#Mărăşeşti

[acumtv]

Delgaz 1.11.2024

Stimaţi clienţi,  În scopul efectuării unor lucrări în instalaţiile electrice va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică în judeţul Bacău: – în data de 05.11.2024, între orele 07.00-15.00, municipiul Bacău, strada Panselelor, blocurile 1, 2, 4, 6; strada Mărăşeşti, blocurile 80, 151; strada Carpaţi, blocul 1; strada Erou Ciprian Pintea, bloc 2; societăţi comerciale de pe strada Spiru Haret…

[ias14-gr03]

In the house of Prof. Dr. George Bogdan was hosted, between 1917 and 1918, the head of the French Mission, the French general Henri Mathias Berthelot. He supported the reorganization of the army after the defeats suffered in 1916. With the help of his military genius, the Romanian soldiers obtained the heroic victories at Mărăşti, Mărăşeşti and Oituz in July-August. General Berthelot was declared an honorary citizen of Romania and a great friend of the nation. (text source: www.iasicapitaladerazboi.ro)

[stireazileiuk]

Iohannis, la celebrarea a 105 ani de la bătălia de la Mărăşeşti: A fost cea mai mare confruntare de pe frontul românesc din timpul Primului Război Mondial/ Sacrificiile soldaţilor noştri au făcut posibile nu doar câştiguri militare, ci au determinat şi o modernizare a societăţii

[bartholomaus]

Trupele austro-ungare si germane au marsaluit langa terasamentul caii ferate de pa langa gara Bartolomeu... iar romanii au fost asezati pe partea cealalta a terasamentului...si au mancat linistiti, ignorand prezenta inamicului... fara observatori etc... Un soldat austro-ungar a observat neglijenta romanilor, au fost urcate doua mitraliere intr-o cladire invecinata (cred ca era vorba de hala unde erau parcate locomotivele) si au fost trase mai multe serii de-a lungul terasamentului.... Iar rezultatele - vezi poza alaturata... La final, germanii au mai aruncat si ei mai multe grenade.... asta a fost......asa a fost...  Scrie acolo..ca au mancat cepe intregi... si asa au ramas.. si dupa moarte.. ceapa-n mana...

Succesele militare ale românilor din Moldova lui 1917 se datorează mai ales echipamentului de calitate și suficient primit de la francezi prin misiunea Bethelot. Echipamentul (armamentul) a făcut diferența între 1916 și 1917

nu cu puștile se câștiga războiul ci cu artileria grea și cu mitralierele automate.

La Marasesti, de ex., au cazut mai multi soldati rusi, decit romani. Deci sprijinul direct al armatei ruse (pina cit a existat) a fost deasemenea foarte important.

DA, dar românilor nu le plăcea de ruși (nici atunci, nici acum) și de aceea nu se vorbește despre ei prea mult.

--

Veteran invalid de război ajuns să cerșească

Exact asta scria pe poză: ”Patria Recunoscătoare” - Cel ce a făcut România Mare . Invalidul de război are dreptul să cerșească” - Asta scrie pe poză

Diferența este că nemții sau francezii au vorbit și au tot vorbit despre mutilații lor de război care umpluseră Europa după 1918. La noi, în stilul fudul carateristic, acest fapt nu a fost niciodată discutat. De fapt sunt mii de fețe ale războiului care nu au fost niciodata discutate de istorici sau de presă. De asta e vorba. Desi presa epocii urla cu indignare vis a vis de nenumăratii îmbogatiti de război. Da, s-a dat ceva pământ, s-a făcut ceva dreptate. Eu, când am scris chestia de mai sus mă gândeam la discuțiile istorice, la articole, documentare pe subiectul veteranilor de război etc..

Asta cu îmbărbătarea românilor din cauza promisiunii lui Ferninand e un clișeu demontat de cel puțin 2 istorici pe care i-am citit. Întâi, rușii nu au plecat imediat. Marile bătălii din 1917 au fost înaintea Revoluției Bolșevice. Și nici după aia, multe unități ruse aub rămas în Moldova și au continuat să lupte alături de români. Deși erau ff antipatizați de români. Si apropo de victoriile din vara lui 1917. Ele s-au datorat în cea mai mare proporție echipamentului militar excelent primit prin misiunea Berthelot. Mii și mii de mitraliere, armament greu, puști, muniție au venit prin Rusia în Moldova. Abia în acel moment, armata română a devenit competitivă. Nu din cauză de promisiuni de pământ au devenit românii - brusc - mai viteji și mai eficienți. Din cauză de mitraliere - da.

--

Poster educațional pus de Primăria sect 1, București. Generalul Eremia Grigorescu a fost într-adevăr eroul de la Mărășești, dar nu el a rostit ”înălțătoarele cuvinte”. Lui i-au fost atribuite de propaganda românească, deși ele sunt preluate/parafrazate de la francezi. Lozinca ”Pe aici nu se trece” a rămas însă în conștiința românilor ca o un ordin dat de marele general, precum scrie și în acest articol frumos și patriotic din Adevărul : ”Dintre toate cuvintele memorabile care au răsunat vreodată pe pământ românesc, deviza „Pe aici nu se trece!“ s-a bucurat de cea mai mare popularitate. Născute pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, aceste cuvinte au intrat în conştiinţa neamului românesc prin jertfa a peste 27.000 de români.   Cuvintele au fost lansate de generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei 1 române, în momentul în care a trecut de pe frontul de la Oituz la acela de la Mărăşeşti, în august 1917, aflăm din revista „România eroic��“. Sursa - adev.ro/pbbwy2

Sau în acest articol :” În aceste momente grele, generalul Grigorescu a rostit înălţătoarele şi emoţionantele cuvinte: „Pe aici nu se trece!“, ceea ce s-a adeverit. „Faceţi din piepturile voastre scutul de apărare a ţării, scut de care inamicul să se prăbuşească, să se sfărâme. Gândiţi-vă la gloria străbună, când strămoşii apărau ţara cu măciuca, dar n-au îngăduit să o calce duşmanul şi v-au lăsat-o vouă moştenire. Ei erau puţini la număr, dar mari şi năprasnici în luptă. Voi apăraţi ţara cu arma şi tunul. Arătaţi-vă demni de ei!“ http://www.istorie-pe-scurt.ro/eremia-grigorescu-pe-aici-n…/

Deși mulți istorici militari au avut acces la informații despre deviza ostașilor francezi de la Verdun, acest lucru nu a fost niciodată popularizat și nimeni nu a făcut - în mod public și oficial (sau nu am eu cunoștiință) legătura între cele două lozinci, probabil spre a nu întina mitologia românească construită în epocă . În condițiile în care în Moldova activau ca instructori pentru armata română  sute de militari francezi (mulți veterani de la Verdun) în frunte cu gen. Henri Mathias Berthelot nu este de mirare că românii au avut acces la multe informații de pe fronturile franceze. În acest context a fost descoperită și refolosită de armata româna, tradusă, deviza de la Verdun.

-

Malul Dunării după luptele de la Turtucaia.

Caii au murit cot la cot cu oamenii în mai toate războaiele. Vezi si printre pozele de e aici. Uite la Turnul Roșu

--

Concluzie corectă, echilibrată și reală: Mare parte din Armata Română în ww1 au purtat MAI ALES opinici. Oficial, ținuta militară a momentului includea bocanci. Dar Armata nu și-a permis să echipeze atât de mulți ostași cu bocanci. Nu aveau posibilitatea fizică. Așa că în 1916 majoritatea ostașilor au plecat la luptă în opinci (bune, solide). Erau comode pe vreme caldă și uscată, dar nasoale pe ploaie și frig. Ca să nu aluneci cu ele trebuiau să mai aibă și ținte pe talpă..și nu prea aveau. Era greu să te miști cu ele pe teren denivelat, înierbat, ud. În poză sunt opinci. Istoric vorbind, opincile s-au purtat în toată europa încă din neolitic până spre epoca modernă. Este drept că țările în care mediul rural s-a îmburghezit mai repede (adică cam toate cu excepția Balcanilor și Rusiei) au trecut la ghete (fara stâng sau drept, le purtau alternativ ca să se toceasca mai greu). Țăranii francezi, olandezi, belgieni, danezi etc purtau saboți de lemn, tot o încălțăminte țărănească de care respectivii sunt ff mândri. E drept ca armata franceză nu a plecat la Verdun în saboți de lemn. Nici ostașii lui Napoleon nu purtau saboți decât în tabere, pe post de papuci de ”casă”.

--

Multi romani se lauda cu acea minunata poveste in care un taran roman a pus opinca pe turnul parlamentului din Budapesta, pentru ca suna atat de bine. "Na, ca le-am aratat cine e seful si i-am lasat in viata pentru ca suntem milosi". Mi se pare o poveste foarte trista. Sa te lauzi cu faptul ca marile puteri te lasa sa ocupi niste teritorii intr-o tara fara armata, cu ajutorul puterilor respective si apoi sa te lauzi ca si cum le-ai fi facut cu forte propri... E trist. Primul pas spre un viitor echilibrat e sa recunosti exact propria istoria ca popor, chiar daca nu a fost atat de glorioasa cum credeai ca e s-au ti-ai dori-o.

--

Helmuth Kohl chiar a asigurat prosperitatea țării sale; clanul Brătienilor a spoliat România ca nimeni alții, în special provinciile alipite în 1918- le-a adus la sapă de lemn; și în plus, Kohl n-a patronat corupția aia bizantină, cum a făcut-o Brătianu Ionel; plus- hai să fim serioși, participarea lui Ionel la reprimarea răscoalei de la 1907, ca ministru de interne, e mai mult decât dezonorantă.

Uite, poate că ai citit cartea asta, iar dacă nu, o poți face acum: Bogdan Murgescu, România și Europa. Acumularea decalajelor economice de la 1500 până în zilele noastre. Acolo cam spune ce și cum despre priceperea Brătienilor. E chiar o carte erudită.

Tocmai, că n-a fost. Cine nu înțelege că sloganul ăsta liberal "prin noi înșine" și autarhia troglodită ale lui ceaușescu sunt fețele aceleeași monede, că au generat sărăcie și înapoiere, au condamnat România la subdezvoltare și la produse de proastă calitate- n-are șanse să înțeleagă de ce e România rușinea lumii civilizate (asta era și sub bandiții de Brătieni). Nu știu ce înțelegi tu prin a face bine de tot, am impresia că ești sub vraja minciunilor debitate de istoria oficială. Ar trebui să mai depășești acest nivel, să citești și cărți serioase- una ți-am și indicat-o. :)))) Mai lipsește să-mi îndrugi prostia cu România- grânarul Europei și cercul ar fi chiar complet :))) Iar despre liberali- au fost cei mai mari bandiți și hoți ai României în interbelic. Plus- oțărala și fudulia asta naționalistă cu hai să facem noi tot, de la dopuri la avioane- ne duce exact la nivelul Coreei de Nord. Cui îi place- poftă bună.

[sergheisaharnean]

Vrancea a fost zguduită de un cutremur în această noapte

Print Marime Font

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs în această dimineață, la ora 02.22, în zona seismică Vrancea, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 106 kilometri, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) din România.

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 106 kilometri şi a avut intensitatea III în zona epicentrală. Oraşele cele mai apropiate de epicentrul seismului sunt Focşani (39 kilometri), Covasna (42 kilometri), Mărăşeşti (46 kilometri), Râmnicu Sărat (48 kilometri), Târgu Secuiesc (52 kilometri).

Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, s-a produs duminică seara, la 23:55, în zona Vrancea, în judeţul Buzău, la o adâncime de 137 kilometri.

Oraşele cele mai apropiate de epicentrul acestui seism au fost Covasna (39 kilometri), Râmnicu Sărat (49 kilometri), Târgu Secuiesc (53 kilometri), Focşani (55 kilometri), Buzău (57 kilometri).

sursa: mediafax.ro

И КАК ГОВОРИТ СПУТНИК ЧТО МОЛДОВЕ ОЖИДАБТСЯ ЕЩЁ СИЛЬНЫЕ ТОЛЧКИ !!!!

И ТАК В МОЛДОВЕ ЗДАНИЯ ДОМА В ТАКОЙ СИТУАЦИЙ ЧТО ЕСЛИ БУДЕТ ЭТО ЗЕМЛЕТРЕСЕНИЯ ТО МОГУТ РУХНУТЬ !!!

И ТАК ЕСТЬ ЗДАНИЯ В АВАРИЙНОГО

[bacaupress]

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

 Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

             Începând cu data de 10 iulie a.c., au fost impuse restricţii de circulaţie pentru realizarea obiectivului „Reabilitare pod peste râul Trotuş, DN 11(E574) km 129+831, în municipiul Oneşti”.

Circulaţia pe pod se desfăşoară alternativ, fiind reglementată prin trei semafoare electrice instalate pe Calea Mărăşeşti, Calea…

[exclusivfm]

Foarte important ! https://bacaupress.ro/archives/3427

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

 Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

             Începând cu data de 10 iulie a.c., au fost impuse restricţii de circulaţie pentru realizarea obiectivului „Reabilitare pod peste râul Trotuş, DN 11(E574) km 129+831, în municipiul Oneşti”.

Circulaţia pe pod se desfăşoară alternativ, fiind reglementată prin trei semafoare electrice instalate pe Calea Mărăşeşti, Calea Slănicului şi Calea Bacăului.

În vederea efectuării deplasărilor care implică traversarea podului peste râul Trotuş, rutele alternative pentru participanţii la trafic, adresate în special traficului de tranzit, pot fi:

– pe relaţia Bacău –Braşov:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- Tg. Ocna- Pîrgăreşti-Oituz;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2- DN 11A- DN 11 Bacău-Adjud-Oneşti-Braşov;

– pe relaţia Bacău-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- – Tg. Ocna;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2G- DN 12A Bacău-Moineşti-Comăneşti-Tg. Ocna;

– pe relaţia Oneşti-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 3,5 tone se poate folosi varianta DJ 112 Oneşti-Tuta-Tg. Trotuş;

[acumtv]

Delgaz 21.10.2024

Stimaţi clienţi,  În scopul efectuării unor lucrări în instalaţiile electrice va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică în judeţul Bacău: – în data de 24.10.2024, între orele 08.00-16.00, comuna Luizi Călugăra, localitatea Luizi Călugăra, zona PTA 6 Luizi Călugăra; – în data de 24.10.2024, între orele 08.00-16.00, localitatea Oneşti, străzile: Mărăşeşti, Pajura, Redului, Stadionului,…

[rudyroth79]

Bătălia de la Mărăşeşti

Bătălia de la Mărăşeşti

Cu 103 ani în urmă, în 24 iulie/6 august, stil nou, 1917 începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19 august 1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război.

Bătălia a avut ca rezultat stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul…

[breakingnewsromania]

Stiri din presa locala https://bacaupress.ro/archives/3427

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

 Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

             Începând cu data de 10 iulie a.c., au fost impuse restricţii de circulaţie pentru realizarea obiectivului „Reabilitare pod peste râul Trotuş, DN 11(E574) km 129+831, în municipiul Oneşti”.

Circulaţia pe pod se desfăşoară alternativ, fiind reglementată prin trei semafoare electrice instalate pe Calea Mărăşeşti, Calea Slănicului şi Calea Bacăului.

În vederea efectuării deplasărilor care implică traversarea podului peste râul Trotuş, rutele alternative pentru participanţii la trafic, adresate în special traficului de tranzit, pot fi:

– pe relaţia Bacău –Braşov:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- Tg. Ocna- Pîrgăreşti-Oituz;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2- DN 11A- DN 11 Bacău-Adjud-Oneşti-Braşov;

– pe relaţia Bacău-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- – Tg. Ocna;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2G- DN 12A Bacău-Moineşti-Comăneşti-Tg. Ocna;

– pe relaţia Oneşti-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 3,5 tone se poate folosi varianta DJ 112 Oneşti-Tuta-Tg. Trotuş;

[turistprinro]

Poate ar trebui să avem o zi națională a femeilor eroine, femei care din dragoste de țară, în situaţii extreme au fost capabile de sacrificiul suprem. În urma cercetărilor noastre am construit o listă, o galerie a româncelor eroine, femei din diverse epoci, care și-au sacrificat viața pentru țară. Astfel, pe lista aceasta impresionantă apar nume ca Druşa, eroina de la Bobâlna, Anca Zin, eroina răscoalei din 1514, Maria Putoiana, luptătoare în oastea lui Mihai Viteazul, Ecaterina Varga, „Doamna moţilor”, eroina revoluţiei din 1848 din Transilvania, Ana Ipătescu, pistolara de pe podul Mogoşoaiei, Elena Vârnav, eroina de la 1848 în Moldova, Alexandrina Haralambie, fiica generalului Gheorghe Magheru, Maria Rosetti, Măriuca Zaharia, fetiţa de 12 ani, răpusă de un glonţ pe 6/19 august 1917 la Mărășești, maica Mina (Marina) Hociotă din Săliştea Sibiului, călugărița eroină, Elena Chiriţă, eroină a celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginea sacrificiului și a devotamentului acestor femei transpare din arhive şi din literatura istorică iar memoria sacrificiului lor trebuie păstrată vie.

Această elită de femei eroine este, de mai bine de un secol, condusă de Ecaterina Teodoroiu. Dedicăm acest articol Eroinei de la Jiu. I-am cunoscut locul nașterii sale și impresionați de modestia locului și încărcătura lui de emoție reală vă redăm aici câteva dintre descoperirile și gândurile noastre.

Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, Târgu Jiu

Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu se află în cartierul Vădeni din municipiul Târgu Jiu, pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu la nr. 270. Am ajuns la ea, într-o după-masă de primăvară. Pe gardul din lemn o placă mare avertizează că am ajuns la casa care i-a fost acasă Eroinei de la Jiu. Emoția cu care am pășit pragul casei a fost copleșitoare. Poveștile cunoscute despre Cătălina Todoroiu, căci acesta era numele ei, ne-au revenit în minte, accentuându-ne emoțiile.

Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, Târgu Jiu

Căsuța este monument de arhitectură populară și a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. În interior, mobilierul original expus este mobilier țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Sunt expuse obiecte personale, fotografii, cărți ce au aparținut Ecaterinei Teodoroiu.

Vitrina cu hainele și cosița Cătălinei Todoroiu

Într-o vitrină, alături de obiecte vestimentare este părul eroinei. Coada împletită din părul Ecaterinei Teodoroiu este considerat unul dintre cele mai importante exponate. Ghidul nostru, custodele casei ne spune povestea cosiței Cătălinei. Atunci când s-a înrolat ca infirmieră, Cătălina a ajuns în același pluton cu fratele ei, Nicolae. Acesta a murit în brațele ei. Când s-a înrolat, Cătălina, fată frumoasă, avea părul lung prins într-o coadă mare. Și-a tăiat părul și pentru a răzbuna moartea fratelui ei, a schimbat hainele de infirmieră cu cele de soldat, hainele fratelui său mort şi, așa îmbrăcată, a plecat la luptă.

Interior Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, Târgu Jiu

Lucrurile Cătălinei sunt acum expuse aici. O ie, o batistă, fusta cu care a plecat de acasă, haina de soldat. Cufărul cu lucrurile ei şi părul său au fost expuse o perioadă la Muzeul Militar din Bucureşti. După înființarea casei memoriale lucrurile Cătălinei au ajuns aici, în Târgu Jiu, acasă.

Căsuța aceasta modestă expune și medalia primită pentru actele de eroism, vase din pământ, masa de lemn, lada de zestre, iar unul dintre cele mai vechi obiecte este patul din tablă, pictat la capete, vechi de peste 125 de ani.

Interior Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, Târgu Jiu

Îndemna plutonul la atac: „Înainte băieţi, înainte!”. La 22 august 1917, Ecaterina a căzut sub ploaia de gloanţe germane. A fost înmormântată pe câmpul de bătălie, pe 23 august, iar după război, a fost adusă în Mausoleul de la Mărăşeşti. Cu ocazia serbării centenarului Tudor Vladimirescu, pe data de 9 iunie 1921, rămăşiţele pământeşti ale eroinei au fost reînhumate, cu onoruri militare, la Târgu Jiu, în sicriu metalic, în piaţa Victoriei. Mausoleul a fost ridicat mai târziu, în anii 1935-1936, de artista Miliţa Pătraşcu, ucenica lui Brâncuşi. Pe cele patru feţe sunt sculptate scene din viaţa eroinei. Monumentul funerar a fost ridicat la iniţiativa Arethiei Tătărăscu, preşedinta Ligii Femeilor Române din Gorj.

Fotografii ale Cătălinei, dinainte de război, fată vioaie și frumoasă, dar și fotografii ale eroinei Ecaterina Teodoroiu, soldat al Armatei Române, sunt pe pereții vopsiți cu var alb, arătând privitorului povestea unei copile cu suflet măreț.

Aceasta este povestea celei numite „Jean d`Arc” a României, a curajului său care a uimit o ţară întreagă. Cu emoție și evlavie am părăsit Casa natală a celei ce a fost Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu.

Articol scris de Adriana Roman

Fotografie de Adrian Satmaru

Galerie fotografii Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu

Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” Poate ar trebui să avem o zi națională a femeilor eroine, femei care din dragoste de țară, în situaţii extreme au fost capabile de sacrificiul suprem.

[stiri-noi]

104 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un clip emoţionant: ”Ajutaţi România!”

Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta, adică alături de Franţa, Rusia şi Marea Britanie.

Citeşte şi Nobilul german cu un aer de ”dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiti regi ai Romaniei

  Citeşte şi Omul care a prezis Marele Război. ”Toată lumea va fi implicată în războiul următor”

  Motivul invocat era asuprirea de către autorităţile de la Budapesta şi Viena a românilor din provinciile aflate sub ocupaţie: Transilvania, Crişana, Banat, Maramureş şi Bucovina.

Primele atacuri au fost încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă. Soldaţii români au reuşit să elibereze o parte însemnată din Transilvania.

Primul Război Mondial, momentele cheie şi sunetul de final

Odată cu intrarea în război au ieşit la iveală însă proasta organizare şi slaba pregătire a armatei române, degringolada şi corupţia clasei politice care au dus, în scurt timp, la dezastru. În plus, sudul României a fost lăsat descoperit în faţa unei Bulgarii aprige, care a intrat în război de partea Austro-Ungariei.

Astfel, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Ruşii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar aceşti militari nu au fost aprovizionaţi corespunzător.

Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von Mackensen, care a coordonat o armată multinaţională formată din trupe germane, bulgare şi otomane. Atacul a fost declanşat din Bulgaria pe direcţia nord pe 1 septembrie. Atacul a fost îndreptat dinspre poziţiile de pe Dunăre spre Constanţa. Lipsită de sprijin deoarece majoritatea soldaţilor fuseseră concentraţi pe frontul din Transilvania, garnizoana de la Turtucaia, împresurătă de trupele bulgaro-germane, s-a predat pe 6 septembrie.

Începutul sfârşitului

Înfrângerea armatei române la Turtucaia a însemnat începutul sfârşitului. Nemţii şi austriecii au atacat încontinuu, astfel încât, trei luni mai târziu, în decembrie 1916, întreaga parte de sud a ţării fusese ocupată, iar guvernul, regele şi populaţia s-au retras în Moldova. Armata română pierduse peste 250.000 de militari pe front, adică o treime din forţele mobilizate în august.

Imaginile vechi de mai sus arată cum femei, îmbrăcate în port tradiţional românesc, încercau, sub sloganul ”Ajutaţi România”, să strângă bani pentru Crucea Roşie care se ocupa de soldaţii români.

După mai multe lupte de mică amploare, armata germană a fost oprită din avansare la mijlocul lunii ianuarie 1917. Armata română continua să lupte, deşi cea mai mare parte a teritoriului său se afla sub ocupaţie străină.

Pierderile armatei române au fost estimate la 300 – 400.000 de soldaţi, morţi, răniţi, dispăruţi sau prizonieri. Pierderile cumulate ale germanilor, austriecilor, bulgarilor şi otomanilor au fost estimate la aproximativ 60.000 de oameni.

Campania victorioasă a întărit mult moralul trupelor germane şi a generalilor lor: Falkenhayn şi Mackensen (Esposito, Atlas of American Wars, vol. 2). În cele mai multe cazuri, victoriile fuseseră obţinute de diviziile germane, cu un ajutor bulgar în sud. Germanii se dovediseră superiori la toate capitolele: aprovizionare, echipare, pregătire de luptă şi capacitate a conducătorilor.

Luptele au continuat în 1917, Moldova rămânâd neocupată datorită stategiei de apărare în triunghi a Armatei a 4-a (cu pierderi minore după retragerea menţionată anterior), care a rămas neclintită în apărarea Carpaţilor Răsăriteni, protejând Iaşii împotriva atacurilor germane repetate. În mai 1917, armata română a atacat alături de aliaţii ruşi pentru a sprijini Ofensivei Kerenski. După ce au reuşit să rupă frontul austro-ungar la Mărăşti, avansarea trupelor ruso-române a trebuit să fie oprită datorită eşecului dezastruos al Ofensivei Kerenski. Forţele lui Makensen au contraatacat, dar au fost învinse la Mărăşeşti.

Între timp, tehnicienii germani au reuşit să repună în funcţiune sondele din câmpurile petroliere din jurul Ploieştiului, iar până la sfârşitul războiului au extras peste un milion de tone de ţiţei. De asemenea, germanii au rechiziţionat două milioane de tone de cereale de la ţăranii români. Aceste materiale au fost vitale pentru aprovizionarea Germaniei până la sfârşitul războiului, în 1918.

Când bolşevicii au cucerit puterea în urma Revoluţiei din Octombrie şi au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată şi încercuită de forţele ostile, neavând altă opţiune decât să iasă la rândul ei din război şi să accepte condiţiile umilitoare ale Păcii de la Bucureşti. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest.

Pe 9 aprilie 1918, Sfatul Ţarii din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate zdrobitoare a voturilor. Pe 28 noiembrie, reprezentanţii populaţiei din Bucovina a votat pentru unirea cu Ţara, iar pe 1 decembrie acelaşi an, şi reprezentanţii românilor şi saşilor din Transilvania a adoptat o proclamaţia de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.

Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamaţiile de unire în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaraţia celor 14 puncte ale preşedintelui american Thomas Woodrow Wilson.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 27 august:

1576 – A încetat din viaţă Vecellio Tiziano, pictorul oficial al Veneţiei din 1516; s-a bucurat de atenţia unor personalităţi precum Carol Quintul sau Francisc I.

1770 – S-a născut Georg Wilhelm Friedrich Hegel, clasic al filosofiei germane: „Logica”, „Fenomenologia spiritului” (m. 14 noiembrie 1831).

1877 – Are loc primul atac al Armatei Române în Războiul de Independenţă (în sectorul redutei Griviţa).

1890 – S-a născut Man Ray (pseudonim pentru Emanuel Radnitzky), fotograf şi cineast avangardist, numit de Cocteau ”poetul camerei obscure” (m. 18 noiembrie 1976).

1928 – 15 state au semnat la Paris pactul privind interzicerea războiului ca instrument al politicii naţionale („Pactul Briand Kellog”).

1958 – A încetat din viaţă fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1939 (n. 8 august 1901).

1965 – A încetat din viaţă Le Corbusier (Charles Edouard Jeanneret), francez de origine elveţiană, arhitect, urbanist, pictor şi teoretician al artei; în pictură, a iniţiat, împreună cu A. Ozenfant, curentul „purist” (1918) (n. 6 octombrie 1887).

1970 – A încetat din viaţă actorul Ştefan Ciubotăraşu: „Valurile Dunării”, „Neamul Şoimăreştilor” (n. 21 martie 1910).

1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău a decis oficializarea limbii române şi trecerea la alfabetul latin

2008 – Georgia a decis să îşi reducă prezenţa diplomatică în Rusia, lăsând doar doi diplomaţi în funcţie la Moscova, ca ripostă la recunoaşterea de către Rusia a republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

  Articolul 104 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un clip emoţionant: ”Ajutaţi România!” apare prima dată în Descopera.ro.

[electrostar]

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

New Post has been published on https://bacaupress.ro/archives/3427

  Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

 Rute alternative pentru participanţii la trafic – Oneşti

             Începând cu data de 10 iulie a.c., au fost impuse restricţii de circulaţie pentru realizarea obiectivului „Reabilitare pod peste râul Trotuş, DN 11(E574) km 129+831, în municipiul Oneşti”.

Circulaţia pe pod se desfăşoară alternativ, fiind reglementată prin trei semafoare electrice instalate pe Calea Mărăşeşti, Calea Slănicului şi Calea Bacăului.

În vederea efectuării deplasărilor care implică traversarea podului peste râul Trotuş, rutele alternative pentru participanţii la trafic, adresate în special traficului de tranzit, pot fi:

– pe relaţia Bacău –Braşov:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- Tg. Ocna- Pîrgăreşti-Oituz;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2- DN 11A- DN 11 Bacău-Adjud-Oneşti-Braşov;

– pe relaţia Bacău-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DJ 116 Bîrsăneşti- – Tg. Ocna;

b) pentru autovehiculele ce depăşesc masa maximă autorizată 7,5 tone se poate folosi varianta DN 2G- DN 12A Bacău-Moineşti-Comăneşti-Tg. Ocna;

– pe relaţia Oneşti-Tg. Ocna-Slănic Moldova:

a) pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată 3,5 tone se poate folosi varianta DJ 112 Oneşti-Tuta-Tg. Trotuş;

[news24hrou]

Sâmbătă are loc tradiţionalul pelerinaj creştin-ortodox de Florii în Bucureşti şi în Ploieşti

Azi are loc în Capitală Pelerinajul de Florii, organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor. Acesta va începe la Mănăstirea Radu Vodă.

El se va desfăşura pe următorul traseu: bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă (cu oprire la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou), strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina (cu oprire la Biserica Sfânta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul), strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei şi se va încheia la Catedrala Patriarhală (în jurul orei 17,45), unde pelerinii vor fi întâmpinaţi de către patriarhul BOR, Daniel.

La Mănăstirea Radu Vodă, de la ora 16,00, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, va sfinţi ramurile de salcie, care vor fi dăruite credincioşilor. De la ora 16,15, se va pleca în procesiune spre Patriarhie.

Procesiunea va fi întâmpinată, la ora 16,45, la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, iar de la ora 17,15 la Biserica Sfânta Ecaterina.

Evenimentul se va încheia, în jurul orei 17,45, la Catedrala Patriarhală, unde patriarhul Daniel va sfinţi icoana praznicului “Intrării Domnului în Ierusalim” şi va rosti un cuvânt de învăţătură.

Potrivit Patriarhiei, la Ploieşti, Pelerinajul de Florii va fi organizat, sâmbătă, de la ora 17,00, de Protoieriile Ploieşti Nord şi Ploieşti Sud, cu participarea episcopului-vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul, a clericilor şi credincioşilor din judeţul Prahova – Protoieriile Ploieşti Nord, Ploieşti Sud, Urlaţi, Câmpina şi Vălenii de Munte, pe următorul traseu: Parohia Sfântul Gheorghe – Vechi, bulevardul Independenţei, Palatul Administrativ, Parohia Sfântul Ioan, bulevardul Republicii şi Parohia Sfântul Vasile.

http://bit.ly/2UuyN91 http://bit.ly/2ZkQknC

[snurtle-travels]

Romania, March 2017 - Part 3

Mărăşeşti - Mausoleu

[exclusivfm]

Foarte important ! http://bacaupress.ro/archives/1736

Identificat de poliţiştii din Bereşti-Bistriţa în timp ce conducea sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere, un autoturism furat

Identificat de poliţiştii din Bereşti-Bistriţa în timp ce conducea sub influenţa alcoolului şi fără permis de conducere, un autoturism furat

            Polițiștii din cadrul Postului de Poliţie Bereşti-Bistriţa au depistat un tânăr de 22 de ani, din comuna Scorţeni, care ar fi sustras un autoturism pe care l-ar fi condus pe raza comunei, fără permis şi sub influenţa băuturilor alcoolice.

Din cercetările efectuate a rezultat că, în noaptea de 18/ 19 august a.c., un tânăr de 22 ani din comuna Scorţeni ar fi sustras din curtea locuinţei păgubitei, o femeie de 44 de ani, din Bereşti-Bistriţa, un autoturism, profitând de lipsa acesteia de la domiciliu.       Autoturismul a fost depistat de poliţişti pe raza comunei, la volanul acestuia fiind tânărul de 22 de ani.

Poliţiştii au stabilit şi faptul că tânărul în cauză nu poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de autovehicule.

În urma testării tânărului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Poliţiştii îl cercetează pe tânăr sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt în scop de folosinţă, conducere fără permis şi sub influenţa băuturilor alcoolice.

Cercetaţi de poliţişti pentru infracţiuni la regimul rutier

                       La data de 18 august a.c., în jurul orei 01.30, un echipaj de poliţie din Bacău a depistat în trafic un bărbat de 29 de ani, din comuna Letea-Veche, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Mărăşeşti, sub influenţa alcoolului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Poliţiştii i-au reţinut permisul de conducere şi au întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului.

La data de 19 august a.c., poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au depistat în trafic un bărbat de 33 de ani, din judeţul Constanţa, în timp ce conducea un autoturism pe raza localităţii Cleja.

În urma verificărilor efectuate de poliţişti, aceştia au constatat că bărbatul are dreptul de a conduce autovehicule suspendat.

Poliţiştii au întocmit dosar penal şi efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice cu dreptul de a conduce suspendat.

La aceeaşi dată, în jurul orei 12.30,  poliţiştii băcăuani au depistat în trafic un tânăr de 26 de ani, din comuna Dămieneşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Luminii, având autorizaţia provizorie de circulaţie expirată.

Poliţiştii au întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul neînmatriculat pe drumurile publice.

Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Corbasca, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza comunei au depistat în trafic un localnic de 22 de ani care se deplasa cu un autoturism pe drumul sătesc.

Din verificări a rezultat că tânărul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În cauză s-a întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere.