#Fondul European de Garantare Agricolă | Explore Tumblr Posts and Blogs

jurnalbucuresti-blog · 7 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2t5zkBC

Agrointeligenta : CRESCĂTORII de ANIMALE , AȘTEPTAȚI LA APIA !

Roxana Dobre

Fermierii, așteptați de urgență la APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește crescătorilor de animale că mai pot depune cereri de subvenții până pe 7 iulie. Este vorba mai exact despre ajutorul excepțional acordat producătorilor de lapte care dețin între 3 și 9 capete și nu s-au încadrat la plata Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ).

Ajutorul financiar se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice (PJ), persoane fizice (PF), persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), și întreprinderi familiale (IF) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Dețin un efectiv de vaci de lapte de minim 3 și maxim 9 capete, pe beneficiar, identificate și înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data depunerii cererii;

Au livrat/vândut direct minim 4 tone de lapte în perioada 1 aprilie 2015 — 31 martie 2016;

Să dețină Registrul Individual al Exploatației (RIE) cu cod ANSVSA;

Produc și livrează/vând direct lapte la data depunerii cererii.

Producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci de lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile prezentei hotărâri.

Cererile pentru această schemă de ajutoare de adaptare excepțională destinată producătorilor de lapte se depun la Centrele județene ale APIA până la data de 7 iulie 2017, inclusiv, însoțite de următoarele documente (care se prezintă și în original):

Copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică;

Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului în cazul persoanelor juridice PJ/PFA/II/IF;

Copie de pe pașaportul fiecărei vaci de lapte existente în exploatație la data depunerii cererii;

Copie de pe prima și ultima pagină din RIE, din care să rezulte numărul de vaci existente în exploatație la data depunerii cererii;

Extras din RNE care atestă numărul de vaci de lapte identificate și înregistrate la data depunerii cererii, detaliat pe crotalii;

După caz, copii de pe facturi sau de pe file din carnetul de comercializare sau copie de pe avizul de însoțire a mărfii și/sau de pe dispoziția de încasare pentru producătorii care efectuează vânzarea laptelui prin automate de lapte, prin care să se ateste livrarea/vânzarea directă a minim 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2016;

După caz:

copie de pe cel puțin un contract cu un prim-cumpărător, încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, însoțită de copii de pe cel puțin o factură sau cel puțin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, datat în anul 2017;

copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru vânzarea directă, datată în anul 2017;

copie de pe cel puțin un aviz de însoțire a mărfii și de pe cel puțin o dispoziție de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat în anul 2017;

copie de pe cel puțin o factură de vânzare directă a laptelui în anul 2017, prin PFA, ÎI, IF, PJ;

Dovadă cont bancar activ bancă/trezorerie.

Potrivit unei informări emisă de APIA Mureș, semnată de directorul executiv Ovidiu Săvâșcă, uma alocată pentru acest tip de ajutor excepțional este de 24.284.644,98 lei, echivalent a 5.448.041,5 euro, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plățile pentru ajutoarele de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor se efectuează până la data de 30 septembrie 2017.

Vă reamintim că aceasta este cea de-a doua sesiune de depuneri din acest an termenul inițial impus de Ministerul Agriculturii și fiind 2 mai. MADR a decis să mai dea o șansă crescătorilor de vaci de lapte care au între 3 și 9 capete și astfel mai au la dispoziție să depună documentele până la 7 iulie inclusiv.

#agrointel.ro #agrointeligenta #AȘTEPTAȚI LA APIA #cereri de subvenții #crescatorii de animale

0 notes

7estiasi · 8 years

Text

Sute de fermieri din județ, înregistrați că fac agricultură ecologică, executați silit pentru încasarea de subvenții agricole

GALERIE FOTO

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Situație revoltătoare la APIA Iași într-un program de agricultură ecologică subvenționat din fonduri europene. Zeci și sute de fermieri din localitățile Tuțora, Oprișeni, Ion Neculce, Dumești, Tg. Frumos, etc, s-au trezit peste noapte că sunt executați silit de către ANAF, la solicitarea APIA, pentru nereturnarea unor fonduri europene primite drept subvenții agricole. Deoarece nu au respectat termenul legal de cinci ani, perioadă stabilită atunci când s-au înscris în programul de agricultură ecologică, fermierilor ieșeni li s-au impus să restituie sume cu mult mai mari decât cele luate inițial. Elena Bogdan, de 70 de ani, din Țuțora, care are o pensie de numai de 600 de lei pe lună, trebuie să dea înapoi la APIA, 3.800 de lei. “E inadmisibil ce se întâmplă. După ce am fost păcăliți cu promisiuni deșarte ca să împrumutăm acești bani, acum ni se ia și pielea de pe noi. O să facem plângere la DNA împotriva celor care se fac vinovați de această escrocherie ordinară. În situația mea se află zeci de săteni”, s-a plâns femeia.

Notificări cu sume grase de restituit trimise prin poștă

Șefii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură se joacă cu destinele a zeci și sute de fermieri din județul Iași. După ce le-au oferit oamenilor un pumn de bani drept subvenții din fonduri europene pentru practicarea agriculturii ecologice, acum instituția în cauză s-a pus pe capul acestora și îi jupuiește practic, obligându-i să dea înapoi sume cu mult mai mari. În cursul acestei luni, sute de fermieri din localitățile menționate, au primit, prin poștă, din partea APIA Iași, notificări privind sumele restante pe care le au de plătit, ca urmare a datoriilor înregistrate în urma derulării programului de agricultură ecologică, program început în 2012.

Cei de la APIA n-au mamă, n-au tată

Printre cei executați de APIA Iași se numără însă și zeci de bătrâni cu vârste de peste 70 de ani, cu pensii infime de cel mult 400-600 de lei/pe lună. În judeţul Iaşi, în situația de a fi executați silit erau anul trecut în jur de 1.300 de persoane, adică jumătate dintre cei care sunt înregistraţi la APIA că practică agricultură ecologică. Numărul total al celor care au semnat că practică agricultură ecologică a fost la început de 2.590 fermieri. Dintre aceştia, 1.325 dintre ei trebuiau să returneze către APIA, fonduri europene în valoare totală de 2,25 milioane de lei. Din această sumă, jumătate a fost deja recuperată până la sfârșitul anului 2016. Conducerea APIA Iași susține că în prezent numărul fermierilor care încă mai au bani de restituit unității a ajuns la cca 500-600 de oameni.

Oamenii sunt disperați

Fermierii din Țuțora, Ion Neculce, Dumești dar și din alte localități învecinate sunt disperați și fără speranță. Un program de agricultură ecologică început cu mare tam-tam în urmă cu cinci ani e pe cale să-i aducă la sapă de lemn. După ce le-a oferit oamenilor câțiva bănuți europeni, proveniți din Fondul european de garantare agricolă, în sensul practicării unei agriculturi ecologice, în prezent conducerea APIA Iași se îndreaptă împotriva acestora și-i amenință să restituie debitul. În notificările primite acasă, fermierii sunt înștiințați să achite de urgență datoriile cu pricina, în caz contrar debitorii putând fi executați silit de către ANAF prin blocarea salariilor sau pensiilor lunare. Ori prin sechestrarea unor bunuri mobile sau imobile.

Reclamații la primul-ministru și sesizări penale la DNA

Dacă APIA Iași dorește cu orice preț ca să-și recupereze banii europeni prin executări silite și instituiri de sechestre pe bruma de avere a debitorilor, de cealaltă parte, fermierii din județ amenință cu sesizări și plângeri penale la DNA. Ba mai mult, unii susțin că vor înainta petiții și reclamații prefectului de Iași, ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și nu în ultimul rând primului-ministru Sorin Grindeanu. “Este strigător la cer. Nu pot plăti acești bani dintr-o pensie mică de câteva sute de lei”,a declarat Geta Buhan, din comuna Țuțora. “Sunt o femeie bătrână și bolnavă de peste 70 de ani. Nu am de unde să dau banii pe care mi-i impută APIA. Trăim de pe o zi pe alta. Să fie trași la răspundere cei care s-au ocupat de acest program, nu noi oamenii cinstiți și onești. Dacă știam de la început că totul nu este decât o înșelătorie nu mă mai înscriam în acest program”, a adăugat Elena Bogdan. De aceeași părere a fost și vecina acesteia, Luminița Lungu, care a pățit și ea același lucru. “Suntem oameni săraci. Noi am crezut că acest program ne va ajuta, însă totul s-a dovedit a fi o farsă, o escrocherie fără margini. Pentru a ni se face dreptate, suntem în stare să mergem în audiență la prim-ministru, la București. Trebuie să ne ajute cineva. Trebuie să ne asculte cineva păsurile și rugămințile”, a conchis Luminița Lungu, care și ea are de restituit către APIA Iași, în jur de 1000 de euro.

Fermieri păcăliți de o firmă-fantomă de consultanță

Toate problemele fermierilor din județ înscriși în programul de agricultură ecologică, au început în 2012, în urma unei înșelătorii puse la cale de o femeie pe nume Mirela Ionescu, originară din comuna Andrieșeni. Aceasta din urmă, în calitate de administrator a unei firme MDM Balnis, care se ocupa de servicii de asistență și consultanță privind obținerea de fonduri europene, a găsit o metodă inedită de a mulge bani de la ţărani din cuantumul subvenţiilor pentru agricultură. Mai precis, Ionescu a pus la cale o inginerie prin care a convins zeci de fermieri din satele din judeţul Iaşi să se înscrie în programul de agricultură ecologică pentru a primi fonduri europene. În schimbul unor comisioane de 200-300 de euro de căciulă, aceasta a intermediat afacerea chiar în incinta sediului Primăriei Țuțora, păcălindu-i pur și simplu pe oameni, cu promisiuni care mai de care. Astfel, ea le-a spus la început fermierilor că pot obține de la APIA sume de două sau chiar de trei ori mai mari, dar, în realitate s-a întâmplat ca sătenii să primească tot atât cât i-au oferit ei. Adică, praful de pe tobă.

Unii oameni și-au dat seama prea târziu de escrocherie

După ce au fost înșelați și au semnat contractele cu APIA, pentru o perioadă de cinci ani, mulți dintre fermieri nu au mai fost de acord să continue programul de agricultură ecologică, motiv pentru care au renunțat. Cum nu au respectat termenul legal, toți semnatarii contractelor s-au trezit în situaţia de a returna toţi banii încasaţi drept subvenţii. În tot județul Iași, situația este una catastrofală. În toamna lui 2016, existau deja în jur de 1300 de fermieri nevoiţi să dea înapoi către APIA fonduri europene în valoare de 2,25 milioane de lei. Pe parcurs, numărul acestora a ajuns la 900 de oameni, iar apoi la 500-600.

Elena Bogdan: ”O batjocură. Ionescu ne-a înșelat pe toți”

Această femeie, Mirela Ionescu, ne-a înșelat pe toți. Ne-a promis că vom obține foarte ușor subvenții agricole de la APIA. A spus că se ocupă ea de tot. I-am dat atunci și ultimii bănuți din casă, cca 600 de lei. Ca mine, au făcut toți. Unii chiar s-au împrumutat pe la vecini. Ulterior, de la APIA am primit te miri ce. Dacă puneam banii în bancă, acum aș fi avut probabil mult mai mult decît am luat eu de la ei. A fost pur și simplu o batjocură. Nu am primit nici o chitanță în schimbul banilor pe care i-am dat. De câteva zile, de când am primit înștiințare de la APIA că voi fi executată silit, m-am îmbolnăvit și mai tare cu inima. Nu mai pot dormi noaptea de supărare. Procurorii sau alte instituții ale statului trebuie să se sesizeze în acest caz și să înceapă o anchetă. Pentru a se descoperi vinovații. Nu se poate ca sute de săteni de bună-credință să fie mințiți în acest mod iar nimeni să nu fie tras la răspundere”, a precizat Elena Bogdan.

Directorul APIA Iași dă vina pe firmele de consultanță

Conducerea APIA Iași, prin directorul Sergiu Jităreanu, susține că fermierii din județ și-au asumat atunci o responsabilitate clară în momentul în care au semnat acele contracte privind acordarea de subvenții pentru programul agricultură ecologică.

“În fața legii nu contează vârsta sau orientarea religioasă. Oamenii au obținut acele drepturi bănești în urma semnării unor contracte. Ei au semnat acele contracte cu bună-știință. Potrivit legii, acel contract încheiat pe 5 ani trebuia respectat, însă au existat situații când unii fermieri s-au retras după numai 2 sau 3 ani. Noi acum ce să facem. Așa este procedura. Că unii dintre cei care au dorit să facă agricultură ecologică și-au dat seama pe parcurs că nu rentează iar apoi s-au retras, nu este vina noastră”, a susținut Jităreanu.

Directorul APIA Iași a precizat că instituția pe care o reprezintă nu are niciun fel de vină și nici o implicare dar a admis ideea că problemele oamenilor s-ar datora acelor firme de consultanță care i-ar fi recrutat pe săteni.

“Problema fermierilor se datorează tocmai acelor firme de consultanță. Nu li s-a explicat oamenilor în mod corect și real care este cuantumul sumelor luate și cele care trebuiesc restituite. Noi nu am făcut decît să aplicăm legea. Nu mai știu exact, dar cred că numărul celor înscriși în programul agricultură ecologică era pe undeva pe la 900 de fermieri, din care au mai rămas cca 500-600, unii dintre aceștia renunțând pe parcurs la contract”, a conchis directorul APIA Iași.

Firma de consultanță pasează vina

De cealaltă parte, Mirela Ionescu, administratora firmei de consultanță MDM Balnis SRL, a susținut că nu a băgat nici un leu în buzunare și că de fapt a transmis toți banii mai departe către firma care le eliberează oamenilor așa-numitul certificat agricol-ecologic, respectiv SC Ecocert București.

“Eu personal am primit numai 200 de lei, pentru serviciile de consultant oferite, certificatele ecologice fiind eliberate de către Ecocert Bucureşti. Eu le-am dat banii acelora de la Ecocert”, a confirmat Ionescu. Conform legislaţiei în vigoare, pentru ca un produs să poarte menţiunea “ecologic”, fermierul trebuie să respecte regulile și normele pentru agricultură ecologică. El este obligat să încheie un contract cu o firmă (n.r.- în acest caz Ecocert) pentru a fi inspectat iar apoi să primească certificatul agricol-ecologic.

Nicu SAMSON

Sute de țărani din tot județul, executați silit într-o afacere cu fonduri europene Sute de fermieri din județ, înregistrați că fac agricultură ecologică, executați silit pentru încasarea de subvenții agricole…

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Fonduri europene 2019. Noi finanțări rambursate de Comisia Europeană

Fonduri europene 2019. O nouă tranșă de fonduri rambursată României de către Comisia Europeană! Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii. Instituția a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 – 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Aceste fonduri se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în lunile:

ianuarie 2019 (807,5 milioane euro)

februarie 2019 (452,86 milioane euro)

Fonduri europene 2019. Plăți făcute de APIA

Rambursările sunt făcute în contul plăților efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în ultimul trimestru al anului 2018.

Prim urmare, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie – 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 miliarde de euro.

Fonduri europene 2019. Următoarea rambursare

Următoarea rambursare a Comisiei Europene, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie. Sumele care urmează să fie rambursate sunt în valoare de 124,47 mil euro.

Per total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro.

Fonduri europene 2019. Țintă de absorbție

Pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro.

După ce va fi încasată și suma din luna aprilie 2019 procentul de absorbție raportat la ținta propusă va ajunge la 61,94%.

Citește și Consiliul Concurenței deschide o anchetă la Romgaz și Petrom. Motivul?

Articolul Fonduri europene 2019. Noi finanțări rambursate de Comisia Europeană apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#afaceri

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Rata de absorbție a fondurilor europene prin programul PNDR a ajuns la 48%

Rata de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la 48%, a anunțat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acesta a vorbit, ieri, despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până în prezent.

Ministrul Agriculturii a mulțumit tuturor celor implicați în acest proces:

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Parlamentului României

Astfel, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat.

Rata de absorbție a fondurilor europene. Câți bani au intrat în România?

Astfel, 2,84 miliarde euro, care reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 – februarie 2019 și 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 – februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Rata de absorbție a fondurilor europene. Politica Agricolă Comună

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul Agriculturii a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român”, a subliniat ministrul Petre Daea.

Rata de absorbție a fondurilor europene. Principalul obiectiv

Astfel, ministrul Petre Daea a precizat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm. Conform lui, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile de la UE au ajutat agricultura românească să evolueze.

Din acest motiv nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună.

Citește și Fonduri europene pentru companii. Ce programe sunt disponibile în 2019?

Articolul Rata de absorbție a fondurilor europene prin programul PNDR a ajuns la 48% apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#afaceri

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Subiectele dezbătute

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Pe data de 9 noiembrie 2018, BusinessMark a organizat cea de-a VI-a ediție a conferinței Romanian Food and Agribusiness Conference. Evenimentul s-a bucurat de prezența a numeroși specialiști din business-urile domeniului agricol. Aceștia au dezbătut subiecte de actualitate cu care se confruntă jucătorii din acest domeniu.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. PNDR

În deschiderea conferinței, Camelia Iliescu – Director, Direcția LEADER, Măsuri de Mediu și Climă, Investiții Direcția Generală Dezvoltare Rurală – AM PNDR, a prezentat situația actuală în ceea ce privește rata de absorbție a Programului Național de Dezvoltare Rurală.

”De la lansarea PNDR până în prezent, au fost efectuate plăți (FEADR și Buget de stat) în valoare publică de 3,7 miliarde euro. Din această valoare, doar valoarea plăților efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor măsurilor este de 3,3 miliarde euro, rezultând un grad de absorbție FEADR de 40,2%”, susține Camelia Iliescu.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Ca obiective strategice, programul PNDR 2014-2020 își propune:

restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole

gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice

diversificarea activităților economice

crearea de locuri de muncă

îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, guvernanță locală

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Programul pomicol

Claudiu Coadă – Director al Direcției Active Fizice, AFIR, a precizat că în perioada următoare submăsura 4.1 se va deschide sub program pomicol.

Conform lui, posibilitatea de realocare pe sectorul vegetal este aproape imposibilă, întrucât disponibilul a avut parte de supracontractatare de 20%.

Totodată, Ramona Ivan – Director Direcția Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a vorbit despre soluțiile de finanțare pentru sectorul agricol.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Plățile către fermieri

Paul Eduard Kmen – Director General Adjunct, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a a dus în discuție subiectul ratei de absorbție, acesta fiind de 96% de la înființarea PNDR, cu plăți realizate către fermieri de 23 milioane de euro.

”În 2017, APIA a plătit către fermieri 800 mii de euro, dintre care 200 mii pe măsuri de piață. Acestea plăți sunt realizate din trei tipuri de fonduri – Fondul European de Garantare Agricolă; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; și bugetul național. În 2018, APIA e în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în 2018 și până acum am plătit peste 500 mii de fermieri, aproximativ 600 milioane de euro. Obiectivul nostru este să atragem fonduri europene cât mai multe, să fim ușor de gestionat din punct de vedere al fermierului, iar banii să ajungă la timp atunci când e nevoie”, a spus el.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Comerțul de carne

Sorin Minea – Președinte ANGST, Președinte ROMALIMENTA, a discutat despre comerțul intracomunitar de carne din următoarea perioadă. De asemenea, el a adus în discuție și cazurile de pestă porcină din România.

”Nu suntem în stare să vindem în comunitatea europeană din cauza legislației și a restricțiilor de pe piața românească. Mai mult decât atât, materiile prime din carne cumpărate din România sunt cu 10% mai scumpe decât cele cumpărate din comunitatea europeană”, a precizat acesta.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Inovații

Florin Căpățână – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, a vorbit despre inovația produselor din domeniul agricol.

”Toate produsele pe care dvs. le puneți pe piață nu fac decât să aducă un suflu nou. Am fost acuzați de-a lungul verii din cauza comerțului pe care îl facem cu produsele agricole, merele din Polonia. Ce-au făcut ei și nu am făcut noi? Diferența constă în modul în care au fost sprijiniți de autorități. Au început să facă reconversie cu toate culturile lor de mere, acces la bani din partea autorităților, care să îi ajute să crească și să își găsească loc pe piețe, altele decât cele poloneze”, a spus el.

Următoarea invitată, Bibiana Stanciulov – CEO, Sonimpex Topoloveni, a vorbit despre cum poți construi un brand 100% românesc și ce eforturi presupune întreg procesul.

Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Aspecte fiscale

Totodată, Bianca Vlad – Tax Advisory Partner, MAZARS România, a adus în discuție despre aspectele fiscale din sectorul agricol:

arenda

pierderi

regimul fermierilor

taxarea inversă

problemele ridicate de autoritățile fiscale

Sebastian Anghel – Director Vânzări, Multi Data Soft, a dezbătut aspecte despre inovația tehnologică în sectorul agricol

Și Dorin Cojocaru – Președinte Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a luat parte la Romanian Food & Agribusiness Conference. El a vorbit despre situația actuală de pe piața lactatelor

La finalul conferinței, Laurențiu Gioroc – Manager Colectare Materie Prima Planificare, Friesland Campina, care a vorbit despre implicarea organizației în programele de susținere a fermierilor români.

Citește și Black Friday 2018: Sfaturi pentru a prinde ofertele

Articolul Romanian Food and Agribusiness Conference 2018. Subiectele dezbătute apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#afaceri

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Plăţi în avans APIA 2018: Câţi bani au primit fermierii?

Plăţi în avans APIA 2018. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunţat că 191.799 fermieri şi-au primit banii în cadrul campaniei de plăți în avans pentru anul 2018. Astfel, până la data de 17 octombrie, suma autorizată la plată a ajuns la 51,18 milioane de euro euro.

Plăţi în avans APIA 2018. Cum se efectuează plăţile?

Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţia pentru Agricultură primele fonduri sunt acordate pentru agricultorii care deţine suprafeţe cultivate mai mici.

Mai exact, APIA a început acordarea plăților în avans pe data 16 octombrie 2018. În plus, plăţile se fac cu prioritate pentru fermierii care dețin suprafețe cuprinse între 1 și 10 ha.

După aceea, din data de 25 octombrie, anul curent, urmează să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafețe mai mari de 10 ha de teren agricol.

Plăţi în avans APIA 2018: Regulamentul UE

În perioada 16 octombrie – 30 noiembrie, APIA realizează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. De asemenea, plăţile în avans sunt de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile APIA se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană.

Citeşte şi Finanţări pentru fermieri: 155 milioane de euro de la Fondul European de Investiții

Plăţi în avans APIA 2018: Cursul de schimb

Astfel, se ia în calcul un curs de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă).

Pe de altă parte, se va plăti 4,6585 lei pentru un euro, curs stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Citeşte şi Petrolexportimport a intrat în faliment

Articolul Plăţi în avans APIA 2018: Câţi bani au primit fermierii? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#afaceri

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Veste bună pentru fermieri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că, pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru a asigura continuitatea procesului de primire a cererilor unice de plată aferente Campaniei 2018, Centrele judeţene și locale precum şi direcţiile de specialitate din cadrul APIA – Aparat central vor avea program normal de lucru în zilele de 30 aprilie şi 01 mai 2018, cu recuperarea timpului lucrat, în condiţiile legii.

Până la acest moment a fost depus un număr de 558.183 cereri, pentru o suprafaţă de 2.384.445,67 hectare.

Data limită de depunere a Cererilor Unice de Plată este 15 mai 2018, iar pentru utilizarea eficientă a timpului de lucru APIA roagă fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform invitaţiei primite de aceştia.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi măsurilor de plăți derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

#afaceri

0 notes

stiri-noi · 6 years

Text

Peste 430.000 de fermieri au depus cereri pentru subventiile agricole

Campania de primire a cererilor unice de plată în anul 2018 a contabilizat, până în prezent, 430.551 de cereri pentru o suprafaţă agricolă de 1,306 milioane de hectare, se precizează într-un comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Fermierii pot depune până pe data de 15 mai 2018, la Centrele judeţene sau locale ale APIA şi la cel al Municipiului Bucureşti, o singură cerere unică de plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite.

APIA a mai anunţat că pentru suprafeţe mai mari de 50 de hectare de teren agricol cererile se depun la Centrele judeţene APIA, iar în cazul în care se solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol cererile se depun la Centrele locale.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul MADR.

Etapele Campaniei 2018 sunt:

1 martie – 15 mai 2018 (depunerea cererilor unice)

1 iunie – 1 iulie 2018 (efectuarea controlului administrativ)

1 iulie – 1 octombrie 2018 (controlul la faţa locului)

16 octombrie – 30 noiembrie 2018 (plata avansului din campania 2018)

1 decembrie 2018 – 31 martie 2019 (plata regulară a subvenţiilor).

#afaceri

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 8 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kFgtMY

RFI Romania : Buget 2017 - Consiliul Fiscal nu împărtășește optimismul guvernului

Cătălin Lenţa

Din lipsă de timp, Consiliul Fiscal anunță că se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă

Legea bugetului de stat pentru 2017 indică o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, este opinia Consiliului Fiscal.

Situația este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective, scrie Consiliul Fiscal pe pagina web a instituției.

”Scenariul macroeconomic din spatele construcției bugetare apare drept semnificativ mai favorabil decât evaluările anterioare ale Comisiei Naționale de Prognoză. O asemenea evoluție este justificată într-o anumită proporție de măsurile nou promovate de Guvern însă, date fiind informațiile disponibile la acest moment, Consiliul fiscal consideră acest scenariu drept optimist și nepotrivit din perspectiva unei construcții bugetare prudente. Evaluarea preliminară a Consiliului fiscal indică însă faptul că proiecția de venituri a MFP nu pare a încorpora integral evoluția mai favorabilă a scenariului macroeconomic. Cu toate acestea, Consiliul fiscal are rezerve vizavi de evoluția proiectată a veniturilor din proiectul de buget, analiza preliminară indicând o potențială supraevaluare a acesteia”, relevă considerațiile generale preliminare emise de Consiliul Fiscal.

Deficitul bugetar, o problemă?

Potrivit instituției, construcția bugetară țintește un deficit inferior nivelului de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), însă, indiferent de măsura de output gap utilizată (există diferențe majore între evaluările Comisiei Naționale de Prognoză și cele mai recente evaluări disponibile ale Comisiei Europene), construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții (și în lărgire până în 2018) de la exigențele brațului preventiv al PSC, preluate de altfel și în legislația națională prin intermediul Legea Responsabilității Fiscal Bugetare (LRFB).

De asemenea, în opinia preliminară se arată că evoluțiile proiectate ale agregatului de venituri ”sume de la UE în contul plăților efectuate” și contrapartida sa de cheltuieli (proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile) nu sunt comparabile cu cele istorice, în condițiile în care bugetul anului 2017 este tranzitat de subvențiile pentru agricultură (din Fondul European de Garantare Agricolă – 8,1 miliarde lei, precum și de fonduri pentru agricultură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – 4,1 miliarde lei, al căror beneficiar final este sectorul privat).

”De altfel, sumele respective nu vor tranzita bugetul general consolidat în forma sa consistentă cu metodologia europeană (ESA 2010)”, menționează CF.

Nelămuriri legate de cheltuielile cu personalul

Consiliul Fiscal subliniază că avea rezerve în ceea ce privește evoluția proiectată a unor agregate de cheltuieli incluse în construcția bugetară pe care a primit-o în data de 23 ianuarie – în special la nivelul celor cu bunurile și serviciile și cele de personal, care apăreau drept potențial subdimensionate în contextul analizei preliminare în lipsa detalierii surselor economiilor proiectate (raportate la impactul măsurilor adoptate).

”Varianta actualizată a proiecției de cheltuieli bugetare primită de Consiliul fiscal în dimineața zilei de 27 ianuarie aduce modificări majore la nivelul unor agregate de cheltuieli, de natură să amplifice semnificativ rezervele deja existente în ceea ce privește posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal și adăugând acestora rezerve noi în ceea ce privește potențiala sub-bugetare a agregatelor ‘asistență socială’, ‘cheltuieli cu dobânzile’ și ‘alte transferuri’. Comparativ cu varianta inițială remisă Consiliului fiscal, sunt prevăzute reduceri de cheltuieli curente în sumă de circa 5 miliarde de lei localizate, în ordine descrescătoare, la nivelul componentei ‘alte transferuri’ (-1,7 miliarde de lei, având drept sursă diminuarea inexplicabilă a contribuției datorate de România la bugetul UE), ‘dobânzi’ (-1,5 miliarde de lei), ‘cheltuieli de personal’ (-867 milioane lei) și ‘asistență socială’ (-821 milioane de lei)”, se arată în opinia preliminară a CF.

În contrapartidă sunt majorate cu 5 miliarde de lei cheltuielile de capital, sursa majorării fiind localizată la nivelul cheltuielilor de capital ale Ministerului Apărării. În acest context, este de remarcat evoluția ulterioară anului 2017 a acestui agregat, în condițiile în care suplimentarea alocărilor către Ministerul Apărării apare drept temporară, în 2018 alocările revenind la niveluri comparabile cu evoluțiile istorice, precizează CF.

Nu a fost timp pentru o analiză aprofundată

Consiliul fiscal preciza vineri că se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă cu privire la Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2017 și proiecția acesteia în perioada 2017-2020, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 ”având în vedere intenția Guvernului de a aproba documentele mai sus menționate în ședința din 27.01.2017, ceea ce implică în mod evident un interval de timp insuficient pentru analiza, elaborarea și aprobarea opiniei solicitate”.

”În opinia preliminară de față, redactată pentru a nu întârzia adoptarea proiectului de buget în ședința de Guvern și înaintarea sa Parlamentului, Consiliul fiscal se va limita doar la a face câteva considerații generale, urmând ca elaborarea opiniei complete să fie realizată în săptămâna 30 ianuarie – 3 februarie 2017. După finalizarea acesteia, Consiliul fiscal o va notifica Parlamentului și o va publica pe pagina de web a instituției”, precizează CF.

#cheltuielile cu personalul #consiliul fiscal #deficitul bugetar #optimismul guvernului #proiectul de buget #RFI Romania

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 8 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2iZUaft

Agrointeligenta : TERMENUL la care SE REIA PLATA SUBVENȚIILOR la APIA !

Roxana Dobre

Subvenții: când se reiau plățile la APIA! Termenul promis fermierilor! Agenția de plăți trebuie să reia procesul de autorizare la plată pentru Campania 2016, mai exact tranșa a doua care a rămas de acordat după achitarea avansului. Ministrul agriculturii Petre Daea le-a transmis fermierilor, într-o întâlnire ce a avut loc pe 17 ianuarie, că plățile vor fi reluate după aprobarea bugetului pentru anul 2017!

”Din câte am înțeles banii au fost rambursați de Comisia Europeană și se află în conturile Ministerului Agriculturii dar plățile nu pot fi făcute decât după ce este aprobat bugetul pentru că vorbim deja despre un alt an și implicit alt buget”, a explicat pentru Agrointeligența -www.agrointel.ro, Claudiu Frânc, președinte al Federației Crescătorilor de Bovine.

Legea Finanțelor Publice prevede clar care este procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament. Astfel, articolul 37 din această lege spune că dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea legii buget.

Bugetul pentru 2017, finalizat până pe 25 ianuarie

Miniştrii Cabinetului Grindeanu vor avea astăzi, la ora 15.00, o şedinţă de lucru pe tema construcţiei bugetului, potrivit unei informări remise Agrointeligența -www.agrointel.ro.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat în urmă cu câteva zile că intenţionează să trimită Legea bugetului la Parlament în jurul datei de 25 ianuarie. ”Încercăm în jurul datei de 25, chiar poate o zi, două mai repede, să trimitem bugetul spre Parlament”, anunţa Grindeanu.

Conform art. 16 din Legea nr. 500/2002, bugetul se aprobă prin lege. Bugetele se aprobă pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

Dezbaterile Parlamentului pentru adoptarea bugetului se fac în baza unei expuneri de motive a Guvernului şi a prezentării raporturilor de către comisiile de specialitate. Dezbaterea poate duce la modificarea proiectului şi a legii bugetare anuale. După adoptare, legile bugetare anuale sunt promulgate de Preşedintele României şi publicate în Monitorul Oficial.

În altă ordine de idei, fermierii care au încasat avansului așeaptă restul banilor iar cei care nu au intrat deloc la plată trebuie să primească sumele integrale.

Banii vor fi autorizați pentru următoarele scheme:Schema de plată unică pe suprafață (SAPS), Schema de plată redistributivă, Schema de plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu (înverzire), Schema de plată pentru tinerii fermieri, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și Măsura 214 – Plăți de agromediu.

Reamintim că plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se efectuează la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) la cursul de schimb de 4,5240 lei pentru un euro.

Iată care sunt cuantumurile plăților APIA pe hectar pe hectar, aprobate oficial de Guvern:

SAPS: 96,88 euro/ha în 2016, respectiv o creștere cu 12,2% față de anul 2015 când suma primită de fermieri a fost de 79,7392 euro/ha

Plata pentru tinerii fermieri: 22,87 euro/ha în 2016, respectiv o creștere cu 11,5% față de anul 2015 când s-a plătit 19,9348 euro/ha

Plata redistributivă I și II, corespunzător unui cuantum al plăţii de minimum5,00 euro/ha și respectiv 48,85 euro/ha! În cazul acestei plăți pentru primul interval, adică până în 5 hectare plata nu a suferit nicio modificare iar în cazul celui de-al doilea interval, între 5 și 30 de hectare, cuantumul pe hectar a scăzut având în vedere că în campania 2015 s-au plătit 51,0789 euro/ha

Practici agricole benefice pentru climă și mediu (înverzirea): 57,37 euro/ha. Și în acest caz fermierii au de pierdut întrucât în campania 2015 s-au plătit 59,1277 de euro

În campania 2016 au depus cereri 900.000 de aplicațiiar APIA a reușit să plătească în luna decembrie un numărul total de 550.282 beneficiari cu o sumă totală de 85.146.705,10 euro! Această sumă este compusă din: 77.957.619,43 euro din bugetul U.E. – F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultura) și 7.189,085,67 euro din bugetul U.E. – F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) și BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional).

#agrointel.ro #agrointeligenta #apia #se reia plata subventiilor

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 8 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2i8OMcX

agrointel.ro - SUBVENȚII APIA : Anunț despre RELUAREA PLĂȚILOR către FERMIERI !

Roxana Dobre

Bani în conturile agenției de plăți! La început de an APIA primește în conturi noi sume de bani, rambursate de la Comisia Europeană pentru plățile efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2016!

APIA va relua în forță de mâine (luni – 9 ianuarie) plățile finale pentru campania 2016 iar conturile agenției vor fi alimentare cu sumele rambursate de la Comisia Europeană.

”Plățile continuă în luna ianuarie și, după cum se știe, în luna decembrie au decurs într-un ritm alert când spre exemplu într-o singură zi am tranferat în contabilitate 212.000 de fermieri cu 35 de milioane de euro. Agenția are bani pentru plăți, cu atât mai mult cu cât se întorc și banii plătiți din fonduri europene în perioada noiembrie-decembrie. Noi nu suntem prea legați strict de buget pentru plățile care se efectuează din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă)”, a declarat directorul general al APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro, în luna decembrie.

Citiți și: Subvenții APIA: DIRECTOR APIA dezvăluie CÂND ÎNCEPE PLATA SUBVENȚIEI pentru ANIMALE!

Plata în avans a subvențiilor din campania 2016 a ajuns la 870 milioane de euro, pentru un număr de 754.421 de fermieri, ceea ce a însemnat o valoare record a plăților în avans pe care le face România pentru o campanie de plăți directe.

Plafonul total alocat din FEGA pentru Campania 2016 este de 1,7 miliarde euro, din care s-au putut plăti până la acest moment peste 1 miliard euro. Diferenţa rămasă, de 700 milioane euro, urmează a fi plătită în perioada următoare, până la data limită stabilită de Regulamentele comunitare în vigoare, respectiv 30 iunie 2017.

Citiți și: CÂT SE PLĂTEȘTE SUBVENȚIE LA HECTAR PENTRU 2016

În privința plăţilor efectuate din FEADR în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016, acestea ajung la valoarea de 1,5 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde aferente perioadei curente de programare.

Reamintim că alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020 este de 8.128 mil. euro, la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul de stat, în valoare de 1.344,65 mil. euro, iar plăţile efectuate până la acest moment reflectă un grad de absorbție de circa 14 %.

#agrointel.ro #agrointeligenta #fermieri #reluarea platilor #subventii apia

0 notes