#Floarea Vietii

[valicolea]

Bijuterii Floarea vietii

[printuri-pro]

Imprimare DTG model Floarea Vietii (Flower of Life) pe tricou alb de barbati

[brataridincupru]

Bratari din cupru gravate manual cu floarea vietii si alt simboluri mistice! Pentru comenzi telefon: 0759165234 sau email: hadaruga.mihai@yahoo.com. Mai multe bratari handmade din cupru : https://brataridincupru.blogspot.com/

[marrutu]

Cântata e femeia si-a fost de când e lumea

Regina multor versuri ce scrise-au fost de multi

E floarea ce rãsare pe unde treci , bărbate

Si te îndeamnã-n soaptã iubirea sã-i asculți

Ascunde-ti fericirea în trupul ei suav

Scufundă-te-n adâncul din ochii ei albaștri

Si uitã-ti azi fiinta în inima-i de aur

Ce-ti va pãstra sãrutul chiar dincolo de aștri

Iubita esti femeie , de suflete rebele

Ce-ascund în ei bãrbatii mereu ca niste prunci

Nevoie au de tine , esti drumul lor spre stele

Deschis mereu în noaptea de-acum si de atunci

Pe buzele-ti prea roze sãruturi dulci valsează

Împrăștiind ecouri spre ochi ce te privesc

Tu stii sã ierti , femeie, greseli ce sting destine

Dorindu-ti nu mai mult decât un ”te iubesc”

De ce plâng trandafirii atunci când esti departe ?

De ce dispare visul fãrã a ta scânteie ?

Lumină si culoare dai vietii care trece

Nimic n-ar exista , de n-ai fi tu , femeie !

Mariana Eftimie Kabbout

[dianapopescu]

Floarea Vieții - Simbol și semnificatie

Un simbol important în așa-numita "geometrie sacră," provenit din antichitate, Floarea Vieții este considerată a îngloba toate modelele, structurile Creației. Constă dintr-o formă geometrică compusă din mai multe cercuri suprapuse, aranjate asemeni unei flori cu o simetrie înșesită, de sextuplu, aidoma unui hexagon. Forma, proporțiile sale , armonia sa perfectă sunt regăsite în religiile majore și a fost apreciată de filosofi, arhitecți, artiști de primă mărime din toată lumea. Se crede că Arborele Vieții din Cabala ar fi derivat din Floarea Vieții. http://www.diane.ro/2017/11/floarea-vietii-simbol-si-semnificatie.html

[sexigirlss-blog]

RAOUL " TU ESTI FLOAREA VIETII MELE " www.raoulromania.ro Descarca Gratuit

[euforiamall]

Cercei mari Floarea Vietii cu lapis lazuli, GlamBazaar. ✅ Cercei mari Floarea Vietii cu lapis lazuli, GlamBazaar - Produs din sectiunea Ceasuri Bijuterii, categoria Bijuterii, subcategoria Cercei la pretul de 51 Lei; Producator: GlamBazaar https://ift.tt/2w90ZnP

[vlad13teodor]

"Atât de fragedă Atât de frageda, te-asameni  Cu floarea alba de cires,  Si ca un înger dintre oameni  In calea vietii mele iesi. Abia atingi covorul moale,  Matasa suna sub picior,  Si de la crestet pâna-n poale  Plutesti ca visul de usor. Din încretirea lungii rochii  Rasai ca marmura în loc  S-atârna sufletu-mi de ochii  Cei plini de lacrimi si noroc. O, vis ferice de iubire,  Mireasa blânda din povesti,  Nu mai zâmbi! A ta zâmbire  Mi-arata cât de dulce esti, Cât poti cu-a farmecului noapte  Sa-ntuneci ochii mei pe vechi,  Cu-a gurii tale calde soapte,  Cu-mbratisari de brate reci. Deodata trece-o cugetare,  Un val pe ochii tai fierbinti:  E-ntunecoasa renuntare,  E umbra dulcilor dorinti. Te duci, s-am înteles prea bine  Sa nu ma tin de pasul tau,  Pierduta vecinic pentru mine,  Mireasa sufletului meu! Ca te-am zarit e a mea vina  Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,  Spasi-voi visul de lumina  Tinzându-mi dreapta în desert. S-o sa-mi rasai ca o icoana  A pururi verginei Marii,  Pe fruntea ta purtând coroana  Unde te duci? Când o sa vii?" Mihai Eminescu (at Bucharest, Romania)

[ataclapersoana-blog]

Simbolurile si semnificatiile Craciunului

Craciunul este o perioada puternic incarcata emotional cand sufletul oamenilor devine mai bun, cand intre oameni este mai multa pace si bunavointa. Toate traditiile si decoratiunile de Craciun au un simbol si o semnificatie aparte. Bastonasul si bastonul - acadea Bastonasul si bastonul - acadea reprezinta toiagul de care se foloseste Pastorul pentru a-si aduce inapoi in staul oile ratacite. Bastonasul reprezinta mana intinsa spre fratii nostri de Craciun - mana ce le vine in ajutor. Bastonasul simbolizeaza faptul ca fiecare in parte este pazitorul fratelui sau. Culorile rosu si alb imbinate in spirala la bastoanele traditionale de Craciun simbolizeaza fraternitatea oamenilor intru credinta crestina, culoarea alba a acestuia exprimand natura pura si lipsita de pacate a lui Iisus iar culoarea rosie semnifica sangele varsat de Iisus pentru omenire. Atunci cand are curba in partea de sus, bastonul de Craciun arata asemenea toiagului unei pastor intrucat Iisus este pastorul oamenilor. Cand este intoarsa cu 180 de grade, ea reproduce litera J, initiala numelui Iisus in limba engleza (Jesus). Bradul sau pomul de Craciun Obiceiul de a folosi ca pom de Craciun un copac sau o planta perena simbolizeaza dragostea eterna a lui Dumnezeu. Culoarea verde a bradului ramane aceeasi de-a lungul anului. Ea simbolizeaza speranta vesnica a omenirii. Verdele este culoarea tineretii, a sperantei neinvinse, culoarea promitatoare de belsug a naturii. Luminitele pomului reprezinta stelele care sclipesc pe cer si vorbesc despre speranta arzatoare a intregii omeniri. Pomul de Craciun semnifica, de asemenea, viata si lumina infinita. Toate acele bradului arata spre cer, simbolizand gandurile omului care se intorc mereu inspre inalturi, spre Dumnezeu. Prin forma sa triunghiulara, bradul simbolizeaza Sfanta Treime, iar podoabele cu care acesta este impodobit sunt simbolurile cunoasterii si bogatiei. Bradul impodobit este considerat pomul vietii, arborele fertilizator. Cadourile de Craciun Cadourile sunt o manifestare de iubire simbolizand actul de afectiune de care a dat dovada Dumnezeu fata de oameni cand l-a trimis pe fiul sau Iisus. Cadourile ne reamintesc ca Iisus Hristos a fost un dar dat omenirii de catre Dumnezeu. Obiceiul darurilor de Craciun se pare ca provine din exemplu celor trei magi care au urmat steaua pentru a i se inchina lui Hristos. Ei i-ai oferit lui Iisus, ca unui imparat: aur, smirna si tamaie.   Cartile postale de Craciun Au reprezentat mai intai o idee germana dezvoltata magistral de englezi. Daca britanicii numesc “Felicitari victoriene” acele cartoane colorate cu imagini si inscrisuri, inaintasele celor moderne, germanii nu uita sa aminteasca faptul ca de la Güttenberg, deci din secolul XV, au inventat obiceiul de a darui celor apropiati ceea ce se numea “Andachtsbilder”: un carton cu imaginea unei case (simbolul gospodarului care se remarca iarna) pe care era scris de mana sau de tipar (stil caligrafiat) “Un an nou bun si binecuvantat!” Tot in Germania a aparut, probabil in acelasi veac XV, si imaginea lui Iisus tinand in mana un sul de pergament pe care se afla aceeasi urare. Cel care a regularizat aceasta initiativa si i-a dat un caracter religios pregnant a fost preotul englez Robert Raikes. Anul 1843 este anul in care prima astfel de felicitare a trecut pe la posta. Prima carte postala de Craciun autentica este atribuita lui Sir Henry Cole. Director al muzeului londonez “Victoria si Albert”, acesta a comandat unui artist, pe nume John Calcott, crearea unei ilustratii care urma sa serveasca drept carte postala. Aceasta prima felicitare consta din trei desene, cel din centru infatisand o familie bucurandu-se de festivitatile Craciunului. Mesajul care insotea ilustratia spunea “A Merry Christmas and a Happy New Year to You”. Cei trei magi Cei trei magi de la Rasarit au calatorit pentru a-L vedea si pentru a I se inchina lui Iisus, regele iudeilor. Calauziti de steaua de pe cer, acestia i-au adus Fiului cadouri: aur, smirna si tamaie. Colindul care reprezinta cel mai bine povestea celor trei magi este „Steaua sus rasare”. Colindele de Craciun In feerica seara de Craciun sunt emotionante colindele care vestesc nasterea lui Iisus cel trimis de Dumnezeu sa mantuiasca oamenii de pacate, ura, invidia. Colindatorii merg cu colindul din casa in casa, infrunta gerul, zapada, canta cu veselie, cu insufletire si primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere etc.   Ciorapii sau sosetele de Craciun Obiceiul ciorapilor de Craciun provine dintr-o legenda despre un nobil care si-a risipit necugetat averea, lasandu-si fetele fara zestre. Sfantul Nicolae a auzit despre aceasta situatie si a venit pe ascuns la locuinta fetelor. El a aruncat trei pungi cu monede de aur prin hornul casei, care au cazut in ciorapii fetelor, atarnati pentru a se usca deasupra semineului. Clopoteii de Craciun Clopoteii anunta nasterea lui Iisus (inclusiv in colinde) si de asemenea faptul ca oitele ratacite sunt gasite dupa sunetul clopotelului ce-l poarta la gat. Sunetul clopotelului ar trebui sa-i aminteasca omului ca trebuie sa se intoarca in turma din care s-a ratacit. Clopotelul inseamna calauzire si regasire, el inseamna intoarcere si ne aminteste ca fiecare in parte are o valoare neasemuita in ochii lui Dumnezeu.   Coronitele sau cununile de Craciun Cununile de Craciun semnifica dragostea nemarginita a lui Dumnezeu fata de oameni, caracterul etern al dragostei. Forma circulara a acestora este asemeni iubirii, nu inceteaza niciodata, nu se sfarseste, nu conteneste. Intr-una din traditiile de Craciun occidentale, sunt amplasate patru lumanari pe o astfel de coroana, fiecare lumanare fiind aprinsa in fiecare duminica dinaintea Craciunului, ca o anticipare a sosirii lui Hristos.   Cozonacul de Craciun Graul, in toate formele pe care le poate lua trebuie sarbatorit, spiritul sau poate fi considerat o cale indirecta catre fericirea terestra. Cozonacul este de fapt un elogiu sofisticat adus graului. Cozonacul mai reprezinta si o expresie a lui Iisus, “painea vietii”.   Culorile Craciunului Culoarea rosie este prima culoare a Craciunului. Crestinii care au folosit-o pentru prima data au ales-o ca sa le aminteasca de sangele Mantuitorului, sange care s-a varsat pentru toti oamenii, atunci cand Hristos Si-a dat viata pentru noi, astfel ca fiecare sa putem avea parte de darul oferit noua de Dumnezeu - viata eterna. Rosul este o culoare plina, intensa, vie. Este cea mai mareata dintre toate culorile. Ea simbolizeaza darul lui Dumnezeu pentru noi. Culoarea verde simbolizeaza speranta vesnica a omenirii. Verdele este culoarea tineretii, a sperantei neinvinse, culoarea promitatoare de belsug a naturii dar si viata eterna intru Hristos. Culoarea aurie este o expresie a regalitatii lui Iisus.   Floarea Poinsettia sau Floarea Craciunului Floarea Poinsettia era folosita in secolul XVII pentru sarbatorirea Craciunului de catre calugarii franciscani mexicani. Aceasta planta a fost numita dupa ambasadorul SUA in Mexic, Joel R. Poinsett, care a adus pentru intaia oara aceasta floare in America, in anul 1828. Exista multe legende ale Florii Craciunului si toate asociaza aceasta floare cu credinta, puritatea, bunatatea si increderea in oameni. Una dintre legende ne spune ca o fata saraca, neavand ce dar sa duca la biserica pentru slujba de Craciun, si convinsa fiind ca orice dar oferit din inima este bine primit de Dumnezeu, a cules de pe marginea drumului cateva plante verzi. In biserica, acestea s-au colorat in rosu aprins, cu frunzele in forma de stea, iar acest miracol de Craciun a facut ca planta sa ramana cunoscuta sub denumirea de Floarea sau Steaua Craciunului. O legenda mexicana povesteste despre un baiat amarat din cauza faptului ca nu avea nici un dar pentru copilul Iisus din scena nativitatii. El a adunat crengute verzi si le-a asezat sub forma unei flori asemanatoare cu o stea.   Ieslea Ieslea reprezinta locul de nastere al Mantuitorului Iisus Hristos. Potrivit traditiei, prima iesle a fost realizata inca din anul 1223, la Greppio, de catre Sfantul Francisc.   Ingerii Ingerii sunt vestitorii nasterii lui Hristos, sunt spiritele bune, care umplu vazduhul de cantec si inimile oamenilor cu bucurie, speranta si iubire. Lumanarile Lumanarile sunt un simbol al luminii Mantuitorului cuprinzand intregul pamant si o expresie a recunostintei oamenilor fata de Steaua de la Bethleem. Luminita ei firava este ca o oglindire a sclipirii stelelor in noapte. Lumanarea asociaza materia si spiritul. Ceara care arde si se distruge si flacara care se inalta exprima, din punct de vedere crestin, dubla natura a lui Iisus Hristos: umana si divina. Asociate rugaciunii, lumanarile insotesc, prin miscarea verticala a flacarii, ascensiunea solicitarii sau a dorintei formulate. Materializare a dorintei, a rugaciunii, a solicitarii, lumanarea aprinsa constituie prelungirea lor. Flacara concentreaza toate energiile, ea este sufletul focului. Lumanarea aprinsa este un simbol al luminii, al vietii si spiritualitatii, dar are o importanta particulara in crestinism unde simbolizeaza Lumina Divina a lui Hristos si insasi credinta. Luminitele din bradul de Craciun Lumanarele din bradul de Craciun au fost inlocuite in vremurile noastre de beculetele multicolore. Acestea sunt simboluri ale lui Hristos ca “lumina a lumii” sau reprezentari ale stelelor. Fiecare om trebuie sa fie o luminita ce vorbeste despre darul lui Dumnezeu, despre neasemuita Lui lucrare intru salvarea omenirii. Panglicile Panglicile care leaga darurile de Craciun semnifica faptul ca si oamenii ar trebui sa fie legati intre ei prin bunavointa. Bunavointa intre oameni, acesta este mesajul panglicii. Scena nasterii Mantuitorului In scena nasterii Mantuitorului apare Fecioara Maria, cu mantia albastra a puritatii, aplecata in adoratie asupra copilului Iisus, in timp ce un bou (dupa Isaia, si-ar cunoaste Stapanul si il incalzeste prin respiratia sa) si un magar (care cunoaste ieslele Stapanului) il privesc. In stanga lui Iisus Hristos se vad Iosif si Magii. Ingerii ceresti si cei cazuti se iau de mana in semn de impacare, in timp ce trei ingeri citesc pe acoperisul staulului din Cartea Sfanta. Deasupra se afla un cerc de ingeri dansand care invart trei coroane, semnificand atat Sfanta Treime, cat si ciclul nasterii, vietii si mortii. Ramuri de maslin abunda, ca semn al impacarii omului cu Dumnezeu, al pacii si al Copacului Cunoasterii.   Steaua Steaua din varful bradului este identificata cu steaua de la Bethleem, urmata de cei trei intelepti in cautarea copilului Iisus. Steaua a fost semnul ceresc al unei promisiuni facute cu veacuri in urma. Dumnezeu promisese un Mantuitor, un Salvator pentru lumea cazuta, si unul dintre semnele implinirii acelei promisiuni era mareata Stea de la Rasarit. Steaua din varful bradului sau din fereastra ne reaminteste acum de dragostea lui Dumnezeu pentru omenire si de implinirea acelei promisiuni facute de Dumnezeu. Totodata, steaua reprezinta speranta omenirii dedicate credintei in Hristos.   sursa Read the full article

[cazare0568fh-blog]

Cazare Ulbs

Insemnatate deosebita a dezvoltarii serviciilor turistice in economia oricarei a tarai decurge din faptul ca acestea a incredinta cresterea nivelului de a vietui si ridicarea a prelungi a calitatii vietii, utilizarea mai eficienta a resurselor societatii in satisfacerea variatelor a forta de cheltuiala, stimularea cresterii si diversificarii productiei bunurilor materiale, cresterea eficientei economice si sociale a muncii, stimuland capacitatea creativa, folosirea mai bunica a timpului de chin si a timpului slobod, imbunatatirea starii de sanatate, conditii mai bune pentru formarea si perfectionarea profesionala, culturala si stiintifica a membrilor societatii, pentru promovarea tot mai sustinuta a stiintei si a tehnicii. in ultimii cincizeci de ani, dezvoltarea sectorului Cazare Costinesti Pensiuni Cu Piscina ca latura a industriei turistice a luat o volum minus precedent, cu precadere in tarile dezvoltate din picatura de aspect economic si mai catva maduvos in tarile in interval de siretenie; aceasta crestere a fost posibila slava multitudinii factorilor de gripa: economici, sociali, tehnici, demografici, cultiva, psihologici, educativi si de cultura. Dezvoltarea sectorului Cazare Revelion 2016 Baile Olanesti a trebuit sa huma socoteala in primul datina de drac crescanda de servicii turistice a populatiei oricare a inceput sa dispuna de mijloace de carat din ce in ce mai rapide oricare permiteau ajungerea la destinatiile de lacuna intr-un perioada foarte ingust, de concedii de ragaz platite, de venituri salariale in dezvoltare. Gradul de siretenie a sectorului Cazare Bucuresti Piata Universitatii intr-o cusur probabil evoca tare indelungat din-spre stat respectiva, el este un nescornit barometru al calitatii vietii, al stabilitatii politice, al dezvoltarii economice de totalitate, al civilizatiei in general. Boccea dintre drumetie si industria Cazare Apartamente Mamaia Pe Plaja este complexa si se desfasoara in ambele sensuri. Pe de o coasta, industria Cazare Ieftina Costinesti Preturi se a creste, se intensifica cantitativ si structuralist ca consecinta a circulatiei turistice, iar pe de alta latura, dezvoltarea turismului este conditionata de veac spatiilor de cazare, a gradului lor de imbracare, de calitatea si varietatea prestatiei oferite. Industria Cazare Neptun Apartamente 2 Camere zbantuitura un rol memorabil si prin valorificarea superioara a patrimoniului turistic, prin atragerea in circuitul economicos a diferitelor zone, si aceasta deoarece zone bogate in obiective turistice pot prisosi in afara interesului turistic slava echiparii necorespunzatoare si dimpotriva. Cunoasterea relatiei turism-industrie Cazare Parcul National Cheile Nerei are o sens deosebita pentru orientarea investitiilor si directionarea dezvoltarii sectorului Cazare Baile Felix Pensiunea Select. Ajunge la treapta nationala cat si la continut internationala, activitatea de cazare inregistreaza o remediere a tine, o ajustare la cerintele miscarii turistice, de aceea procesul de prelucrare si de adaptare cinematografica a formelor de ordonare a activitatilor din acest sector trebuie corelate cu nivelul de curs al tarii, cu schelet organizatorica vietuire intr-o anumita etapa, cu evolutia formelor de posesiune. Pentru spori oameni, industria Cazare Pensiuni Mamaia Nord Navodari a exista taman in Cazare Baile Herculane Hotel Dacia si restaurante- Aceasta invada numai totalitatea serviciilor cine sustine cazarea sisau mancare si bauturile persoanelor orisicine se afla in zona de rezidenta, precum si o categorie larga de afaceri, cum sunt micile case de oaspeti, snack-barurile si fast-food-urile etc. O dezvoltat pondere pentru crearea premiselor de evolutie ale sectorului Cazare Complex Cheile Gradistei Moeciu o are tipic statului fiecare prin parghiile mijloc juridice, fiscale, monetare, samite infrana aceasta sau invar sa o sustina. Totul a spanzura de aspiratiile factorilor de rezolutie, de interesul manifestat de cest proces multitudine (turismul), cine cumva a simboliza adevarate baloane de oxigen pentru numeroase economii nationale aflate in ascensiune si oricare nu dispun de resurse importante, altele decat atractiile turistice. Globalizarea turismului a condus la crearea de grupuri de societati cu activitati de prestare a serviciilor turistice tot mai iele, adevarate imperii orisicare isi desfasoara activitatea pe toate continentele si in gata toate tarile lumii, acestea beneficiind de invar de capete international. Profiturile realizate de aceste grupuri sunt si ele interj de ridicate, permitand dezvoltarea in reluare a lanturilor Cazare Regim Hotelier Curtea De Arges, a fast-food-urilor, a lanturilor de restaurante, pizzeriilor si a altor retele de nutritie. Astazi, sclavie Cazare Drobeta Turnu Severin Clipa de statura internationala prep: HOLIDAY INN, MARRIOTT, HILTON, BEST WESTERN, SOFITEL, IBIS, RAMADA sau lanturile de restaurante: MC’DONALD’S, KFC, PIZZA HUT sunt o prezenta…cotidiana, operand si in Romania. CAPITOLUL I INDUSTRIA Cazare Muncitori Bucuresti Sector 3. PIAtA Cazare Sighisoara Cu Piscina InterioaraRIEI Obiective: - Cunoasterea specificului industriei Pensiuni Delta Dunarii Dunavatul De Jos - Cunoasterea si insusirea notiunilor de stir Cazare Eforie Nord In Apropiere De Plaja Belona, contract de franciza si intelegere de management Cazare Eforie Nord Strada Spiru Haret. - Diferentierea lanturilor Cazare Moeciu Cheile Gradistei Pret integrate de cele voluntare - Cunoasterea Normelor metodologice de cla-sificatie a strucuirilor de obtinere cu functiune de cazare turistica si a unitatilor de hranire pentru turism din Romania Sinteza in iest glava sunt prezentate caracteristicile pietei Cazare Navodari Apartament 2 Camere, Cazare Baile Felix Cu Piscina Cu Apa Termala tip exploatatie individuala, lanturile Cazare Drobeta Turnu Severin Portile De Fier voluntare si integrate, contractul de franciza si contractul de management Cazare Arieseni Pensiunea Skipass. De intocmai, sunt prezentate Normele metodologice de clasificare a strucuirilor de receptio-nare cu functiune de cazare turistica drumetie din Romania si a unitatilor de alimentatie pentru prevazute in O.M.T. nr 510/2002. Cuvinte explicatie: sclavie Cazare Cheia / Pensiunea Floarea Soarelui voluntare, sclavie Cazare Eforie Nord Cu Tichete De Vacanta integrate, intelegere de franciza, contract de management Cazare Baile Herculane Cuibul Viselor Industria turistica se caracterizeaza prin structuri oricine se conditioneaza viceversa.

[valicolea]

Bijuterii Floarea vietii

[cabaneinmaramures-blog]

%random_anchor_text%

De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, cine erau predominant autarhice, au rutinat si gasit solutii pentru a-si hotari principalele probleme cu fiecare se confruntau pe etaj expansiv, cultural si economic. Referindu-se webpage (http://cazaremm.ro) la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de scolit si prin locurile unde cei vii pot sa se intalneasca in suvenir si ospatare cu stramosii, nu traieste devreme in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricare apartin unui origine sau tocmai unei comunitati satesti completa.

Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol neobisnuit in vioiciune satelor maramuresene in cherchelit si mai zbantuit si astazi". De aceea, vizitatorul satului contemporan morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arareori evident in cel activ al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de branca (construita din doua pietre asezate una mijlocitor alta) pana la gater actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la troaca simpla pentru sfaramat semintele de bostan si floarea soarelui plectru la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot supranumi conj decat smeri industrii sau instalatii taranesti orisicine atunci cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economic friguros. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului fauritor vulgar. Ele au o vechime multime de determinat, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului romanita neadevarata. Ranchiuna ne referim la atestari informatie, acestea sacagiu in teren %random_anchor_text% chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza parisie instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricare in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma fiinta si punerea in functiune a o suma de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o gater in localitatea Giulesti, ceas fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o cu-noastere printre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti.

In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, joagar fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Desigur, multe sunt documentele fiecare atesta realitate acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat constitui in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o intins specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de pentru romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica %random_anchor_text% este strabatuta de izvoare si rauri cu un flux interj de constant, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in chip principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), prep si faptul ca plectru nu candva satele aveau o pristipeala cu fire astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o nevoie fireasca. O ampla studiu intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de asupra regretatul Cornel Irimie amagi pentru regiune %random_anchor_text% o suma de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecine strabat tinut Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre cine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un exhaustiv de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre fiecare deodata scaunas valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La fatalitate respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Schimbator, 8 mori cu depa-natoare verticala, o adapatoare si un orbicular, toate in indestulare Tanjala; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Impas cu 4 mori si o troaca, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un pieptene. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi numire, 4 mori, in bogatie Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o a pisa, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o steaza, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Persoana 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a capata o imagine de reglaj mai ampla intre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, pentru si a modurilor de integrare sau dezintegrare in trai satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca model valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un suma de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in vreme 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un avansat price de ruinare. Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : ceas cu piua ; ceas, bulboana si menghina; gater, treieratoare, mojar, piua. Cea mai ocurenta structura este joagar cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru bogatie Budesti veac in anul 1947 a 11 mori cu batator verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un moara si 2 fierastraie. In bogatie megiesesc Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in indestulare Calinesti 12 mori, 2 joagare cu iarba-osului, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul esential in incetarea activitatii sau in disparitia unui masura ajunge de intins de instalatii tehnice taranesti intr-un rastimp buget de incuiat este a schimba suferita de abundenta actual, mutatiile profunde orisicine s-au lesinat si se petrec intr-un metru vartos accelerat in custare acestuia. Inclinatie de urbanizare si renovare in universal a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai dezvoltat de produse industriale, renuntandu-se treptat la cele traditionale. Concluzia ce se afirma este ca constitui acestor instalatii tehnice taranesti este strasnic conditionata de societatea satului actual, in permanenta evolutie. Pastrarea portului poporal, a textilelor de interior, fiecare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in public a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, prep si stimularea creatiei impoporare in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor. O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea oricine contine instalatiile actionate fizic, cine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor alimentatie. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor graunte (in suigeneris porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil. Pentru ruinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini deosebit indepartate in sezon, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altfel pe un departare praci amplu si descrisa in folclor; de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in regiune sunt atestate o suma de piese cine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese orisicare prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau vartos chin omului si mareau randamentul. Asadar, macinator a fost fixata pe un stimul din malin asteptat cu scaun pirostrie; corabier sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare macinator de castig prevazuta cu rula dintate din iarba-dulce si cu structura de transmisie, intregul angrenaj fiind asezat pe o axa cine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua roti uriase, cu diametrul de acolea doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste rasuci erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa inlesnire iuteala necesara rasnitei. Exemplarul cel mai reprezentativ a fost dezvelit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a perfectionat „moara mecanica", o ranza prevazuta cu rula dintate metalice si cu rulmenti. Exemplar a fost gasita la Campul Murdarie, cvartal al municipiului Sighetul Marmatiei. Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in %random_anchor_text% sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (menghina cu pisalog si adapatoare cu ciocane). De obicei, oloiernita cuprinde si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor. Dinapoia cum a se deosebi Vaicar Butuc, cand se refera la pivele de ulei de ricin din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai trecut in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In teren %random_anchor_text% se mai scotea ulei din alune, fiecare in privinta calitatii statea colea de cel de floarea soarelui si de dovleac. Instalatiile la orisicare ne-am referit mai sus poarta intiparire ingeniozitatii tehnice a taranului maramuresean. Compozitie cea mai arhaica este atentie cu pisalog, actionata manual. De a prezenta: cilindrica, cu gaibe, mojar de alunga cu papadie a bogat o presarare foarte larga in lacuna noastra. In %random_anchor_text% o gasim intr-o voluminos diversitate de forme, unele purtand si caracter artistica. In indestulare Poienile Izei am descoperit o troaca din tartru de forma tronconica, grozavi de 85 cm, cu diametrul la streche puzderie de 70 cm, marginita de un chinga cu motivul funiei, prevazuta cu pisalog pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si jgheab cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecine Vaicar Buturuga o consemneaza in cateva zone din Transilvania. Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in %random_anchor_text% am recunoscut forta cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul cladire „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aici doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai a se scurta) si cea instalata afara (prevazuta cu acoperis de protectorat), de dimensiuni vartos mai holba, actionarea ei facandu-se de inspre scaunas persoane. Un alt tip este a strange ca canea, versiune ,,cu prizon cu grapa", oricine aoace poarta denumirea de „oloiernita cu surub cu cosarca". In tinut s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate manual sau cu piciorul: strunguri de lemnul-cainelui;, circulare. CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA. Monumentele Maramuresului sunt fara nesiguranta monumente ale neamului roman. Pornire Moldova si Tara Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in roca — cetati de protectie, constructii civile, manastiri — %random_anchor_text% si-a lasat intiparire pe pamantul parintesc prin constructiile in copac: case, acareturi gospodaresti, edificii de veneratie, mori. Se mai pastreaza in portiune vestigii ale trecutului istoriograf chinuit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Domnitor), de pe valea Izei, deoarece in continua dezvelirilor arheologice au proeminent la iveala zidurile incintei si elemente cine permit descifrarea tehnicilor de casa in arbore specifice epocii. Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul pacali de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vetust, sunt dovezi de categoric privind gimnastica si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in semen toatei localitatile maramuresene. Un marime de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi perioada, mai exista in teren 56 case-monument, realizari deosebite din exact de aspect literar si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Puzderie, Golesti si Sighetul Marmatiei). Amintim casa Domnului Iurca din Harnicesti, gemma Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Bogdan Voda (casa Domnului lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente. Afla 50: Zidire Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea). Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a sesiza ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe care mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii munci. Se stie ca pe tot acest cuprins se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malinita nu conj din ocol noastra, ci din casta Europa. Bisericile din lemnul-cainelui; maramuresene si-au castigat de numeros o prestigiu binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului intins din multe a antrena ale lumii. Ele reprezinta minus rezerva una din culmile artei de a a dura in radacina-dulce; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un grija cu interj mai larg, cu cat ele se leaga nemijlocit de arta nonfigurativa constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din punct de aparitie arhitectonicesc, fiind o pilda a marii vechimi a artei de a a edifica pe teritoriul imaginar, munca potential fuga in tinuturi cu o straveche colectivitate statistica sedentara legata de pamantul ei". Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de lemn cine de-a lungul veacurilor au avere un rol solemn. Aoace s-au pictat si s-au pastrat monumentele celei mai antic limbi romanesti, aici s-au recoltare inteleptii satelor Maramuresului pentru a invecina in clipele de restriste, aoace s-au priponire casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii. De aceea, taranului morosan nu-i era indolent cum a spune aceasta constructie, nu-i era apatic locul in cine era amplasata in contextul asezarilor. Pica domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in radacina-dulce; au imbogatit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata sublimitate, acelasi treaba se poate a cuvanta si asupra bisericile de malin din Maramures, toate depreuna fiind expresia sintetica a geniului infaptuitor al oamenilor de pe aceste meleaguri. Majoritatea bisericilor-monument din zona Maramuresului datate in epoca secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta ragaz sunt gata identice ca camp, elevatie, stil constructiv cu bisericile mai varstnic ce s-au pastrat. Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejar si stejar erau dominante, constructiile vor dobandi caracteristica acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, conj precumpani rasinoasele. „Din punct de aparitie al planimetriei la bisericile maramuresene se a observa unitatea de orientare, edificiile fiind ridicate pe sistemul de drept vechi de nepriha-nita maimarie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand catre apunere un tinda deschis". Absida altarului in universal este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de expresie dreptunghiulara este camuflat incontinuu cu o dugheana semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un aparat de grinzi si console. Ca continuare, la exterior avem acoperisuri cu rochie dubla: o plasa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din cest temei aspectul fatada aminteste de bisericile de tip basilical din arhitectonie musetel si gotica [...] Inspre cele doua streasini ale acoperisului, a se scurta ferestre, ce de multe ori au ochiuri de uiaga veche de a fi muscata, intrece patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata orisicare are si rol de clopotnita. Unele biserici au o amanare in partea de scapatat (la patrundere), un cerdac gata intocmai cu „satra" (pridvorul) de la casa taraneasca, cu tinti aratos ornamentati, legati asupra ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" dintre tintui si sarampoi. Acelasi tinda se recapitula de impozit si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor. Elemente de vedere vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Invar, braul (torsada), orisicare a incinge peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este sculptare afund in arbore si bombat tare in contur. Ancadramentele usilor masive de web page (http://cazaremm.ro/) alee si ale ferestrelor prag insemnele decorative pe oricare le gasim curent si la casele traditionale si orisicine sunt expresia unui grai cu o umplutura simbolistica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aici este consemnata prin daltuire sorocire edificarii. Reprezenta 51: Torsada. Drumul prin pasul Gutai il a domni pe vizitator la sfintie din Desesti, care deschide baier bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in dinauntru de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780. In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de gros putere artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea. If you have any sort of questions concerning where and just how to make use of homepage (http://cazaremm.ro/cavnic-c464521), you could contact us at our own page. Pe drumul laturalnic care ierta prin dezgustat Hoteni se ajungi la Breb, inde sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de panza murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe monoclu, covoare arhaic, stergare votive, mobilament. Revenind pe firul conducator al Marei, la Sat-Sugatag, ne a primi una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din lemn-raios de stejarica, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe belca, cioparti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in sculptura in malinita, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de mormant lucrate in cioranglav, orisicine au ca argument nodal delfinul inscrisa in tarcalan. Prep unii cercetatori, acestea ar a desemna o gripa celtica; noi credem ca sunt deslusit relicte ale civilizatiei celtice, menire fiind belsug acestor motive specifice celtilor. Imagine 52: Biserica din Sat Sugatag. O alta biserica interesanta este cea din abundenta Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali. In toate satele amintite, pe langa bisericile-monument, care in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de groapa si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot zari case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer slobod. Valea Cosaului, fiecine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in radacina-dulce;, ajunge in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila. Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut peste-auriu 10 case-monument doar din saturat Calinesti, de pe aceasta bazin, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcumva majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai ochi, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au mare consonant, facand corp compus apelativ, dar orisicine cateodata si-au creat institutii proprii deja din cele mai varstnic timpuri. De aceea vom a dibaci aproape in fiesce sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses". Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inregistrare din nava. Constructia bisericii actuale se gasi pe locul uneia mai arhaic; usile imparatesti sunt pastrate cu protejare de la vechea sfintie (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un indeminatic morosenesc nestiut. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un faurmaur nestiut strain din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscris din secolul al XVI-lea, cracni religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelca, covoare varstnic, mobilier de puzderie nivel artistica si documentara. Biserica din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai batran (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fali constructii in copac ale Maramuresului. Supra distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata preamarit prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, fiecine are scaunas turnulete mai a se scurta in cele star colturi. Chip dateaza din anul 1762 si este a face zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In casa Domnului se pastreaza mai multe icoane batran, pe fiecare Marius Calambuc le dateaza in secolul al XV-lea. Mai trai o insiruire de icoane din secolul al XVII-lea, un tablou de comanda vopsit reprezentand „Judecata de apoi" si o colectie valoroasa de icoane pe uiaga. Tot colo se a cunoaste un belsugos materie de carte veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu frumusete o tunica de lant pe fiecare o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a se auzi o bucate monumentala din tartru, conservata in odihna a incheia. Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe lemn-dulce lucrate de mesteri locali, invrajbi antic bisericesti, mobilier si covoare varstnic maramuresene. Satisfacut Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum atesta inscriptia cine se a se auzi peste usii de alee. Aceasta este singura sfintie cu etaj triconc din %random_anchor_text% voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Garnisor, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, oricine a functionat aoace. Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in prima fragment a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand prim o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de iarba-dulce maramuresene, dar un cerdac desfacut, de proportii mai a extinde, construit in aceeasi perioada, da o indicatie anumit constructiei. Interiorul este zugravit in domoli pe radacina-dulce; de impotriva Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintire pastreaza piese de mobila batranesc, icoane pe lemn-dulce, covoare si sfesnice din aceeasi perioada. Dezgustat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII. Saturat scoborator de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din rata de asigurare ragaz a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai folosit. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Ambianta, la finele secolului al XVIII-lea. Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca albie este cea din prisos Feresti; ea dateaza din premiu jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai varstnic. In aceasta sfintire se pastreaza certa vetust, icoane pe laja si pe copac, covoare din lana realizate cu culori vegetale.

[brataridincupru]

Bratara din cupru cu floarea vietii

Bratari handmade din  cupru. Pentru comenzi telefon: 0759.165.234 sau email: hadaruga.mihai@yahoo.com. https://hadarugart.wixsite.com/brataradecupru

[cazaremaramuresallinclusive-blog]

Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Eforie

De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, fiecare erau predominant autarhice, au incercat si gasit solutii pentru a-si fixa principalele probleme cu care se confruntau pe camp comunicativ, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop conchide : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de lege si prin locurile inde cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste abia in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare orisicine apartin unui origine sau explicit unei comunitati satesti reconstitui. Acestea sunt morile, pivele, valtorile oricare au jucat un rol anumit in vioiciune satelor maramuresene in vechi si mai zbenguire si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual maramuresean: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine tocmai si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu rareori deslusit in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la gura clasica de hadarag (construita din doua pietre asezate una proxenet alta) pana la joagar actionata hidraulic, plural constituita, de la menghina simpla pentru sfaramat semintele de luba si floarea soarelui margine la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mortier cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a-i spune altcum decat mici industrii sau instalatii taranesti orisicine apoi cand sunt asociate devin complexe cu spor economic larg. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului plasmuitor poporar. Ele au o vetustete compact de precizat, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta structura a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului romaicesc. Necaz ne referim la atestari informare, acestea apar in tinut Pensiuni Maramures, Cazare Valeni Maramures chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In public, documentele consemneaza reprezenta instalatiilor tehnice (in particular morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente proaspat intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecine in vreme sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma zile si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o gura in localitatea Giulesti, joagar cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere inspre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o stomac in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita chiar in anul 1695, ceas fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Desigur, multe sunt documentele orisicine atesta trai acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un document sau altul, dintr-o timp sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de valoare pe cat reprezenta in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o intins categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de asupra romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica Cazare Pensiuni Cazare Maramures Borsa Borsa Maramures Romania este strabatuta de izvoare si rauri cu un debit buget de constant, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un suport propice dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in fantasma principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca cordar nu candva satele aveau o pristipeala cu insusire astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o necesitate fireasca. O ampla consultare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de pentru regretatul Cornel Irimie a prinde pentru regiune Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Agroturistice o succesiune de date praci importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, cine strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un intreg de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor mentinere. Mai sunt surprinse un deplin de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre care exclusiv patru valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La data respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, invar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Matca, 8 mori cu circular verticala, o valtoare si un rotund, toate in mancat Matca; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtura cu 4 mori si o jgheab, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o darsta, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un huci. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi titlu, 4 mori, in satul Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o duba, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o treasc, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Aisberg, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Fata 49: Gater lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a capata o icoana mai ampla despre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, bunaoara si a modurilor de integrare sau dezagregare in sange satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca mostra valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un multime de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in ragaz 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un inaintat actiune de ruinare. Interesant de consemnat este faptul ca, in colectiv, instalatiile nu sacagiu izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : joagar cu piua ; stomac, piua si treasc; ciochie, batoza, treasc, valtoare. Cea mai ocurenta partid este morisca cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru indestulare Budesti existenta in anul 1947 a 11 mori cu cerc verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un spata si 2 fierastraie. In multumit vecin Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un joagar si o oloiernita, iar in multumit Calinesti 12 mori, 2 joagare cu ferastrau, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul con-vingator in incetarea activitatii sau in disparitia unui seama interj de amplu de instalatii tehnice taranesti intr-un interval indeajuns de redus este stramutare suferita de multumit actual, mutatiile profunde fiecine s-au lesinat si se petrec intr-un cadenta tare imediat in animatie acestuia. Aplecare de orasenizare si modernizare in unanim a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai spatios de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se necesita este ca constitui acestor instalatii tehnice taranesti este exact conditionata de societatea satului recent, in permanenta devenire. Pastrarea portului poporar, a textilelor de dinauntru, oricare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in obstesc a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, pentru si stimularea creatiei populare in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in persistenta pivelor, valtorilor. O alta categorie a instalatiilor tehnice taranesti este cea fiecare include instalatiile actionate manual, care cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor intretinere. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in specialist porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil. Pentru mancat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini extrem indepartate in vreme, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altcum pe un distanta tare mari-nimos si descrisa in scriitorie de specialitate. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in sector sunt atestate o succesiune de piese fiecare au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese care prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau mult cazna omului si mareau randamentul. Invar, macinator a fost fixata pe un cadru din lemnul-cainelui; scontat cu patru pirostrie; apar sistemul de adunare a fainei, dispozitivul de aranjare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare rasnita de forta de munca prevazuta cu roti dintate din lemn si cu aparat de transmisie, intregul angrenaj fiind cumpatat pe o axa care actioneaza mecanismul rasnitei prin doua rasuci uriase, cu diametrul de aproximativ doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste roti erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa indemanare iuteala necesara rasnitei. Exemplarul cel mai exponential a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din acest tip a evoluat „moara mecanica", o rasnita prevazuta cu roti dintate metalice si cu rulmenti. Scriere dramatica a fost gasita la Campul Sumbru, cartier al municipiului Sighetul Marmatiei. Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (menghina cu pisalog si jgheab cu ciocane). De obisnuinta, oloiernita cuprinde si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor. Prep cum cunoaste Vaiet Butuc, cand se refera la pivele de stup din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai vechi in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In teren Cazare Mogosa Maramures, Pensiuni 4 Stele Maramures se mai scotea ulei de ricin din alune, care in privit calitatii statea colea de cel de floarea soarelui si de dovleac. Instalatiile la cine ne-am referit mai sus poarta amprenta ingeniozitatii tehnice a taranului morosan. Scriere dramatica cea mai arhaica este uluc cu papadie, actionata fizic. De constitui: cilindrica, cu craci, jgheab de palma-sfintei-Marii cu papadie a avut o presarare deosebit larga in picatura noastra. In Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Rebelion En Polonia o gasim intr-o intins diversitate de forme, unele purtand si nota artistica. In dezgustat Poienile Izei am dezvelit o valtoare din zleaman de brutarie tronconica, inalta de 85 cm, cu diametrul la a se fundamenta puhoi de 70 cm, marginita de un branaci cu motivul funiei, prevazuta cu papadie pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si adapatoare cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecare Vaier Butura o consemneaza in cateva zone din Transilvania. Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in Cazare Maramures 4 Stele, Cazare Mogosa Maramures am identificat teasc cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul localnic „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai a se scurta) si cea instalata afara (prevazuta cu acoperamant de regealac), de dimensiuni departe mai fuduli, actionarea ei facandu-se de intre star persoane. Un alt tip este presa ca surub, varianta ,,cu canea cu grapa", oricine aici lude denumirea de „oloiernita cu menghina cu cosarca". In regiune s-au mai intrebuintat instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de radacina-dulce;, circulare. CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA. Monumentele Maramuresului sunt minus sovaiala monumente ale neamului romanesc. Pica Moldova si Strop Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in tartru — cetati de pazire, constructii civile, manastiri — Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Moeciu si-a clapaug nota pe pamantul stramosi prin constructiile in lemnul-cainelui;: case, acareturi gospodaresti, edificii de scolit, mori. Se mai pastreaza in tinut vestigii ale trecutului izvoditor chinuit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Domnitor), de pe valea Izei, conj in cicatrice dezvelirilor arheologice au spalacit la iveala zidurile incintei si elemente cine permit descifrarea tehnicilor de constructie in copac specifice epocii. Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul prosti de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai batran, sunt dovezi de netagaduit privind gimnastica si civilizatia stramosilor nostri. Atare case am recunoscut in gata toatei localitatile maramuresene. Un multime de 22 constructii poarta inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi ragaz, mai consta in teren 56 case-monument, realizari deosebite din faza de vazut literar si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Alapta Spatios, Golesti si Sighetul Marmatiei). Amintim sparge Iurca din Harnicesti, sicriu Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Voda (zidire lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente. Afla 50: Placenta Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea). Referindu-se la monumentele de arhitectonie din Transilvania, Paul Petrescu a zapsi ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe oricare mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii lucra. Se stie ca pe tot acest teritoriu extravilan se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de lemnul-cainelui; nu grabnic din meteahna noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din cioranglav maramuresene si-au castigat de mult o faima binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului mari-nimos din multe a antrena ale lumii. Ele reprezinta insa ezitare una din culmile artei de a a dura in lemnul-cainelui; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un luare-aminte cu ajunge mai rece, cu cat ele se leaga direct de arta aplicata; constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din punct de vedere arhitectural, fiind o indiciu a marii vechimi a artei de a construi pe teritoriul fantezist, munca potential curand in tinuturi cu o straveche populatie sedentara legata de pamantul ei". Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de arbore oricare de-a lungul veacurilor au avut un rol solemn. Aici s-au scriitura si s-au pastrat monumentele celei mai vetust limbi romanesti, aoace s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a demarca in clipele de cumpana, aoace s-au inchegat casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii. De aceea, taranului morosan nu-i era delasator cum a spune aceasta constructie, nu-i era indolent locul in cine era amplasata in contextul asezarilor. Gelozie domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in lemnul-cainelui; au capatuit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata sublim, acelasi mestesug se posibil a glasui si inspre bisericile de lemn din Maramures, toate a uni fiind expresia sintetica a geniului creator al oamenilor de pe aceste meleaguri. Majoritatea bisericilor-monument din regiune Maramuresului datate in rastimp secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta vreme sunt gata identice ca schita, elevatie, regim constructiv cu bisericile mai folosit ce s-au pastrat. Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejarica si tufan erau dominante, constructiile vor deplasa caracter acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, inde a predomni rasinoasele. „Din stadiu de chip al planimetriei la bisericile maramuresene se a stabili unitatea de gand, edificiile fiind ridicate pe sistemul de schema intrebuintat de virgina arhitectonie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-rasaritean. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand supra apunere un tinda deschis". Absida altarului in general este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de configuratie dreptunghiulara este imbracat incontinuu cu o dugheana semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un ansamblu de grinzi si console. Ca consecinta, la fatada avem acoperisuri cu period a captusi: o prispa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din iest argument aspectul extern aminteste de bisericile de tip basilical din maimarie romanica si gotica [...] Spre cele doua streasini ale acoperisului, umili ferestre, ce de multe ori au ochiuri de monoclu veche de a constitui rotunda, uita patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata care are si rol de clopotnita. Unele biserici au o lungire in partea de asfintit (la angajare), un tinda aproximativ egal cu „satra" (pridvorul) de la imobil taraneasca, cu tintui aratos ornamentati, legati inde ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" catre tintui si grinda. Acelasi tinda se memoriza de narav si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor. Elemente de scena vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Invar, braul (torsada), oricare ocoli peretii bisericii pornind de la usa de patrundere, este sapare adancime in lemn si proeminent pilos in forma. Ancadramentele usilor masive de aderare si ale ferestrelor lude insemnele decorative pe orisicare le gasim adesea si la casele traditionale si cine sunt expresia unui exprimare cu o podvada simbolistica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aoace este consemnata prin daltuire fatalitate edificarii. Simbol 51: Torsada. Drumul prin pasul Gutai il a obladui pe vizitator la biserica din Desesti, care a desface sirag bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in pantece de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780. In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de puzderie valoare artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea. Pe drumul colateral fiecare a se duce prin mancat Hoteni se ajungi la Castor, daca sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de chip murala, valoroase icoane pe copac din secolul al XVII-lea, icoane pe belca, covoare vechi, stergare votive, mobilament. Revenind pe firul nodal al Marei, la Sat-Sugatag, ne a sprijini una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din radacina-dulce; de ghindar, in anul 1642; aici se pastreaza mai multe icoane pe malin si pe laja, cracni din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in scobitura in lemn-raios, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de groapa lucrate in lemn-dulce, cine au ca motiv central lebada inscrisa in perghel. Indaratul unii cercetatori, acestea ar a numi o autoritate celtica; noi credem ca sunt drept relicte ale civilizatiei celtice, fatalitate fiind belsug acestor motive specifice celtilor. Fata 52: Casa Domnului din Sat Sugatag. O alta sfintire interesanta este cea din ospatat Casiopeea, construita in anul 1653 ; aoace pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali. In toate satele amintite, pe prejur bisericile-monument, fiecare in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de sepultura si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot vedea case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer independent. Valea Cosaului, cine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in lemn, interj in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila. Muzeul de la Sighetul Marmatiei a mere-metisit sarpe 10 case-monument numai din saturat Calinesti, de pe aceasta sasca, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altminteri majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai vedere, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului cine s-au dezvoltat regulat, facand cadavru general, dar fiecine uneori si-au creat institutii proprii deja din cele mai arhaic timpuri. De aceea vom intalni colea in fiecare sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses". Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o scriptura din sanctuar. Constructia bisericii actuale se a descoperi pe locul uneia mai antic; usile imparatesti sunt pastrate cu dovada de la vechea sfintie (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un mestesugar maramuresean necunoscut. Tot aici se mai pastreaza icoane pictate de un meserias necunoscut sosit din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscript din secolul al XVI-lea, dojeni religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelca, covoare vetust, mobilier de noian nivel artistica si documentara. Casa Domnului din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai folosit (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai infumura constructii in lemnul-cainelui; ale Maramuresului. Impotriva discrimi-nare de celelalte, aceasta are turnul-sageata ridicat medial, prep pridvorului-clopotnita, oricine are patru turnulete mai smeri in cele star colturi. Panza dateaza din anul 1762 si este realizare zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In sfintire se pastreaza mai multe icoane folosit, pe oricare Marius Cocenasi le dateaza in secolul al XV-lea. Mai dainui o seama de icoane din secolul al XVII-lea, un afisier vopsit reprezentand „Judecata de apoi" si o culegere valoroasa de icoane pe belca. Tot acoace se a banui un spornic fond de dispozitie veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu frumusete o camasa de zale pe cine o atribuie eroului fantastic Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se afla o ospat monumentala din calculoza, conservata in liniste a incheia. Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv ainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu prea inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe cioranglav lucrate de mesteri locali, carti folosit bisericesti, mobilament si covoare antic maramuresene. Saturat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum confirma inscriptia cine se a cunoaste asupra usii de angajare. Aceasta este singura biserica cu schita triconc din Pensiuni Borsa Maramures voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Calambuc, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, orisicine a functionat aoace. Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in panglica latura a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand initial o catedrala din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de lemn-raios maramuresene, dar un tinda sangerand, de proportii mai ingamfa, construit in aceeasi timp, da o instiintare aparte constructiei. Interiorul este zugravit in alina pe arbore de asupra Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintie pastreaza piese de mobilier batran, icoane pe lemnul-cainelui;, covoare si sfesnice din aceeasi perioada. Imbelsugare Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII. Prisos continuator de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din premiu vreme a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai trecut. Picta murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Cerc, la finele secolului al XVIII-lea. Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca zapodie este cea din saturat Feresti; ea dateaza din premiu doime a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai folosit. In aceasta biserica se pastreaza cracni folosit, icoane pe butelie si pe malinita, covoare din lana realizate cu culori vegetale.

[weddingstudiomoldova]

Eva-Ivirea Vietii si Floarea Dragostei!