#Garda de Mediu Neamț

[mesagerulneamt]

Garda de Mediu: ”Depozitul de la Roman - pericol real pentru sănătatea populației!”

Garda de Mediu: ”Depozitul de la Roman – pericol real pentru sănătatea populației!”

Septembrie 2017. Colegiu prefectural în Neamț. Iftime Petrariu, comisar șef la Garda de Mediu, prezintă o informare privind depozitele vechi, neconforme, de deșeuri menajere, de la Roman și Târgu Neamț. Referindu-se la obligațiile ce decurg pentru România din Tratatul de Aderare, el folosește termenul de ”riscuri majore” și explică: ”Aceste spații au avut rolul stocării temporare a deșeurilor…

[news24hrou]

Peste 1000 de păsări cântătoare braconate – descoperite în bagajele unor vânători italieni

Mai mulți cetățeni italieni au fost prinși cu bagajele pline de păsări braconate.

Aproape 1.200 de păsări erau băgate în pungi sigilate, în bagajul de cală, cu elemenți de ladă frigorifică printre pungi.

Totul se desfășura sub acoperirea unui act semnat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Roman, act care indica doar că păsările sunt ciocârlii de câmp și că au fost vânate în localitatea Săbăoani.

În realitate, au fost braconate alte specii, care sunt protejate. Printre acestea codobatură albă, scatiu, sticlete, florinte, inăriță sau cânepar.

În Italia, braconierii sunt anchetați de autoritățile din Bergamo, iar în România, Societatea Ornitologică Română (SOR) a sesizat Garda Națională de Mediu și a cerut anchetarea celor care au supervizat partida de vânătoare.

Conform documentului prezentat de braconierii italieni, partida de vânătoare a fost organizată de AVPS Roman, județul Neamț.

În acest document se specifică faptul că au fost vânate doar ciocârlii de câmp.

Conform legislației din România, un singur vânător poate „recolta” doar 50 de ciocârlii pe zi. Conform actelor, la vânătoare au participat 4 vânători – care puteau doborî doar 200 de exemplare de ciocârlie, dar poliția italiană a confiscat 1119 păsări, ceea ce înseamnă că organizatorii români au închis ochii la ilegalitate.

În urma acestui control este clar că în România trebuie oprită vânătoarea la ciocârlie și la toate speciile de păsări cântătoare (graur, sturzi etc). Această specie – ciocârlia de câmp – este folosită ca umbrelă de braconieri – sub pretextul că au vânat legal, italienii doboară multe alte specii protejate, la care vânătoarea este interzisă.

Mai mult, controlul de la Vamă trebuie înăsprit: acești braconieri sunt prinși fie de vameșii din Ungaria, fie de cei din Italia, dar reușesc să treacă de Poliția de Frontieră din România cu specii protejate braconate. În acest sens, SOR își oferă tot sprijinul pentru ca ofițerii Poliției de Frontieră să învețe să diferențieze speciile de păsări sălbatice protejate, pentru a putea opri braconierii pe teritoriul României.

Totodată, este clar că foarte mulți vânători nu știu ce specii vânează, confundă ciocârlia cu codobatura sau cu scatiul – deci este nevoie de un examen de vânătoare mult mai exigent decât cel de acum, examen care duce la vânători care fac astfel de erori.

Ciocârlia de câmp este, în România, o specie simbol a muzicii, specie care nu a prezentat interes pentru vânătorii români niciodată.

În 1996, pentru prima oară în istorie, ciocârlia devine specie care se vânează, la presiunea vânătorilor străini (italieni, maltezi, francezi).

În 2006, în urma unei campanii a SOR – ciocârlia este scoasă de pe lista păsărilor care se vânează, dar a fost reintrodusă în 2007.

În 2015, în urma campaniei SOR „Oprește barbaria, salvează ciocârlia”, cota de vânătoare a fost redusă la jumătate, iar numărul maxim de exemplare vânate pe zi a fost redus de la 100 de păsări, la 50.

Acesta nu este primul caz de braconaj la păsări comis de vânătorii italieni în România. În 2009, în Balta Mare a Brăilei, un braconier italian a fost prins cu 2000 de ciocârlani. În 2010, în județul Brăila au fost prinși 15 braconieri italieni cu mii de ciocârlii, ciocârlani și prepelițe. În 2011, vameșii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocârlii vânate în România și care plecau spre Italia. În 2013, un alt italian a fost prins în Ialomița cu 5.400 de ciocârlii braconate.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2kPgKxR

[mesagerulneamt]

25 de salariați ai Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Neamț au întrerupt lucrul, timp de două ore, astăzi, 21 martie, în intervalul 10:00-12:00, manifestându-și nemulțumirea față de adâncirea inechităților salariale din sistemul public. Fotografii:

This slideshow requires JavaScript.

Liderul de sindicat, Radu Stanciu explică: “De 8 ani nu am beneficiat de nici o mărire salarială. Înseamnă că nu suntem respectați, ținând cont că avem un volum de muncă foarte mare, că de noi depinde implementarea politicilor europene la nivel local. Se pare că efortul nostru este în zadar, din punct de vedere salarial. Dacă revendicările noastre nu vor fi soluționate, se va ajunge la grevă generală pe perioadă nedeterminată”.

La protest au aderat și salariații Gărzii de Mediu Neamț. Oamenii vor luarea unor măsuri în regim de urgență pentru a nu intra în colaps sistemul pentru protecția mediului, prin susținerea în Guvern de către Ministerul Mediului a majorării salariilor, astfel încât cuantumul acestora să fie adus la nivelul celor din aceeași familie ocupațională din administrație, respectându-se astfel Decizia Curții Constituționale a României nr. 794/2016. (Gianina BUFTEA)

  GALERIE FOTO Protest la Agenția pentru Protecția Mediului Neamț 25 de salariați ai Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Neamț au întrerupt lucrul, timp de două ore, astăzi, 21 martie, în intervalul 10:00-12:00, manifestându-și nemulțumirea față de adâncirea inechităților salariale din sistemul public.

[mesagerulneamt]

O avarie majoră, produsă la ambele surse de alimentare cu energie electrică a Stației de epurare Piatra-Neamț, a condus la o soluție de compromis. Toate reziduurile solide au fost stocate în bazinele din stație, iar apele uzate au fost deversate direct în râul Bistrița. Alimentarea stației, care se face dintr-o sursă de la gară și din alta de la PAL, a picat cu totul în timpul nopții de 11 spre 12 august, iar apele uzate, cu un debit de 400-500 mc pe oră, s-au scurs în albia Bistriței în tot acest interval. Șeful secției Bogdan Păduraru, dar și directorul tehnic Ioan Păcală au respectat procedurile în astfel de situații, au anunțat autoritățile județene, dar și Apele Române și Garda de Mediu. Debitul Bistriței a fost suplimentat, astfel încât să nu fie probleme majore pentru pești și pentru animalele adăpate direct din râu. Totodată s-au recoltat probe, pentru a se stabili ce încărcătură bacteriologică are apa.

This slideshow requires JavaScript.

  „E pentru prima dată când am avut avarie la ambele surse”, a declarat inginerul Ioan Păcală, directorul tehnic al Apa Serv. „A mai picat una din surse acum vreo 3 ani, dar într-o oră, am trecut pe alimentarea de rezervă. Stația de epurare este, de fapt, o adevărată uzină, unde procesele tehnologice se desfășoară într-o anumită ordine. Acum va trebui să pornim, pe rând, fiecare componentă , dar astăzi se va rezolva”.

Avaria, care a fost în „curtea” Apa Serv și nu în cea a E On, a fost remediată la ora 12. Va mai dura, însă, până ce Stația de epurarea va funcționa în parametrii normali. Și, probabil, vor urma niște sancțiuni pe linie de mediu.

C.M.

Avarie majora: apele uzate din întreg orașul deversate direct în Bistrița O avarie majoră, produsă la ambele surse de alimentare cu energie electrică a Stației de epurare Piatra-Neamț, a condus la o soluție de compromis.

[mesagerulneamt]

La sesizarea unui cititor, acum o lună, am fost la Mănăstirea Brădițel, în spatele căreia, după un gard din scânduri, am găsit un adevărat depozit de gunoaie, în pădure. Tot felul de obiecte de uz casnic devenite nefolositoare – lighene sparte, cădițe, suporturi de damigene, oale, cratițe și tigăi -, amestecate cu haine negre, pantofi și șlapi rupți, poșete, pamperși, peturi și doze de bere de toate mărcile, sticle de lichior și o mulțime de seringi, ambalaje de medicamente și pungi de perfuzii. Am scris și am tras, astfel, semnalul de alarmă pentru autoritățile competente, dar și obligate, să vegheze la protecția mediului. Materialul de atunci, aici.

Gradual, responsabilitățile încep de la primărie, continuă cu administratorul pădurii – Direcția silvică, prin ocolul de care aparține suprafața respectivă – și cu Garda de Mediu. După exact o lună, ne-am dus, din nou, la Brădițel.

Și am găsit un morman de cenușă, în buza râpei, unde au fost arse haine de mănăstire, dar și încălțări, plus o parte din mormanul de gunoaie. Mai la vale, însă, covorul de peturi și de obiecte din plastic era la locul lui. Iar dintre gunoaie a țâșnit o căprioară, care s-a speriat de apariția noastră și a fugit în pădure. Se alimenta din restul rămas într-o pungă de perfuzie cu glucoză.

Am plecat spre Primăria Grumăzești, comuna de care ține, administrativ, Mănăstirea Brădițel. Amabil și sfătos, primarul Constantin Matasă ne-a asigurat că a luat măsurile necesare și a vorbit cu maica stareță, să mobilizeze personalul lăcașului de cult și să strângă absolut toate gunoaiele. I-am arătat pozele făcute cu o jumătate de oră mai devreme.

Și-a păstrat calmul, dar a pus mâna pe telefon și a sunat la mănăstire: ”Măicuță stareță, mi-ați spus că ați strâns gunoaiele și e plin de peturi. Nu se poate așa ceva! Dacă facem o treabă, păi haideți să o facem până la capăt și așa cum trebuie! Vă trimit eu oameni de la primărie, mobilizați și dumneavoastră câteva măicuțe și haideți să facem treabă gospodărească, vă rog frumos!”.

Deranjată evident de insistența noastră de a vizita, din nou, groapa de gunoi din spatele mănăstirii, maica stareță susținea, în continuare, că în pădure este curățenie. Cu pozele în față, primarul și-a păstrat atitudinea și i-a cerut, din nou, concursul în a igieniza pădurea. ”Lângă mănăstire, este un fermier, care are multe animale, iar măicuțele spun că și el mai aruncă acolo gunoaie. Până la urmă, nu asta este important. Contează doar să facem curat acolo. Eu nu vreau să ajung la sancțiuni, parcă nu-ți vine să dai amendă unei mănăstiri, sper să înțeleagă de vorbă bună”.

Pădurea din spatele mănăstirii, frumoasă și deasă de altfel, dar înecată în plastic și în deșeuri medicale – care au anumit risc biologic și tocmai de aceea se colectează în condiții speciale -, este în administrarea Ocolului Silvic Văratec.

”Eu am să discut cu pădurarul și am să-i spun să meargă acolo și să vadă despre ce este vorba”, a declarat Viorel Timișescu, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Neamț. ”Din câte am înțeles, pădurea este în proprietatea mănăstirii, însă asta nu le dă dreptul măicuțelor s-o transforme în tomberon. Pădurarul poate aplica amenzi între 1.000 și 2.000 de lei”.

Mult mai mari sunt, însă, amenzile pe care le poate aplica Garda de Mediu. Instituția are posibilitatea de a sancționa atât proprietarul și administratorul, cât și poluatorul. Amenzile încep de la 30.000 de lei. ”Eu am trimis echipă acolo și a fost și un reprezentant al Primăriei Grumăzești, imediat după ce a apărut articolul, acum o lună”, a declarat Iftime Petrariu, șeful Gărzii de Mediu Neamț. ”S-au stabilit sarcini foarte clare, iar domnul primar Matasă, cu care am colaborat foarte bine până acum, pentru că este om serios, m-a asigurat că se va rezolva problema”.

Luni, 20 noiembrie, subiectul gunoaielor de la Brădițel a fost, din nou, pus în discuție la nivelul Gărzii de Mediu. Iftime Petrariu a discutat, iarăși, cu primarul de Grumăzești și a primit alte vești: ”Mi-a spus că vineri și sâmbătă a trimis dumnealui oameni de la primărie și au făcut curățenie acolo, împreună cu maicile. I-am explicat că, pentru mine, curățenie înseamnă să nu mai existe niciun gunoi. I-am explicat, de asemenea, că trebuie să monteze niște panouri, pe care să scrie, mare, cu roșu, că este interzisă depozitarea deșeurilor în zonă. Iar dedesubt să scrie și care sunt amenzile pentru cei care nu respectă acest lucru, pentru că, pe mine, mă interesează, în egală măsură, să se igienizeze zona, dar să se și păstreze curățenia. Dacă iar se vor depozita gunoaie acolo, n-am făcut nimic!  Săptămâna asta, o echipă de control de la noi va merge din nou la Brădițel, să verifice în ce fel s-a făcut curățenie. Eu, personal, n-am nicio satisfacție să dau amenzi, obiectivul meu este să fie ordine și curățenie, însă, dacă vedem că este vorba despre rea-credință, trecem la sancțiuni. Și, repet, putem amenda proprietarul, administratorul și poluatorul, pe rând sau pe toți odată. Decât să plătească atâția bani, eu zic că e mai simplu să ia primăria niște beneficiari de ajutor social, să le dea saci și să-i pună la treabă. Oricum, eu nu vreau să influențez în niciun fel echipa de control, dar aștept să văd ce constatări se vor face și, în caz că mai sunt gunoaie, nu voi lăsa lucrurile așa. Voi monitoriza cu atenție acest lăcaș de cult”.

Primarul Constantin Matasă ne-a asigurat că atât vineri, cât și sâmbătă, în zona din spatele Mănăstirii Brădițel s-a lucrat cu răspundere: ”Am fost și eu acolo, să văd care este situația. Au ieșit la treabă și maicile, au înghețat de frig săracele, dar au strâns tot. L-am scos și pe domnul fermier la curățenie și vă asigur că pădurea e curată. Așteptăm controlul de la Garda de Mediu fără nicio emoție”.

Și noi așteptăm rezultatele noilor verificări făcute de echipa de la Garda de Mediu. Cu speranța că, de data asta, covorul de plastic chiar a fost strâns din pădure și nu s-a făcut curățenie doar la 3 metri de gard. Și mai avem o speranță: aceea că Primăria Grumăzești chiar va urmări cum arată pădurea și le va convinge pe măicuțe să-și ia un container încăpător pentru deșeuri. Altfel, simbolul lăcașului de cult ar putea deveni copacul ”ornat” cu peturi și cu doze de bere, de pe marginea drumului care duce spre lăcașul de cult. Nu știm opera cui este, dar e clar că persoana care a ”împodobit” arbustul a vrut să transmită un mesaj.

Cristina MIRCEA

FOTO: Ștefan DAN

Mănăstirea Brădițel controlată, cu repetiție, de Garda de Mediu La sesizarea unui cititor, acum o lună, am fost la Mănăstirea Brădițel, în spatele căreia, după un gard din scânduri, am găsit un adevărat depozit de gunoaie, în pădure.

[mesagerulneamt]

Supraofertă turistică pentru Garda de Mediu

[mesagerulneamt]

Perla Invest: Ofertă turistică specială pentru Garda de Mediu Neamț

[mesagerulneamt]

Garda de Mediu și gunoaiele din Neamț: ”E și o chestiune de educație”

Garda de Mediu și gunoaiele din Neamț: ”E și o chestiune de educație”

O discuție privind situația gunoaielor în județ, a colectării lor, nu se poate face fără informații de la Garda de Mediu, cei care merg în teren, constată și aplică sancțiuni acolo unde este încălcată legislația. Comisarul șef de la Neamț, dl. Iftimie Petrariu, ne spune, din start, că situația de acum este infinit mai bună decât atunci când a venit la conducerea instituției. Când erau momente în…