locuitori decât Sibiul și în principiu, în Craiova ar fi nevoie de două ori mai mulți medici de familie decât în Sibiu. Logic, nu? În mare, cam asta spune și legea care stabilește felul în care se calculează necesarul de medici de familie. Concret, se ia populația dintr-un oraș, se împarte la 1.800 și rezultă necesarul de medici. Pentru a veghea asupra corectitudinii unui calcul pe care îl poate face și un copil de clasa a treia, an de an, în fiecare județ se formează o Comisie din membrii ai Colegiului Medicilor, Casei Nationale de Asigurări de Sănatate sau ai Direcției de Sănătate Publică. Să luăm Comisia din Dolj de exemplu. Conform documentelor aflate pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate din județ, în 2014, Comisia a luat in calcul o populatie a Craiovei de 294.000 de persoane. În anul imediat următor, populația ar fi ajuns la 307.000.  Dacă aceasta veritabilă explozie demografică vi se pare fantasmagorică, stați să vedeți ce s-a întâmplat mai departe! În 2016, Comisia care calculeaza numărul medicilor de familie a considerat ca populația Craiovei a scăzut la nici 270.000! Craiovenii sunt o populație migratoare, sau ce Dumnezeu se întâmplă?

Populația Craiovei

Conform Comisiei Mixte        Conform I.N.S.     Diferența 2014:                       294 mii                                     308 mii                              5% 2015:                      307 mii                                     307 mii                              0% 2016:                       270 mii                                     305 mii                              13%   Înainte să trageți concluzia că oltenii se trag din huni sau vizigoți, n-ar fi rău să aruncați un ochi peste datele de pe site-ul Institului Național de Statistică. Conform INS, în 2014, populația Craiovei era de 308.000, și nu de 294.000, cât a luat în calcul Comisia care stabilește numărul medicilor de familie. Pentru 2015, datele coincid: 307.000 și la INS și la Comisia Mixtă. Super! Dar ajungem și la 2016, când INS spune că populația Craiovei este de 305.000, în vreme ce documentele postate pe site-ul Casei de Asigurari de Sănătate Dolj indică un dezastru demografic în toata regula, căci diferența dintre cele două raportari e de aproape 13%. Așa cum spuneam și la început, necesarul de medici de familie dintr-o localitate e direct proporțional cu numărul celor din localitatea respectivă.  Și acum, țineti-vă bine…

Medicii de familie din Craiova

           Populația Craiovei     Medici existenți       Necesar medici             Deficit/Surplus 2014: 294 mii locuitori        166 medici             163 medici             +3 2015: 307 mii locuitori        166 medici             171 medici             - 5 2016:  270 mii locuitori        161 medici             150 medici                  +11

SURSA: C.A.S. Dolj

În Craiova anului 2014, își desfășurau activitatea 166 de medici de familie. În teorie, cu trei mai mulți decât ar fi fost nevoie. În anul următor s-a schimbat baza de calcul și a reieșit că ar mai fi nevoie de încă 5 medici de familie. În final, ajungem și în 2016, când în urma unor pensionări, în Craiova au mai rămas doar 161 de medici. Deci mai puțini ca în anii trecuți, dar culmea, cu 11 medici de familie peste numărul optim. E complect ilogic, dar autoritățile justifică acest veritabil joc de-a alba neagra prin raportarea la populația municipiului.

Ce populație a fost luată în calcul?

Aici este cheia. Craiova și orice oraș din lumea în care trăim are o populație rezidentă și una după domiciliu. În cazul de față, populația după domiciliu se referă la cei care au buletin de Craiova, inclusiv cei care au plecat la muncă sau la studii în străinătate. Populația rezidentă se referă la cei care trăiesc de facto în localitatea respectivă. Iar în cazul Craiovei, populația rezidentă este mai mică decât cea după domiciliu.  Răspunsul Oficial I.N.S. ”Spre deosebire de populaţia după domiciliu, populaţia rezidentă ţine cont de fluxul de migraţie. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România”. Dar ce spune legea care stabilește modalitatea de calcul al medicilor de familie? Păi, spune că se ia în calcul ”totalul populaţiei la nivelul judeţului, distribuţia acesteia în mediul rural, precum şi populaţia pe unitate administrativ-teritorială, utilizând ultimele date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică” (SURSA: Ordinul nr. 620/362 din 30 mai 2014) Ordinul de Ministru îi are în vedere și pe cei care muncesc sau învață în străinate, dar care au dreptul la servicii medicale (teoretic) gratuite în perioadele în care se află în România. Altfel spus, necesarul de medici de familie se calculează în funcție de populația după domiciliu. În schimb, Comisia din Dolj a cerut date despre populația rezidentă. Dar atenție, nu a făcut-o în mod explicit. Totul a ținut de felul în care a fost formulată solicitarea, după cum ne-au explicat cei de la I.N.S.

Răspunsul Oficial I.N.S.

”…s-au solicitat Direcției Județene de Statistică Dolj datele de populatie până la nivel de sat. În acest sens, menţionăm că populaţia la nivel de sat a fost disponibilă numai la Recensămintele Populaţiei, iar indicatorul de referință este populaţia rezidentă și nu populația după domiciliu”. Ultimul recensământ a avut loc în 2011, în vreme populația după domiciliu este actualizată an de an. Ordinul de Ministru spune clar: ”se folosesc ultimele date puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică”. Am luat prin sondaj mai multe orașe din Romania și semne de întrebare ridică și felul în care s-a calculat necesarul de medici de familie din orașe ca Brașov, Alba Iulia, Buzău, Slatina sau Reșita. Întâmplător sau nu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu știe cum a evoluat numărul medicilor de familie din marile orașe ale României în ultimii ani, în condițiile în care tocmai Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciile medicilor de familie. Există ceva date pentru anul 2016, dar altfel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate se declară neputincioasă.

Răspunsul Oficial C.N.A.S.

”Menționăm că la nivelul C.N.A.S. nu dispunem de date detaliate la nivelul localitaților referitoare la necesarul de medici de familie din anii 2014 și 2015”.  Prin urmare, fiecare Comisie Județeană e liberă să facă ce vrea și mai ales, cum vrea. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a avut anul trecut un buget imens, de peste 26 de miliarde de lei. Ca termen de comparație, Ministerul Sănătații a avut de cheltuit doar 8 miliarde de lei și în ultimul deceniu, bugetele ambelor instituții s-au dublat. S-a dublat și calitatea serviciilor medicale?   În fine, Curtea de Conturi a terminat de curând un raport de audit financiar la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Instituția a constatat ce știa toată lumea: nu avem suficienți medici, indiferent de specializarea lor. Dar raportul Curții de Conturi mai spune că “nu există nicio strategie privind resursele umane din domeniul asistenței medicale”.    http://ift.tt/1Q7mjNT http://ift.tt/2lhd5ET