#Dr Minovici

[steliosagapitos]

        ~ “On the București-Ploiești Road, near the Băneasa Station, there is the Museum of Traditional Art Prof. Dr. Nicolae Minovici. The Dr. Nicolae Minovici Folk Art Museum was built on the outskirts of Bucharest in 1905 to become the owner's holiday villa. But in 1906, the purpose of the building changed, becoming a shelter for a vast collection of Romanian ethnographic art, collected with love by him, and the first dedicated museum in Bucharest. The construction of the neo-Romanian style building fell to his friend, the architect Cristofi Cerchez. Villa Minovici is also called the Villa with bells because of the tower inspired by the Oltenes kulele equipped with bells. The inner courtyard stretches over a generous surface, being decorated with several statuettes. Nicolae Minovici was born in 1868, being the seventh living child of the family of Ștefan Minovici. He graduated from high school in Bucharest, at St. Sava. He followed a year at the School of Fine Arts and the Faculty of Medicine. In 1898, Nicolae Minovici obtained the title of doctor in medicine, with the work ‘Tattoos in Romania’. In 1906, he founded the first Rescue Society in the Balkans, which for over 30 years was maintained from his own income, although his services , according to the law, had to be provided by Bucharest City Hall. In 1934 he created the first hospital with service permanent emergency in Romania, the second in Europe after the one in Moscow. In 1926 he was elected mayor of the blue sector without being a candidate, contributing to its development. He died at the age of 72 in 1941, following laryngeal cancer. He was not married and there are no known direct heirs, all the wealth was donated to the state and the associations that took care of orphaned children.” ~

[rudyroth79]

Știri: Misterele simbolurilor de la Muzeul Nicolae Minovici, dezlegate într-o expoziție specială (8 noiembrie 2023, București)

Muzeul Municipiului București invită publicul să viziteze noua expoziție care va fi deschisă începând de miercuri, 8 noiembrie 2023, ora 10.00, în sala de conferințe a Muzeului Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr 1). Noul proiect muzeal se intitulează Ghid de ornamentică tradițională în colecția Muzeului Nicolae Minovici și este menit a introduce vizitatorul în interiorul…

[bartholomaus]

. Nu se doreste un doctorat, nici un raport guvernamental. Este de îmbunătățit cu noi informații, dar nu cred că se va schimba ceva în mod esențial. Se stie că cele cateva orase mari, in frunte cu Bucureștii sunt foarte departe față de rural. Asa era si în 1907, când la Bucuresti sau Iași era aproape ca în orice oraș european, iar la țară se trăia ca în neolitic. Marile capete învățate ale României NU au plecat din negura ruralului. Cei mai mulți intelectuali români au venit din mica si marea boierime (în prima fază), apoi din burghezia urbană. Asta în cazul în care n-au fost străini de-a dreptul. Si abia la final din zona înstărită a ruralului. Hai să vedem cu exemple: Bolintineanu, Alecsandri, Aman, Mincu, Kogălniceanu, Macedonski, Caragiale, Brătienii, Carol Davila, frații Minovici, Spiru Haret, Barbu Delavrancea, Coșbuc, Slavici, Odobescu, Anghel Saligny, N. Grigorescu, Emil Racoviță, Gr. Antipa, Dr. Cantacuzino, G. Enescu, Gr. Cobălcescu, Al Marghiloman, Eminescu (din familie de mici intelectuali de țară), N.Iorga, Hașdeu... Etc etc. Singurul pe care mi-l aduc aminte ca provenind din țărani 100% ar fi Ion Creangă. Eventual si Dr. Severeanu, provenind dintr-o familie de țărani înstăriți din Mehedinți. Ar mai fi câțiva, dar puțini de tot... După ww2 și instaurarea comunismului au fost ridicați forțat mulți intelectuali din mediul ”sănătos” al țărănimii. Și... ?? România, ca mai in toate tarile cu traditie majoritara rurală, fără o burghezie urbană cu vechime, are o cultură specifică fata de liderii politici, venită direct din evul mediu. Oamenii i percep pe politicieni nu ca pe niste slujbași ai statului ci ca pe niste boieri ce e firesc să fie aroganți și hoți. Dacă boierii sunt ”buni” si le promit că le mai aruncă și lor cate o ciosvârtă e bine. Pt omul obisnuit ”toți sunt la fel” fiindcă nu-si imaginează că cineva ar vrea sa ajunga acolo decat ca sa fie ”boier” si sa fure. Fiindcă asta ar face și el dacă ar ajunge acolo. Dar desi ”toti sunt la fel” unii pot fi mai buni dacă mai si ”DAU” cate ceva la popor. Deci cei ce promit că mai si dau se aleg. Pe nimeni nu intereseaza CE FAC sau CE si DACA CONSTRUIESC ceva boierii politici. Ci doar DACĂ și CÂT DAU... Antena 3 stie un lucru bun, canta'le ce vor sa asculte. Ei nu formeaza opinii. Ci doar le intaresc. Trebuie plecat de la cum se prezinta societatea Romaneasca azi. Ce este important pentru romani. Problema este cum te raportezi la acest fapt. Comunitatea LGBT este restransa si nu iti va da voturi ca sa guvernezi. La fel cei ce lucreaza in Multinationale. Trebuie sa te adresezi romanului mediu si neaos, care este Ortodox si Anti Nationale si alte artificii din astea. Nu poti sa"l tratezi cu aroganta paternalista si sa astepti ca iti va da votul. Daca Clotilde insasi prin sotul ei il acuza pe Nicusor de Sorosisme ce sa mai zic. Se da dovada de un amatorism vizibil, lipsa de leadership charismatic, si dezbinare cand vine vorba de dreapta din Romania. Nu este clasa de mijloc destul de numeroasa care sa fie catalizatorul ei.

[radioclasic]

Ceramica din atelierele Domeniilor Coroanei Regale

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită să participaţi la evenimentul de lansare a volumului „Colecția Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici. Repertoriu de ceramică. Volumul 1. Ceramica din Atelierele Domeniilor Regale” – autoare fiind tinerele cercetătoare Nicoleta Bădilă și Silvia-Valentina Zamfir – care va avea loc la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei, nr. 56), marți, 14…

[ilikegoodstories]

Agfa Agfacolor 200 (exp. ‘06)

[antiquesfreaks]

According to Buzzfeed, everyone photographed in the 19th century was secretly dead the whole time. The truth is somewhat murkier. From Dr. Minovici's forensic Frankenstein to "hidden mother" portraits and the ice-box incident, the Antiques Freaks dive into the ghastly Victorian habit of post-mortem photography. Posing stand not provided.

[turistprinro]

Expoziția tematică „Curiozități arhitectonice bucureștene: Gheorghe Leahu” este deschisă la Muzeul Dr. Nicolae Minovici, până în data de 3 noiembrie 2019. 

Arhitect și acuarelist, Gheorghe Leahu s-a născut la 10 mai 1932 la Chişinău, iar în 1940 a ajuns la Bucureşti împreună cu familia. A urmat cursurile de arhitectură ale Institutului de Arhitectură Ion Mincu între anii 1951-1957.

Aici a avut ocazia să se formeze sub îndrumarea unor profesori de formaţie occidentală, care au activat ca arhitecţi în România interbelică, precum Duiliu Marcu sau Octav Doicescu. Aceştia i-au cultivat un respect deosebit faţă de patrimoniul construit. În perioada 1957-1991 a lucrat ca arhitect în cadrul Institutului Proiect Bucureşti, care realiza planurile urbanistice şi de arhitectură pentru Capitala României, fiind responsabil pentru proiectarea unor clădiri emblematice construite între anii 1970 – 1980.

La vârsta de 17 ani, într-o excursie, Gheorghe Leahu a realizat primele sale acuarele cu subiecte de arhitectură. În calitatea sa de acuarelist-arhitect, Gheorghe Leahu a încercat să creeze veritabile documente.

O serie de acuarele, care reprezintă peisaje urbane din centrul vechi al Bucureştiului, au fost adunate de Leahu într-un album intitulat „Bucureşti – arhitectură şi culoare”, publicat în 1989 la Editura Sport-Turism. După 1989, Leahu şi-a expus acuarelele în numeroase expoziţii din ţară şi străinătate (New York – 1992, Viena – 1994, Chicago – 1995, Paris – 2001, Veneţia – 2002).

În expoziția deschisă la Muzeul Dr. Nicolae Minovici se regăsesc câteva dintre acuarelele reproduse în albumul „Bucureşti – arhitectură şi culoare”. Titlul expoziției, „Curiozități arhitectonice bucureștene”, este inspirat de o acuarelă în care două case de pe Str. Atelierului, ce se află în aceeași curte, intră în dialog.

Ferestrele largi și scările exterioare oferă un dinamism aparte compoziției, iar poarta deschisă ne invită să pătrundem în interior. Acuarelele prezintă imagini inedite ale Bucureștiului, surprinse cu acuratețe și cu atenție pentru detaliu. Volumele, proporțiile, umbrele și culorile generează o atmosferă urbană aerisită, animată adesea de siluetele unor trecători sau ale unor mașini. Majoritatea acuarelelor sunt realizate în anii ’80-’90 ai secolului trecut.

Arhitectul Gheorghe Leahu a imortalizat pentru viitor Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor, Liceul de muzică Dinu Lipatti, Piața Gării de Nord și Magazinul Sora, Gara Obor, Biserica Popa Chițu, Str. Doamnei (caracterizată de autor drept strada tipică a Micului Paris), Biserica Lutherană și blocurile din Piața Palatului, Turnul Bărăției, Pasajul Victoriei din fața Palatului Telefoanelor, Biserica Rusă și multe altele.

Sala de Conferințe a Muzeului Dr. Nicolae Minovici găzduiește această expoziție în perioada 28 august – 3 noiembrie 2019.

Intrarea la vernisaj este liberă.

Mai multe informații pe siteul Muzeului Municipiului București

Curiozități arhitectonice bucureștene Expoziția tematică „Curiozități arhitectonice bucureștene: Gheorghe Leahu” este deschisă la Muzeul Dr. Nicolae Minovici

[internationalwardrobe]

The house of Dr. Nicolae Minovici, who was in love both with medicine and Romanian folk art. He obtained the title of doctor 1898 with the work „Tatoos in Romania“. https://www.instagram.com/p/B030--5IOJQ/?igshid=oexhkevgalte

[stiri-noi]

NOAPTEA MUZEELOR 2018: acces gratuit pentru vizitatori

Vineri, accesul va fi gratuit între orele 10,00 – 18,00, iar sâmbătă începând cu ora 18,00.

Sâmbătă, de Noaptea Muzeelor, la cele opt muzee ale Muzeului Municipiului Bucureşti (MMB) vizitatorii vor putea vedea spectacole de teatru, concerte, observaţii astronomice.

Palatul Suţu – una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti – oferă vizitatorilor reprezentaţii ale grupului “Redescoperă Istoria”, trei spectacole diferite ale Teatrului Masca, precum şi un concert extraordinar, la miezul nopţii, cu soprana Arlinda Morava şi Bucharest Ladies Cvintet. De asemenea, pot fi vizitate expoziţiile “Timpul Oraşului”, “Fizionomii unificatoare”, “Toţi în unu – Povestea unui proiect de ţară”, “Războiul între mit şi artă”, “Jozef Pilsudski – om de stat al Poloniei şi Europei”, “Imagini ale invizibilului” şi expoziţia outdoor de fotografie InstantA.

La Casa Filipescu-Cesianu vor fi organizate două spectacole cu actorii Irina Movilă, Marius Bodochi, Vitalie Bichir, Dorin Enache, Vlad Brumaru, Lorena Sanda, Ana Dumitrescu şi Mihnea Ghinea, cărora li se alătură instrumentiştii Cristian Soleanu şi Constantin Urziceanu, iar Teatrul Masca va avea trei spectacole. În cadrul muzeului pot fi vizitate expoziţiile “Muzeul Vârstelor” şi “Zeiţe şi şamani în credinţele străvechi. Plastica antropozoomorfă – de la artă la identitate”.

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” va avea deschisă noua expoziţie permanentă “Descoperim împreună Universul: Expoziţie de Astronomie” al cărei subiect este sistemul solar.

Şi la Muzeul Theodor Aman vor fi organizate două reprezentaţii ale Teatrului Masca.

La Muzeul George Severeanu vizitatorii vor putea asculta un concert de chitară clasică susţinut de Tudor Anghelescu şi concertul “When Violin Meets Guitar” cu Natalia Colotelo Pancec şi Emilian Florentin Gheorghe. În cadrul muzeului poate fi vizitată noua expoziţie permanentă “Pe urmele trecutului. Colecţia Maria şi Dr. George Severeanu”.

Muzeul Nicolae Minovici va fi animat de statuile vivante ale Teatrului Masca, iar Maria Chifu (fagot), Olga Podobinschi (pian), Mihaela Pletea (soprană), Radu Vâlcu (chitară) şi Alexandra Poenaru (balerină) au pregătit un concert extraordinar. Colecţia de artă populară a muzeului dr. Nicolae Minovici s-a întors “acasă” şi va putea fi admirată în expoziţia “Vila Dr. Nicolae Minovici: Restitutio”. Este deschisă publicului şi expoziţia “Ştiinţă şi Etnicitate. Cercetarea Antropologică în România anilor ’30”.

Colecţia de Artă Ligia şi Pompiliu Macovei va găzdui un concert susţinut de soprana Diana Tudor şi pianistul Alexandru Burcă.

Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck organizează o prezentare de film documentar despre Casa Storck, realizat de Casa de Producţie Aromânii pentru Muzeul Municipiului Bucureşti.

Anul acesta Muzeul Victor Babeş nu participă la Noaptea Muzeelor, aflându-se în proces de reamenajare.

Programul detaliat al evenimentelor MMB organizate de Noaptea Muzeelor poate fi consultat la adresa http://muzeulbucurestiului.ro.

(0 vizualizari)

Post-ul NOAPTEA MUZEELOR 2018: acces gratuit pentru vizitatori apare prima dată în Pedagoteca.

[agendaculturalapentrucopii]

Oul nazdravan- program de arta si traditie romaneasca

Descoperim arta populară și ascultăm o poveste după I.Creangă, la Muzeul Minovici, în 14 iulie, ora 10

Artelier D vă invită la atelierul de creativitate și educație culturală ”Oul năzdrăvan”, sîmbătă 14 iulie, ora 10, la Muzeul de Artă Populară Dr Nicolae Minovici, str Nicolae Minovici nr.1 (lângă fântâna Miorița și parcul Herăstrău). Program pentru familii cu copii de la 3 la 10 ani.

”Oul năzdrăvan” este un atelier de educație culturală care ne conduce în miezul unor simboluri tradiționale, care…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2sEBuba

Vernisajele lunii iunie la Palatul Suțu

În luna iunie, Palatul Suțu găzduiește vernisajele a trei expoziții:

Marți, 13 iunie 2017, la ora 17:00, expoziția cu mărturii documentare „O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche”, care va fi deschisă în perioada 13 iunie – 20 august 2017.

La 27 aprilie 2017 s-au împlinit 45 de ani de la deschiderea Muzeului Curtea Veche. Organizat în vestigiile Palatului Voievodal din București, reședința oficială a domnitorilor Țării Românești, Muzeul Curtea Veche prezintă mărturii istorice de maximă importanță pentru cunoașterea istoriei Bucureștilor.

Joi, 15 iunie 2017, ora 15.00, expoziția „Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont (1866- 1932). Dezvăluiri despre pictori și pictura lor prin prisma restaurării”.

La 85 de ani de la moartea pictorului Nicolae Vermont şi 151 de la naşterea sa, 8 lucrări din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București care punctează momente din creaţia sa de la începuturi până la maturitate, ce au fost cercetate şi restaurate în Laboratorul de restaurare pictură al Muzeului Municipiului Bucureşti, fac obiectul expoziţiei “Nicolae Vermont” din perioada 15 iunie – 3 decembrie 2017.

Sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 17:00, expoziția „București, de ce îl iubești. Foto-interviuri”, în care personalități de marcă ale Bucureștilor ne povestesc, în mediul lor creativ, de ce iubesc orașul. Expoziția artistei Cristina Nichituș Roncea va putea fi vizitată în perioada 24 iunie – 23 iulie 2017.

Contact: media@muzeulbucurestiului.ro

  Detalii despre evenimentele organizate de Muzeul Municipiului București: https://www.muzeulbucurestiului.ro/evenimente.html

 ***

Expoziții deschise la:

Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr.2), marți – duminică, orele 10.00 – 18.00

Timpul orașului (expoziție permanentă)

Pinacoteca Bucureştiului – un proiect interbelic (29 iulie 2016 – 25 iunie 2017)

Scurtă istorie a revanșei. Duel sau crimă? (30 august 2016 – 30 iulie 2017)

Mașinile lui Leonardo da Vinci – expoziție interactivă (18 mai – 25 septembrie 2017)

O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche (13 iunie – 20 august 2017)

Vindecări miraculoase – Nicolae Vermont (1866 – 1932). Dezvăluiri despre pictori și pictura lor prin prisma restaurării. (15 iunie – 3 decembrie 2017)

  Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute (expoziție permanentă)

În apropierea sfinților – frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani (Lapidarium) (expoziție permanentă)

Salonul BD – Povești din București în Benzi Desenate (Mansardă) (7 iunie – 31 august 2017)

  Muzeul de artă populară Dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1), miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Fraţii Minovici – pionierat medical şi univers spiritual (18 mai 2016 – 25 iunie 2017)

Expoziție retrospectivă Dumitru Icodin (8 iunie – 2 iulie 2017) (Sala de conferințe)

  Vizitați și:

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck (Str. Vasile Alecsandri nr.16), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Victor Babeș (Str.Poet Andrei Mureşanu 14A), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei (Str. 11 iunie nr. 36-38), marți – duminică, orele 10:00-18:00

Muzeul Theodor Aman (Str. C.A. Rosetti nr.8), miercuri – duminică, orele 10:00-18:00

  Participați la:

Observații astronomice și prezentări de Planetariu (Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Bd. Lascăr Catargiu nr. 21)

  Începând cu data de 29 mai 2017, Muzeul George Severeanu a intrat într-un amplu proiect de amenajare a expoziției permanente și se va redeschide începând cu luna noiembrie 2017.

[doracademyint]

Un articol nou a fost publicat pe http://www.glumazilei.tk/tatuajele-vila-cu-clopotei-si-o-gradina-cu-potential/

Tatuajele, Vila cu clopoței și o grădină cu potențial

Vila cu clopoței sau, pe numele oficial, Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” se afla de nu știu când pe wishlist-ul meu cu locuri de văzut în București. După vizita plină de surprize plăcute de la muzeul vecin înrudit, iată că a venit rândul și cochetei Vile cu clopoței, deschisă după ani buni de restaurare.

Cum e muzeul?

Într-o sâmbătă dimineață, după o plimbare prin Herăstrău, am intrat pe ușa frumos decorată a Vilei Minovici. Ridicată la inițiativa lui Nicolae Minovici, la începutul secolului XX, în stil neoromânesc, clădirea a fost proiectată de la început ca muzeu; inițial, privat, apoi deschis publicului în anul 1906. 

Acum, proaspăt refăcut, interiorul nu are nimic din mirosul greu al muzeelor vechi, iar lucrările de restaurare au respectat, pe cât posibil, arhitectura clădirii. Într-una din săli, pe un monitor, rulează un film despre Vilă și frații Minovici, care povestește despre viețile și carierele lor remarcabile.

Cine a fost dr. Nicolae Minovici?

Un pionier în domeniul medicinei: a înfiinţat primul serviciu public de ambulanţă din România, Societatea de Salvare – prima din Balcani (1906) și primul spital de urgenţă din România (1934). Și-a obținut titlul de doctor în medicină cu lucrarea “Tatuajele în România“, iar câțiva ani mai târziu a publicat o altă lucrare inedită, cu aplicabilitate practică în anchetele penale: “Studiu asupra spânzurării“.

Nicolae Minovici a fost nu doar un mare medic, ci și un pasionat de artă românească. A urmat chiar un an la Școala de Belle-Arte. În Vila cu clopoței – muzeul său, a strâns o colecție bogată de artă, formată din icoane pe sticlă, vase de ceramică, tablouri, piese vestimentare și accesorii etc.

Pe lângă obiectele artistice, muzeul de la Vila cu clopoței expune documente și obiecte aparținând fraților Mina, Nicolae și Ștefan Minovici, alături de alte două personalități ale medicinei românești: Victor Babeș și Gheorghe Marinescu.

În curtea vilei am descoperit panouri cu informații despre grădinile pierdute ale Bucureștiului. Adică de la spații verzi la parcări.

Ce mi-a plăcut la Muzeul Minovici

Colecția de tatuaje. Nu, nu cu fotografii ale unor tatuaje, ci cu tatuaje autentice, expuse… pe pielea aferentă + câteva fire de păr.

Farfuriile de ceramică puse în valoare într-un mod inedit: pe tavan, ca parte integrantă din corpurile de iluminat.

Un ceainic superb.

Fântâna din curte. În spatele ei se vede Muzeul de Artă Veche Apuseană Dumitru Furnică-Minovici (fiul uneia dintre surorile Minovici)

Grădina. Vila are alături un ditamai spațiu verde, cu alei și elemente de decor în același stil neoromânesc, dar și o sală de expoziție subterană. Acum arată un pic ciudat, însă când vor înverzi copacii eu zic că va fi un spațiu de vis!

PS: Nu știu cine s-a ocupat de brandingul muzeelor care țin de Muzeul Municipiului București, dar a făcut o treabă foarte bună. Le găsiți pe toate aici, iar adresele, orele de vizitare și taxele de acces, aici. Merită vizitate! Majoritatea nu sunt foarte mari, așa că n-ai timp să te plictisești. Iar biletele au un preț modic – 5 lei.

Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”

Adresa: Str. Dr. Nicolae Minovici nr. 1 (pe șoseaua București-Ploiești, aproape de Piața Presei, vizavi de Fântâna Miorița)

Program: Miercuri – duminică, 10:00-18:00

Preț bilet:

5 lei – bilet întreg

2 lei – bilet redus, pentru elevi, studenți, pensionari

Gratuit – copiii sub 7 ani

Mulțumesc, Călătorscop, că mi-ai trezit pofta de vizitat muzeele din București 🙂

Source link

[rudyroth79]

Partea I

Interioarele instituţionale erau gândite pentru a servi atât binelui public cât şi confortului public. În această poveste de album vom descoperi câteva repere din tipologia interioarelor spitaliceşti de odinioară, în mare parte pierdute astăzi.

De pildă, clădirea Societăţii ”Salvarea”, instituţie creată la 1906, a fost construită pentru a oferi ”tot confortul modern”. Separat de încăperile destinate pacienţilor şi personalului care deservea instituţia, Salvarea mai avea o Sală de Consiliu: ”O minune de bun gust şi de execuţie artistică. Cei mai mari meşteri au executat planurile de ornamentaţie, iar mozaicul are rival numai pe cel din Veneţia. Este o sală cu adevărat minunată, care ar trebui trecută între operele de artă, ce trebuiesc vizitate şi de noi şi de străini”.

Directorul Salvării, dr. Nicolae Minovici locuia în instituţie pentru a putea interveni oricând era nevoie de el. Apartamentul său nu era amenajat ca o locuinţă particulară, luxoasă, ci ”face aparte dintr-un ansamblu menit să caracterizeze o gospodărie orânduită cu cel mai bun gust. E şi instructiv prin metoda intuiţiei fiindcă peste tot găseşti ceva interesant. Ici un acvariu cu peşti exotici, dincolo un altul cu peşti distrugători ai larvelor de ţânţari (gambuzi). În altă parte colivii cu canari ce te salută cu cântecul lor armonios, iar alături o colivie cu două păsări roşii, ceva mai mari ca o migdală, precum şi papagalul lui Primo de Rivera, face parte din atracţiile interiorului şi a fost adus de dl. Stelian Popescu, directorul ziarului «Universul», care l-a donat d-lui Dr. Minovici. Covoarele cu caracter naţional ce tapetează podele, sunt de un colorit aşa de impresionant şi sunt orânduite cu atâta pricepere, încât îţi dau iluzia unui tablou pictat de un mare artist. Iubitor neîntrecut de opere cu caracter românesc, a colecţionat tot ce a fost mai de valoare artistică, aşa că cineva care a vizitat odată Salvarea, a exclamat că aceasta e un muzeu care trebuie vizitat chiar de cei mai pretenţioşi şi cunoscători ai frumosului şi al bunului gust”.

Clădirea Salvării de la 1906 nu mai există. Acum se află pe locul ei parcul Izvor. A fost grav avariată în august 1944, iar până la sistematizarea zonei a fost mai mult lăsată în paragină.

Partea a II-a

Un alt edificiu spitalicesc foarte modern la 1900, actual şi astăzi după descrierile contemporanilor, a fost sanatoriul înfiinţat de dr. Gerota. Aşadar, tot o instituţie medicală privată după cum a fost şi ”Salvarea” creată de dr. Nicolae Minovici.

Edificiul Sanatoriului se compunea dintr-un corp principal şi încă patru corpuri pentru dependinţe. Ansamblul era înconjurat de grădină şi curte de aproape 2.300 m², având două intrări dintre care una pe Bulevardul Ferdinand, iar cealaltă pe strada Străbună. Corpul principal era compus din parter şi etaj, cuprinzând 46 de camere din care 23 pentru bolnavi, iar restul destinate sălilor de operaţie, laboratoarelor, personalului etc. O cameră special amenajată era destinată examenelor cu raze Roentgen. Avea sală de pansamente şi operaţii septice şi aseptice, de sterilizare, sală de naşteri, laborator, rezervă, sală de aşteptare, de lectură etc., în fine nu lipsea nimic din ceea ce se cuvenea unei astfel de instituţii.

Nu doar localului, ci şi mobilierului şi construcţiei interioare li s-a acordat multă atenţie, punându-le în acord cu ştiinţa precum şi cu interesul practic şi igienic al bolnavului.

Camerele bolnavilor aveau un cubaj de aer suficient şi erau prevăzute cu aparate de ventilaţie. Încălzirea se realiza cu calorifere. Iluminatul este cu gaz şi electric.

În cadrul dependinţelor, era amenajat şi un pavilion separat pentru bolnavii care trebuiau izolaţi. Exista şi o etuvă pentru dezinfectarea lenjeriei şi a hainelor, spălătorie şi bucătărie, cameră mortuară.

Serviciul medical era asigurat de chirurgul-şef, doctorul Gerota, profesor la Facultatea de Medicină, chirurg la spitalul Brâncoveanu şi profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase, precum şi de un medic adjunct şi de un intern care locuia în local şi de o moaşă. Aşadar, fără un personal numeros.

În Bucureşti mai exista la 1900 şi Ospătăria comunală, întreţinută de oraş şi unde oamenii nevoiaşi puteau lua o masă consistentă la preţul de 0,25 de centime pentru clasa I şi de 0,60 de centime pentru clasa a II-a. Meniul pentru clasa I se compunea dintr-un sfert (o jumătate de livră) de pâine, o supă şi felul doi, preparat întotdeauna cu carne şi legume. Meniul pentru clasa a II-a era acelaşi, completat cu friptură şi cu vin. În plus, mesele aveau faţă de masă şi se dădeau şi şervete. Ospătăria a fost inaugurată în 1889, fiind înfiinţată din beneficiul din serbările populare şi a furnizat în 1905, 5.505 mese de clasa I şi 63.261 de clasa a II-a, adică 68.766 în total.

Toate cele trei instituţii create în beneficiul oamenilor şi întru confortul lor au dispărut demult. Acelaşi destin l-au avut Spitalul Brâncovenesc şi Spitalul de Urgenţă, acesta din urmă înfiinţat la 1936 de dr. Nicolae Minovici. Confortul urmat de comunicare sunt cele două elemente sociale şi umane deopotrivă pe care instituţiile noastre le-au pierdut în ultimele decenii. Vom vedea cum arătau cândva alte instituţii publice şi, desigur, cum arătau funcţionarii acelor timpuri, pentru a înţelege mai bine ce am pierdut şi ce ar trebui recuperat.

________

Adrian Majuru, istoric, antropograf, profesor universitar, scriitor, Director al Muzeul Municipiului București

Arhiva Muzeul Municipiului București

”Interioare instituţionale (aşezăminte spitaliceşti)” de Adrian Majuru Partea I Interioarele instituţionale erau gândite pentru a servi atât binelui public cât şi confortului public. În această poveste de album vom descoperi câteva repere din tipologia interioarelor spitaliceşti de odinioară, în mare parte pierdute astăzi.

[rudyroth79]

Știri: Proiect online la Muzeul „Dr. Nicolae Minovici” din București: „Comorile lăzilor de zestre”

Știri: Proiect online la Muzeul „Dr. Nicolae Minovici” din București: „Comorile lăzilor de zestre”

Pentru a stabili o legătură între obiecte de patrimoniu și preocupările publicului vizat, interesat de arta populară românească, Muzeul Municipiului București propune, prin Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, aflat în componența sa, proiectul online „Comorile lăzilor de zestre”.  Folosind pagina de Facebook a Muzeului „Dr. Nicolae Minovici” – https://www.facebook.com/MuzeulNMinovici –…

[rudyroth79]

Știri: Deschiderea expoziției „Detalii semnificative: Evangelia Taka” (25 noiembrie 2021–15 mai 2022, București)

Știri: Deschiderea expoziției „Detalii semnificative: Evangelia Taka” (25 noiembrie 2021–15 mai 2022, București)

Muzeul Municipiului București invită iubitorii de artă contemporană la expoziția Detalii semnificative: Evangelia Taka, care va putea fi vizitată la Muzeul Dr. Nicolae Minovici în perioada 25 noiembrie 2021–15 mai 2022. Expoziția personală a acestei artiste de origine greacă, activă la București, este găzduită de Sala de conferințe a Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici. Născută la…

[rudyroth79]

Știri: Vernisajul expoziției postume de pictură „Ecaterina Vrana: UnSeen” (9 iulie 2021)

Știri: Vernisajul expoziției postume de pictură „Ecaterina Vrana: UnSeen” (9 iulie 2021)

Muzeul Municipiului București invită publicul să participe la deschiderea expoziției Ecaterina Vrana: UnSeen, eveniment care va avea loc vineri, 9 iulie 2021, ora 19.00, la Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici” (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1). Este prima expoziție postumă realizată într-un muzeu din România și reprezintă un proiect al Secțiilor de Artă și Antropologie din cadrul…