#Eolien offshore

[zehub]

Eolien en mer : l'aube des géants flottants

Le gouvernement français va, au printemps, dévoiler les lauréats du premier appel d'offres au monde pour la concession de trois parcs d'éoliennes offshore qui ne sont pas fixées au sol par des pylônes et des fondations.

[infotulcea]

Cristina Prună (USR): România va pierde încă trei ani până va putea să spere la primele investiții în energia eoliană din Marea Neagră!

Proiectul legii privind exploatarea energiei eoliene offshore a fost de abia acum lansat în dezbatere publică de Ministerul Energiei, deși legea trebuia să fie adoptată până la 30 iunie 2023, conform jaloanelor din PNRR. Și mai grav este că actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, pare să continue linia predecesorului său și România va pierde încă trei ani din cauza birocrației înainte…

[leontiucmarius]

Prima insulă energetică din lume va fi construită în Marea Nordului

Elia, un operator de sisteme de transport al energiei electrice, construiește o insulă artificială în Marea Nordului, pentru a funcționa ca un hub energetic. Pe lângă conectarea parcurilor eoliene offshore la continent, aceasta se va […] Articolul Prima insulă energetică din lume va fi construită în Marea Nordului apare prima dată în Descopera. Această știre a fost preluată de pe portalul…

[reseau-actu]

Le principal souci des grandes organisations non gouvernementales (ONG) de défense de l’environnement est, nous disent-elles haut et fort, de faire face à l’urgence climatique. Depuis des années, elles militent, soi-disant dans ce but, pour le développement rapide dans notre pays de centrales éoliennes et photovoltaïques, et la fermeture immédiate de nos centrales nucléaires. Leur idole est l’Allemagne, qui a construit maintenant une puissance de plus de 100 GW de centrales éoliennes et photovoltaïques[1], et aura fermé toutes ses centrales nucléaires d’ici 2022.

 Eolien + solaire – nucléaire = + de charbon et/ou de gaz

Mais, du fait de l’intermittence et du caractère fatal et non pilotable de l’éolien et du photovoltaïque, l’Allemagne a dû impérativement conserver l’intégralité de la puissance de ses centrales pilotables. Cela pour pouvoir faire face aux périodes sans vent et sans soleil en période de forte consommation, ce qui arrive plusieurs fois chaque hiver en même temps dans l’Europe Occidentale toute entière[2]. Elle a donc dû compenser la puissance électrique perdue par la fermeture de ses centrales nucléaires, par l’augmentation de celle de ses centrales à gaz et (un peu) à biomasse, tout en conservant ses centrales à charbon.

Le gouvernement français a semble-t-il décidé de céder aux injonctions de ces ONG, puisqu’il suit actuellement l’exemple de l’Allemagne. La France a déjà construit environ 23 GW d’éolien et de photovoltaïque, mais encore préservé sa puissance de nucléaire. Elle veut maintenant la diminuer. Mais elle veut aussi fermer ses quelques centrales à charbon (3 GW de puissance totale). Il lui faudra alors compter de plus en plus sur des centrales à gaz à cycles combinés (CGCC) comme centrales pilotables et, comme elle n’en a pas beaucoup actuellement (environ 6 GW seulement de puissance totale), en construire de nouvelles. Elle dispose aussi d’environ 3 GW de centrales à cogénération chaleur-électricité !

  Les émissions de CO2 de l’électricité sont bien plus faibles en France qu’en Allemagne !

Mais quels ont été jusqu’à présent les effets de la politique allemande sur les émissions de CO2 de sa production d’électricité, et donc sa réponse à l’urgence climatique, et comment ses émissions se comparent-elles jusqu’ici à celles de la France ?

L’Agence Européenne de l’Environnement estime régulièrement les quantités de CO2 dues à la production d’électricité des pays européens[3]. De 1990 à 2016, dernière année documentée, les émissions de l’Allemagne ont été au total d’environ 9 milliards de tonnes et celles de la France de 1,5 milliard. Cela est dû bien sûr à l’usage très important sur cette période des combustibles fossiles, charbon surtout, en Allemagne par rapport à la France, laquelle est mieux dotée en hydroélectricité et a développé le nucléaire jusqu’à lui faire produire environ 75% de son électricité. Si l’on rapporte ces valeurs au kWh produit, on constate que l’Allemagne a envoyé de ce fait en moyenne pendant cette période environ 550g de CO2 par kWh dans l’atmosphère, contre environ 100g pour la France. Les valeurs pour 2016, selon la même source, sont de 440,8 g pour l’Allemagne et de 58,5g pour la France, ce qui montre que si l’Allemagne a fait des progrès, ceux-ci sont en valeur relative bien moins importants que ceux de la France, malgré un développement spectaculaire de l’éolien et du solaire photovoltaïque en Allemagne.

Pour la France, suivre l’exemple de l’Allemagne est donc, d’un point de vue climatique, un non-sens absolu et une offense à l’esprit de la COP 21. Mais c’est aussi un danger, comme pour l’Allemagne, d’une dépendance exagérée au gaz.

  Charbon et gaz provoquent en Europe des morts que le nucléaire évite.

Le problème posé par les centrales à combustibles fossiles allemandes ne se résume pas à celui du climat et à celui de la dépendance au gaz. Ces centrales sont également préjudiciables à la santé publique, non seulement en Allemagne, mais ailleurs en Europe du fait de la pollution atmosphérique qu’elles entraînent dans les pays voisins. Une étude sur cette question[6], commanditée par des ONG environnementales, fait état d’environ 23 000 morts prématurées en 2013 en Europe rien que du fait des grosses centrales à charbon, dont 4350 dues aux seules centrales à charbon allemande, et 390 dues aux centrales à charbon françaises, soit de 2013 à 2038, à structure de production égale, environ 110 000 morts prématurées à venir dues à l’Allemagne, contre environ 10 000 dues à la France. Cela sans compter la contribution des centrales à fuel et à gaz, qui est loin d’être négligeable, selon une étude des médecins spécialistes Markandya et Wilkinson[7] publiée par la célèbre revue médicale « The Lancet ».

Une étude à laquelle les médias européens ont fait très peu de publicité est celle des climatologues américains Karecha et Hansen[8], qui expliquent, sur la base de l’étude de Markandya et Wilkinson, que le remplacement des centrales à charbon, à fuel et à gaz par des centrales nucléaires aurait évité 1,84 millions de morts prématurées dans le monde entre 1970 et 2010, dont 290 000 en France (et aussi évité l’émission de 64 milliards de tonnes de CO2) !

Pour la santé publique en Europe, la politique allemande de l’électricité n’est donc pas non plus un exemple à suivre pour la France.

  La politique allemande a un coût très élevé qui pèse sur les ménages.

Cette politique allemande est-elle au moins avantageuse d’un point de vue financier ? Certes non, puisqu’elle a déjà eu pour résultat de faire pratiquement doubler le prix de l’électricité pour les ménages par rapport aux prix français. Eolien et solaire photovoltaïque, aussi bas que deviennent leurs coûts de production, ne peuvent en effet que faire augmenter les coûts globaux de production du mix électrique. Il y a à cela trois raisons : 1- éolien et solaire photovoltaïque étant intermittents, leur coût d’investissement s’ajoute à celui des centrales pilotables puisque, en l’absence de solution par stockage, ils ne peuvent pas les remplacer 2- le réseau électrique doit être renforcé et développé : des milliers de km de lignes à haute tension sont par exemple construits actuellement en Allemagne, en opposition avec les populations concernées, pour amener l’électricité des éoliennes offshore du Nord aux industries du Sud. 3- Il faut subventionner les indispensables centrales pilotables, dont une partie de la production est remplacée par celle des centrales éoliennes et solaires, ce qui les rend moins rentables, pour qu’elles ne mettent pas la clef sous la porte.

En France, ce prix a d’abord augmenté surtout par le biais d’une taxe, la Contribution au service public de l’électricité (CSPE), affectée aux deux-tiers à l’éolien et au solaire en compensation de leurs surcoûts par rapport aux prix du marché. De 2009 à 2016, ce prix est devenu proportionnel à sa puissance installée d’éolien et de solaire photovoltaïque par habitant, phénomène que l’on a observé aussi en Allemagne, mais d’une manière générale dans les pays d’Europe Occidentale[9].

Mais depuis 2017 les taxes sur les carburants alimentent dans le budget de l’Etat un Compte d’Affectation Spéciale Transition énergétique (CASTE), dédié pour l’essentiel à l’éolien et au solaire photovoltaïque. Les subventions directes sont donc compensées non plus par des taxes sur l’électricité, mais par des taxes sur les carburants. En même temps les dépenses indirectes, augmentation des coûts de réseaux, subventions aux centrales pilotables… ont été mises à la charge du gestionnaire de réseau et d’EDF. Pour autant la CSPE n’a pas été supprimée. Elle a simplement été plafonnée à 27 euros/MWh TTC. L’augmentation du prix de l’électricité en France va donc maintenant certes moins dépendre de la capacité installée d’éolien et de solaire, mais en contrepartie ceux-ci deviendront responsables d’une partie de l’augmentation des prix des carburants, à laquelle les gilets jaunes ont été extrêmement sensibles.                                                                                                                                                        Rappelons que l’Allemagne aura dépensé pour sa transition énergétique à base d’éolien et de solaire  photovoltaïque plus de 500 milliards d’euros d’ici 2025, et probablement de l’ordre de 1000 milliards d’euros au bout du compte[10]. Cela veut dire que l’Allemagne a déjà consacré en moyenne plus de 25 milliards d’euros par an à cette politique, sans résultats pour le climat. Elle en a fait porter le coût essentiellement sur les ménages. Pourquoi vouloir en faire autant alors que, pour les mêmes raisons, il faut s’attendre à un échec piteux?

  L’éolien et le solaire détruiront en France plus d’emplois qu’ils n’en créeront.

Cette politique est-elle au moins créatrice d’emplois ? Sans doute en Allemagne pour les éoliennes, parce qu’elle en fabrique. Mais c’est beaucoup moins vrai du solaire photovoltaïque, car l’Allemagne importe comme tout le monde ses panneaux photovoltaïque de Chine. Quant à la France, elle ne fabrique ni éoliennes ni panneaux photovoltaïques et donc l’argent consacré à ceux-ci sera dépensé en grande partie à l’étranger. Il en résultera globalement une perte d’emplois supérieure à leur création, et un déficit commercial supplémentaire.

  ONG environnementales, revenez sur terre !

ONG environnementales, revenez sur terre, et, pour le climat, pour la santé publique, exigez de l’Allemagne qu’elle ferme au plus vite ses centrales à charbon et à gaz, et garde ses centrales nucléaires restantes, plutôt que d’exiger de la France qu’elle ruine ses citoyens et la rende addictive au gaz importé, en développant au forceps l’éolien et le solaire photovoltaïque inutiles, et en fermant ses centrales nucléaires. Exigez également que les sommes mises en pure perte sur l’éolien et le solaire photovoltaïque soient mises sur des actions efficaces de réductions des émissions de CO2 de nos secteurs les plus émetteurs, l’habitat et les transports ! C’est à cela que devrait servir une taxe carbone, et non à financer des éoliennes et des panneaux photovoltaïques qui ne peuvent réduire ces émissions en France. Avec en outre l’avantage de créer des emplois un peu partout en France, au lieu de les créer à l’étranger.

Et défilez pour le climat en Allemagne, et non en France qui est de ce point de vue la plus vertueuse des grandes nations industrialisées.

  [1] http://lemontchampot.blogspot.com/2017/03/ubu-chez-les-allemands.html

[2] https://www.sauvonsleclimat.org/fr/presentation/etudes-scientifiques/1963-intermittence-et-foisonnement

[3] https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/daviz/co2-emission-intensity-5#tab-googlechartid_chart_11_filters=%7B%22rowFilters%22%3A%7B%7D%3B%22columnFilters%22%3A%7B%22pre_config_ugeo%22%3A%5B%22European%20Union%20(current%20composition)%22%5D%7D%7D

[4] https://allemagne-energies.com/2019/01/27/allemagne-une-sortie-du-charbon-preconisee-dici-2038/

[5] https://www.sauvonsleclimat.org/fr/presentation/etudes-scientifiques/3667-le-stockage-de-lelectricite-realites-et-perspectives-2

[6] https://env-health.org/IMG/pdf/dark_cloud-full_report_final.pdf

[7] Markandya, A., and Wilkinson(P.), 2007 : https://www.academia.edu/12681524/Electricity generation_and_health

[8] Kharecha, P.A., and J.E. Hansen, 2013: Prevented mortality and greenhouse gas emissions from historical and projected nuclear power. Environ. Sci. Technol., 47, 4889-4895, doi:10.1021/es3051197

[9] https://www.sauvonsleclimat.org/fr/presentation/etudes-scientifiques/3375-electricite-renouvelable-intermittente-europe

[10] https://www.welt.de/wirtschaft/article158668152/Energiewende-kostet-die-Buerger-520-000-000-000-Euro-erstmal.html

[reedfrn]

« Le parc éolien marin le plus puissant du monde sera écossais »

Lundi 17 janvier, le gouvernement écossais a annoncé les résultats de la mise aux enchères de lots en mer du Nord pour l'installation de dix-sept projets d'éoliennes offshore. Les projets contiendront une surface de 7 000 km2 et devraient atteindre une puissance de 25 gigawatts, environ un tiers de la puissance du parc nucléaire français. Ils seront installés d'ici à 2030.

Sur les soixante-dix participants de la mise aux enchères, les grands gagnants sont les compagnies pétrolières comme Shell, BP et Total qui sont déjà très actives en mer du Nord. En fait, 100 000 personnes en Écosse travaillent dans l'industrie pétrolière et gazière et ces méga-enchères rapportent déjà au gouvernement écossais près de 840 millions d'euros. Mais Friends of the Earth ( Amis de la Terre ) conseille qu'il faut « mettre en place des conditions strictes pour que ces entreprises utilisent des ressources locales et offrent des opportunités aux travailleurs du pétrole et du gaz », car ils ont montré un préférence d'en faire construire les fondations des éoliennes ailleurs. 

Bien qu'il existe des problèmes avec les grands multinationales qui feront ce projet, l'installation des éoliennes offshore jouera un rôle crucial pour aider à réduire les émissions et le soutien gouvernemental montre un signe de la confiance envers les énergies renouvelables et le développement d'une économie verte en Écosse.

https://reporterre.net/Le-parc-eolien-marin-le-plus-puissant-du-monde-sera-ecossais?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=nl_hebdo

[edufinonline]

Danemarca vrea să investească 30 miliarde de dolari în construcţia de insule artificiale care să găzduiască turbine eoliene Danemarca a mai făcut marţi un pas cu planurile care care vizează construcţia de insule artificiale care să găzduiască parcuri de turbine eoliene offshore, cu o capacitate de până la

[eoliengolfedulion-blog]

Éoliennes en mer. Où en sont les projets français ?

Même si les éoliennes en mer sont pleines d’avenir, la France accuse un léger retard dans le domaine. Quelques projets existent, mais il n’y a pas encore eu de chantier concret. En effet, le processus se compte en années. Il s’avère encore plus long si des associations mettent tout en oeuvre pour le freiner. À l’heure actuelle, plusieurs projets attendent encore le feu vert pour se lancer, comme celui de Dunkerque, de Courseulles-sur-Mer, mais aussi en Vendée ou encore à proximité de l’île d’Oléron. Quatre parcs éoliens ont été autorisés et devraient bientôt voir le jour: à Fécamp, à Dieppe, à Saint-Nazaire ou encore à Saint-Brieuc. Mais outre ces parcs éoliens offshore classiques, la France accueillera aussi des éoliennes flottantes. Cette technologie innovante permet d’accroître l’efficacité des éoliennes tout en respectant l’environnement. Quatre devront être installées entre Groix et Belle-Ile en 2019. Le golfe du Lion accueillera également un parc pilote éolien, nommé EFGL. D’ici 2020, quatre éoliennes flottantes prendront place au large de Leucate Le Barcarès. Cette ferme correspond à une zone idéale pour cette innovation, car elle a été reconnue comme le premier gisement éolien maritime français. Elle a été fondée en adéquation avec les acteurs locaux. 

Site officiel EFGL

[zehub]

VIDEO. Eolien marin : le parc flottant, la solution écossaise qui intéresse la France

L'éolien offshore a le vent en poupe : à l'horizon 2050, la France prévoit d'exploiter 50 parcs en mer. Cette ruée vers le vent est peut-être une bonne nouvelle pour la transition écologique, mais pas toujours pour les riverains et les vacanciers, qui accusent les éoliennes de défigurer des côtes jusque-là préservées. La solution pourrait nous venir d'Ecosse... Explications dans cet extrait d'"Envoyé spécial".

[leontiucmarius]

Amazon testează eliminarea carbonului cu ferme de alge între turbinele eoliene

Amazon investește fonduri semnificative în eliminarea carbonului folosind alge prin intermediul primei ferme de alge marine la scară comercială din lume, situată convenabil între turbinele eoliene offshore. „Prin amplasarea fermei într-un spațiu anterior gol dintre […] Articolul Amazon testează eliminarea carbonului cu ferme de alge între turbinele eoliene apare prima dată în Descopera. Această…

[smartseo4you]

Planurile Hidroelectrica pentru 2025: investiţii de 26 miliarde lei

New Post has been published on https://reporterliber.ro/planurile-hidroelectrica-pentru-2025-investitii-de-26-miliarde-lei/

Planurile Hidroelectrica pentru 2025: investiţii de 26 miliarde lei

Compania de stat Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, şi-a planificat investiţii de 26 miliarde lei până în 2025 în retehnologizarea hidrocentralelor existente, dar şi în construcţia unoi centrale noi şi în dezvoltarea unor amenajări noi pe Dunăre, iar o parte din investiţii vor fi direcţionate în parcuri eoliene onshore şi offshore (în largul mării), parcuri fotovoltaice, producţia de electricitate pe bază de biomasă, producţia de hidrogen prin hidroliză, precum şi în dezvoltarea de reţele de e-mobility, staţii de alimentare pentru maşinile electrice, transmite News.ro.

Compania vrea astfel să îşi diversifice portofoliul de capacităţi de producţie, dar şi să dezvolte zona de furnizare a energiei şi să îşi mărească numărul de clienţi.

Investiţiile totale de 26,04 miliarde lei vor fi împărţite astfel: 17,93 miliarde lei în proiecte hidroenergetice noi de 713,62 MW, 3,005 miliarde lei în proiecte de retehnologizare şi modernizare, iar alte 5,104 miliarde lei în proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri de 655 MW.

„În urma unor studii şi analize aprofundate, se vor demara proiecte de producere de energie din surse regenerabile de energie eoliană on şi off-shore, solară şi biomasă, în acelasi timp cu continuarea dezvoltării de proiecte noi hidroenergetice, precum şi a proiectelor de retehnologizare şi modernizare a grupurilor în funcţie de starea tehnică şi a depăşirii durată de viaţă a acestora���, arată compania.

Planul investiţional propus pentru perioada următoare aduce un plus de putere de 1.368,62 MW şi o producţie adiţională medie anuală estimată la 5.160,71 GWh/an.

„Hidroelectrica are un plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiectenoicare însumează aproximativ 26,04 miliarde lei, şi care pe lângă asigurarea unui nou ciclu de viaţa a portofoliului de centrale existent, va transforma compania în campionul decarbonizarii economiei româneşti. Direcţiile majore ale politicii investiţionale a Hidroelectrica sunt reprezentate de finalizarea capacităţilor de producţie aflate în stadiu avansat de execuţie, realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelorexistente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei”, arată compania într-un document consultat de News.ro.

Autorii documentului spun că proiectele strategice investiţionale ale Hidroelectrica pentru perioada 2020-2025 vizează următoarele categorii: proiecte hidroenergetice noi aflate în derulare; proiecte de retehnologizare si modernizare; proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri.

„Contextul actual de funcţionare al societăţii impune adaptarea la direcţiile stabilite prin Pactul Ecologic European care vizează trecerea la o producţie de energie neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 până în anul 2050. Noile ţinte europene doresc să accelereze ritmul investiţional în zona energiilor curate, şi sustenabile, această intenţie şi necesitate fiind întărită şi prin politica naţională -Ordinului Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri nr. 893 din 16 aprilie 2020”, transmite News.ro.

Pentru perioada viitoare, Hidroelectrica are în plan execuţia de proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei. Obiectivele de investiţii au o putere instalată totală de 713,62 MW şi pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an.

În ceea ce priveşte amenajările noi pe fluviul Dunărea, în aval de hidrocentrala Portile de Fier II, se urmăreşte realizarea unor amenajari, estimate la acest moment între 380 si 610 MW putere instalată, respectiv 2.300 – 3.450 GWh/an producţie de energie electrică în funcţie de locaţie.

„Studiile întocmite până în prezent pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, o importantă sursă de acoperire a necesarului de energie electrică în sistemul energetic naţional, au ţinut seama de toate implicaţiile legate de situaţia topografică şi geologică a terenurilor adiacente acestuia, de posibilităţile tehnice de realizare a tuturor părţilor componente ale unei astfel de amenajari precum şi de satisfacerea altor folosinţe. Astfel, au fost studiate variante de noduri hidrotehnice printre care Turnu Măgurele -Nicopol Islaz-Somovit, Cioara-Belene, Tulcea-Măcin s.a. Lucrările la amplasamentul Turnu Magurele-Nicopol au fost începute încă înainte de anul 1989 dar au fost sistate pe fondul lipsei de interes manifestate de Guvernul Bulgariei”, se arată în strategie.

Hidroelectrica are în vedere reanalizarea variantelor fezabile din punct de vedere tehnic, urmărind totodată ca obiectiv realizarea unui complex hidrotehnic pe sectorul aferent exclusiv României (aval de Călăraşi), şi doar în secundar o lucrare comună efectuată printr-un parteneriat cu Bulgaria (de exemplu Islaz-Somovit). Sectorul aval de Porţile de Fier II a fost analizat în trei trepte Islaz-Somovit, Călăraşi-Silistra împreună cu partea bulgară şi Dinoceţia -Macin numai partea română, fiind situat pe sectorul românesc.

„De-a lungul timpului s-au făcut numeroase demersuri de realizarea în comun cu partea bulgară a unui complex hidrotehnic, din pacate fără succes, precum şi faptul că lucrările începute şi finanţate de partea română la Complexul Turnu-Magurele-Nicopole înainte de anul 1989, au fost sistate din lipsa de reacţie a partenerului străin”, spun autorii proiectului.

Hidroelectrica precizează că îşi propune să studieze amănunţit variantele posibile având ca ţintă principală realizarea unei centrale cu o putere instalată care să permită realizarea uvrajelor doar în sectorul românesc (Pi=380 MW şi Energie medie minimă de 2.300 GWh/am corespunzator unui NNR de circa 10 mdM).

„Studiul de fezabilitate pe care Hidroelectrica îşi propune să-l realizeze în perioada 2021-2022 va avea în vedere finanţarea proiectului prin atragerea de fonduri europene nerambursabile în proporţie de până la 50% din valoarea totală a investiţiei. Studiul de fezabilitate va analiza în amănunt şi variantele alternative , cea mai interesantă variantă fiind Islaz Somovit (se lasă deschisă posibilitatea pentru realizarea ultimei centrale de pe cursul râului Olt, cea de la Islaz şi punerea în funcţiune a salbei de centrale cu funcţionare reversibilă care deşi are indicatori tehnico-economici superiori celei de la Macin prezintă dezavantajul că este necesar acordul ţărilor vecine pe acest sector (Bulgaria şi parţial Serbia). Astfel, în funcţie de rezultatele noilor condiţii de piaţă, urmează să fie actualizate studiile de fezabilitate privind indicatorii de eficienţă tehnico-economică ai acestor proiecte. Pentru finanţarea acestor lucrări Hidroelectrica are în vedere accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru realizarea funcţiunilor nonenergetice, parte integranta din obiectivul de investiţii, sau implementarea unor noi scheme de sustinere pentru astfel de investiţii (feed in tariff, CFD – contract for difference etc)”, arată compania, citată de News.ro.

Pentru proiectele de capacităţi noi dezvoltate pe Dunăre, Hidroelectrica are în vedere atragerea de fonduri europene sau scheme de sprijin într-o proporţie de până la 50% iar pentru proiectul de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore ţintim o finanţare europeană sau scheme de sprijin specifice sustinerii investiţiilor în energie verde de până la 50% din valoarea investiţiei. Astfel, în perioada de implementare a strategiei investiţionale, Hidroelectrica îşi propun econtractarea de fonduri europeane nerambursabile, şi a diverselor scheme de sprijin, în vederea atingerii ţintelor de decarbonizare, în valoare de până la 7,7 miliarde lei.

De asemenea, Hidroelectrica are în plan proiecte noi de diversificare cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcţiune de capacităţi noi de producţie cu o putere instalată totală de peste 655 MW şi o producţie medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an.

„Funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate privind optimul de capacitate adiţională de producere a energiei electrice din surse eoliene şi solare, precum şi de schemele de susţinere cu fonduri nerambursabile care vor fi implementate, Hidroelectrica va dezvolta un portofoliu de centrale eoliene onshore şi offshore precum şi centrale fotovoltaice”, mai arată compania.

Proiectul are o valoare estimată de circa 1,872 miliarde lei (la o putere instalată de 300 MW), cu o energie medie anuală estimată de 683,28 GWh/an, considerându-se un factor de capacitate mediu de 26%. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2025.

Proiectul are o valoare estimată de circa 2,88 miliarde lei (la o putere instalată de 300 MW), cu o energie de medie anuală de aproximativ 998,64 GWh/an, considerându-se un factor de capacitate mediu de 38%. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2026.

„Criteriile ce vor fi utilizate de Hidroelectrica la dezvoltarea proiectelor de producere de energie eoliene au în vedere următoarele aspecte: identificarea unor locaţii cu potenţial eolian/solar optim necesar funcţionării constante a parcului pe parcursul întregului an, confirmate de studii de vânt/soare realizate de către firme de specialitate; realizarea de documentaţii detaliate pentru determinarea principalilor indicatorilor tehnico – economici ai proiectului; realizarea unor capacităţi de producţie dispecerizabile; valorile targetate pentru factorul de capacitate şi coeficientul de disponibilitate ale capacităţilor de producţie vor fi aliniate cu valorile aferente altor proiecte similare în care s-a utilizat tehnologie de ultimă generaţie; obţinerea de acorduri/avize/autorizaţii fără restricţii/condiţionări majore pentru faza de construcţie, precum şi pentru întrega perioadă de viaţă a capacităţilor realizate; posibilitatea racordării la SEN fără costuri majore sau restricţii de exploatare; situaţia juridică fără litigii a terenurilor aferente proiectului; asigurarea accesului fără restricţii la toate elementele capacităţilor de producţie pentru toate activităţile necesare construirii şi operării”, precizează compania, citată de News.ro.

Hidroelectrica mai are în vedere şi capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de 50 MW-100MW, funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate. Proiectul are o valoare estimată de 193,5 milioane lei (la o putere instalată de 50 MW), cu o energie medie anuală de aproximativ 80 GWh/an. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.

„Diversificarea capacităţilor de producţie deţinute în portofoliu va conduce la optimizarea costului de producţie, flexibilitate în utilizarea resurselor deţinute, posibilitatea optimizării regimului de exploatare şi livrare a energiei electrice produse pe resursele utilizate, evitarea plăţii dezechilibrelor generate etc. Existenţa în portofoliul de producţie al companiei şi a altor tipuri de capacităţi de producţie din surse regenerabile de energie, parcuri eoliene şi parcuri solare, poate conduce la obţinerea unor potenţiale sinergii prin crearea unor UD-uri (unităţi dispecerizabile) mixte, prin care se poate optimiza prognozarea producţiei prin compensarea dezechilibrelor generate de diferitele tipuri de capacităţi de producţie”, arată compania.

Pe lângă proiectul de construcţie al centralei de producţie de energie se vor achiziţiona şi echipamente speciale pentru curăţarea grătarelor hidrocentralelor. Locaţia proiectului este lângă centrala Porţile de Fier I. Proiectul are o valoare estimată de aproape 81,6 milioane lei. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.

De asemenea, un alt proiect este cel de mobilitate (E-mobility) bazat pe energie verde, constând în realizarea unei reţele de staţii de alimentare pentru maşinile electrice la nivel naţional.

„Realizarea unui proiect de staţii de încărcare electrică (E-Mobility) cu distribuţie naţională şi în măsura acceptării, achiziţia de automobile electrice pentru flota companiei din Bucureşti şi de pe teritoriul celor şapte sucursale teritoriale. Obiectivul general al proiectului vizează amenajarea de staţii de încărcare pentru vehicule electrice în parcările sediilor Sucursalelor şi Uzinelor Hidroelectrice, centralelor hidroelectrice amplasate oportun, dar şi ale instituţiilor publice (primării, consilii judeţene) sau în punctele inter modale din ţară (aeroport, gări, spaţii puse la dispoziţie de către colaboratorii Hidroelectrica în acest proiect, etc). Proiectul implică realizarea de staţii de reîncărcare pe teritoriul ţării, care vor fi amplasate pe culoarul TEN-T, sprijinind astfel dezvoltarea transportului ecologic şi interconectarea cu restul Europei, în proximitatea centralelor hidroelectrice şi a sucursalelor, precum şi în Bucureşti şi oraşele aflate pe culoar. Stocarea energiei electrice şi utilizarea automobilelor electrice la scară naţională conduc la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea cotei de energie primară utilizată, precum şi la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, prin reducerea semnificativă a gradului de poluare”, se menţionează în strategie.

Parcurile auto ale Hidroelectrica şi ale altor entităţi publice sau private vor putea fi alimentate cu energia astfel stocată.

Pentru perioada viitoare, Hidroelectrica are în plan proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de circa 3 miliarde lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de aproximativ 4.651 GWh/an. Prin retehnologizare se urmăreşte creşterea nivelului tehnologic al centralelor hidroelectrice şi îmbunătăţirea funcţionării acestora pe durata întregului ciclu de viaţă, prin implementarea soluţiilor tehnice de ultimăgeneraţie care să permită operarea de la distanţă, cu implicarea minimă a factorului uman.

Pentru finalizarea investiţiilor aflate în execuţie ale Hidroelectrica sunt necesare circa 1,37 miliarde lei. Puterea instalată cumulată a acestor obiective va atinge 239,94 MW, iar producţia estimată pentru un an mediu hidrologic este de circa 758,33 GWh, aport suplimentar de energie în Sistemul Energetic Naţional.

Pentru creşterea siguranţei în funcţionare, compania vrea să aloce 324 milioane lei. În acest capitol sunt încadrate obiectivele de investiţii prin care se urmăreşte asigurarea exploatării obiectivelor hidroenergetice în condiţii de siguranţă, respectarea cadrului legal privind construcţiile hidroenergetice şi gradul ridicat de risc pe care îl implică administrarea acestora, asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii pentru personalul de exploatare precum şi reducerea factorilor de risc pentru mediu şi societatea civilă, transmite News.ro.

[offshorerenewable2020]

Enbridge sheds part of stake in French offshore wind JV with EDF

Enbridge sheds part of stake in French offshore wind JV with EDF

Canadian energy company Enbridge Inc (TSE:ENB) has agreed to offload 49% of its 50% interest in the developer of three offshore wind projects in France to the Canada Pension Plan Investment Board, which operates as CPP Investments.

Under the agreement, which Enbridge unveiled in its first-quarter financial report on Thursday, the company will sell most of its shares in Eolien Maritime France…

[lescompagnonscouvreurs]

Eolien en mer : Siemens-Gamesa remplace GE pour deux projets

EDF Renouvelables a sélectionné le constructeur d'éoliennes germano-espagnol Siemens-Gamesa pour la fourniture des turbines de deux projets éoliens offshore au large de la France, après le renoncement de l'américain General Electric, ont indiqué les groupes concernés dans des communiqués séparés.

Article : https://feeds.feedblitz.com/~/601109456/0/isolationcomblesperdus

[renewable-monkey]

Siemens Gamesa Takes Over Nearly 1 Gigawatt Of Offshore Projects From GE

Siemens Gamesa Renewable Energy will likely supply approximately 1 gigawatt (GW) of offshore wind turbines for two French offshore wind farms being developed by Eolien Maritime France, taking over supply from GE Renewable Energy, which ceded an agreement that has been plagued by delays since 2012.  source https://cleantechnica.com/2019/04/17/siemens-gamesa-takes-over-nearly-1-gigawatt-of-offshore-projects-from-ge/

[78682homes]

Eolien offshore: l'Allemagne à la recherche d'un second souffle 78682 homes

http://www.78682homes.com/eolien-offshore-lallemagne-la-recherche-dun-second-souffle

Eolien offshore: l'Allemagne à la recherche d'un second souffle

Une Allemagne à la traîne sur ses objectifs climatiques inaugure mardi, en présence de la chancelière Angela Merkel, le parc éolien d’Arkona en mer Baltique, censé aider le pays et l’Europe à hâter la transition énergétique. Voici trois choses à savoir sur le sujet.- « Multiprise » -A mi-chemin entre la Suède et l’Allemagne, alignées au large de la pastorale île allemande de Rügen, les 60 gigantesques éoliennes du parc d’Arkona ont été installées l’année dernière en un…

homms2013

#Informationsanté

[fairstionlybaker]

Prysmian wins €220m cable connection orders for three French offshore wind farms

Eolien Maritime France (EMF) has placed the orders with Prysmian, for its two offshore wind farms, Fécamp and Courseulles-sur-Mer, located off the North France coast. These two contracts

[Read More ...]

This feed powered by J & A Business Solutions

Prysmian wins €220m cable connection orders for three French offshore wind farms was originally posted by Energy News That Matters