#Hilla Rebay

[abwwia]

 Hilla Rebay, Abstraction, n.d., drypoint, plate: 8 x 7 7⁄8 in. (20.2 x 20.1 cm), Smithsonian American Art Museum, Gift of Stefan Munsing, 1967.15

[geimfar]

Hilla von Rebay

“Painting, like music, has nothing to do with the reproduction of nature, nor interpretation of intellectual meanings. Whoever is able to feel the beauty of colors and forms has understood nonobjective painting.”

[recherchestetique]

Happy birthday to Frank Lloyd Wright, who was born On This Day in 1867

In 1943, Solomon Guggenheim and Hilla Rebay commissioned Wright to design a museum for the Solomon R. Guggenheim Collection—over 15 years, 700+ sketches, and six separate sets of working drawings later, the Guggenheim opened its doors in October 1959, and has captivated visitors ever since.

[opticandmasturbation]

Hilla von Rebay

[brillliantcorners]

++++++++++ Museum director Hilla von Rebay sought a “temple for the spirit” in which to house Solomon R. Guggenheim’s growing collection of modern art.

She wrote Frank Lloyd Wright in 1943, saying: “I need a fighter, a lover of space, an originator, a tester and a wise man – Your three books, which I am reading now, gave me the feeling that no one else would do.” Wright, who had never received a significant commission in New York, vowed that his creation would “make the building and the painting an uninterrupted, beautiful symphony such as never existed in the World of Art before.” Sixteen years later—following over 700 sketches, countless meetings, Rebay’s directorial replacement and the death of both Guggenheim and Wright—the architect’s self-described “archeseum” was unveiled. An exceptional icon of the 20th century, the Guggenheim launched the great and continuing age of museum architecture. Wright’s design declared that a collection’s physical home could be as crucial a part of the museum experience as the work itself.

Few buildings have inspired the level of controversy generated by the Guggenheim Museum. In sharp contrast to the typical rectangular Manhattan buildings that surround it, Wright’s museum resembles a white ribbon curled into a cylindrical stack that grows continuously wider as it spirals upwards towards a glass ceiling. Boldly claiming that his museum would make the nearby Metropolitan Museum of Art “look like a Protestant barn,” Wright’s “thoroughbred” of organic architecture dispensed with conventional museum design. An intensely cinematic helical spiral ramp climbs gently from ground level to a skylight at the top. Dismissed by contemporary critics as a “washing machine,” an “imitation beehive,” and a “giant toilet bowl,” Wright’s design was even decried by avant-garde artists, who claimed that such architecture would compete with the artwork. Ultimately, the Guggenheim liberated museum architecture from its conservative constraints. Wright’s museum took an active role in shaping the experience of looking at art and set a powerful precedent for which the modern museum remains profoundly indebted.

[bremont]

(via (94) Israël-Iran : "On est dans deux mondes différents" (Bernard Cohen-Hadad) - YouTube)

China 3 worlds 🌎🌍🌏🪐 hexagone 🥂🍾 the solution WASHINGTON RUSSIA CHINA🔬📐 🔽triangle of peace ✌ 🛡️ accept the depart of MADURO and CORINA 🩱 MACHADO 👟 "the Heroine 👟👼💪 of the time" becomes a voice for america and women 🗽 in america 🌎 SOLOMON🎨🎶👟 GUGENHEIM art 🎨 museum the bridge there is one in Venezuela connects the city with the shore Ralph Smillie, head of a consulting engineering company in the city of New York, 1952-1958). 3 helicoide caracas Guggenheim Museum NEW YORK & the BRIDGE 🌉 President XI simple 🌎🌍🌏/ Israel SOLOMON NEW YORK 1492/1776/ the bridge 🌉 📡 the Gothic dome/ HELICOIDE 🎨 ☘️ on top of the rock 🏔️ Hotel HUMBOLD Alexander von Humboldt, parfois aussi nommé Alexandre de Humboldt ou Friedrich Karl Wilhelm Heinrich Alexander, baron von Humboldt, 🛡️⚔️⚖️ Hilla von Rebay SOLOMON GUGEMHEIM 🎨🏔️ ⌛⌚ like Anna of AUSTRIA & louis the XIV 🎨🤔 🥠🥨🥐💐🌹

[majofrancom]

Hilla von Rebay 1890-1967 de las responsables de la existencia del Guggenheim que tanto amo 💜 amaba a Kandinsky obvio y era amiga de Solomon, cool.

[weimarhaus]

KURT SCHWITTERS (Via Anne Marie Boissier) : "Merzz 53 , Red Bonbon" , 1920 . Graphite ,printed and colored papers ,glued threads on card on cardboard ; 15,9 x 11,7 cm (work). Solomon R.Guggenheim Museum,New York. (The Hilla Rebay Collection).

[arhitecturamoderna]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[vreaucasa]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[arhitectulvesel]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[abwwia]

Guggenheim family found her personally difficult, especially Peggy. After Solomon Guggenheim died in 1949, the family expelled her from the board of directors*...

Hildegard Anna Augusta Elisabeth Freiin Rebay von Ehrenwiesen, known as Baroness Hilla von Rebay or simply Hilla Rebay (31 May 1890 – 27 September 1967), was an abstract artist in the early 20th century.

*Rebay was acknowledged to have excellent taste in modern art, she was a co-founder and first director of the Solomon R. Guggenheim Museum, and long a confidante to Solomon Guggenheim.

In 1939, the Solomon R. Guggenheim Foundation opened the Museum of Non-Objective Painting (precursor of the Solomon R. Guggenheim Museum) and at the time of this film Rebay was its sole curator. via guggenheim

[proiectarimd]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[arhitecturaconstructii]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[proiectedecasa]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article

[modeledecasa]

9 lucruri pe care nu le știai despre Muzeul Guggenheim din New York

Când Muzeul Solomon R. Guggenheim s-a deschis în 1959, criticii au analizat designul, comparându-l cu o mașină de spălat, un bol cu ​​fulgi de ovăz răsturnat și „o chiflă încrucișată caldă supradimensionată și nedigerabilă”, printre altele. Astăzi, însă, a devenit una dintre cele mai iubite icoane arhitecturale din New York. Proiectat de legendarul arhitect Frank Lloyd Wright, Muzeul Guggenheim este o capodoperă din beton, cu o formă în spirală grea, care oferă cu siguranță un spațiu unic în care să expune arta modernă - scopul final al lui Solomon R. Guggenheim și al consilierului său de artă Hilla Rebay. . A fost prima comandă a lui Wright în New York City, dar arhitectul a fost de fapt destul de nemulțumit de locația aleasă. „Ma pot gândi la câteva locuri mai dezirabile din lume pentru a construi acest mare muzeu, dar va trebui să încercăm New York”, a scris el într-o scrisoare din 1949. Compromisul? Wright a ales un loc lângă Central Park pe Fifth Avenue și 89th Street pe Upper East Side. Locația a conectat Muzeul Guggenheim cu natura - o componentă crucială a etosului de design al arhitectului. Mai jos, descoperiți opt fapte puțin cunoscute despre emblematica clădire din secolul al XX-lea. 1. Frank Lloyd Wright a vrut ca exteriorul muzeului să fie roșu. eți găsi o utilizare proeminentă a culorii semnăturii lui Wright, Cherokee Red, în multe dintre cele mai faimoase lucrări ale sale. Guggenheim monocromatic nu este unul dintre acestea, dar aproape că a fost. Wright a intenționat să pună exteriorul în marmură roșie, susținând că „roșul este culoarea creației”, dar Hilla Rebay a refuzat ideea. „Roșul este o culoare care îl nemulțumește pe la fel de mult ca și pe mine”, a scris ea într-o scrisoare din 1945 către arhitect. 2. Exteriorul original a ajuns să fie vopsit în galben maroniu. Așa este, Guggenheim nu a fost inițial griul super-pal care este astăzi. În timpul restaurării în valoare de 29 de milioane de dolari, conservatorii au îndepărtat 11 straturi de vopsea, dezgropând nuanța originală galben-maronie. A existat o dezbatere despre ce culoare să picteze exteriorul restaurat. Susținătorii galbenului au discutat că culoarea se aseamănă mai mult cu ceea ce și-ar fi dorit Wright, deoarece nu iubea în mod deosebit albul; în timp ce susținătorii griului au discutat că clădirea era mai bine cunoscută de rezidenții și vizitatorii din New York pentru nuanța sa aproape albă, fiind vopsită în diferite nuanțe de gri încă din anii 1960. La sfârșitul zilei, susținătorii lui gri au câștigat. 3. Rampa are mai mult de un sfert de milă lungime. Oricine a urcat pe rampa în spirală din interiorul Guggenheim știe că este un pic de antrenament. Întreaga rampă are 1.416 de picioare lungime și este setată la un unghi de 18 grade. Frica de inaltime? Nu vă aplecați peste parapetul de 36 de inci înălțime - o barieră extraordinar de joasă care cu siguranță nu este la înălțimea codurilor de construcție contemporane - și priviți în atriumul de 96 de picioare de sub rotondă. Cu toate acestea, plimbarea face unul dintre cele mai unice locuri pentru a vedea colecția muzeului, inclusiv lucrări de Vincent Van Gogh, Pablo Picasso și Édouard Manet. 4. Designul original al lui Wright a inclus un lift de sticlă și o punte de observație sferică Când a proiectat spațiul pentru artă contemporană, Wright și-a imaginat un lift din sticlă la fel de modern și o punte de observație sferică pentru noul muzeu. În primele modele ale clădirii, un puț de sticlă poate fi văzut încorporat în curbele netede ale rampei care duce în sus de rotonda centrală. Potrivit NPR, Wright dorea ca patronii să ajungă mai întâi în partea de sus a clădirii, apoi să se plimbe pe îndelete pe rampă, vizând colecția muzeului, ajungând în cele din urmă în partea de jos și experimentând structura ca ultima operă de artă. În cele din urmă, reducerile bugetare au strivit liftul de sticlă și acum majoritatea vizitatorilor se plimbă prin instituția din Manhattan de la etaj în sus. Clădirea este una dintre cele mai tinere care a fost desemnată Reper Istoric Național, ceea ce s-a întâmplat în 2008, când avea 49 de ani. Majoritatea clădirilor nu primesc desemnarea până când au rămas în picioare de cel puțin 50 de ani, dar Serviciul Parcurilor Naționale, care administrează programul National Historic Landmark, a invocat o excepție specială de la criteriile sale standard de nominalizare, având în vedere importanța clădirii. Și mai impresionant: Guggenheim a fost numit un reper din orașul New York la doar 31 de ani, făcând-o una dintre cele mai tinere clădiri care a primit acest titlu. Interiorul muzeului este pictat aproape în fiecare zi. Vopseaua albă de pe interiorul Guggenheim este în mod constant reîmprospătată, având în vedere că este predispusă să se zgârie puțin. „Ar trebui să închizi cu adevărat întreaga clădire și să o închizi pentru, știi, nu știu, o săptămână întreagă sau ceva de genul, dacă ar fi să revopsești cu adevărat interiorul”, a spus curatorul asistent de arhitectură Ashley Mendelsohn într-un ghid audio pentru muzeu. „Și, în schimb, retușăm ici și colo.” Așa că în fiecare zi după ce muzeul se închide pentru oaspeți, pensulele ies. Acest stil de pictură mozaic conferă o calitate texturală unică suprafețelor interioare, pe care o puteți simți dacă treceți mâinile peste parapet, de exemplu. Pereții interiori ai rotondei sunt înclinați spre exterior la 97 de grade. Wright dorea ca pereții să imite înclinarea unui șevalet pentru a expune cel mai bine operele de artă. El și-a imaginat să se sprijine picturile de perete, mai degrabă decât să le monteze complet. Pentru a proteja lucrările, a adăugat pante abrupte între podeaua galeriei și pereții galeriei pentru a separa publicul de artă. De asemenea, a instalat luminatoare în galerii pentru a ilumina arta în mod natural. Niciuna dintre aceste noțiuni nu a ajuns să fie folosită pentru mult timp - lucrările sunt acum de obicei montate direct pe pereți, iar luminatoarele au fost înlocuite cu iluminare artificială după expoziția inaugurală din 1959. Designul muzeului nu a fost doar inițial înțeles greșit, dar a fost și foarte controversat Când au fost dezvăluite pentru prima dată planurile pentru clădirea care va găzdui în cele din urmă o colecție permanentă extinsă și va organiza multe expoziții notabile, acestea au fost foarte controversate în rândul artiștilor. Mulți au considerat că pereții curbați ai clădirii nu sunt adecvați pentru expunerea de artă, iar acest lucru i-a determinat pe 21 de artiști să trimită o scrisoare directorului muzeului, cerându-le să-și reconsidere planurile. „Conceptul de bază al pantei curbilinie pentru prezentarea picturii și sculpturii a indicat o nesocotire neplăcută față de cadrul rectiliniu fundamental de referință necesar pentru contemplarea vizuală adecvată a operelor de artă.” 9. Inițialele lui Frank Lloyd Wright pot fi găsite pe exteriorul muzeului, ca o semnătură pe o operă de artă. Chiar dacă Guggenheim a avut un început controversat, în cele din urmă a devenit una dintre cele mai notabile și respectate construcții din toate timpurile. (Caz concret: statutul său neobișnuit de timpuriu de desemnare a reperului). În exteriorul Muzeului Guggenheim, există o mică țiglă roșie care poartă inițialele lui Wright. Arhitectul a comandat unui ceramist să creeze aproximativ 25 dintre aceste plăci, care au fost inspirate de sigiliile de pe imprimeurile japoneze puse pe proiecte care au primit aprobarea sa personală, ceea ce înseamnă în esență că acestea au fost finalizate exact conform specificațiilor sale. Guggenheim este unic prin faptul că poartă și numele antreprenorului care l-a construit, George Cohen, pe care Wright l-a respectat foarte mult. „A fost singura dată când Wright a pus numele antreprenorului general pe o clădire”, spune gazda podcastului 99% Invisible Roman Mars în ghidul audio al muzeului. Read the full article