#Mănăstirea Văratic | Explore Tumblr posts and blogs

stiri-noi · 4 years ago

Text

Sântămăria Mare sau Adormirea Maicii Domnului

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este fixat în Calendarul creștin la 15 august. Este sărbătoarea prin care Tradiția amintește mereu creștinilor că Sfânta Fecioară Maria s-a mutat la cer cu trupul pământesc. În această zi, cerurile sunt deschise, iar rugăciunile se înalță către cer ca niște ruguri de foc. La 15 septembrie se sărbătoresc anual în România Ziua Marinei și Ziua Artileriei Antiaeriene și a Rachetiștilor.

Potrivit Tradiției, Sfânta Fecioară Maria a mai trăit 11 ani după înălțareaMântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Arhanghel Gavriil i-a transmis Maicii Domnului ziua în care își va încheia Misiunea Sa pe Pământ. În ziua în care Maicii i s-a apropiat sfârșitul, Sfinții Apostoli se aflau în diferite locuri de pe glob pentru vestirea Evangheliei. Adormirea Maicii Domnului a fost un eveniment plin de miracole, nedeslușite până astăzi. Astfel, “Cu Voia cea dumnezeiește stăpânitoare, de pretutindeni purtătorii de Dumnezeu Apostoli au fost ridicați pe nori și aduși pe sus” (Stihira pe 8 glasuri din rânduiala Vecerniei mari). Sfinții Apostoli au fost „aduși” pe nori la înmormântarea Maicii Domnului, Sfântul Apostol Toma a descoperit după trei zile mormântul Sfintei Fecioare Maria gol. S-au realizat numeroase vindecări ale suferinzilor prezenți la înmormântare, chiar și a soldaților care chinuiau creștinii prezenți acolo. Sfinții Părinți Creștini au rânduit ca praznicul Adormirii Maicii Domnului să fie sărbătorit pe 15 august, deoarece în luna august mai sunt prezente două sărbători care amintesc de Judecata de Apoi: Schimbarea la Față a Domnului din 6 august și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din 29 august. Chipul Domnului de pe Tabor, plin de Lumină, va fi prezent și în Ziua Judecații, iar Sfântul Ioan Botezătorul se va ruga pentru păcatele noastre împreună cu Sfânta Fecioară Maria în ziua Judecății, la sfârșitul veacurilor.

Tradiții și obiceiuri de SântăMăria Mare

Sărbătoarea Sfintei Mării marchează în Calendarul popular un hotar: acum se adună ultimele plante de leac și descoperă cum va fi toamna ce se apropie. Era și un moment important al calendarului viticol, respectiv ziua în care se tocmeau pândarii pentru vii și în care „se lega” ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. Slujbele săvârșite în această zi în bisericile creștin-ortodoxe au o importanță deosebită, deoarece Maica Domnului este considerată nădejdea celor necăjiți, ocrotitoarea orfanilor, sprijinul bătrânilor și Mama tuturor. La țară și la oraș se face pomană pentru sănătate de către cei suferinzi sau de către rudele acestora. Se credea că rugăciunea făcută cu credință deosebită în dimineața acestei zile poate izbăvi omul de orice necaz și suferință. La biserică, se sfințesc roadele pământului, se dau de pomană struguri și faguri de miere. Fetele și feciorii de altădată spălau icoana Sfintei Mării cu busuioc, pentru a avea parte de dragoste. Din bătrâni se spune că în această zi, cerurile sunt deschise, iar rugăciunile se înalță către cer ca niște ruguri de foc. Se mai spune că, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, cerbii trec prin apă, semn că vara s-a terminat. Femeile în vârstă de prin sate povestesc că, la moartea Maicii Domnului, durerea naturii a fost așa de mare, încât s-au îngălbenit frunzele și au început să cadă. Apar primele semne ale toamnei. Se spunea că de SântăMaria Mare nu este bine să mergi cu spatele, pentru că râde diavolul și plânge Maica Domnului.

Primul ctitor al Mănăstirii Văratic

Mănăstirea Văratic își serbează hramurile la 15 august, când întreaga creștinătate prăznuiește Adormirea Maicii Domnului și la 16 august, când este praznicul Sfântului Cuvios Iosif de la Văratic.

Leroschimonahul losif „Pustnicul” a strălucit în monahismul nemțean, luminând Calea Hristică pentru mulți trăitori cu Dumnezeu. A fost sihastru şi dascăl iscusit al rugăciunii lui lisus, preot şi duhovnic renumit, părinte adevărat pentru mireni şi călugări şi un foarte bun organizator de mănăstiri. Pentru meritele sale în slujba Sfintei Treimi, Dumnezeu l-a înzestrat pe Cuviosul Iosif cu Darul facerii de minuni şi Darul izgonirii duhurilor necurate. Prin rugăciunile sale înălţate înaintea Sfintei Treimi şi a Sfintei Fecioare Maria s-au vindecat mulţi creştini de boli sufleteşti şi trupeşti. În anul 1785 s-a retras la linişte în pădurile din Văratec, ajutând la întemeierea mănăstirii cu acelaşi nume, împreună cu schimonahiile Olimpiada şi Nazaria. Blândeţea, îndelunga răbdare, bunătatea şi dragostea l-au făcut pe Sfântul Iosif ieroschimonahul să fie iubit, ascultat şi preţuit de soborul Mănăstirii Văratec şi de pelerinii acestui loc de rugăciune. Prin viaţa sa sfântă, prin tot ceea ce a învăţat şi lucrat, Cuviosul Iosif s-a dovedit a fi o pildă de trăire intensă a Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Cuviosul părinte a trecut la cele veşnice la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Văratec. Locurile sfințite de prezența Cuviosului Iosif din Munţii Neamţului au rămas în tradiţia locului sub denumirea: „Poiana lui Iosif”, „Pârâul lui Iosif” şi „Chiliile lui Iosif”.

Exorcismele, necesitate sau superstiție?

„Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă”. (Matei 10:1)

Ilarion Argatu (1913-1999, Mănăstirea Cernica) a fost duhovnic renumit, dar şi exorcizator. După absolvirea Facultăţii de Teologie şi a şcolii militare, duhovnicul s-a înrolat în armată, fiind trimis ofiţer în cadrul unităţii de grăniceri de la Careii Mari, la graniţa cu Ungaria. Între anii 1948-1953, preotul a fost urmărit de Securitate. Vreme de 16 ani a trăit ascuns prin podurile caselor, prin beciuri, până a fost grațiat, în anul 1964. Ilarion Argatu a reuşit să fugă şi să se ascundă la părinţi, în Valea Glodului, trăind într-un butoi. A fost graţiat prin legea aplicată din 1964 deţinuţilor politici. Preotul Ilarion Argatu își începea slujbele de exorcizare cu Acatistul Domnului Iisus Hristos, continuând apoi cu Sfânta Liturghie, sfințirea apei și Taina Sfântului Maslu. La final, el citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, iar dacă era nevoie, rostea și rugăciunile din Moliftele Sfântului Ioan Gură de Aur. După anul 1990 a fost chemat în câteva țări din Europa și America, respectiv Germania, Franța, Belgia și SUA. Acolo, însoțit de câțiva călugări, a efectuat slujbe de exorcizare. Ultimii 19 ani din viață i-a petrecut în rugăciuni și exorcisme la Mănăstirea Cernica. A adormit întru Domnul în data de 11 mai 1999, la Mănăstirea Cernica.

Miracole ale Părintelui Ilarion Argatu

„Într-un moment de destăinuire mi-a zis că mănâncă de două ori pe săptămână şi atunci mâncare slabă. Carnea nu intra în meniul părintelui. Părintele avea darul descoperirii. Vedea pe omul cel dinlăuntru care venea la el. Unora le spunea pe nume fără să-i fi văzut vreodată, altora le descoperea motivul pentru care au venit la el, fără ca aceştia să fi deschis gura şi să spună ceva, iar pe unii îi îndemna la îndreptare. Pe persoanele care se ocupau cu vrăji, farmece, descântece şi tot felul de lucruri drăceşti îi descoperea în faţa celor prezenţi şi le poruncea să plece, să părăsească chilia”. (www.parinteleilarionargatu.ro).

O mărturie a unei creștine (Doina Frâncu), despre un exorcism realizat de preot Ilarion Argatu, publicată în volumul „Despre Părintele Ilarion Argatu. Marturii, fapte, minuni”, apărut în anul 2013.

„Altădată, am văzut mai multe persoane ducând un tânăr pe un pat improvizat aşa ca în Evanghelie. Ţipa şi se zvârcolea, să nu ajungă la părintele. Mare putere avea părintele pentru îndepărtarea celui rău. Altădată, încă nu începuse părintele rugăciunile, lângă el era un bărbat cu un copil cam de 7 ani, îl ţinea în braţe. Când au început rugăciunile, copilul a început să se agite, îşi punea mâinile pe cap şi i se adresa părintelui pe un ton zeflemitor: «popa, popa…» Pe la mijlocul rugăciunilor copilul ţinându-se de cap a strigat: «coarnele mele, coarnele mele… » foarte agitat. La sfârșitul rugăciunilor copilul din nou striga: «mi-a rupt coarnele… » Deci, a fost distrusă puterea celui rău şi copilul s-a liniştit. Era o adevărată bucurie să te afli în prejma părintelui. Simțeai o protecţie. Postea postul Sfintelor Paşti complet, 40 de zile. Era alb ca varul la faţă, dar senin şi stătea în picioare. După 40 de zile mânca normal”.

The post Sântămăria Mare sau Adormirea Maicii Domnului appeared first on Stiri Neamt.

#Sântămăria Mare sau Adormirea Maicii Domnului

0 notes