#Claudia Drăgan

[rudyroth79]

La fiecare cotitură a istoriei (neapărat cu un război pe-aproape !) un cal de lemn nechează a pustiu.

De la grecul Ulysse ni se trage meteahna de a pune în înveliş de inocenţă miezul amar al gândului însemnat cu  moarte.

De câtă inocenţă să fi avut nevoie acei tineri studioşi frecventatori ai Cabaretului Voltaire din Zürich care, în februarie 1916, în  miezul fierbinte al Marelui Război (Mondialul acela cu numărul Unu!) au adus un nou cal troian la porţile Europei, un cal ciudat care nu despre moarte ţinea să ne vestească, ci despre dezgustul tinerimii europene faţă de ororile şi absurdul războiului, despre refuzul oamenilor simpli de a muri din nebunia celor care se vor stăpânii lumii!

Tristan Tzara, portret de Lajos Tihanyi , 1927

Dintr-un NU răspicat violenţei şi măcelului, s-a fost ivit mişcarea aceea un pic anarhică, un pic zgomotoasă, un pic cam prea agresivă, al cărei nume nu era decât repetarea românescului DA (da, da… care nu-i de fapt decât: Nu! Vezi să nu! S-o crezi tu! Mai vedem! Las-o baltă…): Mişcarea Dada.

Iniţiatorul mişcării era junele Tristan Tzara (Sami Rozenstock, 1896 – 1963), plecat din Moineşti după terminarea liceului să-şi desăvârşească studiile în Elveţia. Împreună cu el, Marcel Iancu (pictor în devenire pe atunci), Hugo Ball şi Richard Helsembeck (din Germania), Hans Arp (din Alsacia) şi, mai apoi, când Mişcarea s-a… mişcat spre Franţa (1918), Francis Picabia – pictor cubano-francez, André Breton (cu Suprarealismul lui cu tot!), Louis Aragon, Paul Éluard, Frenkel, Benjamin Péret şi Philippe Soupault (cu al lor cântec de sirenă de vrajă nouă pre numele său Comunismul…).                                                                                                                                                                        Ce urmăreau în fond dadaiştii? Să identifice revoluţia socială cu revolta poetică, să nesocotească (ba chiar să distrugă) toate valorile estetice, filosofice, morale şi religioase pe care se baza lumea occidentală.

Pentru început s-au manifestat printr-o critică nihilistă a limbajului, organizând prin diverse capitale europene, dar mai cu seamă la Paris, serate ”artistice şi literare” scandaloase, cu scopul de a replica absurdului prin incoerenţă. (Vezi ”poezia” lui Tzara, Pour faire un poème dadaïste, unde se înşiruie la întâmplare cuvinte decupate dintr-un ziar; vezi Manifeste Dada, 1918, care începe cu: ”Orice produs al dezgustului susceptibil de a deveni o negare a familiei este Dada![…]”).

Punând mare preţ  pe rolul întâmplării, al hazardului (nu aleseseră ei numele mişcării deschizând la întâmplare un dicţionar unde primul cuvânt de pe pagină era DA?) şi al inconştientului, dadaiştii pretindeau că ”poezia este o forţă vie sub toate aspectele, chiar antipoetice, scrisul nefiind decât un vehicul de ocazie, deloc indispensabil”.

Grup de dadaiști, 1920, Paris. De la stânga la dreapta, în rândul din spate, Louis Aragon, Theodore Fraenkel, Paul Éluard, Clément Pansaers, Emmanuel Fay (parțial). Rândul din mijloc, Paul Dermée, Philippe Soupault, Georges Ribemont-Dessaignes. Rândul din față, Tristan Tzara (cu monoclu), Céline Arnauld, Francis Picabia și André Breton. Sursa foto: Wikipedia.

Povestea asta a durat până prin 1923 când André Breton s-a cam săturat de atâta nihilism şi revoltă de dragul revoltei şi şi-a văzut de Suprarealismul lui, Aragon a aflat că ”Il n’y a pas d’amour heureux”, Paul Éluard s-a îndrăgostit de Galla şi a cântat-o în versuri coerente, până când Salvador Dalí i-a furat-o făcând din ea modelul preferat, soţie, muză, iubită, Madonă Dumnezeie, suflet pereche, pictorii au inventat cubismul şi l-au exportat peste ocean, Picasso ne-a dăruit-o pe acea înduioşătoare femeie plângând dintr-o perioadă albastră ca viaţa. Omenirea a continuat să creadă în poezia-poezie, compozitorii au pus pe note texte poetice din cele ale căror cuvinte nu fuseseră alăturate din voia hazardului, lumea se îndrepta spre un alt Mare Război – tot Mondial, dovadă că nu înţelesese nimic nici din revolta dadaiştilor, nici din Liberté a lui Éluard, nici din Guernica, nici din ”somnul raţiunii” cel născător de monştri…

Şi iată-ne în februarie 2016.

La Bucureşti, la Cabaret (a se citi cafenea!) Ramada Majestic, Societatea Română de Radiodifuziune a celebrat împlinirea a o sută de ani de la apariţia Mişcării Dada, printr-o audiţie cu public, Dada Cabaret, o producţie a Teatrului Naţional Radiofonic, în regia artistică a lui Mihai Lungeanu, după piesa Cabaret Dada de Matei Vişniec. Piesa a beneficiat de o distribuţie notabilă: Marcel Iureş, Marius Bodochi, Cristina Ţopescu, Florin Busuioc, Ada Navrot, Dan Aştilean, Alexandru Georgescu, Mihai Bisericanu, Zoltan Octavian Butuc, Pavel Bartoş, Anne Marie Zigler, Ionuţ Kivu, Dani Popescu, Vlad Ivanov, Ioana Calotă, Violeta Berbiuc, Adina Lucaciu, Daniela Ioniţă, Claudia Drăgan, Vasile Manta, Adi Rădulescu, Ştefan Huluba, Rareş Zimbran.

Tuturor o plecăciune.

Au contribuit deopotrivă la realizarea spectacolului Stelică Muscalu – regia muzicală (excelentă!), Monica Wilhelm, Bogdan Golovei şi Robert Vasiliţă – regia de montaj, Janina Dicu – regia de studio, Vasile Manta – regia tehnică.

Să fie întâmplător că pe afişul de prezentare ca şi pe CD-ul realizat sub egida Societăţii Române de Radiodifuziune tronează un cal de lemn cu, pe creştet, o coroană regală în clătinare şi, de jur împrejurul acestuia, roţi şi rotiţe dinţate/zimţate, cât să se tot ducă de-a rostogolul lumea asta ”ca un urlet de dureri crispate, ca o încrengătură de contrarii şi de contradicţii, de grotesc şi de inconsecvenţă – Viaţa!” (de-ar fi să-i dăm crezare lui Tristan Tzara cu al său Manifest Dada, 1918, publicat la Paris la Editura J. J. Pauvert!)

Au trecut, vai!, o sută de ani de când bântuia prin Europa acel ”esprit nouveau” provocator – Dadaismul. Ce ar trebui să înţelegem din îndemnul manifest al lui Tzara: ”Voi sunteţi stăpâni pe tot ceea ce veţi sfărâma. S-au făcut legi, morale, estetice, doar pentru a respecta lucrurile fragile. Dar ceea ce este fragil e menit să se sfarme”?

Fragilă o fi şi viaţa noastră?

Dar credinţa în legile morale?

Dar îndrăzneala de a alege esteticul în locul haosului?

Dar teama deloc absurdă de caii de lemn uitaţi (trimişi) la porţile sufletului nostru care nu mai vrea să ştie de războaie, oricât de frumos ar fi ele înveşmântate în poveşti estetice foarte, artistice foarte, filosofice foarte, poetice mai cu seamă, muzicale cam cât un bocet de mamă care-şi primeşte acasă fiul iubit, într-un sicriu de plumb!…

Ascultă 

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/matei-vi%C8%99niec-cabaretul-dada-dada-cabaret-2016/

Data difuzării în premieră: 7 februarie 2016. Copyright © Radio România.

”Se întâmpla la Cabaret Voltaire” de Paula Romanescu La fiecare cotitură a istoriei (neapărat cu un război pe-aproape !) un cal de lemn nechează a pustiu.

[radioromania]

Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm, premieră absolută

(5 decembrie 2018)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii vă invită, vineri, 7 decembrie, de la ora 17:00, în mansarda librăriei Cărtureşti Verona, la lansarea spectacolului, în premieră absolută: Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm de Sînziana Popescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Silviu Stănescu, Anne Marie Ziegler, Constantin Codrescu, Alexandrina Halic, Ion Haiduc, Jeanine Stavarache, Anca Zamfirescu, Ada Navrot, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Manuela Ciucur, Julieta Strâmbeanu, Costina Ciuciulică, Adina Lucaciu, Camelia Pintilie, Liliana Pană, Violeta Berbiuc, Ştefan Velniciuc, Constantin Cojocaru, Orodel Olaru, Alexandra Spătaru, Ioana Popovici Chelaru, Daniela Ioniţă, Claudia Drăgan, Tamara Creţulescu, Ion Arcudeanu, Ioan Chelaru, Nicolae Călugăriţa, Daniel Badale, Alina Petrică, Alexandra Paşcu, Magda Dimitrescu, Marina Fluieraşu, Alexandra Răduţă, Mihaela Coveşanu, George Grigore, Cristi Dionise. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Redactor: Irina Soare. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdes. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Spectacolul în patru părţi Andilandi - Călătoria lui Vlad în celălalt tărâm se va difuza, în premieră absolută, pe 22, 23, 29 şi 30 decembrie, de la ora 9:00, la Radio România Cultural.

Considerată una dintre cele mai originale, seducătoare şi captivante (Ioana Drăgan) apariţii editoriale ale ultimilor ani, seria fantasy sută la sută românească Andilandi semnată de tânăra şi talentata scriitoare Sînziana Popescu este un best-seller al literaturii ultimilor ani. Cum să nu captiveze cititorii mici şi mari o poveste care invită la o călătorie plină de suspans pe tărâmul magic al folclorului românesc, alături de eroi fabuloşi pe care numai inteligenţa iscoditoare şi fantezia uimitoare ale ţăranului român le puteau născoci: blajini şi solomonari, uriaşi, strigoi prietenoşi, cai năzdrăvani, zmei şi căpcăuni, iele şi ursitoare... Spectacolul radiofonic, în patru părţi valorifică volumul întâi al seriei, intitulat Călătoria lui Vlad în celălalt târâm. Adaptarea radiofonică şi regia artistică ale spectacolelor sunt semnate de regizorul Mihai Lungeanu care a alcătuit o distribuţie de excepţie. Muzica originală a montărilor este semnată de compozitorul George Marcu, iar decorul sonor a fost realizat de Mihnea Chelaru.

Aflată la cel de al şaselea volum, seria fantasy Andilandi confirmă talentul şi autenticitatea scrisului unei tinere autoare de succes, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane pentru copii şi nu numai: Sînziana Popescu. Absolventă a facultăţii de medicină din Târgu Mureş, Sînziana a ales literatura, a scris proză, piese de teatru, scenarii de film şi televiziune, a căror valoare literară a fost recompensată cu numeroase premii.

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingăraşu

[biletero]

Pe 14 si 28 octombrie, la Teatrul Coquette regasim o dramatizare a celebrului basm “Praslea cel voinic si merele de aur”. Actorii: Claudia Drăgan, Cristi Dionise și Alexandru Mandu dau viata personajelor, adaptate cu umor, ale basmului. Un spectacol interactiv pentru copii si adulti. Bilete: http://bit.ly/2g7tKwY http://bit.ly/2yUP2lo

[rudyroth79]

Știri: ”Misterul caracatiței”, al cincilea spectacol al stagiunii 2016–2017 la Clubul Dramaturgilor (27 martie 2017) Institutul Cultural Român și Uniunea Scriitorilor din România, prin Filiala București – Dramaturgie, prezintă luni, 27 martie 2017, ora 18.00, al cincilea spectacol al stagiunii 2016-2017 la…

[radioromania]

„Sultan pentru o zi” în premieră la Radio România Cultural şi în avanpremieră în mansarda librăriei Cărtureşti Verona

(22 noiembrie 2018)

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă, în premieră absolută, la Radio România Cultural, duminică, de la ora 9:00, spectacolul : „Sultan pentru o zi” scenariu de Costin David după un basm din 1001 de nopţi. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Constantin Codrescu, Virgil Ogăşanu, Alexandru Bindea, Mihai Bisericanu, Cristian Iacob, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Adina Lucaciu, Daniel Badale, Ionuţ Kivu,  Dani Popescu, Ada Navrot,  Ştefan Velniciuc, Jeanine Stavarache, Petre Lupu, Mircea Constantinescu, Cristi Dionise, Orodel Olaru,  Nicu Banea, Violeta Berbiuc, Ion Arcudeanu,  Iulian Cuza, Iulian Burciu, Ciprian Chiricheş, Claudia Drăgan, Lucian Bîrsan, Rareş Zimbran. Redactor: si coordonator de proiect: Irina Soare. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia de studio: Renata Rusu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Mihnea Chelaru

Minunatele poveşti ale celor 1001 de nopţi au fascinant Occidentul încă de la prima lectură. Cele dintâi tălmăciri, semnate de marii orientalişti ai vremii, au exercitat o irezistibilă forţă de seducţie asupra multor artişti, fie ei scriitori, precum Edgar Allan Poe, Thackeray, Wilhelm Hauff, Robert Louis Stevenson, Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Naghib Mahfouz, Andrei Codrescu ori  Mario Vargas Llosa, fie pictori, arheologi, istorici, oameni de teatru şi film sau compozitori. La mai bine de trei secole de la cucerirea continentului european, poveştile arabe continuă să exercite acelaşi farmec asupra publicului, în toate variantele abordate: versiuni literare pentru copii, adolescenţi ori adulţi, ecranizări grandioase, impresionante montări de scenă, desene animate sau benzi desenate. Fără îndoială, este meritul măiestriei literare care străbate exotica împletire de motive şi influenţe din mitologiile şi/sau folclorul indian, persan, arab yemenit, iudaic, egiptean şi mesopotamian, pe care le regăsim în poveştile arabe. Dar, poate că mai presus  de verva dialogului şi de ineditul situaţiilor, sau de actele de curaj sau de trădare despre care ni se povesteşte, ceea ce face din cartea celor 1001 de nopţi a treia cea mai vândută carte din lume (după Biblie şi operele lui W. Shakespeare) sunt personajele: frumoasa si inteligenta Șeherezada, cea care îi spune sultanului Şahriar poveste după poveste, pentru a-şi salva viaţa si a-şi mântui regatul, sau isteţul Ali Baba, sau Aladin cu lampa sa cea fermecată, sau temerarul Sindbad Marinarul, sau frumoasa Doniazada, sora mai mică a Șeherezadei, sau Dinarzad, tatăl lor… ori poate duhurile sau spiritele care se amestecă dezinvolt printre oameni, jucându-se cu destinele lor, în atmosfera misterioasă a bazarului oriental.

Una dintre pildele istorisite măreţului Şahriar de către frumoasa Şeherazada a inspirat şi scenariul Sultan pentru o zi, semnat de regretatul cercetător biolog, scriitor şi poet Costin David, un colaborator fidel al teatrului radiofonic, pentru care a realizat numeroase adaptări şi dramatizări, alături de scenarii originale dedicate emisiunilor de ştiinţă difuzate la Radio România.

Jocul experimentat şi ingenios al valoroşilor actori distribuiţi pentru a da glas (şi viaţă) personajelor, sugestivul şi inspiratul decor sonor, realizat de regizorul tehnic Mihnea Chelaru, precum şi luxurianta regie muzicală semnată de Patricia Prundea - toate coordonate cu măiestrie de bagheta regizorului Mihai Lungeanu - reprezintă tot atâtea argumente în favoarea invitaţiei adresate nu numai celor mai mici ascultători, dar şi părinţilor şi bunicilor lor, de a participa la acest nou eveniment marca Teatrul Naţional Radiofonic.

Spectacolul Sultan pentru o zi va putea fi ascultat, în avanpremieră, vineri, 23 noiembrie, de la ora 17:00, în mansarda librăriei Cărtureşti Verona din Bucureşti.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Înscrieri la 0732003051 /inscrieri@carturesti.net

Serviciul  Comunicare  şi  Relaţii  Publice

Adăugat de Luciana Gingărașu

[biletero]

Pe 14 si 28 octombrie, la Teatrul Coquette regasim o dramatizare a celebrului basm “Praslea cel voinic si merele de aur”. Actorii: Claudia Drăgan, Cristi Dionise și Alexandru Mandu dau viata personajelor, adaptate cu umor, ale basmului. Un spectacol interactiv pentru copii si adulti. Bilete: http://bit.ly/2g7tKwY http://bit.ly/2yUP2lo