#Pârvu Murtu

[rudyroth79]

În colecția de artă veche românească de la Muzeul Național de Artă al României se află un autoportret al lui Pârvu Mutu. Un fragment de frescă a fost decupat în anii ’60 ai veacului trecut din biserica de la Bordeşti (județul Vrancea) și păstrat pentru valoarea lui artistică la Muzeul Național de Artă din București. Aici vedem, practic, ce înfățișare avea marele pictor de biserici Pârvu Mutu, pentru că este evident un autoportret, lucru rar în epocă. Acest meșter, neîntrecut în epoca sa, care recent a fost trecut în calendarul ortodox spre cinstire ca sfânt, cu numele Cuviosul Pafnutie – Pârvu Zugravul (1), ni se înfățișează în autoportretul amintit drept un bărbat matur care ţine în mâna dreaptă o pensulă, iar în stânga o scoică utilizată pentru amestecarea culorilor. Instrumentele specifice meseriei sunt atribute care îi asigură recunoaşterea socială, într-o lume în care doar arareori pictorul se înfățișa pe sine. Pictura este realizată în anul 1699, când mentalitățile încep să se schimbe, iar breslele cunosc o dezvoltare deosebită în Țările Române.

Autoportretul lui Pârvu Mutu din biserica de la Bordeşti (județul Vrancea)

Un alt autoportret al lui Pârvu Mutu se găsește în biserica ctitorită de Cantacuzini la Filipeștii de Pădure.

Zugravul de biserici Pârvu Mutu s-a născut în Câmpulung și a trăit între anii 1657 și 1735. Anii de ucenicie i-a petrecut în Bucovina, după care, revenit în Țara Românească, a pictat mai multe ansambluri murale, mai ales pentru familia domnească a Cantacuzinilor. Printre cele mai importante se numără bisericile din Filipeștii de Pădure, Măgureni, Lespezi, Sinaia, Berca, Bordești, Colțea.

Apreciat de Cantacuzini, dar uitat în epocile următoare, Pârvu Mutu a fost redescoperit în anii dintre cele două războaie mondiale. Cartea Teodorei Voinescu, ”Pârvu Mutu Zugravu”(2) a fost cam singura monografie la îndemâna publicului larg multă vreme. În 1973 Pârvu Mutu devenea subiectul romanului ”Culorile sângelui” (1973) de Mihail Diaconescu. Desigur, cei interesați au avut și alte surse la îndemână, precum diversele istorii ale picturii din veacurile trecute. Recent(3), bibliografia referitoare la acest mare zugrav bisericesc s-a îmbogățit cu volumul ”Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul. Tradiție și modernitate în arta brâncovenească” de Elisabeta Negrău și Cristina Cojocaru.(3) Este un tom masiv, însoțit de elocvente ilustrații, tipărit în condiții grafice excelente, la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. În album se regăsesc fotografii ce reproduc fresce pictate de el. Între acestea: Mănăstirea ”Sfântul Nicolae” – Aninoasa, Muscel (Argeș) (4), Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” din Filipeștii de Pădure (Prahova) (5), Biserica ”Sfânta Treime” din Măgureni (Prahova) (6), unde se află un portret al zugravului și al soției sale, Biserica ”Sfânta Treime” a fostului schit Lespezi (Prahova) (7), Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Sinaia (8), Biserica ”Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Mamu (Vâlcea) (9), Biserica Mănăstirii Berca (Buzău) (10) și Biserica Bordești (Vrancea) (11).

”Libertatea iconografică și stilistică, nemaiîntâlnită până atunci în spațiul muntean, conservator, pe care Pârvu Mutu a manifestat-o la Berca în compunerea unor scene ca Iisus predicând despre Judecată, Pilda celor zece fecioare sau Scara Sfântului Ioan Scărarul, precum și valențele portretistice ale tablourilor de familie ne indică un artist stăpân pe meșteșugul său, căutând să experiementeze forme de expresie noi, un autor care se raportează în mod inovator la canoanele tradiționale ale picurii”, se menționează în carte.

Autoarele au alcătuit biografia pictorului sintezând informațiile de primă sursă extrase din autobiografia arhimandritului Ghenadie Pârvulescu (1805 – 1873), un descendent al pictorului. Acesta a valorificat însemnările strămoșilor săi, între care și câteva lăsate chiar de marele zugrav.

Un lucru remarcabil la Pârvu Mutu sunt tablourile votive. În biserica monument de la Filipeștii de Pădure, celebrul zugrav a pictat în tabloul votiv nu mai puțin de 55 de membri ai familiei Cantacuzino.

________

(1) Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul a avut loc duminică, 6 august 2017, urmând ca Sfântul Cuvios Pafnutie să fie prăznuit anual în ziua de 7 august. (Cf. Creștin Ortodox.ro).

(2) București, Editura Meridiane, 1968.

(3) 2017.

(4) Ctitoria boierului Tudoran Vlădescu, 1677.

(5) Construită în anul 1688 de Aga Matei Cantacuzino și soția sa Bălașa Cantacuzino, biserica are plan triconc cu turlă pe naos si un pridvor poligonal încoronat de un foișor cu largi arcade pe coloane din cărămidă. Pictura murală interioară, valoroasă, a fost realizată de Pârvu Mutu în anul 1692. Construcția a fost restaurată în anii 1985 – 1986. (Wikipedia).

(6) Ridicată ca paraclis, pe latura de est a casei Cantacuzinilor din Măgureni, a fost pictată de Pârvu Mutu în 1694.

(7) Biserica a fost construită în anul 1661, de ctitorii Pârvu si Drăghici Cantacuzino și pictată de Pârvu Mutu între anii 1687-1693, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, de către renumitul zugrav de biserici Pârvu Mutu.Se crede că aceasta este prima lucrare în frescă a lui Pârvu Mutu.

(8) Ctitorie cantacuzină, biserica mică a Mănăstiirii Sinaia a fost construită între 1690 – 1695.

(9) Ctitorie brâncovenească, bierica a fost sfințită la 1 august 1696, în al optulea an de domnie a lui Constantin Brâncoveanu.

(10) Ctitorie a vel stolnicului Mihalcea Candescu, împreună cu soția sa, Alexandrina, născută Cantacuzino, și cu fiii lor, Șerban, Mihalcea și Moise, mănăstirea Berca a fost terminată în 1694.

(11) Biserica din Bordești, construită inițial ca biserică de mănăstire, a fost ctitorită între anii 1698 – 1699 de căpitanul Mănăilă, dregător al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Emisiune consacrată Icoanei Sfintei Treimi de la Mănăstirea Sinaia, Trinitas TV, 2010

”Pârvu Mutu zugravul”, film documentar de Ion Bostan, 1965, click aici.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Pârvu Mutu, un pictor redescoperit în perioada interbelică” de Daniela Șontică În colecția de artă veche românească de la Muzeul Național de Artă al României se află un autoportret al lui…