ganduri-allbastrrre

[ganduri-allbastrrre]

Cum supraviețuiești când sângerezi excesiv?

Cum strigi după ajutor, când gâtul ți-e strâns de cuvinte pe care trebuia să le spui cu mult timp în urmă?

Cum te miști, când trupul ți-este ținut la pământ de ruine ale vechiului “tu”?

Cum îți umpli plămânii cu aer, când pieptul ți-e plin de lacrimi?

Cum te pansezi, când mâinile-ți sunt plecate în căutarea ajutorului?

Cum reușești să rămâi fără arsuri, când lacrimile fierbinți ți se vor topi-n torace și-ți vor arde oasele ca acidul?

Cum te salvezi de atac de cord, când plângând, sufletul îți sângerează și doare?

Cum îți oprești mâinile din a îngheța, când frigul a ajuns parte din tine?

Și cum… după ce ai făcut tot posibilul să-ți ții sufletul departe de distrugerea omului, ajungi în punctul final al poveștii tragice care nu are manuscrisul terminat? Oare de aici încolo, înecul, durerea, arsurile, r��nile, TOTUL, va continua? Durerea va fi tot incurabilă?Va fi totul la fel de infinit și se va simți la fel de neoprit? Vor plânge cei care pun un preț pe viața ta în clipa în care durerea-ți va șlefuii sufletul cum lor nu le place?