#ștefan dimitrescu

[mioritic]

The artists of the fifth Arta Română exhibition, Bucharest, April 1922.

From left to right, standing: M. H. Maxy, Marius Bunescu, Oscar Han, Traian Cornescu, Ștefan Dimitrescu, Ion Theodorescu-Sion, and Camil Ressu. Seated in front is Nicolae Tonitza.

[alexsavescu]

Balul Vienez de la Fălticeni (video eveniment)

Valsul copiilor (elevii clasei a III-a SBS de la Școala Gimnazială “Mihail Sadoveanu”, prof. Luminița Pavăl. Coregraf – Gabriel Scalschi Valsul adolescenților – Trupa Birlic, Coregraf – Gabriel Scalschi Moment coregrafic prezentat de balerinii: Georgiana Dimitrescu (Opera Națională Română Iași), Andrada Costin, Gabriel Scalschi, Andrei Tcaciuc, Sabina Hultoană, Ștefan Năstasă (masteranzi ai…

[suetravelblog]

Romanian Youth Orchestra Athenaeum Bucharest

Romanian Youth Orchestra Athenaeum Bucharest

Interior Romanian Athenaeum – Reddit I didn’t do pre-concert research before the Youth Orchestra performance yesterday, but wasn’t expecting such an extraordinary showing. The musicians were phenomenal! The complex program included Russian, Italian, French, Romanian, and German composers and varied from rousing overtures to opera intermezzos, a bacchanale, marches, Romanian peasant dances,…

[fleurdulys]

On the Beach at Mangalia - Ștefan Dimitrescu

[aion-rsa]

Resident Evil Village: Does Lady Alcina Dimitrescu’s Name Hide Any Secrets?

https://ift.tt/eA8V8J

Like you, we can’t get enough of Lady Alcina Dimitrescu: the extremely tall vampire lady who will apparently serve as one of Resident Evil Village‘s primary antagonists.

While there’s no shortage of unanswered questions surrounding Lady Dimitrescu, one of the most fascinating aspects of the character is one of the few things we actually do know about her. After all, the name Dimitrescu isn’t common in the Resident Evil universe and leaves you with the impression that it was chosen to convey something specific.

Well, after spending a little time investigating the history of the names Alcina and Dimitrescu, it turns out that there may be something in this name after all. Here’s what you need to know about the origin of the names and what it could tell us about Resident Evil Village‘s most fascinating villain.

Dimitrescu Can be Traced Back to Romania, Russia, and Greece

While it’s been noted that the name Dimitrescu isn’t especially popular in the West (it’s actually quite uncommon in that part of the world), the name has historically been popular in Russia, Greece, and throughout Eastern Europe.

However, the name is most closely associated with Romania. Several notable people named Dimitrescu were born in Romania or trace their origins to that country (more on that in just a bit). Interestingly, leaks and rumors strongly suggest that Resident Evil Village takes place in Romania.

Strangely, the surname Dumitrescu is actually much more common in Romania. While Dimitrescu is also a fairly common name, it’s interesting that Capcom decided to make the slight alteration. Then again, the comparative commonality of Dumitrescu may be part of the reason why they decided to make a slight change.

In any case, the Romania association would make quite a bit of thematic sense given that Romania is traditionally associated with vampirism in popular culture and Lady Dimitrescu certainly has vampiric tendencies. That association was certainly enhanced by Dracula and Vlad the Impaler’s association with the Romanian region of Transylvania.

Dimitrescu Has Ties to Christianity and Paganism

Many older surnames are often based on notable religious figures, and Dimitrescu is no different (at least depending on your interpretation of the name’s origins and spread).

What’s interesting is that the name has traditionally been associated with two vastly different religious figures. One was St. Demetri who was known for (amongst other things) converting many Pagans to Christianity. The belief is that the Crusades ultimately resulted in more and more people in different regions taking the name of saints and similar figures.

While the spread of the Dimitrescu could possibly be related to St. Demetri, it seems that the origin of the name is actually a derivation of “Demetrios” which translates to “a follower of Demeter.”

Dimitrescu’s Association With Demeter, The Goddess of Fertility, Could be Significant

While it’s unlikely that Demeter herself will play a role in Resident Evil Village, it’s certainly interesting to note the goddess is associated with some of the images and ideas we’ve seen in Resident Evil 8 so far.

As a goddess of the harvest, grain, and fertility, it makes sense that Demeter would not only be recognized by rural villagers who are likely reliant on harvests but with Lady Dimitrescu whose reliance on her “daughters” suggests some kind of infatuation with fertility.

To go a step further, we’ve already established that Lady Dimitrescu is associated with an almost goddess-like figure known only as Mother Miranda. Perhaps more importantly, we see oddly Greek imagery in the basement of Lady Dimitrescu’s home during a portion of the “Maiden” demo.

cnx.cmd.push(function() { cnx({ playerId: "106e33c0-3911-473c-b599-b1426db57530", }).render("0270c398a82f44f49c23c16122516796"); });

Demeter Is Referenced In Dracula

Does the name Demeter sound familiar for reasons other than the goddess and you can’t quite remember how you know it? Well, it may be because you remember your Dracula mythos.

Demeter is the name of the Russian ship that Dracula boards to sail for England. He even brings boxes of soil with him to maintain his strength, which we suppose you could associate with ideas of fertility if you’re looking to stretch the concept.

In any case, this is yet another connection between Lady Dimitrescu and vampires.

Could the Name Alcina Refer to Anything?

Well, what’s strange about the name Alcina is that it’s actually most common in Italy. While the name Alina is more common throughout parts of Eastern Europe and elsewhere, Alcina isn’t necessarily that popular outside of Italy.

So why is it being used here? It could have something to do with an opera named Alcina which tells the story of a sorceress who is similar to Circe from Homer’s Odyssey.

It’s easy enough to see how a seductive sorceress could be used as the basis for Lady Alcina Dimitrescu’s character, but it’s certainly interesting that there seems to be a blend of cultures in the character’s full name.

Are There Any Famous Figures Named Dimitrescu?

While there are several historical figures with the name Dimitrescu, many of them don’t seem to have any direct associations with the themes of Resident Evil Village.

However, there is a famous painter named Ștefan Dimitrescu whose works typically focused on peasants and similar figures. I suppose you could draw a connection to that style and the peasants in Resident Evil Village.

The more interesting historical figure with that name would have to be Constantin Dimitrescu-Iași. As a philosopher whose musings were sometimes based on fundamentally scientific concepts, there’s a little room to make the argument that the name could be a tip to the hat of the idea that Resident Evil Village‘s seemingly supernatural events once again have a scientific explanation. Still, the name is likely a coincidence rather than a direct nod to that figure.

The post Resident Evil Village: Does Lady Alcina Dimitrescu’s Name Hide Any Secrets? appeared first on Den of Geek.

from Den of Geek https://ift.tt/39e8z57

[rudyroth79]

”Octav Băncilă, pictorul Răscoalei din 1907” de Daniela Șontică

”Octav Băncilă, pictorul Răscoalei din 1907” de Daniela Șontică

Viața de mizerie și sărăcie a țăranului român din trecut a fost o temă generoasă pentru artiștii noștri. Între aceștia, cel mai reprezentativ rămâne Octav Băncilă, supranumit și pictorul Răscoalei din 1907.

Vă amintiți, poate, acea pictură redată în manualele de limba și literatura română din anii comunismului, cu țăranul furios și desfigurat de revoltă și teamă, fugind printre gloanțe și…

[benibunaannemzorladi]

Herkese güneşli bir salı gününden merhabalar! Bugün sizlere 1883 Giurgiu – Romanya doğumlu sanatçı Nicolae Dărăscu’dan bahsetmek istiyorum. 1902 - 1906 seneleri arasında ressam George Demetrescu Mirea’nın yanında Bükreş Güzel Sanatlar Akademisi’nde eğitim gören sanatçı, mezun olduktan sonra kazandığı burs ile Paris’te bulunan Julian Akademisi’ne (Académie Julian) girmiştir. Heykeltıraş ve ressam Jean-Paul Laurens’in yanında bir sene eğitim alan Dărăscu, 1907 senesinde yine Paris’te bulunan Güzel Sanatlar Okulu’nda (École des Beaux-Arts) illüstratör ve ressam Luc-Olivier Merson’un yanında eğitim almıştır. Bu senelerde başta Fransa olmak üzere Avrupa’nın başka ülkelerine de seyahatlar gerçekleştirmiş, gezdiği ülkelerin müzeleri ve kültürleri ile ilgili araştırmalarda bulunmuştur. 1918 senesinde Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu, Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea ve Oscar Han ile birlikte Iaşi – Romanya’da Arta Română (1) birliğini kurmuştur. 1936 - 1950 seneleri arasında Bükreş Güzel Sanatlar Akademisi’nde proseförlük görevini sürdürmüştür. Çağdaşlarına göre ağırlıklı olarak manzara ve dış mekan üzerine çalıştığı, natürmort çalışmalarını ise nadir olarak devam ettirdiği bilinmektedir. Dărăscu 1959 senesinde Bükreş’te hayatını kaybetmiştir. / (1) Arta Română : Romen Sanat Topluluğu, 1918 senesinde Bükreş'te kurulan, ressam ve heykeltıraşların oluşturduğu sanatsal bir birliktir. Kurucuları Romanya ordusunun genel merkezinde seferber edilen sanatçılardır. Çoğu, Romen askerlerinin özverili olma ve fedakarlık ruhundan ve bu tarihsel dönemin büyük silahlı çatışmasında savaştıkları cesaretten ilham almıştır. 1- Venice / 2- Boats on the Danube (Valcov) / 3- Mangalia Yard / 4- Gondole la Venetia (Palazzo Dario) / 5- The House with Linden Tree from Balcic / 6- Mamut's Café / 7- Iaşi Square (Food Row) / 8- Shepherd and Sheep at Vlaici / 9- Vase with Peonies / 10- Boats at Saint Tropez #nicolaedarascu #nicolaedărăscu #artaromana #art #sanat #painter #romanianpainter #evdekal #sanatıkeşfet #coronadays #benibunaannemzorladi https://www.instagram.com/p/B_hYQIwgO-8/?igshid=1rj524qpq2xfh

[rudyroth79]

Știri: O importantă colecție privată de pictură românească, expusă în premieră la Muzeul Colecțiilor de Artă din București (14 februarie–30 aprilie 2017)

Știri: O importantă colecție privată de pictură românească, expusă în premieră la Muzeul Colecțiilor de Artă din București (14 februarie–30 aprilie 2017)

Fundația Bonte – pledoarie pentru școala națională de artă

Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Fundația Bonte și Institutul Cultural Român organizează expoziția Pictură românească din colecția Fundației Bonte la Muzeul Colecțiilor de Artă. Deschisă în perioada 14 februarie–30 aprilie 2017 publicului bucureștean, expoziția va include ghidaje speciale și activități educative. Reunind 57 de…

[rudyroth79]

Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit. Din această nevoie s-au născut Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ulise și Penelopa. Din aceeaşi nevoie le vom citi mereu pe acestea şi altele ivite în epoci mai apropiate de noi, esenţa fiind aceeaşi de fiecare dată. Şi mereu vom avea impresia că nu s-a scris încă despre acea iubire ideală.

Garabet Ibrăileanu, portret de Ștefan Dimitrescu

Între scriitorii români care au scris pagini memorabile despre iubire se află şi Garabet Ibrăileanu (1871 – 1936), autorul romanului ”Adela”, apărut în 1933*). Niciodată până la el un scriitor român nu a mai scris o poveste de iubire atât de subtil redată în cele mai fine mișcări sufleteşti, romanul fiind biografia inefabilului sentiment, analiza minuţioasă a admirației și atracției pe care le are doctorul Emil Codrescu față de Adela, o fată mai tânără decât el cu 20 de ani. Eroina rămâne învăluită în mister, în timp ce bărbatul îndrăgostit de ea păstrează cu luciditate tragică distanța care face din iubirea lui o poveste neîmplinită.

Dacă astăzi numele personajului Adela ni se pare firesc și potrivit acestei eroine grațioase și exuberante, nu la fel i s-a părut și lui George Călinescu, în 1933, cu puţin timp înainte de publicarea cărţii, când îi scria lui G. Ibrăileanu:

”Am avut bucuria să citesc romanul dumneavoastră «Adela». Aştept cu nerăbdare apariţia lui, căci, ierte-mi-se îndrăzneala prezumţioasă a decretării, este unicul nostru roman de analiză pură a dragostei şi o carte de mare ascuţime în analiza idealismului şi pudorii virile. Titul «Adela» însă nu merge. De ce? Pentru că numele este trăsura de unire dintre valoarea absolută şi valoarea relativă a unei cărţi. Din punct de vedere absolut numele e indiferent, dar pentru cititorul român Adela nu exprimă sau mai bine zis nu sugerează pe eroină. Toţi care au auzit de acest nume comun în Moldova au fost rău impresionaţi. Sevasta, Ecaterina, Eugenia sunt nume reale, însă nu sugerează. Fanny era însă o mângâiere, un cognomen pentru o fantomă. Un nume din acesta abstract şi mângâietor este de trebuinţă.”

Numele personajului a rămas însă Adela.

Criticii literari consideră acest roman al lui Garabet Ibrăileanu drept una dintre cele mai spiritualizate povești de iubire din literatura română.

Citate din romanul ”Adela”

”Amorul nu este entuziasm estetic şi moral. Sublimităţile astea clorotice n-ar putea explica tirania şi demenţa lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenţei, voinţa de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deşi pare acelaşi lucru, e cu totul altceva).”

”O iubire provocată de cauze conştiente, de calităţi pentru care dicţionarul are cuvinte, de însuşiri externe, o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale şi intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire.”

”Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenţei când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzaţia căldurii ei fizice de la distanţă. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respiraţia, de pulsaţia vieţii ei. Fetişizarea tuturor obiectelor ei şi a tot ce ţine de ea: mantila ei din cuier, când intru în antret, mă înfioară; caligrafia ei are o feminitate tulburătoare în fiecare literă, şi mai ales în cele care se înalţă ori se coboară din linie; numele moşiei unde locuieşte are ceva adânc emoţionant. Sentimentul că tot ce nu este ea, sau al ei, sau cadrul ei este fad. Convingerea că numai o femeie înaltă, cu părul galben, cu o uşoară asimetrie a gurii când zâmbeşte poate da fericirea. Fiorul pe care mi-l dă cuvântul «Adela».”

”Nimeni nu iubeşte când nu speră, măcar inconştient, să fie iubit. De aceea, numai un nebun se înamorează de regine.”

”Tinereţea – plutire pe un râu de munte cu mlădieri capricioase, sub jocurile de lumini şi umbre ale pădurilor, cu întârzieri neprevăzute şi binevenite, cu gândul la bucuria drumului de mâine. Şi după câţiva ani, care trec ca un fulger, alunecarea vertiginoasă, fără putinţă de oprire, între valuri uniforme, într-o lumină sură şi rece de toamnă, spre apropiata prăpastie.”

”Iubirea, nebunia fiziologiei, nu se poate spune, totală, decât prin muzică, fiindcă durerea se exprimă prin ţipete, şi muzica e ţipătul perfecţionat.”

”Nu ştie ce voluptate este a dărui unei femei, a-i «da», a o face, prin actul acesta simbolic, puţin a ta.”

”Întotdeauna mi-a venit greu să schimb apelativul «domnişoară» în «doamnă». Mi se pare o mixtitudine în lucruri prea intime, mi se pare că iau act cu brutalitate la fapte care nu mă privesc şi nu-i decent să mă privească.”

”În curând voi avea patruzeci de ani! Nu mai sunt un început, o cauză. Devin tot mai mult o prelungire, un efect.”

”Patruzeci de ani! Vârsta amintirilor… A rechema bucăţi din trecut, a le retrăi în închipuire – singura compensare a vieţii pierdute, procent slab la un capital nerambursabil.”

”La douăzeci de ani, când iubeşti amorul în femeia iubită, imaginaţia ornează poetic împrejurările şi pe femeie. La patruzeci, când nu mai iubeşti amorul, ci numai femeia, imaginaţia se concentrează asupra ei indiscret, realist şi precis, dizolvă, ca un reactiv izolator, tot ce nu face parte din fiinţa ei… Condiţia umană e teribilă!”

”Nefericirea mea, cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală, şi meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei şi o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumuseţează ori urâţesc fericirea, şi Adela e dintre acei care o înfrumuseţează.”

”Niciodată n-am simţit, ca astăzi, că toată poezia vieţii, până la infinitezimal, emoţia pe care o dă o floare de câmp, răsăritul unei stele, o adiere de vânt, are ca principiu gândul morţii, fiindcă vorbeşte de iubire, şi că preţul integral al vieţii îl dă numai moartea.”

”Ca şi furtunile, care răscolesc numai faţa oceanului, pasiunile tinereţii au venit şi au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rămas intactă, neamestecată, de o esenţă unică, şi în nopţile senine, în prima tinereţe şi uneori şi astăzi, când mă simt singur, nedreptăţit, nefericit, mi se pare că mă priveşte cu grijă şi duioşie, aplecată peste o balustradă ideală din spaţiile interplanetare.”

”Tinereţea beneficiază de toate, chiar şi de trecerea anilor.”

”Din cauza rolului lor de răspundere, de lungă răbdare în conservarea speciei, femeile sunt mai serioase şi mai pozitive. (Totul se reduce, scoborând din etaj în etaj, la instinctul creator).”

”Un bărbat înnoadă funii groase acolo unde femeia, subtilă şi strategă din natură, împleteşte fire de păianjen.”

”O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori.”

”Şi fericirea din viaţă e tot atât de urâtă ca şi cea din cărţi? Nu, pentru că cea din viaţă nu-i pentru alţii, e pentru cei doi.”

”Pentru ce scriitorii cei mari nu-i lasă niciodată pe bieţii oameni să fie fericiţi? Nu cumva pentru că sunt nefericiţi ei, din lipsa de simplicitate a sufletului?”

”Vremea nu aduce de obicei decât tristeţi. Vremea face gol în jurul nostru, ne omoară fiinţele scumpe, ne îmbătrâneşte şi ne duce la moarte.

________

*) Cu subtitlul ”Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu”, București, Editura Adevărul.

”Adela”, scenariul și regia: Mircea Veroiu. În distribuție: George Motoi — Emil Codrescu; Marina Procopie — Adela; Valeria Seciu — Raluca Mureșan; Ștefan Sileanu — Tuliu Drăgan; Adrian Pintea — Reparatorul de piane. Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. Data premierei: 4 februarie 1985 – filmul integral

Teatrul Național Radiofonic: ”Adela”. Dramatizarea radiofonică şi regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Ştefan Iordache, Violeta Andrei, Simona Bondoc, Constantin Dinulescu, Catiţa Ispas, Violeta Berbiuc, Alexandrina Halic, Marina Maican, Carmen Ionescu, Sorin Gheorghiu, Sergiu Demetriad, Boris Petroff, Valentina Livinţ, Jean Reder, Alexandru Lungu, Ana-Maria Halic, Crânguţa Manea, Mircea Dascaliuc, Nicolae Crişu, Pompiliu Rădulescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Data difuzării în premier: 11 martie 1984 – fragment

Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

”Romanul «Adela» – o poveste de iubire spiritualizată” de Daniela Șontică Mai mult decât după tinerețe fără bătrânețe și după viață fără de moarte, sufletul nostru tânjește după iubire fără sfârșit.

[mioritic]

Ștefan Dimitrescu (Romanian, 1886–1933)

Study for a larger portrait of novelist Ionel Teodoreanu (1897–1954), ca. 1931

Muzeul Național Brukenthal, Sibiu

[mioritic]

Portraits of interwar Romanian literary figures by Ștefan Dimitrescu (1886–1933), for various issues of Universul Literar, 1926:

Liviu Rebreanu, Aron Cotruș, Mihai Codreanu

Camil Petrescu, Dragoș Protopopescu, Lucian Blaga

Nicolae Davidescu, Corneliu Moldovanu, Mihail Sadoveanu

Mihail Sorbul, Ionel Teodoreanu, Panait Istrati

[mioritic]

Ștefan Dimitrescu (Romanian, 1886-1933)

"Nud pe divan", n.d.

[mioritic]

Ștefan Dimitrescu (Romanian, 1886-1933)

in Ana Martin Silaghi, "Grafica lui Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna în colecţia Complexului Muzeal Judeţean Bihor", Crisia XVII, 1987

[mioritic]

seen today at the MNAR's Grupul celor patru (Group of Four: Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Oscar Han, Ștefan Dimitrescu) exhibition

[mioritic]

Ștefan Dimitrescu (Romanian, 1886-1933)

"Portretul soției" ("Portrait of the artist's wife"), 1921

Muzeul de artă din Iași

Claudiu Paradais, Ștefan Dimitrescu (București: Editura Meridiane, 1978)