#Preşedintele Ungariei

[jurnaldeoltenia]

Klaus Iohannis o întrevedere cu preşedintele Ungariei, Katalin Novák, în marja Summitului Formatului Bucureşti 9

Klaus Iohannis o întrevedere cu preşedintele Ungariei, Katalin Novák, în marja Summitului Formatului Bucureşti 9

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut vineri, 10 iunie 2022, o întrevedere cu Președintele Ungariei, Katalin Novák, în marja Summitului Formatului București 9 (B9), desfășurat la București. Președintele României a reiterat felicitările sale cu ocazia preluării oficiale a mandatului de Președinte al Ungariei, la 10 mai 2022, exprimându-și deplina disponibilitate pentru aprofundarea…

[stiri-noi]

România cere explicații Ungariei pentru blocarea frontierelor. Şi preşedintele Franţei reacţionează: «Să nu repetăm greşelile din martie»

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cerut clarificări Ungariei după ce țara vecină a anunțat blocarea frontierelor pentru cetăţenii străini pentru cel puțin o lună.

Ambasada României la Budapesta a solicitat autorităților de la Budapesta informații cu privire la acest aspect, pentru a evalua „impactul acestora asupra cetățenilor români care călătoresc în Ungaria și respectiv prin Ungaria”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis un punct de vedere după apariția în spațiul public a informației conform căreia Ungaria își închide frontierele pentru străini din cauza răspăndirii COVID-19.

„Pe fondul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la unele decizii ale Guvernului Ungariei cu privire la adoptarea de noi măsuri pentru gestionarea pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează ca au fost deja solicitate, prin Ambasada României la Budapesta, clarificări cu privire la conținutul deciziilor amintite și impactul acestora asupra cetățenilor români care călătoresc în Ungaria și respectiv prin Ungaria, ca stat de tranzit, către alte state europene, precum și în privința cetățenilor români, lucrători transfrontalieri. În egală măsură, a fost transmisă și solicitarea ca autoritățile române să fie informate cât mai rapid asupra modului de implementare a deciziilor respective”, transmite MAE.

Ungaria a anunţat că închide frontierele pentru străini cel puțin o lună

Ungaria îşi va închide frontierele pentru străini de la 1 septembrie pentru a limita creşterea numărului infectărilor cu noul coronavirus. Șeful de cabinet al lui Orban a spus că aceste reguli pentru combaterea pandemiei de COVID-19 vor fi în vigoare cel puţin o lună.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat vineri cu privire la orice eventuală reînchidere a frontierelor între ţările Uniunii Europene, susţinând că aceasta ar fi o măsură contraproductivă şi ineficientă împotriva creşterii numărului de cazuri de COVID-19, transmit dpa şi Reuters, scrie Agerpres.

În schimb, Macron s-a pronunţat pentru o coordonare la nivel european şi pentru abordări comune în faţa focarelor locale de COVID-19. ”Închiderea frontierei între două ţări nu are niciun sens atunci când există focare, zone de circulaţie activă aşa cum le numim acum, care sunt clar identificate”, a susţinut şeful statului francez în timpul unei vizite la o fabrică de medicamente.

Europa are milioane de lucrători transfrontalieri, dintre care unii călătoresc între două regiuni neafectate din ţări diferite, şi ar fi ”absurd” să împiedicăm ”viaţa cotidiană, viaţa economică”, a explicat Emmanuel Macron. El a spus că a discutat săptămâna trecută cu Angela Merkel în timpul vizitei ei la reşedinţa de vară a preşedintelui francez şi se aşteaptă să se concentreze asupra acestei chestiuni în zilele următoare. ”Vom lucra în zilele următoare pentru a avansa pe acest subiect. Să nu repetăm greşelile din martie în această privinţă. Ar fi contraproductiv şi mai presus de orice este ineficient în lupta contra răspândirii virusului”, a explicat preşedintele francez.

Belgia a pus România pe lista roșie. Testul şi autoizolarea sunt obligatorii

The post România cere explicații Ungariei pentru blocarea frontierelor. Şi preşedintele Franţei reacţionează: «Să nu repetăm greşelile din martie» appeared first on Ziarul Romanesc Austria > Știri și informații pentru comunitatea românească din Austria.

[stireazileiuk]

Klaus Iohannis, întâlnire cu preşedintele Ungariei, la Palatul Cotroceni - Preşedintele României a reiterat importanţa dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor de interes în plan bilateral şi pentru evitarea abordărilor unilaterale

[borisharea]

Zelenski deja are un adversar victorios

Zelenski deja are un adversar victorios

Viktor Orban l-a numit pe Zelenski unul dintre adversarii săi, în discursul de victorie de după alegerile de duminică Premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat în discursul de victorie de după alegerile parlamentare de duminică, că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se numără printre adversarii săi, alături de “birocraţi de la Bruxelles” şi de media internaţională. “Ne vom aminti…

[doreloprisan]

Declaraţia comună a șefilor de stat la Summitul B9. Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit, luni, împreună cu omologul său polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului Bucureşti (B9). Agenda reuniunii la nivel înalt a vizat pregătirea Summitului NATO care va fi organizat la Bruxelles, pe 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relaţiei transatlantice, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe procesul de reflecţie NATO 2030. Reuniunea a avut loc inclusiv în contextul recentelor evoluţii îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre. Dialogul şi cooperarea cu partenerii din Vecinătatea Estică, sprijinul pentru consolidarea capacităţilor acestora de apărare, precum şi sporirea rezilienţei NATO, a aliaţilor şi partenerilor în faţa provocărilor actuale de securitate, au fost, de asemenea, abordate de participanţii la reuniunea de vârf. Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. La Summitul B9 au mai participat în format de videoconferință președintele SUA Joe Biden și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. La finalul reuniunii, preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei au adoptat o declarație comună pe care o redăm integral mai jos. Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9) (Bucureşti, 10 mai 2021) „Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune. Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică. NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli. Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria. Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti. Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră. În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru. Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO. Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare. Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă. Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius. Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop. Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe. Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune. Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.” Citiți și: Klaus Iohannis i-a cerut lui Joe Biden o creștere a prezenței militare a NATO în România Secretarul general al NATO, la Summitul B9: Participarea președintelui SUA demonstrează angajamentul de a reconstrui alianțe Klaus Iohannis la summitul de la București: Prezența președintelui SUA Joe Biden transmite un puternic semnal de solidaritate Editor : Liviu Cojan The post Declaraţia comună a șefilor de stat la Summitul B9 appeared first on RecordNews. https://ift.tt/2Q69fml

[leontiucmarius]

Klaus Iohannis refuză oferta lui Viktor Orban. Preşedintele se opune proiectului „o nouă Europă Centrală” Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că nu sprijină o abordare ca cea a premierului Ungariei Viktor Orban, privind o nouă Europă Centrală pentru că nu doreşte să se deschidă noi „falii” în Uniune. sursa

[news24hrou]

Trump salută, în Biroul Oval, bilanţul lui Orban, care şi-a ”garantat securitatea” ţării Preşedintele american Donald Trump salută bilanţul imigraţiei al premierului ungar, dând asigurări alături de Viktor Orban că acesta a ”garantat securitatea Ungariei”, relatează AFP. http://bit.ly/2WBOFs5

[cvintica]

Masacrul de la Tărcaia

Noi știm de Ip și Trăsnea. Dar iată ce am găsit pe MTI, via Rador:

Masacrul din 1919 care a decimat comunitatea din localitatea bihoreană Tărcaia a fost comemorat vineri, cu ocazia împlinirii centenarului de la tragedie. De Sâmbăta Paştelui, pe 19 aprilie 1919, unităţile Armatei Române şi grupările paramilitare care le însoţeau au împuşcat în Tărcaia 91 de localnici civili maghiari, iar pe celălalt mal al Crişului Negru, în satul Grădinari, alţi 17. Ceremonia de comemorare a început la biserica reformată, unde episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, István Csűry, a vorbit despre importanţa momentului. "Lucrurile negate, uitate se răzbună şi vor răni tot timpul", a menţionat episcopul. Din cauza disensiunilor din rândul comunităţii maghiare, Asociaţia locală Pro Tarchan a organizat o comemorare separată, lângă zidul memorial al măcelului, aflat în apropierea bisericii. Reprezentanţii UDMR au participat la o altă comemorare, organizată împreună cu biserica reformată. La această manifestare, secretarul de stat în Ministerul ungar al Resurselor Umane, Gellért Sölch, a declarat: Plecând capul în faţa victimelor, tragedia de la Tărcaia devine parte a comemorării naţionale. "Vinerea Mare este un prilej de a ne confrunta cu finalitatea vieţii noastre şi este un bun prilej pentru ca noi să realizăm că în lume există rău. Totodată trebuie să ştim şi să credem că Vinerii Mari îi urmează Paştele, există înviere", a afirmat Gellért Sölch. Potrivit secretarului de stat, "prin ridicarea zidului memorial la Tărcaia au fost stopate frica şi ura, deoarece nu se doreşte ca acestea să fie parte a vieţii noastre, dar cele întâmplate nu vor fi uitate niciodată". La comemorarea organizată de Asociaţia Pro Tarchan  a luat cuvântul şi preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), István Csomortányi, care a menţionat: Cauza divizării Ungariei în urmă cu o sută de ani a fost teama marilor puteri occidentale că Ungaria ar putea deveni un puternic concurent pentru ele. La Tărcaia s-a întâmplat acelaşi lucru, la o scară mai mică. Maghiarii din Tărcaia au devenit duşmani, doarece s-au remarcat prin hărnicia şi munca lor faţă de cei din jur. La rândul său, preşedintele executiv al UDMR Bihor, Ödön Szabo, a subliniat că "mai degrabă diviziunea îi ameninţă astăzi pe maghiarii din Tărcaia şi l-a rugat pe István Csomortányi să cedeze bisericii reformate organizarea comemorărilor şi să depună eforturi pentru a pune capăt acestei divizări. În răspunsul său, István Csomortányi a fost de acord cu demararea unui dialog în acest sens. De menţionat că în satele maghiare din Ţara Beiuşului a intrat Armata Română, după ce soldaţii Diviziei Secuieşti, susţinuţi şi de comunităţile locale, şi-au cedat liniile de apărare şi s-au retras. Alături de unităţile Armatei Române au intrat şi grupuri paramilitare, adunate din satele româneşti din zonă, care au primit permisiunea de a tâlhări şi ucide, liber, timp de trei zile. Măcelului i-au căzut victime 108 maghiari civili din cele două localităţi aflate de o parte şi de cealaltă parte a Crişului Negru, printre care femei şi copii. Pentru maghiarii din Tărcaia reprezintă o amintire dureroasă  faptul că populaţia românească din zonă nu le-a fost alături, aşa cum s-a întâmplat în localitatea învecinată Finiş. Comemorarea masacrului de la Tărcaia a fost posibilă abia după 1990. În 1999, Asociaţiei Pro Tarchan i s-a permis amplasarea unui zid memorial în apropierea bisericii reformate, pe care au fost scrise numele şi vârsta tuturor victimelor masacrului.

[jurnaldeoltenia]

Singurul deputat de Dolj care ia atitudine impotriva Presedintei Ungariei !

Singurul deputat de Dolj care ia atitudine impotriva Presedintei Ungariei !

Deputatul USR, Daniel Gheba, a fost singurul din Dolj care a avut o pozitie publica fata de Presedinta Ungariei. Preşedintele Ungariei, Novak Katalin, a declarat că maghiarii din Transilvania nu pot contribui la prosperitatea Ungariei şi a României decât păstrându-şi identitatea. Daniel Gheba si-a exprimat pe reteaua de socializare parerea despre actiunea acesteia : “Recenta vizită a Katalinei…

[stiri-noi]

România şi Ungaria, legate în sfârşit prin autostradă. Se deschide vama Borș II

România și Ungaria vor fi legate în sfârşit prin austostradă.  Începând din data de 4 septembrie are loc „marea unire“ dintre România și Ungaria, printr-un nou punct de frontieră, care face legătura dintre autostrada Transilvania şi cea ungară. Visul multor români care muncesc în Vest devine realitate.

Executivul a adoptat o Hotărâre de Guvern prin care se deschide punctul punctul internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ungare Borş II (România) – Nagykereki (Ungaria) pentru transportul de persoane și de mărfuri. Astfel, începând de vineri, șoferii vor putea circula pe tronsonul de autostradă Biharia – Borș, care face parte din Autostrada Transilvania.

În contextul restricțiilor de circulație impuse de vecinii unguri pentru cetățenii străini (începând de astăzi, 1 septembrie), ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, a purtat discuții cu omologul său, Sandor Pinter, în care au analizat împreună măsurile ce pot fi instituite de autoritățile ungare, iar la propunerea părții române, Ungaria a acceptat menținerea în funcțiune a încă patru puncte de trecere a frontierei, față de cele opt comunicate inițial, notează capital.ro.

Potrivit MAI, traficul internaţional de marfă nu va fi restricţionat, acesta se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi până acum.

Cele 12 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria

Așadar, Ungaria va putea fi tranzitată prin 12 puncte de trecere a frontierei, după cum urmează:

PETEA – CSENGERSIMA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); URZICENI – VÁLLAJ, destinat traficului internaţional de persoane (tranzit); VALEA LUI MIHAI – NYÍRÁBRÁNY, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); BORŞ – ÁRTÁND, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); VĂRŞAND – GYULA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); TURNU – BATONYA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); NĂDLAC – NAGYLAK, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); NĂDLAC 2 (autostradă) – CSANÁDPALOTA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit); CENAD – KISZOMBOR – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri; CURTICI – LOKOSHAZA (feroviar); SĂCUENI – LETAVERTES – destinat tuturor tipurilor de trafic; SALONTA – MEHKERE – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri.

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC AUSTRIA

România cere explicații Ungariei pentru blocarea frontierelor. Şi preşedintele Franţei reacţionează: «Să nu repetăm greşelile din martie»

The post România şi Ungaria, legate în sfârşit prin autostradă. Se deschide vama Borș II appeared first on Ziarul Romanesc Austria > Știri și informații pentru comunitatea românească din Austria.

[stireazileiuk]

Senator PSD, către preşedintele Ungariei, la Alba Iulia: Transilvania a fost, este şi va fi mereu românească - VIDEO

[borisharea]

Zelenski face caracterizări fiecărei ţări din UE după modul în care susţine Ucraina. Despre România a spus ceva special ...

Zelenski face caracterizări fiecărei ţări din UE după modul în care susţine Ucraina. Despre România a spus ceva special …

Preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski a avut joi seară o intervenţie prin legătură video în faţa liderilor statelor UE reuniţi la un summit la Bruxelles, unde el a evaluat prin scurte descrieri fiecare dintre aceste ţări, inclusiv România, în funcţie de modul în care sprijină Ucraina în faţa invaziei ruse, potrivit agenţiei EFE. Zelenski a acordat o atenţie specială Ungariei conduse de…

[kenzymirror]

RomaniaTV.net Tomac, despre acţiunile separatiste din România: Nu trece nicio săptămână fără ca românii să fie umiliţi în propria lor ... RomaniaTV.net Preşedintele executiv al PMP acuză faptul că, vineri, în cadrul unei acţiuni din municipiul Miercurea Ciuc, pe platoul din faţa Instituţiei Prefectului judeţului Harghita, s-au intonat imnul Ungariei şi al ţinutului secuiesc, în timp ce steagul ... and more » vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNFOq1C_3q1EEaO9NqY3Tk-Xxh_vMA&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781028466345&ei=m24CW4j8N9Ga3QHolZ74BQ&url=https://www.romaniatv.net/tomac-despre-actiunile-separatiste-din-romania-nu-trece-nicio-saptamana-fara-ca-romanii-sa-fie-umiliti-in-propria-lor-tara_420615.html Subscribe in a reader blog afiliat from politica astazi https://ift.tt/2wX1PHV via IFTTT

http://www.kenzymirror.com.ng/2018/05/tomac-despre-actiunile-separatiste-din.html

[politicaastazi]

Tomac, despre acţiunile separatiste din România: Nu trece nicio săptămână fără ca românii să fie umiliţi în propria lor ... - RomaniaTV.net

RomaniaTV.net

Tomac, despre acţiunile separatiste din România: Nu trece nicio săptămână fără ca românii să fie umiliţi în propria lor ... RomaniaTV.net Preşedintele executiv al PMP acuză faptul că, vineri, în cadrul unei acţiuni din municipiul Miercurea Ciuc, pe platoul din faţa Instituţiei Prefectului judeţului Harghita, s-au intonat imnul Ungariei şi al ţinutului secuiesc, în timp ce steagul ... and more »

vezi sursa: http://news.google.com/news/url?sa=t&fd=R&ct2=us&usg=AFQjCNFOq1C_3q1EEaO9NqY3Tk-Xxh_vMA&clid=c3a7d30bb8a4878e06b80cf16b898331&cid=52781028466345&ei=m24CW4j8N9Ga3QHolZ74BQ&url=https://www.romaniatv.net/tomac-despre-actiunile-separatiste-din-romania-nu-trece-nicio-saptamana-fara-ca-romanii-sa-fie-umiliti-in-propria-lor-tara_420615.html from Blogger https://ift.tt/2wX1PHV via IFTTT Like: My Library

[point-md-blog]

Voronin i-a vorbit Ambasadorului Ungariei despre corupția din Moldova

Republica Moldova este plină de corupţie de sus până jos. Această opinie a fost exprimată luni de preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, la întrevederea cu Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Sandor Szabo.https://point.md/ro/noutati/politica/liderul-pcrm-i-a-vorbit-ambasadorului-ungariei-despre-coruptia-si-unionismul-din-moldova

[news24hrou]

Augustin Lazăr pune sub semnul întrebării constituţionalitatea noilor modificări aduse legilor Justiţiei

Procurorul general Augustin Lazăr critică modificările aduse legilor justiției, prin ordonanță de urgență, precizând că acestea pot conduce la apariția unui blocaj instituțional.

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), luând în considerare concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului formulate în cauza Baka c. Ungariei (Hotărârea din 27 mai 2014), văzând proiectul ordonanței de urgență transmis Consiliului Superior al Magistraturii, își exprimă îngrijorarea față de blocajul instituțional al Ministerului Public ce ar putea fi generat de recentele modificări ale legilor justiției și de asemenea față de neconstituționalitatea unora dintre prevederi”, se arată într-un punct de vedere al procurorului general, postat pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Astfel, în ceea ce privește modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, Augustin Lazăr transmite că urgența și situația extraordinară pentru adoptarea acestei soluții legislative nu sunt justificate în expunerea de motive şi în preambulul ordonanței de urgență. Procurorul general arată că Guvernul nu a expus niciun motiv pentru care, în privința funcțiilor de conducere prev. de art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 să deroge de la principiul separării carierelor, consfințit prin modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și 317/2004 în cursul anului 2018, potrivit cărora, gestionarea carierei procurorilor se realizează de către Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

“Intervenția legislativă dă expresie unei abordări inconsecvente a principiului separării carierelor și, sub acest aspect se observă că soluția legislativă ce ar urma să fie adoptată de Guvern, ca legiuitor delegat, nu a fost edictată în scopul de a răspunde unei nevoi de reglementare stringente, unicul scop al reglementării fiind doar acela de a contracara voința Parlamentului, ca organ legislativ suprem. În același context, se constată că dispozițiile potrivit cărora pot fi numiți în funcțiile de conducere prev. de art. 54 alin. (1) și judecători care au îndeplinit funcția de procuror induc un tratament juridic discriminatoriu între judecători și procurori, de vreme ce, procurorii nu pot accede în funcții de conducere din cadrul instanțelor judecătorești și nici chiar în funcții de execuție corespunzătoare instanței la nivelul căreia își desfăşoară activitatea”, potrivit sursei citate.

Augustin Lazăr avertizează că modificarea adusă art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu mai conține nicio condiție de vechime minimă pentru numirea în funcțiile de conducere la vârful ierarhiei Ministerului Public, ceea ce atrage lipsa de previzibilitate a normei de modificare și că sunt ignorate de asemenea și recomandările Rapoartelor MVC, Comisiei de la Veneția și GRECO.

În ceea ce privește introducerea art. 54 alin. (7 ind.1) din Legea nr. 303/2004 și art. 17 din proiectul ordonanței, procurorul general arată că introducerea acestor modificări este justificată în expunerea de motive a proiectului ordonanței de urgență prin: „necesitatea consolidării instituționale a acestor structuri de parchet, dându-se eficiență dispozițiilor legale care să reglementeze mecanismele de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situațiilor de provizorat, lipsa unor conduceri stabile a acestor instituții judiciare generând probleme în ceea ce privește asigurarea unui management de calitate”.

Argumentele constând în lipsa unei conduceri stabile şi a unui management de calitate se plasează exclusiv la nivel de aserțiune, nefiind produsă nicio dovadă factuală în sprijinul acestora, transmite procurorul general.

“Arătăm însă, că, aplicarea coroborată a dispozițiilor tranzitorii din art. 17, şi art. 54 alin. 7 ind.1 este susceptibilă să producă efecte previzibile contrare motivelor indicate de inițiatorul proiectului de reglementare. Se va crea provizoratul pretins a fi înlăturat şi, mai mult, acesta va fi accentuat, în condițiile lipsei unor mecanisme care să permită ocuparea acestor funcţii prin numire în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 17 din proiect. O asemenea situație va conduce la blocaj instituțional la vârful Ministerului Public şi al structurilor precizate, ceea ce pune în discuție încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia, ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituțională.Este de preferat o conducere „provizorie” decât absența oricărei conduceri, mai ales în sistemele care funcționează pe principiul controlului ierarhic şi al unității de acțiune”, avertizează Augustin Lazăr.

Referitor la introducerea alin. (6) din art. art. 88 ind.1 din Legea nr.304/2004, procurorul general transmite că, potrivit expunerii de motive a proiectului de reglementare, prin adoptarea acestor dispoziții se tinde la înlăturarea unor neclarități sau dificultăți legate de funcționarea până în prezent a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

“Precizarea introdusă nu era necesară, de vreme ce ierarhia funcțiilor rezultă în mod clar din reglementarea acestei structuri (Secțiunea nr. 2 ind.1 din Cap. II- Organizarea Ministerului Public al Legii nr. 304/2004 – procuror şef secție, procuror şef adjunct secție, procuror), aspect absolut clar şi valabil în tot sistemul Ministerului Public, acolo unde există secții/direcții. În plus, ea prezintă potențialul de a crea dificultăți de interpretare şi aplicare a dispozițiilor din Codul de procedură penală; de asemenea, în raport cu unele dintre dispozițiile acestui cod, este redundantă, de pildă, art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Soluția legislativă contravine par. 150 teza finală şi par. 151 din Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituționale, ceea ce constituie o încălcare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Prin efectul lor concret, aceste dispoziții înlătură controlul ierarhic pe care ��l exercită potrivit legii procurorul general al PÎCCJ, ceea ce contravine art. 132 alin. (1) din Constituție şi principiului constituțional, al controlului ierarhic, care stă la baza funcționării Ministerului Public”, potrivit sursei citate.

Augustin Lazăr susține că dispozițiile art. 14 pct. 6 care instituie atribuția Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție de a exercita şi retrage căile de atac, coroborate cu disp. art. 88 ind.8 alin. (2) care prevede participarea la soluționarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei este criticabilă pentru următoarele argumente:

– încalcă independența procurorului de ședință, prev. de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeași structură (secție/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluționarea cauzelor; – lipsa de identitate a structurilor din care fac parte procurorii menționați creează şi premisele unor disfuncționalități, contrar celor afirmate în expunerea de motive.

“Toate aceste modificări pot conduce la apariția unui blocaj instituțional, Ministerul Public putând ajunge în situația de a nu-și exercita corespunzător atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor”, conchide procurorul general.

Ministrul Justiției a anunțat, marți, că ordonanța de urgență pentru modificarea legilor justiției și a unor regulamente privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii a fost adoptată în ședința de Guvern.

OUG pentru legile justiției prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuțiile șefului Secției de anchetă, notează Mediafax. Una dintre prevederi arată că șeful Secției de anchetă poate dispune asupra tuturor soluțiilor cu magistrați. Este modificată și procedura de numire în funcție a procurorilor de rang înalt, astfel că aceștia nu mai primesc aviz din partea Secției de procurori a CSM, ci din partea plenului Consiliului. O altă schimbare importantă se referă la delegările în funcțiile de conducere ale parchetelor. Astfel, potrivit noii OUG, procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de preşedintele României. În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcția de șef al Direcției, deoarece Președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcție. În prezent, Adina Florea este la Secția de anchetare a magistraților.

http://bit.ly/2Qkf1uI http://bit.ly/2IpNZnb