#Avioane Craiova SA

[jurnaldeoltenia]

USR Dolj : Fabrica de avioane din Craiova este locul în care miniștrii PSD fac poze și promisiuni. Primarul Olguța Vasilescu nu a ratat nici ea ocazia unei poze.

USR Dolj : Fabrica de avioane din Craiova este locul în care miniștrii PSD fac poze și promisiuni. Primarul Olguța Vasilescu nu a ratat nici ea ocazia unei poze.

Avioane Craiova SA a primit vizita ministrului Economiei, Florin Spătaru, bifând și el, ca mulți alții, promisiunea resuscitării fabricii de avioane, contextul internațional fiind unul favorabil pentru realizarea de fotografii lângă avionul din curtea fabricii. Nici primarul Olguța Vasilescu nu a pierdut prilejul de a bifa și ea câteva poze la vizită. De fapt, din anii ‘90 nici nu mai poate fi…

[stiri-noi]

Relu Nuță – candidatul PSD la funcția de primar la Întorsura: Transformarea radicală a comunei Întorsura se va face cu fonduri europene

“Fondurile europene pe care le voi atrage vor scoate această comună din conul de umbra în care a intrat în ultimii ani. Sunt atâtea oportunități de dezvoltare, încât trebuie să fii orb să nu le vezi ! Sau să nu îți dorești deloc ca Întorsura să evolueze !”- asta spune Relu Nuță, candidatul PSD pentru funcția de primar al comunei Întorsura din județul Dolj. Bărbatul în vârstă de 50 de ani își propune să redefinească sensul cuvântului ”comună” și să transforme Întorsura într-o comunitate rurală, dar la standarde urbane. Planurile sale implică, aproape la fiecare pas, absorbția de fonduri europene, iar nivelul la care gândește lucrurile este unul similar al unui gospodar dintr-o localitate metropolitană. Începând din centrul comunei, de la vestita plantație de duzi și până la granițele localității, candidatul PSD pentru primărie vede doar oportunități de dezvoltare și, implicit, asigurarea bunăstării locuitorilor.

“Accesarea de fonduri europene pentru modernizarea plantației este absolut necesară. Va fi un loc de agrement cu dotări multiple: spații de joacă pentru copii, mobilier stradal, iluminarea interiorului plantației, crearea unei piste de biciclete, amenajamente florare, fântâni arteziene, dar și un teatru de vară. Întreaga zonă dintre stadion și grădiniță va fi modernizată la standarde europene. Nu mă voi opri aici, voi merge până în extravilanul comunei, acolo unde o să reiau, cu surse de finanțare pe fonduri europene proiectul Asfaltare drumuri de exploatare din extravilanul Comunei Intorsura” explică Relu Nuță doar o parte din planurile sale. 

Experiența îl recomandă: a studiat Management Financiar-Contabil, specializare Finanțe Bănci, a fost angajat al Fabricii de Avioane din Craiova și a gestionat și manageriat moara din Cerăt mai bine de opt ani. Nici domeniul administrativ nu îi este străin: consilier local și la Radovan și la Întorsura, din 2009 până în prezent ocupă funcția de inspector în cadrul primăriei Întorsura, fiind permanent conectat de realitatea vieții din comună. De aceea, cunoaște cât de importantă este reluarea proiectului “Alimentare cu apă în comuna Întorsura, Județul Dolj”, sistat de actuala conducere din anul 2017 și promite că va fi în lista sa de priorități. 

“Îmi doresc foarte mult să asfaltez toate drumurile din Întorsura, prin proiecte depuse și finanțate din fonduri, altele decât cele locale. În primele șase luni ale mandatului meu ca primar, voi demara un proiect de canalizare în comună, prin realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic” a completat oferta electorală Relu Nuță.

Candidatul PSD pentru primăria comunei Întorsura este căsătorit și are doi băieți, în vârstă de 18 și 22 de ani. Știe cu ce probleme se confruntă, așadar, tinerii și dorește să nu mai plece din localitate spre zonele urbane. Are în plan sprijinirea tinerilor în vederea obținerii de proiecte eligibile din fonduri europene prin programul POC (Programul Operațional Competitivitate) prin cooptarea unei firme specializate, dar și actualizarea Planul Urbanistic General, expirat în anul 2017, prin extinderea suprafeței de intravilan în vederea atragerii investitorilor și crearea de noi locuri de muncă. 

Nici proiectele mici, dar atât de necesare localității nu îi lipsesc lui Relu Nuță. Printre ele se numără asigurarea tuturor condiților de obținere a autorizației de funcționare a Școlii Generale ‘’Nicolae Gh. Popescu’’ din comună și amanajarea sălii de sport, prin atragerea de fonduri europene sau urgentarea lucrărilor de cadastru sistematic gratuit. Candidatul PSD pentru primărie înțelege foarte bine tradițiile locale și în loc să renunțe sau să le neglijeze și-a propus să le fructifice la maximum în favoarea oamenilor. De aceea, propune cadastrarea islazului comunal și realizarea amenajamentului pastoral pentru sprijinirea crescătorilor de animale la concesionarea suprafeței de islaz și, implicit, obținerea subvenției APIA pe suprafață în raport cu efectivele de animale deținute.

“Avem copii și avem bătrâni în comună. Trăim vremuri grele, iar sănătatea, cum ne-au învățat părinții nostri, e mai bună decât toate. De aceea, nu voi ignora acest sector. Am în plan amenajarea unei clădiri cu destinația de spațiu medical, utilat cu aparatură medicală” a spus candidatul PSD la primăria Întorsura, atunci când s-a referit la sănătatea locuitorilor. 

Ca orice primar cu viziune, nici problemele de mediu nu i-au scăpat lui Relu Nuță. Are deja creionat în minte un proiect de curățare a albiei pârâului Jivan, din interiorul comunei, prin atragerea de fonduri europene.

  Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană DOLJ – Executat de SC Oltenasul Press SRL – portal/ziar: www.oltenasul.ro – CUI Mandatar Financiar: 21200019

[smartseo4you]

New Post has been published on Ziarul tau online

Constanța. A doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru Independent

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Independent Constanţa (FITIC) începe sâmbătă, de la ora 13,00, pe scena Teatrului Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski. Evenimentul, organizat de Asociaţia Culturală Teatrelia, în perioada 2-9 septembrie, finanţat de Primăria Municipiului Constanţa, debutează cu spectacolul invitat 'Bullets Over Lipscani' (Godot Café Teatru). În distribuţie: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc. Regia: Eugen Gyemant. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Sâmbătă, 2 septembrie 2017 13.00-Bullets Over Lipscani (Godot Café Teatru)-Sala Mare. Cu: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc. Regia: Eugen Gyemant 16.00-Bufonii (Compania TELI)-Sala Mare – în concurs 18.00-Sâmbătă: averse! (Asociaţia Jamais Vu)-Sala Studio – în concurs 20.30-Dineu cu proşti (Teatrul Naţional 'I.L. Caragiale' Bucureşti)-Sala Mare. Cu: Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu/Aylin Cadir, Alexandru Bindea, Costina Cheyrouze/ Teodora Mares, Dorin Andone/ Tomi Cristin, Alexandru Georgescu. Regie: Ion Caramitru Duminică, 3 septembrie 2017 12.00-Avioane de hârtie (Departamentul de Arte, Universitatea Craiova)-Sala Mare -în concurs 13:00- Pe jumătate cântec (Teatrul de foc)-Sala studio-în concurs 14.10-Dramă cum laudae (Trupă Radă)-Sala Mare-în concurs 15.00-De ce fierbe copilul în mămăligă (Compania Frâu)-Sala Studio-în concurs 16.00-Buzunarul cu pâine (Godot Café Teatru)-Sală Mare-în concurs 17.00-'Romanul scriiturii. Fenomenologie şi semiotica'-Workshop de dramaturgie (Sala Mozaic) 20.30 – Gunoierul- Godot Café Teatru)- Sala Mare. Cu: Vlad Corbeanu, Andrei Mateiu, Andreea Samson/Andreea Mateiu.Regia: Gina Lazăr 20.30-Dureri fantomă (Teatrul de Artă Bucureşti)-Sala Studio-în concurs Luni, 4 septembrie 2017 12.00- 'Munca actorului cu sine însuşi'-Workshop Artă Actorului-Sala Studio 14.00- O noapte furtunoasă (Teatrul Arte Dell'Anima)-Sala Mare-în concurs 15.30- 'Arhitectura corporala'-Workshop Teatru-dans-Sala Studio 18.00- I Love Democracy (Teatrul Spiritual)-Sala Mare-în concurs 20.30-Erotopoetica. De la Eminescu la Baudelaire cu Toma Enache, de la Maria Tănase la Edith Piaf cu Jezebel-Sala Mare. Regia: Toma Enache Marţi, 5 septembrie 2017 12.00-All over your face (#Reactor/ Reactor de creaţie şi experimente)-Sala Mare-în concurs 13.30-Un bărbat şi mai multe femei (Teatrul T.a.C.T.)-Sala Studio-în concurs 15.00-Colonelul şi păsările (Teatrul Coquette)-Sala Mare-în concurs 18.00-Jurnalul lui Adam şi al Evei (Godot Café Teatru)-Sala Mare-în concurs 19.30-Captiv în teatru (Teatrul de Pică)-Sală Studio-în concurs 20.30-Noi 4 (Godot Café Teatru)-Sală Mare. Cu: Marius Manole, Lia Bugnar, Maria Obretin, Oana Tudor Miercuri, 6 septembrie 2017 12.00-Ce zile frumoase (Teatrul de sufragerie)-Sala Mare-în concurs 14.30-Apoi o să crăpăm (Compania de teatru 'Clepsidra')-Sala Mare-în concurs 18.00-ADN (Bonobo) (UNATC 'I.L. Caragiale' Bucureşti)-Sala Mare-în concurs 19.00-Complet Alb (Asocia?ia ARTES, în parteneriat cu Asociaţia Nevăzătorilor, filiala Iaşi)-Sala Studio. Distribuţie: Andreea Darie, Alexandru Dobynciuc, Andreea Enciu, Ancuta Gutui, Ovidiu Ivan, Theodor Ivan, Cătălin Ştefan Mândru, Daniel Onoae. Regie: Octavian Jighirgiu 20.45-Singularity (coproducţie Teatrul Mic-Teatrul de Artă Bucureşti)-Sala Mare-în concurs Joi, 7 septembrie 2017 12.00-D'ale carnavalului (Compania de teatru Cristi Toma)-Sala Mare-în concurs 13.30-Elida-Asociaţia Artiştilor Anonimi (Teatrul din Mansardă)-Sala Studio-în concurs 15.15-Cameristele (Universitatea de Arte 'George Enescu' Iaşi)-Sala Studio-în concurs 16.30-Love, mon amour (Teatrul Mic Sibiu)-Sala Mare-în concurs 17.00-Tu cine eşti ? (Teatrul Portabil)-Sala Studio-în concurs 19.45-Lasă-mă sa… OM! (Teatru Fix)-Sala Studio-în concurs 20.30-Varşovia: ghid turistic (Teatrul Evreiesc de Stat)-Sala Mare. Cu: Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Rudi Rosenfeld, Natalie Ester, Viorică Bantas. Regie: Eugen Gyemant Vineri, 8 septembrie 2017 12.00-Dust/Praf (The Puppet Arts Program at The University of Connecticut and Connecticut Repertory Theatre)-Sala Mare-în concurs 15.15-Puşlamaua (Trupă Ştrengar)-Sala Studio-în concurs 16.00-Grooming (Compania Start)-Sala Mare-în concurs 17.00-4 femei la poliţie (Teatrul Particular Braşov)-Sala Studio-în concurs 18.00-Mioritza (Frilensar&Teatrul LUNI de la Green Hours)-Sala Mare-în concurs 19.30-Trei în dormitor (Trupă de Teatru Punct)-Sala Studio-în concurs 20.30-Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule? (Teatrul ACT)-Sala Mare. Cu: Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Regia: Alexandru Dabija Sâmbătă, 9 septembrie 2017 12.00-One Life Show (Teatrul Ararat)-Sala Studio-în concurs 13.30-Lasă-mă să te sărut (Teatrul de Pică)-Sala Studio. Cu: Antonio Mînca, Sebastian Ghiţă, Gabriela Alexandru, Lavinia Alexandru, Tudor Sicomas. Regia: Tudor Sicomas 15.00-'Spatiul şi timpul teatrului. Bugetar vs independent'-Conferinţă de specialitate-Sala Mozaic 17.00-Moftul Român-Sala Mare. One man show Lari Giorgescu 18.30-Gala FITIC-Sala Mare 20.30-PODU'-Sala Mare. Cu: Horaţiu Mălăele, George Ivaşcu, Meda Victor. Regia: Horaţiu Mălăele

AGERPRES

Sursa articol jurnalul.ro

, sursa articol https://blogville.ro/constanta-a-doua-editie-a-festivalului-international-de-teatru-independent/

[ioanamihalcea]

am mers cu trenul de la bucuresti la manchester si inapoi pentru ca sunt o fricoasa » preturi, trasee si concluzii

acum ceva timp voiam sa merg in concediu in uk. vacanta anterioara fusese cu un an in urma, tot in uk, dar cu avionul. m-am intors in octombrie de la londra cu british airways. am stat la economy, dar avionul arata atat de bine incat ma simteam ca la business. singura problema a fost ca mintea mea o luase razna, ca de obicei :))) dupa vreo 40 de minute de zbor, s-a aprins avertizarea centurii de siguranta si am fost informati ca vor fi niste turbulente. palpitatii, agitatie, tot tacamul. da, stiu teoria despre cat de putin periculoase sunt turbulentele, bla bla bla. nu functioneaza :))) pe la jumatatea zborului a venit insotitoarea de zbor cu mancarea. niste tavi pline si destul de interesante. a trebuit sa o refuz pentru ca eram mult prea agitata ca sa mananc. tipul de langa mine m-a privit ca pe o ciudata. e ok, asa se intampla mereu, imi asum :))) am stat ca pe ghimpi pana am aterizat la bucuresti. nu s-a intamplat nimic, desigur. doar in mintea mea.

ANYWAY. cum ziceam, voiam sa ma intorc in uk, dar nu mai aveam chef de avioane asa curand (curand = 8 luni :D) deci, dilema existentiala: cum sa ajungi in coltul celalalt al continentului fara sa zbori? cate trenuri sa schimbi? cati bani sa cheltui? cat de idiot sa fii? well, in continuare voi raspunde la toate aceste intrebari. mai putin aia cu idiotenia, acolo nu pot fi centralizate datele. too much information, does not compute.

traseul a fost urmatorul:

PLECARE

bucuresti - budapesta, tren de zi, luni, 5:45 - 18:50*, 30 de euro *toate orele sunt locale

nu exista cuseta, fiind tren de zi, lucru pe care nu prea il inteleg, pentru ca drumul dureaza peste 12 ore. as vrea sa platesc in plus ca sa ma odihnesc.

pentru ca am stat mult mai mult decat era preconizat in gara din craiova, fara explicatii, dupa 4 ore aveam deja o intarziere mare. eu la ora 20:40 aveam legatura spre elvetia, deci am stat cu emotii toata calatoria.

trenul a fost destul de plin, nu prea puteai sa te intinzi sau sa te relaxezi in vreun fel.

nu exista wireless, dar erau prize.

budapesta - zurich, tren de noapte mav start, luni, 20:40 - 08:20, 60 de euro

excelent. am luat o cuseta de 4, pentru ca stiam din experienta drumurilor bucuresti - viena si bucuresti - milano (despre asta intr-o alta postare) ca e mult mai comod, la cuseta de 6 e mai ieftin, dar nu poti sa stai in fund, din cauza patului de la mijloc, trebuie sa stai numai culcat pentru ca nu ai loc suficient.

totul foarte curat si comod, inclusiv baia si lenjeria de pat, care de obicei sunt problematice pe trenurile care pleaca din romania. aici nu. exista toaleta cu chiuveta si oglinda, plus o mica baie separata pentru cei care vor doar sa sa foloseasca chiuveta/oglinda.

mic dejun, care consta intr-un suc si un croissant, incluse in pretul biletului.

un conductor foarte amabil, care anunta pe toata lumea cand se apropie gara unde trebuia sa coboare si raspundea la orice intrebare cu rabdare.

m-am trezit destul de devreme si am stat cu ochii pe geam. treceam pe langa lacul zurich, chiar pe mal, iar peisajele erau senzationale. cerul era innorat, iar culmile muntilor se vedeau superb prin ceata:

zurich - paris, tgv lyria, 09:34 - 13:37, marti, 60 de euro

4 ore. superrapid, a meritat toti banii. 

wireless care mergea excelent, scaunele extrem de curate si de comode, niste bai uriase (fata de cele cu care eram eu obisnuita pe trenuri). 

am ajuns la paris dupa pranz si m-am cazat, pentru ca voiam sa vad putin orasul inainte sa plec spre londra. daca nu faceam asta, aveam un eurostar cu care ajungeam chiar in acea seara. avand in vedere ca m-am oprit in paris si la intoarcere cateva zile si ca nu prea mi-a placut orasul, cred ca era mai bine daca mergeam direct pe insula mea.

paris - londra, eurostar, miercuri, 12:07 - 14:50, 45 de euro

de departe cel mai dubios tren cu care am fost. dubios in sensul ca parea un hibrid. ceea ce si e, i guess.

imbarcarea la paris nord s-a facut ca la aeroport, interiorul arata ca intr-un avion, am zburat pe sine la 330 de km/h si am mai mers si pe sub apa. 

paris nord:

inainte de plecare, seful de tren (daca are un alt nume imi scapa acum. nenea ala care conduce trenul, basically.) a trecut prin toate vagoanele pentru a vorbi cu calatorii si a le raspunde la intrebari, daca era cazul (am sesizat ca e o practica impamantenita in uk, am intalnit-o si pe trenurile interne. in alte tari nu am sesizat, dar poate exista). 

cand am trecut pe sub apa am fost anuntati ca urmeaza sa facem asta si ca va dura 20 de minute. mi s-au infundat putin urechile, in rest nu am simtit nimic, in afara de faptul ca nu am fost prea in largul meu sa stiu ca merg printr-un tunel pe sub apa. wtf. makes no sense. la fel ca si zburatul. science.

in tren existau peste tot ecrane pe care era inscrisa viteza cu care mergem, harta rutei si alte detalii despre drum.

london st. pancras, gara unde ajunge eurostarul:

londra - manchester - virgin trains, vineri, 12:00 - 14:07, 24 de euro

cel mai frumos drum. liniste, relaxare, spatiu, curatenie, wifi.

daca priveai pe geam vedeai tot felul de peisaje frumoase, cu orasele pline de casute tipic englezesti, ferme in mijlocul pustietatii sau pur si simplu zone intregi dominate de campie si cer.

am plecat din centrul londrei (euston) si am ajuns foarte aproape de centrul manchesterului (piccadilly).

INTOARCERE:

manchester - londra, virgin trains, luni, 09:15 - 11:24, 40 de euro

manchester piccadilly e una dintre garile mele preferate. imi place foarte mult sa ajung mai devreme, sa-mi iau o cafea si ceva de mancare, sa ma asez pe un scaun si sa urmaresc panourile cu plecari/sosiri sau agitatia din jur.

by the way, nici o secunda de intarziere.

londra - paris, eurostar, 12:24 - 15:57, miercuri, 65 de euro

meh. back underwater :)). nimic diferit fata de prima experienta, totul foarte calculat si aranjat sa iasa perfect.

paris - frankfurt, ice trains (intercity express), vineri, 07:05 - 10:58, 40 de euro

cum ziceam, dupa ce am stat cateva zile in paris sa vizitez una, alta, abia asteptam sa plec. era al naibii de cald, orasul nu ma incanta si, dupa ce vin din uk, care nu se compara cu nimic - in my humble opinion, chiar nu are sens sa mai insist cu vizitatul altor orase. mai bine ma duc acasa si gata.

in tren totul frumos si civilizat, am luat trenul foarte devreme si am ajuns la timp in frankfurt.

frankfurt - viena, ice trains (intercity express), vineri, 12:21 - 19:09, 50 de euro

la plecare am avut peste o ora intarziere, am inteles ulterior de la ceilalti calatori ca se intampla destul de des in germania. am stat din nou cu emotii ca nu voi prinde legatura spre viena, mai ales ca biletul costase destul de mult si chiar nu aveam chef de alte intarzieri in drum spre casa. ma astepta trenul din austria spre romania, despre care stiam din proprie experienta ca dureaza 54895 de ore, plus intarzieri.

trenul in sine a fost ok, am stat langa o nemtoaica foarte simpatica, fusese la un concert in frankfurt si mergea acasa, in regensburg, un orasel de poveste pe care mi l-a descris foarte frumos si poetic.

imagini din tren, peisaje si panouri solare:

viena - bucuresti, tren de noapte si zi :))), vineri, 19:42 - 15:50, 50 de euro

am urcat in compartiment, cuseta de 6, n-avea sens sa platesc pentru cea de 4 deoarece stiam ca nu va fi plin si pot ridica patul de la mijloc cand vreau. era aproape ora 20 cand am urcat, am ajuns la bucuresti a doua zi dupa amiaza. mult timp pierdut, dar stiam deja in ce ma bag.

cam atat spatiu este intr-un pat dintr-o cuseta de 6:

CONCLUZII:

calatoria dus-intors, strict timpul petrecut pe tren sau in ‘escale’, fara cazare, a durat aproape 3 zile si am schimbat 10 trenuri.

majoritatea biletelor de tren le-am luat din romania (de la gara de nord din bucuresti). am ales peste tot bilete de clasa a doua care nu puteau fi modificate, schimbate cu altele etc. daca nu ajungeam la ora x la trenul y, pierdeam banii si trebuia sa iau alt bilet. datorita acestui fapt, au fost mai ieftine. daca sunt bilete flexibile sunt (mult) mai scumpe.

singurele bilete pe care le-am luat de pe net au fost cele pentru franta-anglia, de la eurostar, si cele cu care m-am plimbat prin uk, de la virgin trains si east midlands trains. dar se pot cumpara de pe net si pentru tgv lyria, ice, oebb etc.

poti apela si la un abonament eurail pass (interrail), cu care mergi pe ce rute vrei un anumit numar de zile, intr-un anumit numar de tari, la un pret mai ieftin. biletele sunt standard, loc pe scaun in compartiment. daca vrei cuseta sau supliment de viteza, platesti o taxa in plus.

cel mai bun site de imaginat trasee internationale si achizitionat bilete mi se pare deutsche bahn. la altele se mai intampla sa perceapa o taxa de rezervare in plus fata de pretul biletului. iti poti cumpara tu biletele direct, cu cardul, sau, dupa ce iti faci traseul pe site, te poti duce cu hartia la cfr calatori gara de nord - bilete internationale si iti da fix ce ai notat. daca nu te descurci, iti pot face angajatii de acolo traseul, tu doar le spui unde vrei sa mergi. 

pentru ca am cheltuit 500 de euro doar pe drum nu o sa mai fac asta prea curand. mi se pare extrem de scump. extrem. dar am facut-o pentru sunt disperata de fel si am vrut sa vad cum e un drum atat de lung cu trenul. 

pe distante mai mici merge. ‘distante mici’ pentru mine insemnand bucuresti-austria, bucuresti-ungaria, bucuresti-italia, via austria :)))) cel putin trenul de viena costa mai putin ca avionul si e mai relaxant (pentru mine).

decat sa mai merg cu ciudatul de eurostar, prefer sa zbor cu avionul. trenul e foarte scump si nu cred ca merita efortul, chiar daca te duce din centrul parisului in centrul londrei. mai bine adaug 2-3 ore la calatorie pentru drumul de la / la aeroport si aia e. eu am prins bilete la preturi bune, pentru ca le-am luat din timp, dar sunt mult mai scumpe la alte ore sau mai aproape de data calatoriei.

obositor nu e, daca iti iei locuri la cuseta pe trenurile de noapte, ca sa te poti odihni cum trebuie, sau daca faci pauze si te mai cazezi prin vreun oras de pe traseu, mai vizitezi cate ceva. in plus, e chiar foarte relaxant sa dormi leganat de mersul trenului. nu va ganditi la prostii! :D desi, cand am mers o data de la viena la milano cu trenul de noapte, in patul de deasupra mea au stat un tip si o tipa, foarte tineri, care s-au agitat pe intuneric si pe silent (credeau ei) o buna parte din noapte:))))) ea avea alt pat, dar, din motive obiective, au dormit impreuna. i-a avertizat altcineva din compartiment (care era plin, 6 oameni) sa termine la un moment dat, dar nu le-a pasat prea mult.

totusi, calatoria dureaza mult si uneori asta te afecteaza psihic, sa stai intr-un compartiment, fie si la orizontala, atata timp. mai vorbesti, mai asculti muzica, mai citesti, mai iesi pe culoar, dar la un moment dat te cam saturi de toate astea.

cam asta ar fi de zis. a fost cel mai lung traseu pe care l-am facut cu trenul, in rest am mers de multe ori pe rutele bucuresti-viena si bucuresti-viena-milano, care mi se par chiar accesibile, cum ziceam. si ca pret, si ca timp. de obicei ajung dimineata in viena, ma plimb prin oras, iar seara am tren de noapte spre milano, unde ajung a doua zi dimineata. imi place combinatia asta. voi reveni cu detalii in alt ‘episod’.

de fapt, concluzia cea mai importanta ar fi ca anul asta am mers din nou la manchester. dar cu avionul. si drumul m-a costat 130 de euro :)))) asta asa, ca morala a povestii. cu banii pe cele 10 trenuri de acum cativa ani ma duceam la new york. dar asa e cand esti prost. si mai ales fricos.

📷: toate pozele sunt facute de mine

[news24hrou]

VERIFICAT DE EUROPA FM | Câte companii de stat au datorii la bugetul de pensii? – AUDIO

Statul și-a numărat dăunăzi datornicii la bugetul de pensii pentru ca Guvernul să vină apoi să explice că numărul lor mare face, din trecerea contribuțiilor sociale de la angajat la salariat, o urgență.

Doar că lista marilor restanțieri a scos la iveală multe companii de stat și chiar filiale de partid cum e cea a PSD București. În încercarea de a da, la rândul său, o explicație publică pentru decizia luată prin noul Cod Fiscal, Liviu Dragnea a făcut luni seara, într-un interviu la RTV, propria socoteală.

Iată câte firme de stat cu datorii a găsit președintele PSD: „Astea sunt cifre oficiale. 157.000 de angajatori, adică de firme, cu restanțe la plata contribuțiilor. Din aproape 160.000 de firme, 30 sunt firme de stat. Păi, și asta ce înseamnă?”

http://ift.tt/2zKXcOX

Am cerut la ANAF cifrele oficiale invocate de președintele PSD și am verificat la Europa FM câte firme de stat au datorii comparativ cu cele private, dar și cât de mari sunt restanțele acestora.

  http://ift.tt/2zL1k14

Imediat ce ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a anunțat că sunt zeci de mii de angajatori datornici la bugetul de pensii, a început și căutarea lor. Fiscul ��nsuși a făcut publice numele a 500 dintre restanțieri. Pe listă se regăsesc și foste fabrici comuniste falimentate după privatizare și rămase cu datorii, dar și companii private sau de stat care fac încă afaceri.

Președintele PSD. Liviu Dragnea, susține că între cele aproape 160.000 de firme cu datorii n-ar fi, însă, mai mult de 30 de companii controlate de stat. Altfel spus, o picătură în marea de datornici.

Am întrebat la ANAF cum stau lucrurile. Datele Fiscului arată că un sfert dintre angajatorii români (157. 798 din 583.179 de angajatori) fie nu le-au plătit angajaților partea de CAS, fie nu și-au achitat propria contribuție obligatorie la bugetul de pensii. Toate aceste companii au adunat până acum restanțe de 15,99 miliarde de lei, mai mult chiar decât pune statul din propriul buget anual pentru a acoperi găurile din fondul de pensii.

Tot Fiscul ne dă însă și numărul exact al companiilor controlate de stat din rândul datornicilor: 2696. De aproape 90 de ori mai mare decât cel anunțat public de liderul PSD, Liviu Dragnea.

Mai important decât numărul companiilor private sau de stat este însă de văzut cu cât păgubesc bugetul. Cum ANAF invocă secretul fiscal și nu face publică lista integrală a restanțierilor, am mers spre companiile cele mai mari.

Am ales din topul public al datornicilor firmele la care statul este unicul acționar sau deține majoritatea. Am dat deoparte companiile pe cale a fi dizolvate după faliment și le-am păstrat pe cele care și-au depus bilanțuri la zi și fac încă afaceri. Ce se poate spune realmente despre primele 30 e că doar acestea însumează peste 40% din restanțele tuturor angajatorilor din România:

Așadar, dincolo de faptul că numărul lor nu se reduce la 30, firmele de stat au în medie datorii care le depășesc cu mult pe cele ale companiilor private.

Contrazisă de cifrele ANAF, afirmația președintelui PSD, Liviu Dragnea, se dovedește a fi FALSĂ.

Nr. Crt. Contributii sociale restante % stat 1 COMPANIA NATIONALA A HUILEI SA 3.733.250.565 100% 2 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU INCHIDEREA-CONSERVAREA MINELOR SA 941.917.919 100% 3 SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. 431.329.663 100% 4 SOCIETATEA NATIONALA A CARBUNELUI S.A. 301.681.163 100% 5 ROMAERO S.A. 183.844.314 59,90% 6 MOLDOMIN S.A. 159.063.957 100% 7 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE RA 142.045.449 100% 8 REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT PUBLIC IASI RA 125.192.297 Consiliul Local 9 CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE IASI(C.E.T.) S.A. 120.543.005 Consiliul Local 10 SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA „CFR – MARFA” SA 117.668.262 100% 11 INTERVENTII FEROVIARE SA 94.449.185 100% CN CFR SA 12 CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE BRASOV S.A. 74.295.897 Consiliul Local 13 COMPANIA NATIONALA A CUPRULUI, AURULUI SI FIERULUI MINVEST SA DEVA FILIALA CERTEJ SA 66.910.465 100% 14 AVIOANE CRAIOVA S.A. 66.185.312 80,98% 15 APA GRUP S.A. 62.614.930 Consiliul Local 16 COMPANIA NATIONALA A CUPRULUI, AURULUI SI FIERULUI „MINVEST” DEVA FILIALA „ROSIAMIN” ROSIA MONTANA S.A. 61.022.252 100% 17 SOCIETATEA DE REPARATII LOCOMOTIVE C.F.R.- S.C.R.L. BRASOV S.A. 55.594.937 100% filiala SNCRF SA 18 SOCIETATEA NATIONALA „IMBUNATATIRI FUNCIARE” SA 50.999.120 100% 19 R.A.G.C.L. BARLAD 32.020.194 Consiliul Local 20 UZINA TERMOELECTRICA GIURGIU S.A. 25.545.084 Consiliul Judetean 21 IOR SA 22.468.474 86,70% 22 COMPANIA NATIONALA ROMARM S.A. BUCURESTI FILIALA SOCIETATEA FABRICA DE ARME CUGIR S.A. 17.748.643 73,50% 23 CONSTRUCTII AERONAUTICE S.A. 11.760.330 64% 24 SANTIERUL NAVAL MANGALIA SA 11.675.504 100% 25 UZINA MECANICA ORASTIE SA 10.650.791 100% 26 SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE „S.A.A.F.” SA 9.359.152 100% 27 CET SA 9.189.641 Consiliul Local 28 PETROTRANS SA 9.154.522 100% 29 REGIA AUTONOMA A DISTRIBUTIEI SI EXPLOATARII FILMELOR ROMANIAFILM RA 8.172.410 100% 30 COMPANIA NATIONALA A CUPRULUI, AURULUI SI FIERULUI MINVEST SA 7.384.990 100% TOTAL 6.963.738.427 TOTALUL RESTANTELOR CELOR 157.798 de companii 15.900.000.000

LISTA PRIMILOR 500 DE DATORNICI, COMPANII DE STAT ȘI PRIVATE, LA BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE LA 30 SEPTEMBRIE 2017

http://ift.tt/2zLZAVC http://ift.tt/2iXLJU9

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2s4BiVG

Pandurul.ro : Decizie importantă pentru conducerea CE Oltenia

Plenul Senatului a adoptat marţi cu majoritate de voturi, în calitate de primă cameră sesizată, modificarea ordonanţei privind ordonanţa corporativă, exceptând de la obligaţia de a avea management selectat pe criterii de competenţă o serie de companii de stat, între care Complexul Energetic Oltenia, Administraţia Naţională de Meteorologie, Compania Naţională „Romtehnica”, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” şi Şantierul Naval Mangalia, precizează News.ro. Decizia modificării OUG 109/2011 a fost luată cu 51 de voturi „pentru”, cinci abţineri şi 35 de voturi „împotrivă”. Potrivit sursei citate, prin legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă au fost incluse în categoria excepţiilor de la prevederile OUG o serie de companii de stat: Administraţia Naţională de Meteorologie, Regia Autonomă „Rasirom”, Compania Naţională „Romtehnica”, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Regia Autonomă „Administraţia Protocolului de Stat”, Tarom, companiile de apă, Societatea IAR S.A., Romaero S.A., Avioane Craiova SA, IOR SA, Uzina Mecanica Orăştie, Şantierul Naval Mangalia S.A., Romarm şi filalele sale, Societatea Mecanică Bucureşti S.A, Societatea Automecanica Moreni SA, Societatea Mecanica Mija SA, Societatea Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Societatea Electromecanica Ploieşti, Societatea Uzina Mecanică Plopeni, Societatea Metrom SA, Societatea Carfil, Societatea Tohan, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Pirochim Victoria SA, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanica Cugir şi Societatea Arsenal Reşiţa. În categoria excepţiilor a fost introdus şi Complexul Energetic Oltenia, la iniţiativa senatoruluui PSD Scarlat Iriza, transmite agenţia de presă.

[jurnaldeoltenia]

Daniel Gheba : Avioane Craiova are acum posibilitatea de relansare doar printr-un proiect de management la standarde perfomante.

Daniel Gheba : Avioane Craiova are acum posibilitatea de relansare doar printr-un proiect de management la standarde perfomante.

Deputatul USRPlus, Daniel Gheba, a fost în vizită la Avioane Craiova. În 2021, Ministerul Economiei a aplicat conversia creanţelor în acţiuni şi stingerea obligaţiilor fiscale restante, în acest fel fabrica să devină bancabilă și atractivă pentru eventuali investitori. :Săptămâna aceasta am fost în vizită la Societatea Avioane Craiova SA, o companie emblematică a Olteniei, unde m-am întâlnit cu…

[stiri-noi]

Distribuţie Oltenia: LUCRĂRI PENTRU PREVENIRE ȘI CORECTARE AVARII – SĂPTĂMÂNA 17.08 – 23.08.2020 – DOLJ

                                                                                                                                                                                 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătă��irii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite.

Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel:

  Data Interval orar

de întrerupere

Localitatea Zona de întrerupere 17.08 09:00 – 16:00 Gighera PTCZ SPP 1, PTCZ SPP 2, PT terţ – PT SPP 3 Măceşu 09:00 – 17:00 Craiova PT 374 – cart. 1 Mai, zona blocurilor: A1, A2, A3, A4, A5a, A5b, A6, A7b, A8, A9, A9b, A10, cantina Confecţii 09:00 – 17:00 Craiova PT 506 – cart. Lăpuș – str. Eustaţiu Stoenescu, zona blocurilor: N14, N11, N12, N13, T7, T8, T9, G1, G2, G3, cămin nefamilişti IML, cămin nefamilişti Avioane 09:00 – 16:00 Craiova PT 282 – Staţie Betoane sat Rovine, PT 286 – sat Rovine, PT 555 – cart. Izvorul Rece 08:30 – 12:30 Segarcea PTA IMA 16 Februarie Segarcea 12:30 – 16:30 Segarcea PTA 7 Segarcea 08:30 – 12:30 Băileşti PTA 10 Oraş Băileşti 12:30 – 16:30 Băileşti PTA 6 Oraş Băileşti 08:30 – 12:30 Calafat PTCZ Jiului Calafat 12:30 – 16:30 Calafat PTA 30 Decembrie Calafat 18.08 09:00 – 16:00 Gighera, Măceşu de Sus Măceşu de Sus – integral, PTCZ SPP 4 Măceşu, PTA Sediu IELIF, PT SPP 6, PTCZ SRP 6, PTCZ SPP 8, PT tert – PT OUAI Bârca, PTCZ SPP 18, PTCZ SPP 9 09:00 – 16:00 Craiova PT 417 – Staţie Epurare Bucovăţ – SC Fortan 09:00 – 16:00 Bucovăţ PT 330 – SMA Bucovăţ, PT 331 – sat Bucovăţ 09:00-17:00 Pieleşti PTA 2 Câmpeni 08:30 – 12:30 Segarcea PTA 8 Segarcea 12:30 – 16:30 Segarcea PTA SA Unirea Segarcea (PT 9 Segarcea) 08:30 – 12:30 Băileşti PTA Desecări Băileşti 12:30 – 16:30 Băileşti PTA IRE Centru Băileşti 08:30 – 12:30 Calafat PTCZ Magazin Calafat 12:30 – 16:30 Calafat PTCZ Casa de Cultură Calafat 19.08 09:00 – 16:00 Valea Stanciului PT SRP 2 Bârza, PT terţ – PT SI SRP 2 Bârza 09:00 – 16:00 Bucovăţ PT 471 – Dispensar Palilula, PT 472 – Şcoală Palilula, PT 473 – CAP Palilula 09:00 – 16:00 Băileşti PT terţi: PTA Mobifon, PTA Fabrica de Gheaţă, PTA SC Aluc 08:30 – 12:30 Segarcea PTA 5 Segarcea 12:30 – 16:30 Segarcea PTCZ Centrală Termică Segarcea 08:30 – 12:30 Băileşti PTA 7 Oraş Băileşti 12:30 – 16:30 Băileşti PTA 11 Oraş Băileşti 08:30 – 12:30 Calafat PTCZ Liceul de Chimie Calafat 12:30 – 16:30 Calafat PA Calafat – str. Tudor Vladimirescu 20.08 09:00 – 16:00 Amărăştii de Jos PT terţ – PT CEF Potelu Solar 10:00 – 18:00 Bechet PTA Balizaj Bechet, PT terţi: PTA Cerealcom Bechet, PTA Port Bechet 09:00 – 17:00 Drănic PTA 1 Padea, PTA 2 Padea, PTA 1 Drănic, PTA 2 Drănic, PTA Booveni, PT terţi: PTA OUAI Padea, PTSol OUAI Padea, PTA Complex Padea, PTAB Popeci Tour, PTA AGROFORTEX, PTA 3 Zootehnie Drănic, PTA Magazii Drănic, PTA Moară Drănic 09:00 – 17:00 Pieleşti, Cârcea PTM BlackFox, PTAB Agroland, PTA RF Îndepărtat, PT terţi: PTAnv SEMROM Oltenia, PTA Plus Auto, PTAB Ciromat, PTA CARSPEED, PTA Staţie CF Pieleşti, PTA Chimica Pieleşti, PTA Depozit Ciment Pieleşti, PTS Atelier Foraj 09:00 – 16:00 Podari PT 522 – sat Balta Verde, PT 647 – sat Balta Verde 09:00 – 16:00 Podari PT 143 – Poligon Balta Verde 08:30 – 12:30 Segarcea PTA 3 Segarcea 12:30 – 16:30 Segarcea PTA 4 Segarcea 08:30 – 12:30 Băileşti PTA 4 Oraş Băileşti 12:30 – 16:30 Băileşti PTCZ Centrală Termică Băileşti 08:30 – 12:30 Calafat PTCZ Teilor Calafat 12:30 – 16:30 Calafat PT terţi: PTCZ IGO Calafat 21.08 09:00 – 16:00 Amărăştii de Jos PTA SI SPL 2 Ocolna 09:00 – 17:00 Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Gighera PTCZ SPP 4 Măceşu, PTA1 Măceşu de Sus, PTA 2 Măceşu de Sus, PTA Moară Măceşu de Sus, PTA CAP Măceşu de Sus, PTA Sediu IELIF (TCIF), PTCZ SPP 6 (PC8), PTCZ SRP 6, PTCZ SPP 8,  PT terţi: PTAB OUAI Bârca, PTCZ SPP 18, PTCZ SPP 9 09:00 – 17:00 Craiova PT 284 Irigaţii Cernele, PT 281 Fermă Porcine Cernele, PT 661 – cart. Izvorul Rece, PT 555 – cart. Izvorul Rece, PT 695 PRESTAGENT, PT 546 Fermă Cernele, PT terţi: PTA 410 Fermă Rovine 09:00 – 16:00 Podari PT 287 – Pompe Abator Branişte, PT 290 – sat Branişte 09:00 – 16:00 Podari PT 660 – sat Branişte 08:30 – 12:30 Segarcea PTA 6 Segarcea 12:30 – 16:30 Segarcea PTA 2 Segarcea 08:30 – 12:30 Băileşti PTCZ Blocuri 30 Decembrie Baileşti 12:30 – 16:30 Băileşti PTCZ Blocuri Centru Baileşti 08:30 – 12:30 Calafat PTCZ  30 Decembrie Calafat 12:30 – 16:30 Calafat PTA Nicolae Bălcescu Calafat 22.08 09:00 – 17:00 Predeşti, Cernăteşti PT Fermă 4 Raznic, PT Fermă 12 Raznic, PTA Fermă de Oi Raznic, PT terţi: PTA Cosmote Predeşti, PTA Orange 09:00 – 17:00 Craiova, Cârcea PT 563 – Plaiul Vulcăneşti şi aleile aferente, S.C. RECON, str. Calea Bucureşti, hotel Sidney,  PT 668 – str.  Drumul  Apelor, PT  425 – S.C. PLAFAR, zona aeroport, PTA 763 Floricel, PT 508 – Staţiunea experimentală, zona aeroport, PT  427- Vii Universitate, Calea Bucureşti, PT 526 – Staţiunea didactică experimentală, PTAB Centru Agrement Cârcea, PT 142 – blocuri aeroport și releu comunicații, PT 351 – Stație Radar Meteo Aeroport, PT  271 – Hanul Doctorului – străzile: Pescăruş, Zorilor, Viilor, PT 140 – Mitropolie, PT terţi: PTAB 747 UM Craiova, PTAB 530 UM Craiova, PTAB 779 Retail, PTA 742 Centru SPA PlusAqua, PTAB 689 Ralcorex, PTAB 826 Evenimente de Aur – Hanul Andriţei

  Lucrările pot fi reprogramate în situaţia în care condiţiile meteo sunt nefavorabile.

Informaţii actualizate despre programul acestor lucrări pentru săptămâna în curs sunt disponibile la adresa www.distributieoltenia.ro.

  Distribuţie Oltenia avertizează:

ATENŢIE! Constituie pericol iminent de electrocutare următoarele acţiuni întreprinse de persoane neautorizate:

intrarea în posturile de transformare;

urcarea pe stâlpii de susţinere ai reţelelor electrice;

înlocuirea siguranţelor electrice în posturile de transformare, cutii de distribuţie, nişele şi firidele de la case şi blocuri de locuinţe.

Vă rugăm să aduceţi la cunoştinţa opiniei publice aceste informaţii.

Vă mulţumim pentru colaborare.

  Deficiențele în alimentarea cu energie electrică ce afectează rețelele electrice din județul Dolj pot fi semnalate non-stop, direct operatorului de distribuție la unul dintre numerele de telefon:

Info Tel 0800 500 000 – număr de telefon gratuit în orice rețea;

0251 408 006, 0251 408 007, 0251 408 008 – numere de telefon cu tarif normal în rețeaua națională.

  Utilizând doar codul locului de consum* și numărul de telefon, utilizatorii rețelelor electrice pot sesiza întreruperile în alimentarea cu energie electrică, după aproximativ 20 de secunde de așteptare fără a mai intra in contact cu un operator.

  * Codul locului de consum se afla pe factura de energie electrică şi începe cu 005.

[stiri-noi]

Directorul societăţii Avioane Craiova a demisionat

[smartseo4you]

Avioane Craiova S.A. a fost invitată să participe la modernizarea a zece avioane-şcoală

New Post has been published on https://reporterliber.ro/avioane-craiova-s-a-a-fost-invitata-sa-participe-la-modernizarea-a-zece-avioane-scoala/

Avioane Craiova S.A. a fost invitată să participe la modernizarea a zece avioane-şcoală

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu şi Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, au anunţat că doresc să intensifice colaborarea dintre armată şi industria de apărare românească, fapt ce a dus ca MAPN să transmită către Avioane Craiova S.A. invitaţia de participare la procedura de atribuire prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, organizată în vederea atribuirii contractului de furnizare a produsului „Revitalizarea şi modernizarea a 10 aeronave IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naţionale în configuraţia IAR-99 SM”.

Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a declarat: „Am decis şi am hotărât împreună cu Prim-Ministrul şi ministrul apărării ca industria de apărare deţinută de statul român sau privată să fie implicată în procesul de înzestrare a armatei, iar cât mai mult din acel 2% din PIB să se ducă spre industria de apărare românească. O să vedeţi că industria de apărare îşi va schimba faţa şi va putea să producă la nivelul tehnologic cerut de armata română”.

Modernizarea prevede transformarea aeronavelor în avioane şcoală şi de antrenament pentru piloţii care vor zbura pe F-16.

Prin lansarea invitaţiei de participare către Avioane Craiova S.A., Ministerul Apărării Naţionale respectă orientarea strategică asumată în implementarea programelor majore de înzestrare, de angajare, la nivelul maxim posibil, a resurselor industriei de apărare din România.

Programul de revitalizare şi modernizare a 10 avioane IAR-99 Standard din dotarea Forţelor Aeriene Române la varianta IAR-99 SM (Standard Modernizat) are ca obiectiv realizarea capabilităţii aeriene de şcoală şi antrenament pentru pregătirea avansată a piloţilor în vederea trecerii la zborul pe aeronavele F-16 operate de aviaţia militară română, precum şi menţinerea capabilităţii aeriene de sprijin aerian apropiat şi intervenţia împotriva ţintelor aeriene de viteză mică.

AVIOANE CRAIOVA SA este o companie din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri,  fondată în scopul producerii şi furnizării de avioane militare pentru Forţele Aeriene Române. Capabilităţile companiei acoperă un domeniu larg de activităţi de inginerie şi proiectare, mentenanţa produsului, testare, proiectare şi execuţie de scule şi verificatoare, fabricaţie de aeronave şi subansamble structurale şi suport produs.

[jurnaldeoltenia]

Avioane Craiova SA pregateste construirea de drone militare

Avioane Craiova SA pregateste construirea de drone militare

Compania Avioane Craiova începe un amplu program de construire a unor drone necesare forţelor armate române. Progamul va fi derulat în parteneriat cu firma israeliană Elbit Systems.

Cele două companii au semnat împreună cu Romaero un Memorandum de Înţelegere pentru cooperare în domeniul Sistemelor de Avioane fără pilot (UAS) în vederea programelor preconizate ale Ministerului Apărării Naţionale…

[jurnaldeoltenia]

Ludovic Orban vine maine la Craiova ! Test-drive cu noul Ford Puma si vizita la Fabrica de Avioane ..

Ludovic Orban vine maine la Craiova ! Test-drive cu noul Ford Puma si vizita la Fabrica de Avioane ..

Premierul Ludovic Orban are programat o vizita in Craiova . Premierul se va intalni cu Ian Pearson, Presedinte Ford Romania. Cu aceasta ocazie , Ludovic Orban va face si un test-drive cu noul Ford Puma.

Prima oprire este la fabrica de locomotive – Softronic Craiova iar apoi fabrica Ford Craiova . Premierul va participa la un pranz de lucru cu militarii de la Brigada Multinationala a NATO. Programu…

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://jurnalulbucurestiului.ro/mafia-cia-si-mossad/

MAFIA CIA SI MOSSAD

Meritocratia

Mafia CIA and Mosad din Romania, ang-bang agenti CIA si Mosad din Romania neicușor-cioloș-pedofilul iohanis-soroș în poziția pe la spatele României – banii românilor pentru companiile străine.

Cei mai mari evazioniști din România sunt companiile multinaționale, acolo unde se strofoacă corporatiștii lu pește, cu buzunarele umplute de euroi smulși de fapt tot amărăștenilor băștinași, ce se aleg doar cu ciungă și mărgele. Biștarii adevărați se duc afară, deoarece firmele străine ocolesc legea, transferându-şi profiturile în afara ţării, pentru a nu plăti în România impozite pe profit. „ *Companiile străine sunt lăsate să externalizeze profitul în timp ce ANAF-ul hingherește exclusiv firmele românești, atâtea câte mai sunt. Băncile străine sunt susținute de BNR și Guvern în nimicirea, lichidarea  creditorilor români. Vreo 6.000 de firme străine care derulează afaceri în Românie ce fac aproape jumătate din bugetul țării și-au scos profiturile „afară” – zeci de miliarde de euro, in loc sa ajunga la buget, părăsesc  anual țara, în „gaura neagră” din Cipru (lista completă, de la Orange și  Romtelecom la Energy Holding și Allianz Țiriac*”. Conform statisticilor INS în România din cele 44.575 grupuri de întreprinderi, 5.308, sau 12% din total, sunt rezidente sau controlate din interior, în timp ce 39.267, adică 88%, sunt grupuri de întreprinderi  multinaţionale controlate din exterior. În ultimii 25 de ani, în România s-au injectat investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care doar 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării. Capitalul străin ce controlează cea mai mare parte a capitalului românesc, 88%, a fost acaparat prioritar de Moscova și de corporaţiile transnaţionale, prin marele Jaf comunist – FSN – PDSR- PSD, Ilici plus Convenția lui Umil Constantinescu, ovreiașul din Tighina – așa numitele „privatizări”, „retrocedări”, „restituiri” etc. Controlând capitalul, străinii controlează şi Statul și, consecutiv, îşi însuşesc mai mult de jumătate din avuţia pe care o producem, prin munca noastră, şi o transferă în afara ţării, lăsându-ne salarii şi pensii de mizerie, din care nu mai putem economisi nimic, nu mai putem investi, nu ne mai putem redresa, nu mai putem scăpa din jug. Iar Statul așa zis român este pilotat de străini pentru a-și apăra capitalul furat de la noi şi pentru ca să ne menţină și pe mai departe în jug. Ilie Șerbănescu: „Economia străină din România nu plăteşte impozitele cuvenite: achită taxele pe muncă, dar, la nivelul salariilor extrem de mici, aceste taxe, chiar dacă substanţiale procentual, cântăresc derizoriu în totalul costurilor; în schimb, nu achită probabil nici 10-15% din impozitele pe câştigurile sale din profit, grosul acestora externalizându-l înainte de fiscalizare şi fiind astfel de departe cel mai mare evazionist fiscal din România.” Capitalul străin foloseşte în România doar vreo 25-26% din totalul forţei de muncă din ţară. Restul de peste 70% „intră în sarcina“ capitalului privat românesc şi a statului român. La aceştia – adică la majoritatea de pe piaţa muncii – nu ajunge aproape nimic din creşterea economică înregistrată. Poziţiile capitalului străin tot cresc, cele ale capitalului românesc tot scad. PIB-ul creşte, iar ceea ce revine muncii pur şi simplu se prăbuşeşte! În urmă cu 10 ani, partea din PIB ce revenea muncii era de vreo 43%, acum este de numai 31%. O cotă care nu este întâlnită decât în ţările cu statut colonial cvasi recunoscut oficial. Cum dracu’ o asemenea prăbuşire tocmai când PIB-ul creşte sau, cum se spune, când există creştere economică? Simplu: capitalul străin obţine creşterea economică şi o obţine pentru el. Și nu pentru altcineva. N-o împarte cu nimeni, îi externalizează roadele în ţările de origine sau în alte locuri care îi sunt de interes. În afară de ceva, ceva din roade care se duce la salariaţii proprii, restul, adică supergrosul, este externalizat. Capitalul străin foloseşte în România doar vreo 25-26% din totalul forţei de muncă din ţară. Restul de peste 70% „intră în sarcina“ capitalului privat românesc şi a statului român. La aceştia – adică la majoritatea de pe piaţa muncii – nu ajunge aproape nimic din creşterea economică înregistrată.” Economia străină nu împarte cu nimeni creşterea economică din România. Capitalul autohton, dincolo de faptul că este vai de mama lui ca înzestrare tehnologică şi financiară, trebuie să se finanţeze superscump de la băncile străine din România, iar statul român este aliat capitalului străin, şi nu capitalului autohton!

Economia străină a fost principalul beneficiar al politicilor guvernamentale – reglementările de reducere a poverilor fiscale n-au fost decât cadouri făcute capitalului. Ca treaba să meargă din ce în ce mai bine guvernul Cioloş, conform informațiilor prezentate de Guvernul României, a ales să sprijine un număr de şase mari companii private cu o sumă totală de 621 de milioane de lei, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Este o parte a finanţării din pachetul aferent perioadei 2014-2020 – în cadrul programului naţional care se numeşte „Ajutor de stat”, aprobat şi de Uniunea Europeană, prin care statul concură la realizarea unor obiective mari. Cel mai mare obiectiv este falimentarea totală a firmelor românești și transferul de capital „afară”, de unde ne vine Julien ăsta cu Clotilde și tot restu găștii lui Neicușor Dan… În timp ce străinilor le sunt oferite de către Cioloș înlesniri și privilegii, – 225 000 de copii români se duc la culcare cu burta goală și cu foamea în gât, – 50% dintre români sunt săraci lipiți,

– 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o masă adecvată

– 54% dintre românii din mediul rural nu au o ocupaţie care să le asigure traiul minim,

…sau de ce insistau cu atâtea spume PNL și USR pentru menținerea sa (iar un material ce depășește trei rânduri – adevărul e că ticălosul ăsta a făcut multe blestemății)

Se apropie momentul de final al nenorocitului de agent al străinilor, pentru care Gorghiu, Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) și Nicușor Dan s-au strofocat din răsputeri. Am mai scris despre ticăloșiile incredibile executate de Cioloș în beneficiul USA, al goldsteinilor cărora le-a livrat aurul din Apuseni plus mătrășirea ultimelor companii românești.

Pro memoria, un scurt Bilanț: Cele mai importante companii ale statului, cu afaceri anuale de miliarde de lei, au fost împinse de Cioloș într-un plan de vânzare a unor pachete minoritare de acţiuni.

Regimul Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) sparge tot ce-a mai rămas

Pe ultima sută de metri, înainte de alegeri, regimul Cioloș-Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) s-a grăbit să vândă acțiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, CNAPM Constanța și Salrom.

De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de acțiuni deținut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad și la 22 de societăți din subordinea Agenției Domeniului Statului. Încă din luna octombrie Guvernul a publicat un memorandum, prin care Cioloș–Iohannis anunţa aducerea străinilor în companiile ce aduc sume uriașe de bani la bugetul de stat, fiind unele dintre cele mai rentabile din Romania și stându-le pur și simplu în gât multora dintre multinaționale, in realitate au fost niste sifonari care au supt toti banii.

ciolos si Iohannis (ciolanis adica!)

În urmă cu cîteva luni, după ce a tatonat aderența publică a ideii de transfer în interesul Olandei a unor active ale Portului Constanța, ca  urmare a reației publice negative Cioloș a dat-o la întors, după ce organul oficial al Germaniei, Deutsche Welle lansase de fapt tema. Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) nu e nebun ci este un trădător nemernic, Portul Constanța este un atuu principal al României. După episodul eșuat al transferării de active către olandezi, la limita de doar o lună și ceva de mandat a „Guvernului tehnocrat” s-a stârnit mare agitație la Ministerul Finanțelor, unde s-a băgat zor nevoie mare pentru transpunerea cât mai urgentă în practică a planului lui Cioloș care prevedea introducerea managerilor privați la companiile de stat.

Cioloș–Iohannis (sant agenti CIA si Mosad) a adus manageri din străinătate la toate companiile de stat. Pe listă se află companii din industria de apărare (Romaero, IAR, Avioane Craiova, Șantierul Naval Mangalia, Biserica Ortodoxa Romana, SRI, SIE, si in toate spitalele si ministerele), din sectorul resurselor (Minvest Deva, Compania Națională a Uraniului, Băița SA) și din energie (ELCEN, complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, RATEN, Hidroserv, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Titan, Uzina Termoelectrică Midia, Hidro Tarnița, EnergoNuclear). Plus CEC Bank, EximBank, EximAsig, Fondul de Garantare a Creditelor, Fondul de Contragarantare, dar și RA – APPS, Loteria Română, CNADNR, Radiocom, Romarm și filialele sale sau Romsilva cu subsidiarele sale.

[jurnalbucuresti-blog]

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kMhHpN

acs-rss.ro : No work-no money, no food !

Detalii

Scris de Marian Rădulescu

  La instalarea sa în funcția de președinte al SUA, Donald Trump  a  făcut multe declarații, a rostit multe slogane. Mie mi-a atras atenția unul: „No work, no money, no food”. Deși a trecut aproape neobservat prin mass-media, acest slogan exprimă un mare adevăr. Dacă nu se muncește, atunci nu sunt bani și nu există nici hrana cea de toate zilele. Exact cum a scris apostolul Pavel în Epistolele sale: „Acela care nu muncește, să nu mănânce”. Rostirea acestui adevăr ca parte a discursului noului președinte american demonstrează că Donald Trump a fost ales atât prin voința electoratului american, cât și prin decizia unor factori influenți care decid cu adevărat în SUA. Spus mai pe șleau, se pare că grupul industriașilor americani a câștigat bătălia cu grupul bancherilor și al marilor „jucători” (a se citi speculanți) la bursă. De ce? Pentru că Statele Unite au ajuns într-o situație imposibilă datorită ascensiunii capitalurilor speculative, care au ajuns să domine capitalurile reale, clădite prin muncă, prin producția de bunuri și valori necesare oamenilor. Astfel, prin goana după profit cu orice preț, s-a ajuns ca ramuri întregi ale industriei americane să se restrângă, generând șomaj în masă, falimentul  micilor întreprinzători, executări silite prin neplata datoriilor. Au fost cazuri când orașe întregi au intrat în faliment, ca Detroit, de pildă. Un bun prieten comenta, cu puțină vreme în urmă:„ Omul face totdeauna banul, niciodată invers… Americanii, entuziasmați în fața multor zerouri pe hârtie, s-au trezit cu o grămadă de zerouri pe străzi!” Această goană după profit maxim, tipică speculațiilor, a dus la reducerea drastică a tuturor cheltuielilor. S-a ajuns astfel la o situație stranie: companiile americane, pentru a reduce cheltuielile cu forța de muncă, și-au externalizat producția în țări cu un nivel de trai redus, implicit cu forță de muncă ieftină. Iar piața americană a fost umplută imediat cu produsele numite generic „chinezării”, de la bascheți până la componente IT. Slabe calitativ, dar mult mai ieftine. Astfel a fost posibil ca a treia forță a lumii-China- să acumuleze mult capital, devansând SUA. Și să-și manifeste intențiile în Asia și Pacific, deranjând teribil Washingtonul. Pentru Washington, redresarea economică este necesară ca aerul. O primă variantă, cea a neoconilor reprezentanți ai sistemului speculativ, a fost „lupta împotriva terorismului”. Adică îngenuncherea   și  exploatarea  nemiloasă a țărilor posesoare de resurse, mergându-se din aproape în aproape spre înconjurarea prin flancuri a Federației Ruse, posesoarea singurelor resurse practic virgine de petrol, gaze naturale, metale rare, etc. Pentru acapararea resurselor rusești  a fost prevăzut războiul direct, prin intermediul „ planului Anaconda”, un „plan Barbarossa” în variantă modificată și adăugită. Începând cu evenimentele din anul 2014, acest război părea iminent. Iar idioți care să sprijine aceast plan erau și sunt destui prin estul Europei. Dar se pare că la Washington sunt persoane ( în rândul industriașilor și oamenilor de afaceri care l-au propulsat pe Trump) care au realizat că un război cu Rusia va duce inevitabil la folosirea armelor nucleare, care nu va aduce Americii un câștig, ci o prăbușire a omenirii (câtă va mai rămâne) în epoca de piatră. Și au gândit că mai înțelept ar fi transformarea confruntării în competiție și mutarea acesteia în plan economic. Adică, prin cooperare, extinderea afacerilor în Rusia, mai aproape de resursele mult râvnite. O variantă care exclude pagubele incalculabile provocate de un război „cald” și care presupune metode de lucru (acțiuni, participații cu capital) unde americanii sunt experți. Și pentru Rusia, competiția în plan economic este avantajoasă. Imensul său potențial permite atât dezvoltarea unui puternic și dominant sector de stat al economiei, care să coexiste cu capitalurile private rusești și cu capitalurile străine. Iar politica economică a Rusiei, dirijată de președintele Putin, urmărește acest obiectiv. Există semnale în acest sens: președintele Putin are întâlniri periodice cu guvernatorii regiunilor rusești, în care sunt analizate posibilitățile de atragere a investitorilor străini de marcă. De asemenea, la finele lunii noiembrie anul trecut, președintele Putin a avut o întâlnire de lucru cu Viktor Rașnikov, directorul Combinatului Metalurgic din Magnitogorsk. În cadrul acestei întâlniri a fost analizată capacitatea combinatului de a furniza oțelurile necesare pentru industria de automobile, atât cea internă (AvtoVaz, Kamaz, GAZ) cât și cea a firmelor de marcă străine care au investit în Rusia.  Astfel, combinatul din Magnitogorsk produce în prezent 50.000 de tone de oțeluri pentru Ford, Wolkswagen și Renault. Edificator este faptul că se acoperă integral cerințele Ford. Un alt fapt edificator. Pe data de 13 ianuarie a.c, o aeronavă Boeing 737 MAX  a efectuat un zbor de încercare pe ruta Anchorage (Alaska, SUA) –Yakuțk(Rep.Saha, Rusia). O comisie formată din 18 experți s-a ocupat de acest zbor și a analizat în amănunt condițiile și capabilitățile aeroportului din Yakuțk. Este clar că se urmărește stabilirea unei linii aeriene directe SUA-Rusia, pentru avioane cargo, pe drumul cel mai scurt către una dintre cele mai bogate zone în resurse ale Rusiei. Toate aceste exemple vin în sprijinul ideii „cooperare, nu conflict” pe care Donald Trump a rostit-o nu o dată în campania sa electorală. O cooperare care, pentru SUA, ar însemna dezvoltarea industriei și revenirea acesteia la ce a fost odată. Implicit la noi locuri de muncă pentru americani, la producerea de mărfuri americane pentru americani. Exact ceea ce a declarat Trump în nenumărate rânduri. Iar schimbarea politicii economice a SUA ar duce, printr-o inevitabilă eliminare a „sancțiunilor” devenite inutile, la o accelerare a pătrunderii  firmelor mari din Europa și Japonia( ca să dau cele mai reprezentative exemple) pe piața rusească. În domeniul industriei auto, deja companii ca Renault, Wolkswagen,Ford, Mitsubishi, etc. au pătruns pe această piață și au de gând să-și consolideze prezența. Având în vedere că aceste companii au deja filiale care se întind din Maroc, Spania până în România(vezi zona Ploiești-Pitești-Craiova, plus zona Brașov-Sibiu-Sebeș-Timișoara), și Rusia , putem vedea că se formează o imensă piață care cuprinde toată Europa geografică și înaintează spre est, spre resursele Siberiei. Se profilează un viitor al corporațiilor, cu acceptul marilor puteri. Ce ar trebui să facă România în acest caz? Pentru că, oricum, prin prezența corporațiilor pe teritoriul său, ea face parte din această imensă piață. Oricât de rusofobi ar fi ca majoritate, românii trebuie să-și dea seama că, prin cei care sunt salariați la aceste corporații, lucrează pentru Rusia și piața sa.   Așadar, guvernul nou instalat la Palatul Victoria trebuie să ia măsuri de aliniere la cursul vremii. În loc să se gândească la ordonanțe de urgență privind amnistia, trebuie să întreprindă urgent pași de apropiere în plan economic față de Rusia. Mai ales că ambasadorul Federației Ruse, d-l Valeri Kuzmin a fost și este prezent la forumurile cu oameni de afaceri români, căutând, ca și înaintașii săi, soluții de colaborare româno-ruse, prezentând cererile Rusiei de produse românești care sunt apreciate și acum. Întâi și întâi, trebuie înlăturate toate piedicile de ordin administrativ pe care companiile românești( mai ales cele producătoare de mobilă) le întâmpină în activitatea lor și acordarea de facilități în acest sens. Apoi trebuie repuse pe picioare întreprinderi, cu capital de stat sau majoritar de stat, ale căror produse erau și sunt foarte căutate în Rusia. Nu mai vorbesc de faptul că întreprinderile de stat își varsă profitul la buget, reducând presiunea asupra taxelor și impozitelor. Astfel, prin politici fiscale rezonabile, firmele mijlocii și mici care colaborează cu firmele de stat și cu corporațiile străine și-ar îmbunătăți activitatea. Ar fi creat un mai mare număr de locuri de muncă iar pușcăriile nu ar mai fi atât de aglomerate! Așa trebuie făcut, nu altfel! Pentru că, oricum am da-o, singura cale de progres și evoluție pentru specia umană este MUNCA! Donald Trump nu a făcut decât să întărească, prin spusele sale, acest simplu și mare adevăr: nu se muncește, nu sunt nici bani, nici hrana cea de toate zilele!